P. 1
pasoptismul

pasoptismul

|Views: 175|Likes:
Published by Elena Nica

More info:

Published by: Elena Nica on Feb 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as ODT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2013

pdf

text

original

“Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre, destul

de pitoresti si de poetice,pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara ca sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.” Mihail Kogalniceanu

INTRODUCERE EPOCA PASOPTISTA

In al doilea patrar al veacului al XIX-lea, civilizatia si cultura din tarile romane incep sa se orienteze spre Occident. Redirectionarea are doua cauze importante: pe de o parte criza Imperiului Otoman, iar pe de alta parte, intr-un context mai larg european, trezirea constiintei nationale. Independenta politica si libertatea nationala devin coordonatele fundamentale ale acestei perioade.

Epoca pasoptista marcheaza inceputul literaturii noastre moderne, iar prin opera scriitorilor se instaureaza un nou climat literar si o noua stare de spirit. Functia literaturii nu mai ramane doar aceea de a raspandi cultura, de a “lumina”.
EVENIMENTE IMPORTANTE DIN PERIOADA PASOPTISTA:

1863- Al. I Cuza da o lege prin care invatamantul devine gratuit si obligatoriu; 1860- Apare prima Universitate romanesca, Universitatea de la Iasi; 1864- Apare Universitatea Bucuresti; 1816- Prima reprezentatie de teatru de la Iasi; 1829- Apar primele ziare romanesti: -In Tara Romaneasca apare Curierul romanesc cu suplimentul Curier de ambe sexe. -In Moldova apare Albina romaneasca cu suplimentul foaie pentru minte, inima si literatura.

Adevarata revolutie apare un insa cu ziarele ci cu aparitia primelor 1 reviste literare: -1840 Dacia literara -1844 Propasirea -1855 Romania literara .

o retorica a entuziasmului si trezirii la actiune.DEFINITII: Pasoptismul este o ideologie literara niciodata sintetizata intruun program particular si supusa unor comandamente exterioare: mesianism cultural si revolutionar. constiinta civica si patriotica. constiinta pionieratului in mai toate domeniile vietii. deschidere spre Occident si lupta pentru impunerea unui specific national. spirit critic. Pasoptismul este perioada in care se incearca „arderea" unor etape care nu fusesera parcurse de literatura noastra si care se .

TRASATURI ALE LITERATURII PASOPTISTE: Principala trasatura a literaturii pasoptiste consta in coexistenta curentelor literare. ci chiar si in aceeasi creatie. Epoca pasoptista se caracterizeaza printr-o orientare culturala si 2 literara cu trasaturi specifice epocii de avant revolutionar. nu numai in opera aceluiasi scriitor. romantism. preromantism. Perioada premergatoare revolutiei de la 1848 a insemnat inceputul poeziei noastre romantice. realism incipient) sunt asimilate simultan. de emancipare sociala si nationala. in decursul a mai bine de un secol si jumatate. clasicism. de militare pentru realizarea Unirii.desfasurasera succesiv in literaturile occidentale. Curentele literare (iluminism. Ceea ce ii uneste pe scriitorii pasoptisti este militantismul . Poezia pasoptista pune bazele liricii moderne romanesti.

care se constituie in adevarate manifeste pentru implinirea unitatii si independentii nationale. in ansamblu.regasit in creatiile literare. moartea etc.condamnand cu fermitate abuzurile si nedreptatile manifestate in epoca.al mormintelor. declamativa. Se manifesta. cu motivul constiintei sociale. Se dezvolta astfel o poezie retorica. grandilocventa. scriitorii ironizand cu severitate moravurile societatii. destinul. se completeaza cu meditatia asupra locului omului in istorie. pentru dreptate sociala. cu un limbaj adecvat intelegerii de catre marea masa de cititori. doua . al luptei. intr-un stil avantat. fericirea. Satirizarea viciilor oranduirii feudale si evocarea realitatilor sociale constituie o alta caracteristica a literaturii pasoptiste. al revolutiei etc. cu exprimare directa a ideilor si sentimentelor. in care teme vechi precum iubirea. al ruinelor.

Scriitorii devin 3 constienti ca literatura si cultura romana pot intra in universalitate doar prin valorificarea specificului nostru national.tendinte de ordin cultural si literar: deschiderea spre cultura si literatura lumii. in care. Din punct de vedere compozitional. alaturi de revenirea spre valorile morale si artistice ale spiritualitatii romanesti. patetismul cu patriotismul si cu valorile morale. Un loc aparte in valorificarea tematicii istorice il ocupa balada. de unde a rezultat si o mare varietate de specii literare. lirice si dramatice. a surselor tematice si de exprimare pe care le ofera folclorul si istoria nationala. sintetizand. operele scriitorilor pasoptisti impletesc romantismul cu clasicismul. poetii devin cantareti ai trecutului . poate cea mai complexa specie a a momentului. iluminismul cu preromantismul. o impletire de elemente epice.

Heliade-Radulescu. exponent al constiintei colective.Heliade Radulescu. O fata tânara pe patul mortii). Gr. Candela) si cea erotica ( Gh. sub forma satirei ( Gh.Duhului meu. Gh. Iau avant lirica filozofica ( I. Alexandrescu. cea religioasa ( I.Bolintineanu. D.Bolintineanu. Visul. Alexandrescu. Sotie de moda) si a fabulei (Gr.glorios. Dorul. Alexandrescu. D. asa cum se observa in poezia “Un rasunet” a lui Andrei Muresanu sau “Anul 1840” a lui Gr. Cântarea diminetii. Asachi. Musca si carul. Un alt pilon tematic il reprezinta critica societatii contemporane. Se afirma artistulcetatean.Asteptarea. Gr. Gh. Scopul omului). când s-a numit privighetoare). Câinele si catelul. Alexandrescu. Cumatria cioarei. Satira. Asachi. Alexandrescu. I. pe de o parte. si pentru a . Pentru a comunica dinamismul istoriei.Heliade-Radulescu. Asachi.

Bolintineanu. exprimau in mod vadit sentimentul national si. Alecsandri. si a folclorului. Dramaturgia este reprezentata de Vasile Alecsandri. la baza careia stau studierea si valorificarea istoriei. in care micul provincial este satirizat intr-o maniera ce-l precede pe Caragiale. In unele opere se imbina . zbucium si maretie. 4 Legendele lui V. purtau pecetea unei creatii artistice. ca si cele ale lui D. sau prin “Despot-Voda”. poetii si-au ales drept modalitate de expresie artistica legenda – specie literara plina de patos si de evocare. o drama istorica.prezenta aspectele fundamentale ale unei epoci pline de neliniste. Observam astfel ca poezia pasoptista cultiva specii lirice si epice. scriitorul ironizand tendinta de a imita Occidentul in ciclul “Chiritelor”. concomitent. pe de alta parte. prin “Iorgu de la Sadagura”.

