P. 1
sensul_cuvintelor

sensul_cuvintelor

|Views: 1,931|Likes:
Published by Cristina Corcau

More info:

Published by: Cristina Corcau on Mar 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/29/2013

pdf

text

original

Proiect didactic Profesor :Luisa Amarie Clasa: a X -a Obiectul: Literatura română Subiectul:Sensul cuvintelor Tipul lecţiei: de predare

-învăţare Competenţa generală 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare. Competenţe specifice 1.1. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte. C1.1.1. Să se comenteze expresivitatea unor termeni (floare, lumină, înger, vis etc.) în limbajul comun şi în limbajul poetic. C1.1.2. Să se identifice funcţia stilistică a limbajului colocvial, arhaic sau regional, a argoului şi a jargonului, în diferite tipuri de texte. 1.2. Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise. C1.2.1. Să se identifice sensul denotativ şi sensurile conotative ale unui cuvânt în contexte diferite. C1.2.2. Să se interpreteze mesaje din domeniul audio-vizualului, identificând conotaţiile acestora. 1.4. Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte funcţionale sau a unor proiecte. C1.4.1. Să se realizeze o scurtă compoziţie privind conotaţiile poetice ale unor termeni dintr-un poem. Strategia didactică: a) Metode si procedee didactice:conversatia, invatarea prin descoperire, exercitiul b) Forme de organizare a activitatii elevilor: frontala, individuala cu raportare frontala c)Resurse: capacitatile normale de invatare a elevilor, 1 ora scolara d)Material bibliografic;Iulian Ghita-Sinteze si exercitii lexicale, ligvistice si stilistice Desfăşurarea activităţii - moment organizatoric - verificarea lecţiei anterioare I Captarea atenţiei Profesorul atrage atentia elevilor privitor la faptul ca bogatia lexicala a limbii romane se datoreaza posibilitatilor cuvintelor de a-si schimba/imbogati sensul in functie de context. II Actualizarea cunoştinţelor anterioare Se actualizeaza cunostintele elevilor privind polisemia cuvintelor, sensul propriu si figurat. III Enunţul obiectivelor Se enunta obiectivele lectiei. IV Conducerea învăţarii şi obţinerea performanţelor  Pentru început se discută din manual exercitiile oferite ca pretext pentru deschiderea subiectului lecţiei (pag. 168) Sensul cuvintelor depinde de context.  Se dau definiţiile teoretice. Cuvintele au valoare denominativă – denumesc obiecte, acţiuni, stări, însuşiri. Sensul propriu - înţelesul obişnuit al cuvântului, sensul lui cognitiv. Are doua aspecte: -Sensul de bază (fundamental, principal, primar, etimologic) = sensul propriu, cel mai cunoscut, cel mai frecvent, folosit de toate zonele în limba literară (de la care au evoluat sensurile ulterioare). Elevii primesc fisele de lucru de la anexa 1, solicitindu-li-se rezolvarea cerintelor.(identificarea sensurilor cuvintelor in context-fata, gura,etc.)-raportare frontala. . -Sensul secundar – variante ale sensului de bază (cu care păstrează în comun un element de asemănare) ce se actualizează în context. faţa lumii. feţe importante (persoane).

persoană rea. E.reprezintă sensul afectiv al cuvântului . Eugen Barbu) c) conotaţii apreciative . care este poetizat şi face parte din sfera artisticului. evaluarea performanţelor .se realizeaza prin metaforă. modalităţile artistice. prin eufemisme. Creanga etc. pag. mediul social etc.înger. Barbu. viperă Denotaţia . 169 VI Asigurarea retenţiei si transferului Realizaţi un scurt eseu în care să ilustraţi conotaţiile artistice ale cuvintelor lumină şi floare. Arghezi) pentru a ilustra valori denotative sau conotative ale cuvintelor alese in functie de context . Bacovia. identificând sensul cuvântului în context (propriu/figurat etc.faţa casei faţă a monedei gura pesterii Sensul figurat -sensul pe care cuvântul îl poate lua în plus faţă de sensul etimologic ./Pe-o gura de rai… vulpe. . care este sensul global al textului si functia lui. 9. perfidă. veninoasă (figurat) pui de viperă = om rău Textul denotativ – este neutru – folosit în limbaj ştiinţific.are la bază raportul dintre semnificaţia şi unele însuşiri în funcţie de context ale obiectului înţelese ca atribute ale acestuia (I. sensul fundamental.şarpe mic. indica originea personajului.reprezintă sensul conceptual/cognitiv al cuvântului. sinecdocă feţe. prin arhaisme. Ex. Textul literar este întotdeauna conotativ. vis – interpretându-se imaginile artistice.in caracterizarea unui personaj. hiperbole etc. (la Negruzzi. timpul. Fiecare grupaj de texte ilustreaza un anume tip de conotatie a) conotaţiile tematice – dezvoltă o temă (dragostea. stabil .feţe. metonimie.indica aprecierea locutorului prin sufixe diminutivale.Vor fi valorificate fişele cu citate din poeţi (Eminescu. arte (Odobescu) . tehnic. In discutia cu elevii se va avea in vedere sensul cuvintelor in context. prin termeni specializati. sensul obişnuit. 4. conotatiile V Obţinerea performanţelor. Coteanu) viperă .Se citesc exemplele de pe fişele-anexă 2. lumină. ce imagini predomina. şi indicând conotaţiile sale poetice) Se continuă cu celelalte cuvinte . moartea) prin folosirea imaginilor artistice sau a unui cimp lexical b) conotaţii de caracterizare . jargon).contureaza o anumita atmosfera. pag. un anumit mediu.Ex. veninos. Arghezi. Pe-un picior de plai. cu pată închisă în forma de V pe cap . feedback. argou. (la Creanga) d) stilistice . Blaga.) e) culturale-indica legaturi cu alte texte. Felurile conotaţiilor . 170 . (la Caragiale.Se cere elevilor să prezinte citatele reprezentative din fiecare poet pentru cuvântul floare.fişe de evaluare formativa-anexa3: Alegeţi din cele patru enunţuri pe cel care conţine cuvântul conotativ. regionalisme etc.

