P. 1
IPOSTAZELE PSIHICULUI

IPOSTAZELE PSIHICULUI

|Views: 346|Likes:
Published by Joana Ioana S

More info:

Published by: Joana Ioana S on Jan 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/04/2015

pdf

text

original

IPOSTAZELE PSIHICULUI ISTORIC Intuirea organizarii vertical a psihicului uman o intalnim inca de la Leibnitz care vorbea de existenta unor

perceptii mici , deci a unor perceptii nonconstientizate. Fechner (1860), referindu-se la stimuli subliminali care produc senzatii suppragale , suprinde existent aceluiasi plan neconstientizat al vietii psihice. y Cel care va considera ca organizarea vietii psihice implica o infrastructura psihica aflata in Aparatul psihic este compus dupa conflict cu instantele superioare de control va fi Freud opinia lui, dintr-o serie de component supraetajate. Inainte de 1920 aceste component au fost denumite: 1. Inconstient = rezervorul trairilor si al actelor refulate, al instinctelor sexuale. Freud il considera veritabilul obiect de studio al psihologiei deoarece el guverneaza gandurile, actiunile, imaginile, reprezentarile. 2. Subconstient = un fel de filtru care indeplineste functia de cenzura, permitand accesul selectiv in constiinta a acelor impulsuri si tendite care sunt acceptabile pentru ea 3. Constient = strat superficial , expresia unor adancuri in care predominant este inconstientul. y Dupa 1920, Freud, recunoscand unele limite ale conceptiei sale cu privire la aparatul psihic, adduce o serie de corrective, considerand ca acesta se compune din: 1. Sine (ID) = ecivalentul inconstientului din veche clasificare, sediul instinctelor, sursa primara a energiei psihice care trebuie consumata, fundamental pe care se construieste personalitatea individului. 2. Eul (Ego) = portiune a Sinelui care, sub influenta lumii exterioare, a mediului inconjurator,v sufera o dezvoltare speciala, in sensul ca din simplu organ receptor si proiector in raport cu stimulii, devine un intermediar intre Sine si lumea exterioara. 3. Supraeul (Supraego) = este o structura special ce se incheaga ca un precipitat in preajma Eului, prin cae se prelungeste influeta paterna si maternal, iar prin intermediul ei, influenta mediului social mai general, prin parinti copilul receptand idealurile sociale, modelele admirate de ei din viata sociala. Dintre cele 3 instante, cea mai importanta este cea de-a doua: Functionarea Eului sta in satisfacerea simultana a cerintelor sinelui, supraeului si realitatii, cu alte cuvinte el trebuie sa fie in stare sa reconcilieze intre ele cerintele acestora (Freud, 1980).

1928). realitatea subiectiva a acestora. a stabili relatii a fi constient inseamna a gandi (Spencer. o calitate prin care aceasta accede la umanitate [ ] Constiinta este un ansamblu de reactiuni ale individului la propriile lui actiuni (Janet. Mielu Zlate defineste constiinta ca fiind o forma suprema de organizare psihica prin care se realizeaza integrarea activ-subiectiva a tuturor fenomenelor vietii psihice si care faciliteaza raportarea/adaptarea continua a individului la mediul natural si social (Zlate. 1983). limbajul fiind deci o calitate structurala a constiintei.CONSTIINTA Etape in definirea constiintei Constiinta este locul senzatiilor si al perceptiilor noastre. 1980). Cu alte cuvinte. constiinta trebuie descrisa ca o structura complexa. 1985). diferentiind o constiinta in act (cunoastere anterioara prizei de constiinta) de constiinta reflexive (echivalenta cu ceea ce el numea prize de constiinta ). ne situeaza in timp si spatiu. 2. y A fi constient inseamna a te adapta cu suplete la noile solicitari fara o active adaptare la obiecte.60 sunt destul de numeroase. 1992). cele mai frecvente raspunsuri la intrebarea ce inseamna a fi constient? au fost urmatoarele: y A fi constient inseamna a gandi. este cunoasterea a ceea ce insoteste activitatea spiritului (Sillamy. Una dintre ele ne retine insa atentia in mod deosebit: este vorba de cea a lui Henri Ey. una apartinand psihologiei functionale si una fenomenologiei. y A fi constient inseamna a dispune de capacitatea de a face sinteze Wundt concepea constiinta ca pe o sinteza creatoare . material prima a vietii noastre psihice: ea organizeaza datele simturilor. dupa Ey. ale experientei externe. Se axeaza intr-o mai mare masura pe caracteristicile psihologice ale constiintei. Raspunsurile la intrebarea Ce inseamna a fi constient? evidentiaza. . 1. A fi constient inseamna a trai particularitatea personalitaii proprii. a fi constient inseamna in mod esentiala avea senzatii: adica a avea reprezentari mintale incarcate de afectivitate a ceva ce mi se intampla aici si acum (Humphrey. pe langa functiile constiintei si doua modalitati mai generale de abordare. 1924). Dupa Vasile Pavelcu. ca organizare a vietii de relatie a individului cu altii si cu lumea. Contributiile cu privire la definirea constiintei in perioada anilor 40. A fi constient inseamna a dispune de un model personal al lumii (Ey. Jean Piaget (1974) descria constiinta ca pe o acompaniatoare a actiunilor. totdeauna noi. nu se poate produce constiinta (Wallon. transformand-o in universalitatea stiintei ei. y A fi constient inseamna a te putea autosupraveghea a fi constient inseamna a-ti putea povesti experienta. 3. 2000).