O noapte pe ruinele TargoiHsteî). Ruinurile Targovistii. Înserare. Duhului meu. Zburatorul). Ion Heliade-Radulescu.Vasile Alecsandri. Pasteluri). oda si imnul (Vasile Carlova. Andrei Muresanu. idila (Vasile Alecsandri. Rodica). O fata tânara pe patul mortii. Poezia epica: balada de inspiratie folclorica (Ion Heliade-Radulescu. Hora Unirii. Oda ostasilor romani. Vasile Alecsandri. Marsul ostirii romane.trasaturi ale mai multor specii. Pastorul intristat. Dimitrie Bolintineanu. Muma lui stefan cel Mare. Visul. Epistola generalului Florescu). Anul 1848. balada istorica (Dimitrie Bolintineanu. . meditatia (Grigore Alexandrescu. Steluta). satira si epistola (Grigore Alexandrescu. Mircea si solii). Umbra lui Mircea. Desteptarea României. elegia (Vasile Carlova. Un rasunet). Meditatie. La Cozia. Vasile Alecsandri. Poezia lirica: pastelul (Vasile Carlova. Satira. Vasile Alecsandri.

presa. Povestea vorbei). Legenda rândunicai). legenda (Vasile Alecsandri. Legenda ciocârliei. teatrul. Fabule. Dan. Anatolida. se formeaza un public cititor. .poemul (Vasile Alecsandri. stiintele cunosc o dezvoltare fara precedent. Traianida). Grigore Alexandrescu. tendinta de sincronizare la toate nivelurile cu tarile dezvoltate din punct de vedere economic si cultural constituie caracteristica principala a pasoptismului. literatura. snoava în versuri (Anton Pann.al cartilor tiparite in tiraje mari. capitan de plai). epopeea (Ion HeliadeRadulescu. Dimitrie Bolintineanu. Invatamantul. Dumbrava Rosie. se organizeaza biblioteci de . 5 Mihaida.Iau fiinta societati culturale si stiintifice. fabula (Alexandru Donici. Orientarea spre innoiri radicale. Fabule).creste numarul revistelor si al altor periodice.

pronuntandu-se in problema neologismelor. bazata pe traditia populara.literatura beletristica.se infiinteaza o viata artistica specific romaneasca. cu constiinta clara ca existenta acesteia e o conditie pentru pastrarea identitatii nationale. ia amploare miscarea de culturalizare a maselor. Scriitorii de seama au aparat principiul fonetic in ortografie si. In numele aceleiasi specificitati nationale. s-a dus batalia pentru o limba unitara. CONTEXTUL ISTORIC . au adoptat principiul imprumutului moderat.in limitele necesitatilor impuse de dinamica sociala si culturala.

sub administratia ruseasca a generalului Kiseleff. care . pana in 1834. Un val de innoire se constata insa mai intai dupa tratatul ruso-turc de la Adrianopole din anul 1829 dupa care Tarile Romane se afla. trecerea de la boierii vetusti cu islic si salvari la tinerii bunjoristi care se intorc de la studii di strainatate in haine “evropenesti” si aduc ideile revolutiilor de la 1848 si proiectele reformarii societatii romanesti si ale construirii statului roman modern.6 Prima jumatate a secolului al XIXlea reprezinta. in planul succesiunii generatiilor.

inima si literatura >> prea ardeleneasca. o prima constitutie ce actiona unitar in ambele principate romane. cu singura conditie ca ele sa fie de valoare. Apar acum. CURENTE LITERARE IN PERIOADA . “Comodia vremii” sau “Frantuzitele” (1833). ceva mai tarziu. in limba romana. Kogalniceanu isi propune sa faca din revista sa <<Dacia literara>> o foaie care sa publice productiile romanesti din orice parte a tarii. elemente de jargon si. Constatand ca << Albina>> este mai mult moldovenesca. “Ciclul Chiritelor” al lui Vasile Alecsandri. odata cu aceste tendinte.elaboreaza Regulamentul Organic. desi aparitia lor este de obicei temporara. creatiile dramatice cu caracter satiric. In jurul anului 1840 se poate vorbi de o indrumare a literaturii prin reviste. de Constantin Faca. ori. <<Curierul>> este prea muntenesc iar <<Foaie pentru minte.

inspiratia din istorie folclor si natura. Romantismul romanesc a fost precedat de o formula literara de tranzitie de la iluminism spre romantism. reprezentat de Vasile Carlova . apoi in intreaga Europa. Trasaturile romantismului sunt urmatoarele: exprimarea exagerata a unor sentimente puternice sau idei. romantismul si postromantismul. numita preromantism. de unde s-a extins in Germania si Franta. intai in Anglia. Reprezentantii ai acestui curent . cultivarea specificului national. In literatura romana se pot identifica 7 trei etape ale romantismului: preromantismul. personaje exceptionale puse sa actioneze in imprejurari exceptionale. Grigore Alexandrescu si Vasile Alecsandri. Ion Heliade Radulescu .PASOTISTA ROMANTISMUL Romantismul este un curent literar aparut in a doua jumatate a secolului XVIII.

pusa in slujba idealului national. V. Mihail Kogalniceanu. este stimulatorul luptei pentru eliberare si al desteptarii constiintei nationale. o constiinta militara cetateneasca. in cuprinsul literaturii pasoptiste predomina romantismul care va atinge apogeul abia cu M. Grigore Alexandrescu.sunt: Mihai Eminescu. Principalele caracteristici ale romantismului romanesc pasoptist raman patriotismul si lupta pentru realizarea idealului national. o inimoasa daruire si slujire a poporului. in tara noastra. Eminescu. . Hrisoverghi. Dar elemente romantice sunt detectabile inca in poezia lui Al. Romantismul. considerat ultimul mare romantic european. Ca orientare literara. Literatura romantica din perioada pasoptista nu se pierde in zugravirea zbuciumului si a cautarilor intime. ea este o literatura angajata.

I. la geniul universal al lui Eminescu. care ridica literatura noastra de la incercarile minore ale Vacarestilor. respectarea datinilor si a traditiilor. avarul tiranul. caracterul moralizator al operei. . constructia operei pe capitole desfasurate in ordine cronologica. generozitatea. 8 CLASICISMUL Clasicismul este un curent cultural aparut in secolul XVII in Franta si se caracterizeaza prin: plasarea riguroasa a actiunii in timp si spatiu.Carlova. cu un program bine definit. Faptul ca literatura romana a pasit pe calea „europenizarii” cu intarziere a exercitat o influenta vadita asupra ritmului de dezvoltare si asupra cautarilor ei ideatico-artistice. Romantismul romanesc apare ca o miscare unitara. Heliade-Radulescu. supusa barbatului. Tipurile de personaje sunt: femeia casnica.

adica destul de tarziu. 2-In Muntenia-Gheorghe Lazar. Dimitrie Cantemir. Alecu Russo.H.estetica romantica.In Moldova. Grigore Alexandrescu.cand. Nicolae Balcescu. Ion Ghica.insa Ion Heliade Radulescu va ramane multa vreme adept al normelor si principiilor estetice clasice. Vasile Alecsandri.Clasicismul francez patrunde in literatura romana in epoca prepasoptista si pasoptista.Gheorghe Asachi.in ideologia noastra literara. Miron Costin. REPREZENTANTI AI EPOCII PASOPTISTE: 1. Mihail Kogalniceanu. Reprezentantii ai acestui curent sunt: Ioan Slavici. prin Introductia lui Mihail Kogalniceanu la "Dacia literara"(1840).concomitent. Costache Negruzzi. Dimitrie . I. Radulescu.Observam ca la noi clasicismul si romantismul se intrepatrund traducand in romaneste Arta poetica a lui Boileau.se cristaliza.

