Sunteți pe pagina 1din 4

Pictorii peisagi~ti, cum ar fi Turner sau Constable, sunt admirafi pentru p.uterea lor de reprezentare emofionald.

Cu toate acestea, arti~tii peisagi~ti englezi nu s-au inspirat din frumusefea meleagurilor lor natale ci din lumina striilucitoare a ltaliei clasice.
An anii 1780, artistul englez Thomas

I Gainsborough ducea un trai Imbel~ugat, fiind unul dintre cei rnai apreciati pictori portreti~ti ai vremurilor sale. Admirat pentru flerul ~i abilitatea In redarea tr~s~turilor caracteristice ale personajelor, el l~i putea permite s~ aleag~ din multitudinea de comenzi pe care le primea la atelierul s~u din Pall Mall, Londra. in realitate, Ins~, Gainsborough nu-~i dorea nici una dintre aceste comenzi. El dorea s~ p~raseasc~ Londra ~i s~ se relntoarc~ la tara, unde ~i-a petrecut ~i copil~ria, pentru a se dedica In Intregime peisagisticil. "M-am s~turat de portrete" a scris el "~i Imi doresc foarte mult s~-mi iau o "viola da gamba" (un violoncel) ~i s~ plec Intr-un s~tuc unde s~ pot picta peisaje ~i s~ m~ bucur de viata lin:i~tita ~i lipsit~ de grijipe care a~ putea-og~si acolo". Viziuni lini~tite Gainsborough nu ~i-a realizat niciodat~ visul, ins~ el a creat o serie de peisaje care prosl~veau frumusetea rural~ ~i lini~tea dup~ care artistul tanjea. Iluminate de acela~i penel care d~dea portretelor sale vitalitate, aceste tablouri sunt expresia putemic~ a dragostei pentru mediul rural, tipic englezeasc~. Aceste tablouri nu au o acuratete perfecta deoarece multe dintre ele, mai ales cele mai tarzil, sunt produse ale imaginatiei artistului: irnagini ale unor p~duri, p~tate cu t~rani ~i vite care se deplasau Intr-o vara perpetu~. in O Peisaj cu Hagar ~i fngerul, de Claude Lorrain. Tablourile sale i-au pova,uit pe mul,i al,i arti~ti ca totul trebuia sa se subordoneze unei singure stari.
O Apus de, soare/Rouen. Asemenea acuarele sunt astazi printre cele mai apreciate lucrari ale lui Turner. in timpul vie~ii artistuIui ele erau privite ca simple mazgaleli.

ciuda acestora, sau poate tocmai din aceast~ cauz~, tablourile au atins o coard~ sensibil~, dand na~terela un r~spuns foarte putemic din partea englezilor, de parc~ ar fi reprezentat o parte intrinsec~ a caracterului lor national. Ceea ce f~cea Gainsborough era relativ nou. in ierarhia artei engleze, pan~ pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, peisagisticaera cotat~ foarte slab ~i 1nsu~iGainsborough considera c~ nu ar putea trai din aceasta. Pentru a ajunge pictor profesionist, In Anglia secolului al XVII~lea sau la Inceputul celui de-al XVIII-lea, trebuia s~ te axezi pe portrete, nat\Jri moarte, panze grandioase ale unor evenimente istorice sau ale unor scene din mitologie -la o dimensiune care ~~ acopere peretii marilor conace de la tarn. in Anglia nu exiStao piata:pentru peisaje dar ea 89