dar care se afla intr-o stare latenta. automatismele. putand fi considerat. 2. putand insa sa redevina oricand active. servirea constiintei subconstientul se pune in slujba constiintei. montajele intelectuale sau perceptive stereotipizate. de virtualitate psihica. continuturile subconstientului sunt o alta expresie a continuturilor constiintei. nici redusa sau identificata cu alte ipostaze ale acestuia. Wallon isi punea urmatoarea intrebare: cum sa ne reprezentam starile subconstiente? A spune ca ele reproduce sau perpetueaza starile de constiinta inseamna a reveni la considerarea constiintei ca fiind singura expresie a vietii psihice si a presupune ca nimic nu exista in subconstient fara sa fi avut acces in prealabil in constiinta. deci toate actele care au trecut candva prin filtrul constiintei. de accea. Reprezinta un continut de gandire mai putin constient. deprinderile.SUBCONSTIENTUL Ansamblul starilor psihice de care subiectul nu este constient. ci poposesc pentru perioade de timp mai scurte sau mai lungi in y y . Pornind de la premise ca in viata psihica a individului constiinta este un moment foarte fugitiv si foate particular. Cei mai multi autori percep subconstientul ca pe o formatiune sau un nivel psihic ce cuprinde actele ce au fost candva constiente. ele neintrand in conflict cu continuturile constiintei. El este rezervorul unde se conserva amintirile. Aceasta l-a determinat pe Freud sa respinga subconstientul. mare parte a acesteia desfasurandu-se in afara ei. ramane in continuare calitativa cu fenomenul constient. s-au realizat cu efort. mai condensata. sa paraseasca pragul constiintei. El nu este total obscure. 1994). poate mai concentrata. a unei constiinte secunde care. desi intr-o prima faza a activitatii sale l-a folosit pentru a desemna prin el inconstientul. ci presupune un anumit grad de transparent. ci si de mecanisme si finalitati proprii. este orientat mai mult spre constiinta. la limia stabilitatii in constiinta (Grand Dictonnaire de la psychologie. ci coexistand cu acestea Facilitate. ticurile. dar care in present se desfasoara in afara controlului constient. subterana. Etape in definirea subconstientului 1. Argumentul adus de Freud era: subconstientul sugereaza existent unei alte constiinte. dar care influenteaza comportamentul sau. Caracteristicile si rolurile subconstientului y y Latenta si potentialitatea continuturile subconstientului se mentin intr. o constiinta implicita . devine un fel de servitor al ei Filrarea si medierea continuturilor care trec dintr-un nivel in altul continuturile constiintei nu trec direct in incostient. Conservarea notiunii in psihologie este fireasca deoarce subconstientul reprezinta una dintre ipostazele importante ale psihicului care nu poate fi nici ignorata. Subconstientul dispune nu numai de continuturi specific. S-a acreditat si idea ca. ca sa spunem asa. alat la limita accesibilitatii in spirit. oricat de atenuata ar fi.stare latenta pana cand vor fi reactivate si disponibilizate de catre constiinta Coexistenta cu constiinta de obicei. desi amplasat in constient si inconstient.