9 Mihail Kogalniceanu Mihail Kogalniceanu (n. Iasi – d. ziarist. om politic.Bolintineanu. scriitor. Paris) a fost un om politic. . pe buna dreptate. gazetar si scriitor roman. 3-In Transilvania-Timotei Cipariu. Mihail Kogalniceanu. mai tarziu. cel care se considera. afirma la Luneville. "N-as schimba saraca Moldova nici pentru intaiul tron din lume". A fost istoric. prim-ministru si. 6 septembrie 1817. George Baritiu si Andrei Muresanu. Cezar Bolliac. „un adevarat fiu al secolului al XIX lea”. in Franta. 20 iunie 1891.

in acelasi an a pregatit aparitia unei publicatii de documentatie istorica. Kogalniceanu participa ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iasi unde este chemat sa se pronunte in privinta Unirii. redacteaza "Foea sateasca a printipatului Moldovei". In 1839. spirit pasionat si comprehensiv. Era urmas al razesilor de pe Kogalnic. Publicatia a aparut in 1841.Mihail Kogalniceanu se situeaza in fruntea celor mai talentati reprezentanti ai generatiei pasoptiste. In mai 1840 a anuntat aparitia a 6 tomuri din Letopisetele Valahiei si Moldaviei si. dar sigure. Sfetnic al domnitorului . publicatie nevinovata cu efecte modeste. intitulata „Arhiva romaneasca”. La noua ani de la Revolutia din 1848. Asta nu l-a impiedicat in niciun fel sa faca studii stralucite in Franta si Germania. Personalitate fascinanta a epocii moderne.ministru de externe. A jucat un rol important in Revolutia de la 1848 si in lupta pentru Unirea Principatelor Romane.

dramaturg. Mircesti. Mihail Kogalniceanu a fost casatorit cu Ecaterina Jora (1827-1907). judetul Iasi) a fost un poet. folclorist. Bacau — d. academician roman.Al. om politic.I. ministru.Cuza. apoi primministru al Romaniei. in perioada 1863 10 – 1865. Ca ministru de externe al tarii in 1867 si in perioada 1877– 1878. membru fondator al Academiei . diplomat. ministru. vaduva colonelului Iorgu Scortescu. 21 iulie 1821. A fost inmormantat la Cimitirul Eternitatea din Iasi. Mihai Kogalniceanu si-a legat numele de actul proclamarii independentei de stat a Romaniei. 22 august 1890. Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri (n. Kogalniceanu a avut un rol hotarator in adoptarea unor reforme cruciale.

a fost trimis la studii la Paris. pe care nu a terminat-o. Les brigands. I. In 1837 s-a pregatit pentru un bacalaureat in stiinte. Serata. impreuna cu alti tineri boieri moldoveni. creator al teatrului romanesc si a literaturii dramatice in Romania. In anul 1834. Marie. . personalitate marcanta a Moldovei si apoi a Romaniei de-a lungul intregului secol al XIX-lea. Impreuna cu Costache Negruzzi a facut o calatorie in Italia. care a devenit motiv de inspiratie pentru nuvela romantica Buchetiera de la Florenta.Romane. Le petit rameau. In 1838 apar primele incercari literare in limba franceza: Zunarilla. unde si-a dat bacalaureatul in anul 1835. urmand cursurile Facultatii de Inginerie. Cuza si pictorul Ion Negulici. In anul urmator s-a intors in tara si a ocupat un post in administratie pana in 1846. printre care viitorul domn Al.

impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iasi si si-a inceput activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese. ramanand cel mai rezistent compartiment al activitatii sale literare si va constitui baza solida pe care se va dezvolta dramaturgia romaneasca in principalele sale directii tehnice: comedia straina si drama istorica. Din 1842 dateaza importanta sa calatorie in muntii Moldovei. Scrie primele sale poezii in limba romana pe care le va grupa mai tarziu in ciclul Doine si care sunt foarte strans legate de modelul popular din care au luat nastere. in urma careia descopera valoarea artistica a poeziei populare. . in care poetul va publica versuri ce vor fi incluse in ciclul Doine si lacrimioare. impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Ion Ghica scoate saptamanalul Propasirea. In 1844. Opera sa dramatica insumeaza circa 2000 de pagini.11 In 1840.

Opera. Negri Dorintele partidei nationale din Moldova. dupa moartea timpurie 1847.iar in 11 ianuarie se reprezinta piesa Iorgu de la Sadagura. fiind inmormantat cu toate onorurile la conacul sau de la Mircesti. de care se indragosteste si careia. sora prietenului Costache Negri. Tot acum scrie poeziile Baba Cloanta. principalul manifest al revolutionarilor moldoveni. Evolutie si tendinte In 1843 apare. ii dedica poezia Steluta si apoi intreg ciclul de poezii Lacramioare. prima poezie care va faceparte din ciclul Doine si lacramioare. . Doina. Hora. dupa o lunga suferinta. In 1845 cu ocazia seratelor literare de la Manjina o cunoaste pe Elena. comedie de rezistenta in dramaturgia scriitorului. Vasile Alecsandri s-a stins din viata la 22 august 1890.Strunga. A fost unul dintre fruntasii miscarii revolutionare din Moldova. Tatarul. in Albina Româneasca. redactand impreuna cu Kogalniceanu si C.

Crai nou. In 1848 scrie poezia Catre 12 români, intitulata mai tarziu Desteptarea României. In 1850, dupa o absenta de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se intoarce in tara; publica in revista Bucovina poeziile populare Toma Alimos, Blestemul, serb sarac, Mioara, Mihu Copilul. Incepe sa lucreze la ciclul Chiritelor cu Chirita în Iasi. Aceasta va fi urmata de Chirita în provincie (1852), Chirita în voiagiu (1864) si Chirita în balon (1874). La Teatrul National se joaca Chirita în Iasi sau Doua fete s-o neneaca.In 1852 apare volumul Poezii poporale. Balade (Cântice batrânesti). Adunate si îndreptate de d. V. Alecsandri.. In 1856 apare in Steaua Dunarii, revista lui Kogalniceanu, poezia Hora Unirii.Alecsandri incepe sa publice pasteluri in 1868, in diverse numere ale Convorbirilor literare. Debutul sau sta sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric (Buchetiera de la Florenta, Doine si lacrimioare) dar si al unei

necrutatoare critici a ridicolului social in piesa Iorgu de la Sadagura sau in ciclul "Chiritelor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii romane din perioada pasoptista, are in literatura lui Alecsandri cea mai inalta masura in Balta alba si in Desteptarea României si, de cele mai multe ori se prelungeste prin unele texte pana dupa Unire. Alecu Russo Alecu Russo (*17 martie 1819, Chisinau - †5 februarie 1859) a fost poet, prozator, eseist, memorialist si critic literar roman (originar din Basarabia), ideolog al generatiei de la 1848. Este autorul volumului Cântarea României, tiparit anonim. Fara a revendica vreodata explicit aceasta opera, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de

paternitate literara din istoria 13 literaturii romane. S-a nascut in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia.Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii in Elvetia. Dupa studiile din Elvetia, isi continua studiile la Institutul lui Francois Naville din satul Vernier de langa Geneva. Pe bancile institutului scrie primele sale incercari literare. Majoritatea lucrarilor au fost scrise in limba franceza si au aparut postum in traducerea lui Alecsandri, Odobescu. · 1836 - Tanarul Russo scrie poemele La mort d'Alibaud si Epitaphe d'Alibaud in limba franceza. Louis Alibaud fusese un tanar care a intreprins un atentat impotriva regelui Ludovic Filip, dar, nereusind,

· 1848 . cu un deosebit simt al dreptatii si al egalitatii. fiind. Alecu Russo este surghiunit la Manastirea Soveja. Russo se dovedeste un revoltat. publicate postum in Foaia societatii pentru literatura si cultura româna dinBucovina. · 1847 . De pe acum. Odobescu. un liberal in gandire.Participa la miscarea revolutionara din Moldova alaturi de V. In urma reprezentarii comediei Jicnicerul Vadra. apoi.Se reprezinta la Iasi Bacalia ambitioasa si. . Jicnicerul Vadra.Scrie articolele Poezia populara si Decebal si stefan cel Mare. mai apoi.a fost condamnat la moarte. scrie jurnalul Soveja. un studiu programatic in spiritul Introductiunii de la Dacia literara. ideologul miscarii revolutionare de la 1848 din Moldova. Apare in Albina Româneasca articolul Critica criticii. publicat postum de Al. Ziarul unui exilat politic la 1846. · 1846 .

as culege mitologia româna. dupa o absenta mai lunga in publicistica. care-i frumoasa ca si cea latina si greaca. de as fi istoric. pentru ca apoi sa se stabileasca la Paris. tinand seama de traditie: „Daca este ca neamul român sa aiba si el o limba si o literatura. Alecu Russo publica in România literara a lui Vasile Alecsandri Cugetari. unde sunt ascunse înca si formele si stilul. Russo pribegeste mai intai in Ardeal. fara a fi potrivnic influentelor apusene. al latinistilor si al „ardelenismului“. spiritul public va parasi caile pedantilor si se va îndrepta la izvorul adevarat: la traditiile si la obiceiurile pamântului. si de as fi poet.Alecsandri. Adept al unui conservatorism literar si lingvistic. as strabate prin toate bordeiele sa descopar o . Alecu Russo vede evolutia limbii si a literaturii romane cu o cumpanita gandire. in urma esecului acesteia. 14 ·In 1855. inversunat critic al „restauratorilor“ limbii.