PEISAGISTICA

ENGLEZA

inflorea in acea vreme in Olanda. In scimb, artistul care realiza peisaje era privit ca fiind putin mai mult decat un cartograf, fiind angajat de un mo,5ier bogat doar pentru a-i imortaliza casa ,5i domeniile. Tablourile produse de el erau un omagiu adus ideii de proprietate, bog~tie ,5i succes, nu frumusetii sau m~retiei acestor peisaje. Conceptul de imagine" realizata doar de dragul ei nu ap~ruse inc~ ca forma a artei in randul publicului. In Anglia, inspiratia pentru adev~rata a~ peisagistic~ nu a provenit din Olanda ci din ltalia ,5i primul dintre arti,5tii care au .creat aceasta nou~ form~ de a~ nici m~car nu era englez. Richard Wilson, n~scut in 1713, era fiul unui preot galez. Cufundat de timpuriu in studierea artei clasice? Wilson a crescut in mediullucr~rilor lui Virgiliu, Horatiu ,5i a altor poeti latini. Evoc~rile acestora referitoare la viata la tarn, dar ,5ivizitele in ltalia de-a lungul anilor 1750, l-au inspirat s~ confere tablourilor cu scene locale, aceea,5i atrnosfern de lini,5te idilic~, proiectand lumina aurie a italie:i asupra peisajului nordic pe care 11vedea in fata sa. Lumina diafani Tablourile car~'.,.au urmat au mai mult de-a face cu propriile lui viziuni decat cu subiectele descrise. El a idealizat peisajele deplasand copacii, lacurile ,5i chiar muntii pentru a crea un anumit fel de compozitie perfectionista, o imitatie dup~ pictorul italian Claude Lorrain (1600-1682), ale c~rui lucrnri au fost intens colectionate in decursul secolului al XVIII-lea. Echilibrul perfect dintre lumina diafan~ ,5i calmul pastoral sunt caracteristici ale lui Claude Lorrain ins~ pictarea peisajelor de dragullor era ceva absolut nou. Gainsborough, cam cu cincisprezece ani mai tan~r decat Wilson, era un t~ran din comitatul Suffolk care a crescut in ignoran~ fat~ de clasicii literaturii latine. Primele lui peisaje au fost influentate de stilul de picturn olandez ,5iau un aspect necizelat, de peisaj dobocit de vreme, care este foarte caracteristic pentru peisajele ce provin din emisfera nordic~.

Atunci cind succesul mult a~teptat l-a dus pe Gainsborough la Londra, nostalgia acestuia fata de viata rurala a transformat intens peisajele sale inspirate din estul Angliei in viziuni blinde de extaz rural: la fel de ireale ca cele ale lui Wilson, insa executate cu o virtuozitate care te purta pe tarimul fanteziei. in ciuda originalitatii, peisajeledin perioada tirzie a lui Gainsborough datoreazamult conceptiei esteticii cunoscuta ca "pitoresc", formulata prima data de reverendul William Gilpin, in 1790, preluata apoi de mai multi scriitori contemporani la moda. Pitorescul a stabilit o serie de reguli pentru aprecierea "asprimii ~i varietatii" peisajelor, prin car~ erau preaslavite tufi~urile dese ~i casutele darapanate,in defavoarea gradinilor ingrijite ~i a vilelor frumoase.

O Declinullmperiului Cartaginez, realizat de Turner. Tabloul a fost expus pentru prima data la Academia Regala in 1817 ~i imita indeaproape faimoasele picturi portuare ale lui Claude Lorrain.

"Calatorul cu penel" era incurajat sa caute scene potrivite ~i sa le deseneze sau sa le picteze, ajustandu-~i astfel compozitia incat sa obtina efectul dorit. Rezultatul a fost o serie de tablouri reprezentand copaci salbatici ~i cocioabe In ruina, aranjate intr-o juxtapunere excentrica. Din anumite puncte de vedere, aceasta teorie a dus la evolutia peisagisticii engleze deoarece a incurajat arti~tii in ascensiune sa iasa afara ~i sa priveasca peisajele, dar le-a oferit ~i un set de standarde. Dar regulile trasate au devenit In cele din urma o constrangere ~i, pe la sfar~itul secolului, rnajoritatea pictorilor peisagi~ti au Inceput sa se debaraseze de ele. in c3utarea adev3rului La cateva mile de ora~ul natal al lui Gainsborough, din comitatul Suffolk, se afla satul East Bergholt, unde In 1776 s-a nascut John Constable. Artistul a imparta~it ~i el, ca ~i predecesorullui, dragostea pentru peisajul rustic al comitatului Suffolk, insa atitudinea sa fat:l de pictura era complet diferita. El nu avea timp pentru escapadele Iornantice ale impresionismului, pentru alambicarile de compozitie folosite de aderentii acestui curent. Idealul lui Constable era acela de a picta exact ceea ce vedea In fata lui. El sustinea ca elementele artei sale trebuiau sa se afle "sub fiecare gard viu ~i pe fiecare ulit:l" ~i considera ca a desena sau a picta un obiect sau o scena insemna sa descopere adev:1rul despre ele, la fel cum un om de ~tiint:l analizeaza constituentii chimici sau fortele fizice care actioneaza asupra lor.
O Lucrarea neterminata a lui Turner, Castelul Norham, Rolsclrit -o tema la care :ii artistul a revenit din cand in cand, in incer~ carea de a capta efectele fugitive, straluci; toare ale luminii naturale asupra peisajului.

