Pasoptismul cuprinde perioada literara care pentru literatura romana inseamna epoca de modernizare, de afirmare a romantismului si de fundamentare a majoritatii

speciilor. Afirmarea unei generaii de scriitori, gazetari, istorici i oameni politici, numit de posteritate generaia paoptist, determin nceputul modernitii noastre culturale, o perioad de tranziie i de prefaceri palpabile. Scriitorii paoptiti au vocaia nceputurilor i, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de scriitur. Principala trstur a literaturii paoptiste const astfel n coexistena curentelor literare, nu numai n opera aceluiai scriitor, ci chiar i n aceeai creaie Pn in anul 1830 nu se poate vorbi la noi de o tradiie a literaturii culte sau de o intenionalitate estetic a scrierilor literare. Contiina faptului artistic, ideea de beletristic, se nasc abia n aceast perioad, cnd se petrece i transformarea autorului n scriitor. Activitatea publicistic a lui Koglniceanu, Russo, Alecsandri i Negruzzi, prin atitudinea lor lucid i responsabil, a contribuit la instituirea premiselor culturii romne moderne. Dorul imitaiei s-a fcut la noi o manie primejdioas, pentru c omoar n noi duhul naional. [...] Traducerile ns nu fac o literatur." afirm Koglniceanu n Introducie la Dacia literar, n 1840. Primul articol din primul nr al revistei se numeste introductie si contine reperele majore de dezvoltare ale literaturii romane din acel timp asa incat pe buna dreptate acest articol a fost socotit programul romantismului romanesc. Dupa ce face o trecere in revista a pionierilor presei romanesti pe care ii elogiaza pt initiativa lor, kogalniceanu constata ca ziarele din cele 3 provincii reflecta doar realitatile acelor locuri fara a lua in seama si pe cele ale vecinilor si ca este nevoi ed eo noua revista care sa infatisesze relitatile culturale din cele 3 provincii rom. In acest fel justifica el titllul reviste care trimite la vechiul teriotriu al daciei. Prima idee a articoulului si a revistei si anume aceea de unitate nat razbate chiar din tittlu. Kogalniceanu isi concepe revista ca un repertoriu general al scriitorilor din toate provinciile rom. El anunta astfel o uniate culturala prin literatura care anticipa unitatea politica realizata in 1859 in timpul lui cuza. Pt ca in epoca se inmultisera periculos traducrile si imitatiile, mai ales din lit franceza si italiana, kogalniceanu atrage atentia asupra acestui pericol, caci dorul imitatie/..... Asadar, a doua mare ideea a introductiei este combaterea imitatiilor si traducerilor care deveneau o piedica in calea crearii unei lit originale: traductiile nu fac o literatura. Ele sunt socotitie o manie ucigatoare a gustului original. Asadar concluzia lui K era ca este nevoie de o literatura nat originala. In acest scop, K ofera scriitorilor contemporani cu el surse de isnipratie care sa le perimita conceperea unor opere originale: istoria, natura, folcorul. Acestea reprezinta defapt marile teme ale romantismului european.