In . membru fondator al Academiei Romane si primul sau presedinte. de as fi gramatic. considerat cel mai important cititor din cultura romana prepasoptista. 6 ianuarie 1802. Targoviste — d. inainte de a invata sa citeasca romaneste din lucrarea Istoria pentru începutul românilor in Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C.amintire sau o rugina de arma. as calatori pe toate malurile românesti si as culege limba“. Dupa obiceiul si in spiritul vremii. Apare in România literara a lui Alecsandri Cântarea României (versiunea romaneasca). Ion Heliade Radulescu Ion Heliade-Radulescu (n. Bucuresti) a fost un scriitor. 27 aprilie 1872. Negruzzi. filolog si om politic roman. in Moldova). Ion Heliade Radulescu invata limbagreaca.

In 1846. intreprindere uriasa.Sava". etc. ce depasea cu mult chiar puterile unei generatii. Este 15 membru activ al asociatilor culturale din epoca: "Societatea Literara" (din 1827). caruia ii va urma la conducerea scolii de la "Sf. critic. membru in guvernul provizoriu. poet. Activitate Implicat in evenimentele de la 1848 (a participat la redactarea Proclamatiei de la Islaz. tipograf.)Teoretician si indrumator literar in Regulile sau gramatica poeziei. editor. istorice. prozator. Lazar. Heliade propune planul unei "biblioteci universale". filozofice ale tuturor timpurilor.1818. "Societatea Filarmonica" (din 1833). menita sa inzestreze cultura noastra cu toate capodoperele literare. oricat de ambitioase. el devine elevul lui Gh. Poet al viziunilor grandioase de tip hugolian a scris . intemeietor al presei din tara Romaneasca: Curierul Românesc (1829) si Curierul de ambe sexe (1837).

mai ales franceze.germane si . realizat fragmentar. satira si fabula politica. pe la finele secolului XVIII si in primii ani ai secolului XIX. a cultivat meditatia cu motive preromantice. La Fontaine. Byron) A militat pentru unificarea limbii romane literare (Gramatica româneasca-1828). Este autor a numeroase traduceri. elegia Dragele mele umbre. capodopera sa literara. Dante Aligheri. mitul popular Sburatorul. lamartiniene O noapte pe ruinele Târgovistei. imitatii si prelucrari din clasici ai literaturii universale (Boileau. Goethe. incepuse sa patrunda diferite ziare straine.poemul eroic Anatolida sau Omul si fortele. DEZVOLTAREA PRESEI IN LIMBA ROMANA Curierul Romanesc In Principatele Romane.

revista in limba romana. gazeta care pune bazele presei romanesti. Cel dintai care a schitat un program teoretic avand ca scop modernizarea literaturii romane a fost Ion Heliade Radulescu. literare si mai tarziu sa faca acelasi lucru fata de ziarele din Brasov ale lui Baritiu: . Incet.grecesti. El este fondatorul Curierului romanesc . aparuta pe 8 aprilie 1829. Curierul românesc devine ecoul intregii miscari literare din tara. comandantul armatelor rusesti. Nevoia unui 16 mijloc de a se raspandi mai repede stirile despre intamplarile din tara si din strainatate se simtise de mult. incet. care a obtinut aprobarea aparitiei gazetei. stiri politice. Revista a aparut cu sprijinul lui Dinicu Golescu. culturale. isi face o datorie sa reproduca din confratele moldovean "Albina romaneasca" a lui Asachi.Este prima gazeta romaneasca cu periodicitate constanta si cu aparitie indelungata.

mai ales in Valahia. Grigore Alexandrescu. pe langa foile proprii ale lui Heliade: "Gazeta Teatrului" (1835) si "Curierul de ambe sexe" (1836). cum este "Foaia stiintifica si literara de la Iasi" si "Magazin istoric" din Bucuresti. In Curier “urmarim progresul scolilor prin dari de seama la finele anului si prin discursurile tinute la diferite ocazii”. Ne face cunoscute foile literare ce apar in vremea aceasta. dupa batranul Iancu Vacarescu.a. Costache Aristia. Ea se infatiseaza prin mici notite. s. in care se apreciaza valoarea scriitorilor si a celor ce publica scrierile lor in . In Curier se naste critica literara in literatura romana. In el se gasesc coloane deschise. Cezar Bolliac. In el vedem nasterea si primii pasi ai teatrului romanesc."Gazeta de Transilvania" si "Foaia literara". Curierul românesc ne tine la curent cu tot ce se publica in limba romana. unii din ei ramasi necunoscuti. Ion Voinescu. iar altii ilustrandu-se mai tarziu prin lucrari de valoare.

acest periodic a dat miscarii literare impulsionate de Curierul romanesc. Cu toate ca a aparut doar in trei numere. Foaie pentru minte. unul dintre principalele momente de referinta. Albina romaneasca. inima si literatura un accent menit pentru a-i preciza pe deplin continutul si a-i determina pentru cateva decenii intreaga evolutie. Insusindu-si romantismul cu .diferite brosuri. 17 Dacia literara Aparitia în 1840 a revistei “Dacia literara” a inscris in istoria literaturii si a intregii culturii romanesti un nou moment.

in limbile germana si franceza: Moldau 18 und Wallachei. insa nedeclarat. Romanische oder Wallachische Sprahe und Literatur. Kogalniceanu a formulat ceea ce toti patriotii gandeau si simteau. Pana la Kogalniceanu s-a scris in spirit national asa cum se vorbeste in proza (nu numai de catre Monsieur Jourdain): fara constientizarea faptului. Dacia literara i-a imprimat un caracter national explicit. La data aparitiei periodicului. les moeurs . Esquisse sur I'histoire. genereaza un fluviu. Curentul acesta exista de fapt. Din paginile ei porneste asa numitul de Ibrailea un “curent poporan si istoric". Prin orientarea data de el. adunand paraiele din jur. MIHAIL KOGaLNICEANU avea 23 de ani si publicase trei lucrari istorice. Dacia literara ne apare astazi asemenea unui izvor care.implicatii luministe inerent creatiei promovate de publicatiile anterior aparute.

dar considera ca acestea nu trebuiau sa covarseasca literatura originala. Kogalniceanu nu respingea traducerile din principiu (a tradus el insusi). Cu un sentiment de mandrie nationala direct exprimat. nu trebuia talmacit orice. expresie a caracterului national specific: “Istoria noastra are destule fapte eroice. de la Moldavie et des Valaques transdanubiens (aparute toate in 1837). semnata de “redactorul raspunzator". insa nu in detrimentul creativitatii autohtone. mai ales. obiceiurile noastre sunt destul de .et la langue des Cigains. Ideea conducatoare a programului Daciei literare e rezumata chiar in titlul revistei. si. Histoire de la Walachie. Kogalniceanu formuleaza memorabil necesitatea unei literaturi crescute din realitatile noastre. In conceptia lui era legitim a traduce si adapta oricat. frumoasele noastre tari sunt destul de mari. o expliciteaza. si Introductia din primul numar. indiferent de calitate.