dar aceasta nu inseamna dezordine. la fel petrecandu-se lucrurile si cu continuturile inconstientului. Paul Popescu-Neveanu vorbea de proximitatea subconstientului fata de constiinta si de compatibilitatea cu ea. in principal. a elaborate o conceptie structurata cu privire la continutul si rolul inconstientului in viata psihica a individului. afirmand ca subconstientul nu este un simplu rezervor si pastrator al faptelor de constiinta. care mai intai tranziteaza subconstientul si abia apoi patrund in constiinta.subconstient. din moment ce un fenomen inconstient nu poate nici sa fie trecut. Sartre afirma ca tot ceea ce se intampla in individ este constient. subconstientul este mai apropiat de constiinta. pe conceptia lui Freud care. ca fiind o formatiune psihica ce cuprinde tendintele ascunse. crea. Desi se amplaseaza intre constient si inconstient. nici sa treaca prin constiinta. 1980). ci poate prelucra. ca un refulat oarecare. in mod cert el este capabil de analize profunde . y Inconstientul nu este lipsit de organizare. iar continuturile lui sunt mai asemanatoare cu cele ale constientului decat cu cele ale inconstientului. culturale). furnizand chiar si o metoda de sondare si asanare a lui. dar nu si in mod necesar cunoscut. Psihiatria germane admitea ca. . in realitatea materiala si sociala inconjuratoare. ci ca o structura asimilatoare. El nu conserva doar. integrandu-le in psihic si dand un sens fiintelor si lucrurilor (Sillamy. ci isi are propriile mecanisme. foarte personala. o ipostaza a psihicului aflata in slujba constiintei. Afirmarea inconstientului se sprijina. conflictele emotionale generate de resorturile intime ale personalitatii. adica ordinea propriei sale subiectivitati. o scgema dinamica deschisa lumii. el nu exista. Chiar daca inconstientul Freudian este fierbinte si umed . Inconstientul nu trebuie conceput ca un receptacul de amintiri. ci dispune de o alta organizare. restructura. INCONSTIENTUL Negarea inconstientului s-a facut pe baza considerarii transparentei totale a obiectului. El deprindea decat doua niveluri ale constiintei: nivelul constiintei reflexive sic el al constiintei nereflexive (ceasta inglobeaza experienta traita). sociale. uneori. a inteligibilitatii si adecvarii absolute a cunoasterii la obiectul sau. Zlate merge si mai departe. Definirea inconstientului Psihologia contemporana defineste inconstientul intr-o maniera extensive si pozitiva. ci faptul ca aduce o alta ordine. desi nu a introdus notiunea respective in psihologie. acestea din urma avandu-si totusi izvorul in afara ei. o rezerva de informatii si operatii din care se constituie. faptele de constiinta. organizand elementele primate (biologice. M. Subconstientul este considerat din aceasta perspective un servo-mecanism al constiintei. modelandu-le. el neaga ordinea impusa de constiinta.

turbulent al inconstientului. automatismele psihologice. Jung credea ca inconstientul este chiar superior constientul deoarece el contine toata intelepciunea ce i-a fost conferita prin experienta a nenumarate mii de ani. sunt deopotriva apropiate de sentiment si de idee. Natura si rolurile inconstientului Natura inconstientului y Este oare inconstientul de natura pur afectiva. Acest fapt a fost bine sesizat de Jung. asa cum constiinta nu este exclusiv rationala. imangini condensate si collective. inconstientul indeplineste urmatoarele roluri: de energizare si dinamizare a intregii vieti psihice. desi instinctive.y y H. filogenetice). din evenimentele crislizate ale preistoriei individului. care considera ca arhetipurile. El trebuie interpretat ca fiind preponderant afectiv. scapand oricaror formulari care au lod in constiinta sau preconstient si. Prima reflecta gandirea lui Freud din perioada sa initiala sau eroica cand inconstientul era considerat autonom. Ey considera ca principalele structure ale inconstientului sunt: sistemul neurovegetativ sau autonom cu functiile sale (respiratie. etc). Pentru Maurice Pradines inconstientul era germenele vietii mintale . prin urmare. A doua teza este mai sensibila la tranzitiile si la medierile introduce de catre limbaj intre sistemul pulsional si constiinta[ ] aceasta inseamna a spune ca inconstientul este structurat c un limbaj si ca << se poate comunica cu el>> insa cu conditia de a-l auzi . Desi structurile sale sunt mai simple decat cele ale constiintei. conditia si elemental sau fundamental. Functiile esentiale ale inconstientului constau in prepararea si sustinerea operatiilor spiritului si in eliberarea gandirii pentru a devein apta de rezolvarea altor probleme si sarcini. este pur negativ? Una dintre cele mai noi orientari psihologice. colectivfe si rasiale. Stanislav Grof (1983) implica incontientul in cele mai neobisnuite experiente transpersonale (embrionare si fetale. de asigurare a unitatii Eului. de facilitare a procesului creator. circulatie. din perceptii interne sau fantasme. aparand ca format exclusive din imagini. care contine stadia arhaice. asa cum au crezut mai toti autorii si insusi Freud? Adevarul este ca. psihologia transpersonala. nici incpnstientul nu poate fi exclusiv afectiv. baza inconstienta a persoanei. in anul 1966 la un colocviu pe tema inconstientului care a avut loc in Franta psihologii se intrebau inconstientul este amorf si fara organizare. y y . altfel spus. Inconstientul este alcatuit din imagini sau din cuvinte? Ey arata ca in legatura cu aceasta intrebare au fost elaborate 2 teorii divergente. Astfel. y Rolurile inconstientului y Putini au fost autorii care au subliniat rolul si valoarea pozitiva a inconstientului in raport cu conduitele si comportamentele individului. acorda inconstientului un loc si un rol de prim ordin. ancestral. digestive. Cei mai numerosi autori au subliniat rolul negative.