Te regăsesc pe-aceeaşi etajeră. că pe toţi vă tai cu mânuşiţa mea… Mi s-a urât cu pârnaia… . bibelou de porţelan. Obiect cu existenţă efemeră. “Si vrrrr…. vestitul Setilă.Nici o grijă. Este.” (I.Să nu fie cu vânzare. nu altceva. spuse acesta… . nici vorbă. e de-al nostru. Pe care te-am lăsat acum un an…” (I.Anexa 1 Fisa de lucru 1. guguştuc? (E. In fata casei erau doi ciresi infloriti.Identificati in ce context cuvintele fata. Minulescu – Romanţă fără ecou) b)Conotatii de caracterizare . Îl iau în garanţie. Minulescu – Romanţă fără musică) “Iubire.”)( Ion Pillat) Anexa 2 a) Conotatii tematice “Că ne iubim . zici că Florea l-a adus? . de nu pot să-i potolească setea nici izvoarele pământului. Nici lumea nu va şti… şi nu va şti-o. pui de vipera. uită-te la cazmaua lui.şi-o ştie lumea toată – E-adevărat. adaugă Gheorghe. veninos. pisică.” ( Ion Pillat) “Pe aleea veche nici un pom(…) Doar trecutul:cucuvaie intr-un pom. Fata lumii e pestrita.un zbor de vrabii izbucneste dintr-un gard. să-l învăţ că-i tânăr şi-al dracului.Măi.Da. pământ de flori. “Pe-un picior de plai.Mă. gura apar cu alt sens decat cel propriu si care este acesta: Pe fata lui impasibila nu se citea nimic. Spanul. poate. bă. Grozav burdăhan şi nesăţios gâtlej. mână de şuţ.Grupati textele urmatoare dupa acest criteriu: Vipera e un sarpe mic. fiul Secetei […]” . tranti capacul peste gura fantanii unde se afla craisorul. Stăpâne. mare ghiol de apă trebuie să fie în maţele lui! Se vede că acesta-i prăpădania apelor. Barbu .Cuvintele care denumesc animale sunt folosite cu valoare denotativa/conotativa.Groapa) c) Conotatii apreciative “. Nu-i tace gura niciodata. da al dracului onànie de om e şi acesta./Pe-o gura de rai…” 2. Dar cât ne vom iubi Nici noi nu ştim. Gura pesterii e intunecoasa si rece. niciodata. La adunare erau prezente fete importante.

Trupul bătrân învelindu-şi în zdrenţe de foi.” (Costache Negruzzi . Oglinda-ţi mai păstrează chipul Si după ce-ai plecat. se împărţea despletit pe umerii şi pe spatele sale.(Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb) d) Conotatii stilistice: “Când intră în sală. Figura ei avea acea frumuseţă. era împodobit cu un surguci alb şi sprijinit cu o floare mare de smaragde. “Azi sînt îndrăgostit. ea era îmbrăcată cu toată pompa cuvenită unei soţii. purta un benişel de felendreş albastru îmblănit cu samur. măreţe embleme ale artei vânătoreşti. Labiş – Baladă) 3. Razele lămpii electrice în vânt se îndoaie Dansează sinistru în pomi şi-n oglinzi de noroi” (N. pus cam într-o parte. împregiurate cu petre scumpe. Părul ei. în grupa Dianei de Poitiers sculptată de artistul francez Jean Goujon. Coşbuc – La oglindă) 2. “Toamna se agită cu gleznele vinete în ploaie. Izvoarele s-au luminat şi sună Oglinzile ritmându-si-le-n dans. era încinsă cu un colan de aur. a căruia mânice atârnau dinapoi. şi brazii mei vuiesc fără furtună Într-un ameţitor sonor balans…” (Nicolae Labiş – Primele iubiri) . cerbul miraculos şi vânătorul pocăit. “Azi am să crestez în grindă Jos din cui acum oglindă Mama-i dusă-n sat cu dorul Azi e singur puşorul” (G. după moda de atuncea. reprezentând vocaţiunea miraculoasă a Sfântului Hubert […] Toate părticelele acestei compuneri sunt lucrate ca toate operele lui Albrecht Durer cu o scrupuloasă acurateţă […] Stânci. şi-n gravura pictorului german Albrecht Durer. toate stau în nepăsare. copaci şi animale.” (Lucian Blaga – Elegie) 4. care făcea odinioară vestite pre femeile României şi care se găseşte rar acum. prin pozele lor. Peste zobonul de stofă aurită. în care se străvăd simţiminte adânci […]” (Alexandru Odobescu – Pseudo-kynegetikos) Anexa 3 Fisa de evaluare Alegeţi din cele patru enunţuri pe cel în care cuvântul oglindă este folosit cu sens figurat şi indicaţi conotaţiile lui: 1. singuri. degenerând cu amestecul naţiilor străine. iar pe grumazii ei atârna o salbă de multe şiruri de margaritar. fiice şi surori de domn. produc contrast.Alexandru Lăpuşneanul) e) Conotatii culturale: “Aceste trei capete d–operă. “Se revarsă în mine drumurile Toate pe cari-ai umblat. ce se închia cu mari paftale de matostat. le-aş afla în statua antică numită Diana cu ciuta din galeria Luvrului. Şlicul de samur. E-un curcubeu Desupra lumii sufletului meu. toate sunt în nesimţire.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->