Introductie” e tiparita. Kogalniceanu. Negruzzi..pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris. sub genericul Scene istorice din cronicele Moldaviei. “alegere din alte foi" (reproduceri din Curierul romanesc. materia e distribuita in patru compartimente: literatura originala inedita. semnificativ. etc). critica literara. In fiecare numar al revistei. nuvela Alexandru Lapusneanu a lui C.." Imediat dupa . Promovarea . Alecsandri. Colaboreaza si Alexandrescu (Anul 1840).. Scene pitoresti din obiceiurile Moldaviei. sub care apar nuvele si articole de Negruzzi. Foaie pentru minte. atat din primul numar cat si din cele urmatoare: Scene pitoresti din obiceiurile poporului. Tot atat de elocvent se declara spiritul calauzitor al publicatiei si sub alte generice. Scene contemporane. note la zi (Telegrafal Daciei). Albina romaneasca. fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam la alte natii.

.. 1841. trebuie sa fim vrednici de bunatatile ce cerul ni-au daruit in atata imbelsugare. 18451852. ca natiune. dupa interzicerea Daciei literare.spiritului national fiind crezul 19 intregii sale vieti. a unei noi publicatii istorice. trebuie sa ne tinem. in acelasi an. 1872-1874). 1845). ed.. si a ne mentine identitatea: “Vom avea inca zile frumoase pe pamant. H: Cronicile Romaniei. trebuie sa ne cunoastem solia ce Dumnezeu ne-a dat. Kogalnicenu si l-a afirmat. 1840.). In „introductiile" la aceste publicatii indrumatorul de constiinte reformuleaza repetat ideea necesitatii de a ne cunoaste pe noi insine. prin infiintarea. Dar. pentru a le avea. . trebuie sa sporim in bine (. Arhiva romaneasca (3 vol. M. in unire. iar cinci ani mai tarziu prin editarea unui corpus de cronici (Letopisitile tarii Moldovii. Sa ne tinem de obiceiurile stramosesti — atat cat nu sunt impotriva dreptei cugetari".

se infiinteaza scoli in sate si in provincii si apar primele scoli specializate (Conservatorul). la manastirea „Sfantul Sava” pe baza deciziei lui Voda Caragea.INVATAMANTUL IN PERIOADA PASOPTISTA Se pun bazele invatamantului gratuit. „Colegiul Trei Ierarhi” si in Transilvania „Scoala Comerciala”. in august 1818. traditia inginerilor hotarnici va continua: ultimul inginer hotarnic roman. Pe . Gheorghe Lazar intemeia „Scoala pentru Ingineri Hotarnici”. In Tara Romanesca apar: „Colegiul Sfantul Sava”. este considerat a fi Nicolae Miculescu(1901-1982). Desi scoala lui lui 20 Lazar se va inchide in 1821 . cu predarea in limba romana. In Muntenia.

Reformele lui Cuza grabesc procesul de institutionalizare a invatamantului. Universitatea din Bucuresti ocupa pozitia 1368 din 3759 de universitati citate. in 1850 incepe sa functioneze un gimnaziu. . o scoala comerciala. condusa din 1836 de George Baritiu. invatamantul romanesc cunoscuse o dezvoltare mai accentuata. Tot la Brasov.in 1834. prin straduinta carturarilor iluministi . In aceasta parte a tarii. fizica si inginerie. care lumineaza cu infiintarea Universitatilor din Iasi (1860) si Bucuresti(1864). intre cele 18074 de universitati existente in lume.domeniile chimie. In Transilvania pe langa scolile de la Blaj se infiintaza la Brasov .

stalcirea limbii romane si sunt demascate abuzurile si coruptia din .OPERE LITERARE: Chirita in provintie Vasile Alecsandri Opera "Chirirta in provintie" de Vasile Alecsandri este o comedie in doua acte si face parte din ciclul "Chiritelor" alaturi de " Chirita in Iasi sau doua fete s-o nineaca"' "Cucoana Chirita in voiaj " si 21 " Chirita in balon". Aceasta comedie este realista de moravuri sociale care ilustreaza contrastul dintre esenta si aparenta prin care sunt cunoscute personaje din mica boierime rurala. De asemenea sunt criticate parvenitismul si snobismul.

Bineinteles Chirita vroia acest lucru deoarece Luluta avea zistre foarte importante. dar Chirita il da afara dee la mosia Barzoieni. Alt scop al petrecerii este logodna lui Gulita cu Lluluta dar aceasta refuza deoarece . Evenimentele se succed cronologic dar se succed si discontinuitati si uneori apar cuplete care se canta. Isi face aparitia si Leonas .societate. In primul act. autorul ne prezinta personajele iar opera incepe cu cearta dintre Chirita si tarani. cucoana doreste sa il insoare pe fiul sau Gulita cu Luluta. Actiunea se petrece la mosia Barzoieni in primul act si intrun targ din tinut in al doilea act. Aceasta primeste o scrisoare de la sotul sau de la Iasi prin care o anunta ca a fost avansat in functia lui de ispravnic. Pentru a fi fericita complet. deoarece ea il iubeste pe Leonas. orfana crescuta de familia baiatului. In al doilea act are loc o petrecere de ramas bun. dar fata il respinge pe Gulita. un prieten din copilarie. deoarece Chirita avea de gand sa plece la Paris.

Dupa aceea a avut loc nunta Lulutei cu Leonas iar baiatul ocupa functia lui Barzoi aceea de ispravnic. Motivul acestei calatorii . un tinut adâncit în întuneric si populat de canibali.Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta prefacandu-se nebuna doreste sa se marite cu "actrita". 22 Ba lta Alba Vasil e Alecsandri Tema operei "Balta Alba" este contrastul dintre aparenta si esenta. dintre frumusetea rara a locurilor si starea de înapoiere a oamenilor. În aceasta opera autorul ne prezinta calatoria facuta de un francez pe teritoriul Valahiei.

„primejdioase” este spiritul de aventura. satul. rezultata din contrastul luciditatii si fanteziei. Ocupatia calatorului este pictor. plimbarea pe lac cu vaporul si balul. cazarea. Acesta permite o perceptie critica si satirica a propriei lumi atribuita unei priviri exterioare sau prin comparatie cu o lume edenica. frumusetea edenica si înapoierea oamenilor. drumul în caruta. luând în derâdere propriile defecte. spiritul de aventura initial si linistea sufleteasca de dupa bal. Imaginea . Contrastul în opera este redat prin mai multe elemente contradictorii: imaginea initiala a salbaticiei si imaginea unei societati civilizate. si cu autoironie.Calatorul francez trateaza evenimentele ce se întâmpla în jurul lui cu ironie. dar satirizându-le indirect si pe ale altora. Autorul foloseste motivul calatorului strain care viziteaza locuri noi. acesta permitând autorului sa creeze o descriere mai exotica a locurilor prin ochii calatorului. curiozitate si dorinta de cunoastere.

In finalul operei parerea pictorului francez despreValahia se schimba de la primitiv la europenesc. Din punct de vedere stilistic textul se remarca prin antitezele care creeaza 23 contrastul dar si prin enumeratiile si comparatiile cu care autorul descrie lumea Valahiei si sentimentele traite de calator. de întindere mica.Plecat . iar relatarea evenimentelor se face din perspectiva calatorului care este si protagonistul operei.baltii seamana cu cea a paradisului si prin frumusetea naturala dar si prin indiferenta si inocenta cu care oamenii stau în balta: „amestec nevinovat de sexuri”. Intr-o seara erau multi prieteni adunati asa cum era obiceiul oriental.Tanarul a marturisit ca ii era rusine deoarece nu stia ca in Europa exista o Moldavie si o Valahie. fiind opera epica limitata la un singur fapt epic.Printre ei se afla si un tanar francez care facea un voiaj in Orient. Textul „Balta-Alba” este o povestire.