iar mai tarziu. ca si extinderea de la maduva spinarii la creier a proceselor reflexe au constituit modalitatile care au impus notiunea de inconstient cerebral. alaturi de constient. deoarece complexele sunt. autoritarism si conservatorism. nu permitea explicarea cazurilor patologice. arhetipuri.Tipuri de inconstient Insusi Freud deoswebea trei tipuri de inconstient: unul latent sau preconstient care cuprinde starile psihice susceptibile de a deveni constiente. fiecare complex fiind legat de cate un arhetip. Continuturile autentice ale inconstientului colectiv sunt reprezentate de ceea ce Jung a numit la inceput imagini primordiale . psihopatilor. sentimente. inconstientul pe cqare l-am pute numi reflex. Inconstientul cerebral Faptul ca vointa si constiinta erau considerate facultati superioare. Constientul este reprezentat de Eu. inconstientul personal este alcatuit din complexe. constituind mostenirea arhaica a umanitatii . moralitate joasa. dar care afecteaza viata psihica constienta. Acesta considera ca psihicul se compune din 3 niveluri: constientul. sesizarea existentei unui inconstient cerebral. intolerant. a capatat o valoare enorma. In aceste conditii. degeneratilor. in fiecare structuracerebrala individuala . inconstientul colectiv contine arhetipurile si Sinele. perceptii. dupa Jung. Pentru Freud inconstientul colectiv cuprinde elementele ce se regasesc in orice inconstient individual. comune tuturor . modalitati in care arhetipurile se manifesta in psihicul fiecarei personae. format din ganduri. Arhetipurile sunt structuri psihice identice. sugestibilitate si credulitate. Inconstientul colectiv Acesta se caracterizeaza dupa Gustave Le Bon prin: impulsivitate. cu rol esential in functionarea subiectiva. Unificarea functionala a axei cerebro-spinale. In 1853. automat. ele fiind deci comune mai multor indivizi. care renaste mereu. si un al treilea constituind partea cea mai importanta a eului ideal. rezultata din evolutia omenirii. disparitia vietii cerebrale si preponderenta celei medulare. inconstientul personal (acele continuturi care au devenit inconstiente fie pentru ca si-au pierdut intensitatea si au cazut astfel in uitare fie pentru ca li s-au retras constienta si acele continuturi ce sunt de fapt perceptii senzoriale care datorita slabei lor intensitati nu au ajuns niciodata in constient dar au patruns cumva in psihic) si inconstientul colectiv. mobilitate. personificari ale arhetipurilor. exagerare si simplism in sentimente. iritabilitate. ale nevrozatilor. Jung este cel care a avansat pentru prima data idea inconstientului colectiv. Cele mai cunoscute arhetipuri sunt. William Carpenter a introdus notiunea de cerebratie inconstienta . dupa Jung: . inconstientul cerebral este inconstientul fiziologic. altul format din faptele psihice refulate. In esenta. ereditara. adevaratul popularizator al acestei notiuni. care intra in functiune fara ca individul sa-si dea seama. amintiri. de fapt. Jung a definit inconstientul colectiv ca fiind: acea imensa zestre spiritual. disparitia personalitatii indivizilor. el fiind.