90

c Timp de mai multi ani, Constable a avut destinul arti~tilor cu o viziune orlginala: a fost ignorat. El a ramas lnsa fidel prlncipiilor sale, efectuand scnite in natura pentru a capta efectele trecatoare ale luminii asupra peisajelor preferate. Artistul a fost atras de efectele meteorologice, producand o serle de studii de cer, in acuarela ~i in ulei, pe care le-a utilizat adesea atunci cand 1~ifinisa picturlle. Multe dintre compozitiile sale sunt dominate de mase marl de norl pe langa care, in unele cazurl, celelalte elemante par a fi doar accidentale. ldealul lui Constable era acela de a crea tablourl in ulei in aer liber, avand tema in fata, 1nsa 1ntr-o epoca care nu cuno~tea inca tehnica utilizarli vopselelor In tuburl exista permanent problerna practica a amestecarli ~i a transpoltului pigmentilor, ceea ce facea munca foarte grea. Era aproape imposibila munca pe panze marl in natura ~i, drept urmare, cele mai multe lucrarl realizate inainte de 1817 erau prea mici pentru a face fata unei competitii adevarate cu tablourlle i.imense realizate in atelierele de la Royal

peisaje de dimensiuni mari care reprezentau tinuturile din jurul ciului Stour, pictate 1ns~ 1n atelier pe baza unor studii peisagistice realizate 1n natur~. Cel mai celebru, Carul cu fan, a fost expus cu succes 1n cadrul Academiei, 1n 1821. In 1824 a ap~rut 1n Salonul de la Paris unde a atras laudele lui Delacroix, care 11 vizita constant pe artist 1n atelierul s~u. De-a lungul vietii, Constable a r~mas fidel principiilor sale, cu toate c~, dup~ moartea sotiei sale, 1n 1828, o preocupare fa~ de latura 1ntunecat:l a vietii a 1nceput s~ 1nlocuiasc~ optimismul din Carul cu fan. Acest fenomen este foarte evident 1n picturi cum ar fi Castelul Hadleigb sau Bdtranul Sarum, care prin natura lor dramatica evoc~ lucr~rile lui Turner, marele artist contemporan cu Constable. Picturi ale nimicului Turner nu era la fel de puritan ca ~i Constable. El era fericit sa poat:l crea mari opere mitologice cum ar fi Declinul Imperiului Cartaginean sau mise ridiculizandu-l pe Polifem, luccind dup~ propria sa imaginatie, 1ntr-o maniera pe care Constable ar fi considerat-o intolerabil~. Mai multe panze realizate de Turner au fost create 1n maniera lui Claude

O Visco/: Vas ie~ind din port (denumirea prescurtata) a fost considerat de unul dintre critici ca o "gramada de clabuci". Astazi tabloul este considerat a ti o capodopera a picturii de atmosfera.

t
~

;Academy. din urma, Constable a atins succe" in cele ul ~i o reputatie durabila, cu o serle de

Lorrain ~i nu este de mirare ca artistul a cunoscut rapid succesul, in vreme ce Constable se zbateaIn obscurantism.Turner era ~i un fel de geniu, fiind admis la ~coalaAcademiei Regale In 1789, la virsta de doar 14 ani, ba chiar ~i-a expus primul sau tablou la Academia Regala de Arte (fondata In 1768) doar dol ani mai tarziu, cu 11 ani Inaintea lui Constable; care era doar cu un an mai tanar ca el. in ciuda dorintei sale de a crea lucrari comerciale, Turner avea propria viziune asupra artei. Era fascinat de efectele luminii ~i mediului"pina acolo unde multi dintre succesorii lui peisagi~ti considerau ca nu mai era nimic. William Hazlitt le-a numit "picturi ale nimicului, sau foarte aproape de acesta",Insa multe au creat senzatie atunci cind au fost expuse pentru prima data, criticii consacrindu-le termeni ca "nelini~tite" sau "extravagante", dar care nu i-au daunat deloc reputatiei In cre~terede care se bucura Turner.
91

PEISAGISTICA ENGLEZA

O Va/ea Dedham, de John Constable, una dintre picturile timpurii, reprezentand o scena din Stour Valley, care i-a dominat viziunea vreme de mai mul~i ani.
patru art~: neata: culorilor tant XVIII, acuarele se inspira John Wint, adus Sell vizite fluide din sunt ultimele trei cu decenii. adev~rate o utilizare de un facil pentru Cox ~i proces ca In capabil~ umed~. rol imporXVII ~i din care Girtin, Peter treptat, la redarea po~tale, transmit~ De ~i-au a Multe opere trasare din.

tre acuarele

ele Insele

de ~ a

~i spontane, proaspete a jucat peste

lndr:1z-

a pigmentilor

~i o tehnic~ baza cu adev~rat

Acuarela In evolutia

peisagisticii transportul ideal Arti~ti David Turner la acel imagini, de art~ individuale. naturn. de pictura