Acolo el auzi de balta facatoare de minuni si atunci l-a rugat pe consul sa-l duca si pe dansul intr-acolo. Oprindu-se vaporul la Braila tanarul zugrav s-a hotarat sa coboare. Inainte de a cobora si-a incarcat pistoalele in caz ca va fi atacat de hoti sau de oamenii din Valahia.Pentru “zugrav” Valahia era un pustiu de fiare salbatice si oameni pribegi ca in sanul Africii.Cand a coborat pe mal nici un om nu-l baga in seama.inarmat cu un harapnic lung .Auzea numai cuvintele valah. doar consulul francez care-l duse pe tanar la el acasa cunoscandu-l drept compatriot.Valahia.Consulul l-a dus pe tanar la caruta cu care trebuia la Balta Alba.din Paris spre a intreprinde un voiaj in Orient asa cum era la moda a ajuns sanatos la Viena si de-a colo s-a imbarcat intr-un vapor cu gandul de a cobora Dunarea pana-n Marea Neagra.Cu cat se apropia cu atat mai nerebdator era si curios. Era o caruta mica cu patru cai slabi si cu un postas barbos.

In clipa aceea spera sa scape de salturile carutei.Uitase ca in urma cu cateva ceasuri se gandea ca Valahia . spera sa manance si sa se odihneasca. A doua oara 24 urcat in caruta se tine bine si se pregateste de plecare. Au plecat dar in timpul mersului nu putea nici sa bage mana in buzunar la pistoale pentru ca ar fi fost azvarlit din caruta.caruta mergea de nici nu mai aveau timp rotile sa scartaie.de-un stanjen. dupa ce a cazut.Caii alergau foarte repede. iar postasul batea caii tot mai tare si acestia mergeau tot mai repede .Francezul credea ca Balta Alba era un targ ca Ems sau Boden. Suiti in caruta primitiva consulul il avertizase pe tanarul francez sa se tina bine dar nu a ascultat si acesta s-a trezit pe jos.Dupa zece cesuri de mers au ajuns la Balta Alba.Mirat de lucrul ce s-a intamplat si inca tulburat este luat inca o data in caruta dupa 10 minute.

Jumate speriat. Nu mai stia ce se petrece.Nimeni nu statea degeaba. acoperite de apa.Totul in mintea tanarului zugrav francez era confuz. altii plaja. Spre .jumate somnoros a iesit cu pistoalele in mana sa vada ce se intampla.Unii faceau baie.Mai tarziu a mers si el la balta.Atunci realizase ca aceea este balta facatoare de minuni.de carute.tropote de cai.Isi ceruse scuze si iesi afara din balta.Tanarul se dezbracase si intra in apa.Dimineata a auzit sunete infernale.Dupa ce a facut vreo doua sute de pasi se trezi cu patru femei in fata. un balci care nu era balci.era o tara cu salbatici si fiare rapitoare.Cand iesi vazu vreo 30 de carute si toate se indreptau spre balta.Erau oameni pe care ii vazuse de dimineata.Pe marginea acesteia zarii un targ care nu era targ.A luat-o in stanga si dupa ce a iesit din hotarele imparatiei femeiesti daduse de trei sirene albe si vesele care se stropeau cu apa.Dupa inca o fuga buna de cal au ajuns intr-un sat.

Vaporul se numea “Vaporul baltii Albe”.Dupa ce a facut mai multe cunostinte a intalnit cateva romance care vorbeu franceza ca niste adevarate periziane.La bal au luat parte peste doua sute de persoane. .Acest bal l-a impresionat foarte mult pe tanarul francez. nu mai stia daca Valahia era o tara salbatica sau civilizata.Acel bal a 25 avut loc intr-un loc numit Cazino.seara s-a dus la balta sa faca o plimbare cu vaporul.Ideea cu vaporul pe Balta Alba a starnit mirarea tanarului.In el s-au urcat vreo treizeci de cavaleri si doamne. dar cavalerii gaseau cuvinte sa le linisteasca.La intoarcere toti erau voiosi si gata sa mearga la balul din satul Balta Alba.Damele se temeau de furtuni.contrasturi si deveise foarte confuz.Tanarul in 24 de ore a vazut lucruri nepotrivite.

in care totul se dizolva in replici. in alegerea cuvintelor celor mai potrivite. si aici apare incapacitatea autorului de a inventa: C. dar observatia se poate extine la proza pasoptista in ansamblul ei. in gesturile indispensabile. Cele patru parti par asa cum a remarcat G. Totusi. dramatismul ei perfect gradat. desi indirect: calitatea fundamentala a nuvelei ramane concentrarea. Calinescu :patru acte ale unei drame.Alexandru Lapusneanul Costache Negruzzi Tudor Vianu spunea ca “primul nostru realism este memorialistic”. Chiar si capodopera nuvelisticii romanesti din aceasta perioada. atesta aceeasi trasatura. Aproape ca nu exista descriere sau relatare a autorului in aceasta capodopera de concizie. Negruzzi. “Alexandru Lapusneanul” de C. Negruzzi a .

Desi literatura romana se afla. capitolul Cand au .Alexandru Lapunseanul este cea mai valoroasa nuvela istorica. pe atunci. Meritul deosebit a lui Negruzzi este tocmai acela de a fi 26 dus la desavarsire unele virtuti latente existente in scene sau fapte relatate de cei doi cronicari. pe linia recomandarilor pe care Kogalniceanu le facea in cunoscuta Introductie la “Dacia literara”. Sursa de inspiratie a constituit-o „Letopisetul Tarii Moldovei” de Grigore Ureche. Nuvela istorica Alexandru Laspusneanul de C. Negruzzi apare in 1840 si se incadreaza tematic in categoria lucrarilor inspirate din istorie. in plin proces de formare. Ureche si Miron Costin cateva episoade exceptionale prin dramatismul lor si le-a imbinat in cunoscuta nuvela.selectat din cronicile lui Gh. neintrecuta pana acum.

Raspunsul lui Lapusneanu este . asigurandu-i perenitatea: Destin. Lapusneanu se intoarce cu oaste otomana. Vina. In apropiere de Tecuci. Pedeapsa. cele patru capitole ar putea fi rezumate astfel: Pierzandu-si tronul in prima domnie din pricina tradarii boieresti.omorat Alexandru Voda 47 de boiari. In cateva pagini sunt concentrati cei cinci ani (15641569) al celei de a doua domnii a lui voda Laspusneanul in Moldova. Privita in profunzime si in esentialitatea ei stricta. Comparabile cu patru acte ale unei drame si strabatute de puternicul conflict intre domn si boieri. este intampinat de postelnicul Veverita. vornicul Motoc. nuvela inchide idei si categorii existentiale care o scot din limitele temporale. hotarat sa si-l reia. spatarul Spancioc si Stroici care il sfatuiesc sa se intoarca deoarece poporul nu-l vrea. Rascumparare.

memorabil:“Daca voi nu ma vreti. 27 caruia ii spune:“Te voi cruta caci imi esti trebuitor. Cunoscator al slabiciunilor omenesti. gandurile de razbunare ale voievodului prind viata: cetatile sunt arse. ori fara voia voastra”. ca sa ma mai usurezi de vlastamurile norodului. Privelistea sangeroasa a capetelor spanzurate la poarta cetatii domina emblematic capitolul al doilea. eu va vreu (…) si daca voi nu ma iubiti. boierii sunt ucisi“la cea mai mica greseala dregatoreasca. Intr-una din zile. pastrandu-l pe Motoc. o vaduva al carei barbat fusese ucis de curand o opreste . prevazator si viclean. eu va iubesc pre voi si voi merge ori cu voia. la cea mai mica plangere ce i s-arata”. Lapusneanu le da drumul celorlalti boieri. Sunt alti trantori de care trebuie curatit stupul”. In capitolul al doilea.