in mod normal inaccesibile total unei constientizari autoreferentiale (Hunt. vise sau viziuni.[ ] S-ar putea sa nu existe nicio capacitate cognitiva inconstienta care sa nu fie pe cale de a deveni constienta si nicio constiinta care sa nu emearga din stadii preliminare. Ca urmare. nas carn dar nu si identificarea persoanei respective). UMBRA partea diabolica sau sadica a personalitatii. Continuturilepsihice constiente se stocheaza in inconstient. 1977). Ele nu sunt insa inactive. controleaza si mijloceste trairile si manifestarile comportamentale tipice tuturor oamenilor. dar nu intelesul cuvantului. in anumite conditii. formata ca urmare a atrodcitatilor savarsite de oameni de-a lungul timpului  ANIMA imaginea colectiva a femeii in psihologia barbatilor  ANIMUS imaginea colectiva a barbatului in psihologia femeilor. este capabil de o anumita forma de reflective in interiorul constiintei in desfasurare. componentele figurii umane ochi albastri. le tensioneaza in functie de imprejurari. in functie de diversele ipostaze ale manifestarilor comportamentale apartinatoare individului. In dinamica concreta a comportamentului. Inconstientul colectiv initiaza. in masura in care o permite pragul. ci le insotesc pe cele constiente. localizare geografica. nivelul analizelor este limitat la activarea trasaturilor fizice (forma literelor dintr-un cuvant sau o serie de caracteristici ortografice. constituie o ocazie de a intelege cate ceva din ceea ce pana acum a fost inconstient . inconstientul ne apare cand ca aureola a constiintei. Procesele inteligibile incp a fi posibile doar pe masura ce oamenii incep a fi constienti. clasa sociala. Inconstientul clectiv mijloceste realizarea lumii unitare a psihicului uman si. Atunci cand se defineste inconstientul cognitiv utilizand pragurile (criteriile) obiective (valoarea minima pe care trebuie sa o detina stimulul pentru a fi receptionat). iar daca sunt personificati in fantazari. Relatiile dintre constient si inconstient Constientul si jnconstientul sunt moment functionale inseparabile ale psihicului uman. actioneaza ca un ghid si este esential pentru supravietuire. par blond. nationlitate. constientul si inconstientul vor fi coordinate si alternante prin praguri mobile. Anima si animus apar in conceptia lui Jung ca mijlocitori intre constient si inconstient. ci un proces pe cale de constientizare si care. Constiinta si inconstientul cognitiv apar ca doua fete ale unei dimensiuni comune a devenirii constiente. 1995). indifferent de epoca istorica. la un alt moment poate deveni inconstient. cand ca mecanism de sistematizare si valorizare a structurilor inconstientului. cand ca miez al ei (Dicu. La randul ei. prin faptul ca este depozitarul experientei cumulate a stramosilor nostri. constiinta apare ca factor declansator al comportamentului uman. Inconstientul cognitiv Inconstientul cognitiv nu trebuie considerat un domeniu separate sau un system inchis in el insusi. Inconstientul . Aceasta inseamna ca ceea ce la un moment dat este constient. in functie de specificul si semnificatia situatiilor.

fortele lui agresoare. Relatiile circulare constau in faptul ca oricare din continuturile constientului trece in inconstient. reverie. ci relatii logic integrate unui proces de reglare psihocomportamentala. Schimburile si transformarile sunt continue si reciproce: inconstientul preia sarcinile fixate constient si le prelucreaza in maniera sa specifica. in constient. constientul restrictioneaza si stabilizeaza inconstientul. Multe din structurile inconstientului sunt generate de activitatea constienta. tine in frau impulsurile inconstientului. fara predominant vadita a unora sau altora dintre ele. stapaneste. inconstientul devenind principalul reglator al conduitei. Asadar. intelege. contemplatie). Relatiile de subordonare integrative presupun subordonarea si dominarea unuia de catre celalalt. intre constient si inconstient nu exista o simpla suprapunere de fze energetice sau o simpla succesiune de fenomene intamplatoare. in inspiratie. direct sau indirect. constientul capteaza rezultatele unor asemenea prelucrari. Tipuri de relatii intre constient si inconstient: 1. ca in cazul psihozelor. pentru ca in urma germinatiei sa treaca din nou. independente unele de altele. Ele iau doua forme distincte:  Dominarea inconstientului de catre constient constientul prin actiunile si operatiile sale proprii schiteaza. modifica descarcarile energetico-informationale ale constientului. nici total inconstient (starile de atipire. nu neaparat toate.  Dominarea constientului de catre inconstient inconstientul isi impune. in starile patologice care presupun o rasturnare a raporturilor firesti. Practice este vorba despre acele stari psihice in cadrul carora individual nu este nici total constient. 3. de transa creatoare. tendintele. 2. mai ales unele din pornirile lui care vin in contradictie cu valorile sociale unanim acceptate. .activeaza. in timp ce unele continuturi ale constientului provin din inconstient. spontaneitate. contracareaza. Relatiile de echilibrare presupun realizarea unui usor balans intre starile constiente si cele inconstiente. aceste relatii apar cu precadere in starile de afect.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->