In secolele pictorul sau care, de c~rtile s~

deoarece un din

a f~cut

material

ca Thomas Constable,

Cotman,

al~turi contributia a unei form~ artistice

transformat detaliat~ Intr-o impresii E ~ ~ ~ ~ in uale epoca au

peisagist~,

Nostalgia victorian~, Imbr~cat pe

victoriani aceste uneori care le-au expresii forme adus individstranii. revolutia fi o

Preschimb~rile

.~ ind~stria~~ ~i c~~ din ~griculturn ~ man schlmb~n In socletate dar ~ ~ provoc~ri Turner, laud~ Ploaie, adus~ tarziu, o retragere mai pe pastoral, lipsit care primii Frntia la care aburi puterii au fortelor unii $i vitezd, muncii naturii privit la un cum Ins~ stil -ceea cu spai~. pictori, din

~uA con~us.la ~1 In pelSa) cum 1844, In ce alti mai ar Tabloul este lupta arti~ti, nos-

au r~spuns

cu promptitudine. omului

:g s~u,

intr-un fel, Turner era el insu~i nesabuit ~i extravagant. La fel ca ~i Constable, el credea in schitele realizate in natura, cu exceptia faptului ca imaginile pe care dorea el sa le itnortalizeze erau adesea violente. La varsta de 67 de ani, artistul s-a lasat in voia unei corabii in timpul unei furtuni violente pentru a experimenta intreaga maretie a momentului. Trairile sale au fost redate intr-o pictura ca un vartej, care ilustra uri vas in centrul unui mare ciclon de mare, fum ~i picaturi de apa, denumit in cuvinte care descriu insa realitatea: Viscol: Vas ie$ind din golf emitdnd

semnale fn apele putin adanci, fndreptandu-se spre dezastru. Asemenea capodopere reflect~ modulln care Turner captiva prin scenele din natura, Insp~imant:ltoare dar sublime, Ins~ artistul iubea ~i tot ce era vesel sau senin. \ Tablouri, precum Castelul Norham, Rdsarlt de soare, neterminat, reflect~ influenta lui Claude Lorrain prin lini~tea luminoas~, Ins~ relev~ ~i perceptia calit~tii luminii care anticipeaz~ lucrarile lui Monet. Cateva dintre cele mai str~lucitoare exemple sunt picturile venetiene, din anii 1840, bazate pe o serie de studii In acuarel~ realizate In decursul celor

Impotriva de mai a fost talgic, calmul a~, plicati Madox picturile ciuda va dintre sagistica de portelan Aceast~ Imp~rt~~it~ secolului dup~ intr-un peisagistica secolului sionismului i-au

Rezultatul executat artist. gen arti~tii ~i de imFord dar, In catepeicare a fost la sfar~itul a tanji din In arta din pe de . ~i de .

de pictur~ era de opera ai cel dexteritate acestui acestui

Gainsborough, Printre In

II emana exponenti din John

de evadare

realitate, Everett

au fost cum Millais considerau din

pre-rafaeli~, Pre-rafaelitii s~ se inspire ei au reu~it cele evocand ta:rani fi g~sit spre care apus~. fel, Ins~ unii ca in ~i mai bine

ar fi William c~ toate

Holman-Hunt, Brown. trebuiau acestui

naturn

fapt,

s~ realizeze artificiale Ingrijiti,

tablourile englez~, ~i de i-ar tendint~ de al multi de XIX-lea,

o lume

de p~storite

Gainsborough

d~ nerecunoscut. sentimentalism de toti p~reau nostalgie pan~ post-imprecum de ar fi Ben Nash, a picerau care siguIn consicu

peisagi~ti

o lume

mult

anumit englez~ al XX-lea,

aceast~ influenta arti~ti, form~ acela~i unor de pe Stanley ~i care

a continuat

continental pe Graham peisajul lor intens de II viziuni. care In

~i a suprarealismului Sutherland sau Paul timp, Spencer, lucrnri erau public, Constable, care, alti

de;terminat

Nicholson, s~ utilizeze propriilor tori, implicati aminteau rant~ ~ general, mult printre

explorare

realizarea

Constable apreciate venera

mai mai

~ derandu-l cel mai mare peisagist englez. 2, 01)O Go/fu/ Weymouth, unul dintre tablourile ~ ~ ~ ~ :g

,
lui

Constable despre Dorset, realizat in luna de miere petrecuta in 1816 alaturi de Maria Bicknell. Aceasta calatorie, departe de peisajul rustic din Suffolk, a avut ca rezultat multe alte lucrari despre Weymouth.

92
Acta ~i omul 28 -PICTURA SECOLULUI AL XVIII-LEA