Ruxanda incearca sa intervina pe langa sangerosul ei sot caruia ii marturiseste ca ii este frica. Spancioc si Stroici. presimtind primejdia. conform unui scenariu alcatuit initial cu sange rece 47 de boieri sunt ucisi de catre lefegiii domnitorului deghizati in servitori. acesta tine o “desantata cuvantare” prin caresi cere iertare.pe strada pe doamna Ruxanda cerandu-i sa intervina pentru a se curma varsarea de sange:“Ai sa dai sama. disimulant. Capitolul al treilea este centrat pe momentul culminant al actiunii: uciderea celor 47 de boieri. la curtea domneasca. Inspaimantata. In timpul . unde. doamna! (…) ca lasi pre barbatul tau sa ne taie parintii. La sfarsitul ospatului. Lapusneanu ii promite un “leac de frica”. Aceasta este prefatata de sosirea domnitorului la mitropolie. barbatii si fratii…”. fug in Polonia. totul incheianduse cu invitarea boierilor la un ospat.

El radea. ea se sparie!”. dar multi”.” Intre timp. Retras in cetatea Hotinului. tot femeie. asezate dupa rang. oamenii cer 28 “capul lui Motoc” pe care Lapusneanu i-l dau pentru ca sunt “prosti. sitea parul zburlindui-se pe cap. Intrebati de armas ce vor. crudul Lapusneanu face o piramida pe care i-o arata doamnei ca “leac de frica”. In capitolul al patrulea este evocata moartea domnitorului. Ruxanda lesina in timp ce domnul exclama:“Femeia. de unde privea macelaria ce incepuse. Vazand privelistea. se . Din capetele mortilor. (…) in loc sa se bucure. silindu-se a rade ca sa placa stapanului. multimea se adunase la porti si ameninta sa intre in curte. Lapusneanu“luase pe Motoc de mana si se trasese langa o fereastra deschisa.macelului. iar Motoc.

culoarea de epoca. trasaturile a trei curente literare: clasicismul (echilibrul compozitiei. accentuarea unor trasaturi) si realismul (caracterul pictural al unor scene. Ruxanda ii da sa bea otrava adusa de Spancioc si Stroici. evolutia conflictului. imaginea multimii din capitolul al treilea). CONCLUZIE . personajul principal alcatuit din contraste tari. punand astfel capat unei domnii tiranice si sangeroase. surse de inspiratie. realizarea unor caractere.Cu un exceptional talent artistic. intr-o reusita sinteza.imbolnaveste de lingoare si cere sa fie calugarit. mesajul. dar isi revine si ameninta. In nuvela se imbina. atitudinea detasata a autorului). autorul a imbinat in nuvela un ascutit simt al istoriei cu taina patrunderii psihologice. economia de mijloace. romantismul (antiteza angelicdemonic.

Traducerile insa nu fac o literatura. subliniaza clar ideile care vor sta la baza orientarii literaturii: combaterea imitatiei si a traducerilor mediocre. in articolol-program al acestei reviste. din frumusetea ei. Mihai Kogalniceanu arata ca: „Dorul imitatiei si-a facut o manie primejdioasa. Aceasta manie este. din pitorescul obiceiurilor populare. inspirate din historia patriei. Dar ce folos! Ca sunt numai traductii din alte limbi si inca acelea de ar fi bune. realizarea unei limbi unitare si a unei literaturi nationale.In perioada pasoptista se afirma primii nostri scriitori moderni in cadrul curentului national popular. Mai in toate zilele ies de sub teasca cartii in limba romaneasca. Noi vom . covarsitoare in literatura. Mihail Koganiceanu. „Dacia literara”. 29 necesitatea crearii unei litaraturi nationale prin stimularea scrierilor originale. mai ales. prntru ca omoara in noi duhul national.

iar nu persoana”.prigoni cat vom putea aceasta manie ucigatoare a gustului original. mentorul generatiei pasoptiste dezvolta in acelasi timp si spiritul critic. obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice. Aparand ideea de originalitate in literatura. fara ca sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii”. Critica noastra – spunea Mihail Kogalniceanu – va fi nepartinitoare: „vom critica cartea. in acest fel. exercitand. LEONAs (îmbracat în uniforma de ofiter si purtând mustati . pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris. fumoasele noastre tari sunt destul de mari. o influenta hotaratoare asupra fizionomiei culturii romanesti de la mijlocul secolului trecut. SCENETA SCENA IV CHIRItA. insusirea cea mai frumoasa a unei literaturi. Istoria noastra are destule fapte eroice.

. 30 CHIRItA (cochetând): Îi fi visat poate ca te-ai facut ghinarar.. în minutul acesta.. cuconita? CHIRItA: Cum ti-a placea mai bine dtale. LEONAs: Atâta nu-i nimica. nu te-ai supara? CHIRItA (coborând ochii si tragându-si mâna): Vai de mine.... mai ales ca am avut un vis de minune.... cât se poate de bine. iese din odaia din dreapta. bonjur..... ca reci ti-s mâinile.. Cum ai petrecut noaptea? LEONAs: Sarut mâinile. . daca mi-ar placea sa ma fac putintel. crai... cum o întelegi vorba asta. cea de pe planul I) (Arie din “Ramasag”: “Am înghetat”) CHIRItA: Buna dimineata. monsie.. CHIRItA: Crai poate? LEONAs (apropiindu-se si luând pe Chirita de mâna): Crai?.. LEONAs: Dar.. LEONAs: Dovada ca mi-i inima fierbinte.mincinoase..

domnule. (cu pudoare).. zau.... CHIRItA: Or fi fost canari. LEONAs: Nu întelegi ca am adormit cu gândul la mata? 31 CHIRItA: Asta ma flatariseste... ca-i lumea ra..CHIRItA: A fi. (Cauta cu dragoste la Chirita si ofteaza. ganguri. Pune-ti în gând ca parca ma furase o zâna si ma dusese într-o gradina plina de pasari galbene. CHIRItA: Chirita?.... dar ce vis zici c-ai avut? LEONAs: O bazaconie din ceea lume. dar ce-i curios..) CHIRItA (coboara ochii): Ba... Chiririririiita?. si. chiriririririiiita... dimpotriva mai vârtos. însa nu se .... dar ma mir de unde si pâna unde?. apoi era canar.. nu. LEONAs: Te îndoiesti?.. pomenea numele meu. ca toate se închinau la mine si-mi cântau ia asa (imitând un canar) chiriririririta.. Ei.. nu pot întelege ce însemneaza. LEONAs: Canari............. nu-ti pot spune.

.. nisam. Ah... frate!.. CHIRItA: Ce se potriveste!. si ea vorbeste limba cea noua cu bibiluri. stii?. tronc în obraz.. când ai pricepe zguduiturile inimii mele!..cade sa mi-o spui nitam. poate ca te-am suparat cu vorbele mele?... impresionabila... CHIRItA (cu dragoste): Sa ma vezi moarta? LEONAs: Sa te vad...... LEONAs (în parte): Iaca. LEONAs: Un nicsis?... LEONAs (facând ca-i deznadajduit): Vai de mine!. crede-ma ca de când sunt în lume n-am întâlnit un ipochimen atât de nostim ca mata.... parca se tot cutremura pamântul! .... scumpa mea cucoana Chirita hai!. dar trebuie sa socotesti ca-s o fiinta gingasa.. cu doua. sentimentabila. Nu se supara Chirita cu una. si când ai sti!.. CHIRItA: Trebuie sa socotesti ca cuvintele d-tale pot sa ma scoata din sarite si sa-mi pricinuiasca un nicsis...........

. esti o zâna. Ah! Chiritoaie. CHIRItA: Trasnita?...... . m-a luat gura înainte.. asteapta... 32 SCENA X GUGULIta. M-ai fermecat. o trasnita.. LEONAs: Un mutun.. trasnit.. ia asa-mi scapara pe dinaintea ochilor. GUGULIta (cu jumatate de glas): Luluta. LULUtA (pe canapea) (Mica tacere. m-ai scos din simtiri. CHIRItA (cochetând): Ian las’.CHIRItA (cu dragoste): Sa ma vezi pe nasele? LEONAs: Sa...) LULUtA (în parte.... Gulita cauta sa se apropie de Luluta si nu îndrazneste. LEONAs: Ba nu..... zâmbind. zâmbind): Asteapta..... caci când te zaresc. cocolitule.... Luluta îl urmareste cu coada ochiului... teoi pune eu la cale si pe tine acusi. sa juri ca esti un fulger.

Nu te face-a uita... LULUtA: Eu?.... ca tiam zis. Ce poftesti? GULIta: Fi.... nu-i frumos sa lasi ca sa te sarute ofiterii. LULUtA: Ha!. care ofiter? GUGULIta: Cel carui am cerut duel. GUGULIta (în parte): Se vede ca era într-o toana de nebunie si nu stia ce facea. LULUtA: Ba.LULUtA (în parte): Ce are de gând sami spuie? GUGULIta (mai tare): Luluta.. cheraples. Luluta.. monsiu Gulita.. cel care te-a facut nagât? GUGULIta: Hî.. LULUtA (tresarind): Aud?..... LULUtA: M-a sarutat el pe mine?....... cine ma cheama?.. pentru ca câteodata nu . hî..... îmi aduc aminte... Numi aduc aminte.... A!. monsiu Gulita. mi se pare. fi. GUGULIta (suparat): Iar? 33 LULUtA: Da nu trebuie sa te superi.

si as musca pe toti. LULUtA: Nu vrei?... GUGULIta: Nu te tulbura. în parte): Iaca. ideile mi se tulbura... ma turbeaza si.stiu ce spun.. zau. (În parte.. as bate si as zgâria. ... Tare asi bate pe cineva.. ca sed. GUGULIta (stând pe loc.... Stai aici cu mine.. daca nu m-as stapâni.. iaca-mi vine.......) Valeu!.... LULUtA: Da unde te duci? GUGULIta: Ma.) Parca-i o mâta. îmi vine sa zgâriiu.. ochii mi se aprind. cheama neneaca.. (Facând ca se mânie.. si atunci.. ma tem sa nu fac vrun pacat într-o zi. GUGULIta: D-apoi.. Îmi vine asa ca o ameteala cu furie. iaca!... GUGULIta (tragându-se înapoi): Iaca!. LULUtA: Nu-i adevarat.... iaca! LULUtA: Atunci cea mai mica împotrivire ma mânie..

pe mâna mea..LULUtA: Asa mai vii la socoteala.. . c-apoi atunci ai sa fii toata ziua cu mine.. despre patria noastra din trecut. LULUtA: si îti pare bine? GUGULIta (cu foc): Îmi! LULUtA: si mie. te-oi mânca 34 OPINII PERSONALE Ifrim Daniela Andreea In opinia mea. Gulita.... Nu poti crede cu ce nerabdare astept sa fiu logodita si mai ales maritata. Ian spune-mi.... stii ca o sa ne logodim astazi? GUGULIta: stiu. In acest mod as avea ocazia sa le explic si altora ceea ce eu am ainteles pentru ca ar fi normal ca toti romanii sa stie lucruri despre trecutul tarii lor. acest proiect m-a ajutat sa aflu mai multe lucruri despre perioada pasoptista.. stiu c-oi avea pe cine zgâria si musca. LULUtA (alungând pe Gulita) Zau.

realizarea acestui proiect m-a ajutat sa-mi imbogatesc constiintele in legatura cu perioada pasoptista din epoca noastra. datorita epocii pasoptiste si a intelectualilor din aceasta epoca putem spune ca avem o cultura ce caracterizeaza poporul roman. fapte eroice si peisaje foarte frumoase despre care pot scrie multe lucruri fara a se imprumuta de la alte tari. Banescu Evelina Ioana . Ifrim Gabriela Florina Dupa parerea mea. In aceasta epoca literatura a avut un rol foarte important deoarece scriitori precum Mihail Kogalniceanu au constatat ca tara noastra are obiceiuri. Datorita invatamantului gratuit s-au infiintat multe scoli si universitati pentru tinerii carturari romani. Datorita acestui proiect am anvatat multe lucruri despre trecutul poporului nostru.Nica Elena Simona In opinia mea.

Ioana Triculescu. acest proiect mi s-a parut foarte interesant deoarece contine lucruri importante pe care le consider necesare culturii noastre. Mi s-a parut interesant faptul ca in aceasta s-au pus bazele invatamantului gratuit. 1974 · „Sinteze de literatura romana”.In opinia mea. Nicolae Manolescu. 1981 · Limba si litaratura romana (Manual pentru clasa aXIa). Editura Sigma. bucuresti 2006 · Tainele inimei-scrieri literare si . Dumitria Stoica. se infiintaeza scoli in sate si in provincii si apar primele scoli specializate. Editura didcatica si pedagogica. George Adreleanu. 35 BIBLIOGRAFIE CARTI: · „Poezie si istorie la 1848”. Bucuresti. Editura Albatros. Matei Cerkez.

Bucuresti 1987 · Reflectii.com/...com/.slideshare.net/.didactic.swf www.bnrm.html www./Literaturaroman-in-perioada-paoptist www. Bucuresti 1988 LINK-URI: www.blogspot.. Mihail Kogalniceanu.istorice. mihai Kogalniceanu. Editura Albatros..net/prezentar i-1582./rolulliteraturi iinperioada48-ligaadrianpresentation www.alege.ro/c/4/67/3 34/0/Pasoptismul www./catalog_ MihailKogalniceanu ..ro/literatur a_romana_in_perioada_pasoptista http://www. Editura Albatros.ro/lectii-limba-siliteratura-romana-1-perioadapasoptista www./r olul-literaturii-in-perioada.famouswhy..ebacalaureat.romanaprys.scribd.md/programe/.articole.prezentari...

. 27..pag.. 34 OPINII PERSONALE.... 26. 7 CURENTE LITERARE IN PERIOADA PASOTISTA ROMANTISMUL.... 19.36 CUPRINs INTRODUCERE EPOCA PASOPTISTA. 9 REPREZENTANTI AI EPOCII PASOPTISTE... 12.pag.. 1 EVENIMENTE IMPORTANTE DIN PERIOADA PASOPTISTA. 2 TRASATURI ALE LITERATURII PASOPTISTE. 21 OPERE LITERARE • CHIRITA IN PROVINTIE.. 23. 4..pag. 8 CLASICISMUL.pag. 5. 33.... pag. 20 INVATAMANTUL IN PERIOADA PASOPTISTA. pag. pag. 26 • ALEXANDRU LAPUSNEANUL.. 20. pag. 7.. 28.. pag. 29 CONCLUZIE.pag. 35 BIBLIOGRAFIE....pag.. 18. 22 • BALTA ALBA. 11. 6 CONTEXTUL ISTORIC.... 21. 31. pag...pag.pag. 14. 30 SCENETA • SCENETA IV... 1.. 13 • ALECU RUSSO. 36 . 3.. 30. 24..pag. 15 • ION HELIADE-RADULESCU. pag... pag.pag.... 32 • SCENETA X .pag. 16 DEZVOLTAREA PRESEI IN LIMBA ROMANA • CURIERUL ROMANESC.... 2 DEFINITII. 13..pag. 17 • DACIA LITERARA.pag. 9 • MIHAIL KOGALNICEANU. 15. pag..pag.16.. 6. 10. 25.. 29. 11 • VASILE ALECSANDRI.

PROFESOR: PATRU MARIUS CONSTANTIN IOANA ANDREEA FLORINA IFRIM GABRIELA ELEVI: BANESCU EVELINA IFIRM DANIELA .

NICA ELENA SIMONA CLASA A-XI-A E .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->