P. 1
Cancer de Prostata

Cancer de Prostata

|Views: 707|Likes:
Published by Frumusica Sher

More info:

Published by: Frumusica Sher on Mar 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/01/2014

pdf

text

original

CAP.

1

Date privind anatomia si fiziologia cancerului de prostate

1 Notiuni de anatomie

Aparatul genital masculin e reprezentat de:testicul,cordonul spermatic,penis,vezicule seminale si prostata . TESTICULUL este o formatiune pereche exocrina,(producator de spermatozoizi)si in acelas timp o glanda enocrina,(secreta testeron) .Este situat in mod normal in bursa scrotala,de care este atasat prin ligamentulscrotal si are forma unui ovoid turtit . CORDONUL SPERMATIC cuprinde conducte excreatoare ale spermatozoizilor si lichidului spermatic . Ele se impart in :intra testiculare (tubi drepti si reteaua testiculara)extratesticulare (canalele eferente,canalul epididimar,canalul deferent si canalul ejaculator) . PENISUL este organul genital extern cu dubla functie :genitala si urinara .El este constituit din doi corpi cavernosi si corpul spongios, care inconjura complet uretra. VEZCULA SEMINALA este un organ pereche situat lateral de ampula canalui deferent .Are forma ovoidala si secreta un lichid care participa la formarea lichidului spermatic PROSTA este un organ glandular si fibromuscular .

Are forma unei 'trefle ''cu baza superior si varful inferior ,are lungimea de 3-4 cm ,latimea 4-4,4 cm ,grosimea 2,6 cm si o greutate de aproximativ 20 grame .Prostata prezinta o tunica fibromusculara periferica ,cu septuri trimise interior,ce o separa in lobuli . Lobulii se grupeaza intr-un numar variabil si prin hiperplazie pot forma :-lobul anterior ,situant inaintea uretrei,dezvoltat foarte rar in hipertofiliie adenomatoase , contine putine elemente glandulare -lobul median,se dezvolta in partea superioara ,sprea colul vezical, ceea ce determina o intindere mai mare de tesut glandular si actioneaza ca o veritabila clapeta la nivelu acestuia -lobul posterior, situat in spatele lobului median :formeaza tot peretele posterior care se palpeaza la tuseul rectal -doi lobi lateral, ce grupund glandele periuretrale si formeaza o mare cantitae de tesut in hiperplaziile de prostata care vor determina compresiunea uretrei prin aparitia :hiperplaziei benigne va produce o condesare periferica'capsula chirurgicala'ce reprezinta un veritabil plan de clivaj ininterventiile operatorii pentru adenomul de prostata . Raporturi anatomice : Prostata este inconjurata de fascia endopelvine care ,prin condesare formeaza capsula prostatica .Anterior se remarca ligamentele puboprostatice iar posterior ,fascia recto-vezicala Denonviliers reprezentata de doua foite :una anterioara,care tapeteaza intim prostata si veziculele seminale si una posterioara,rezultata din condesarae fasciei pelvine care o separa de rect . Intre cele doua foite avem apatiul retroprostatic Proust ,unde se patrunde in prostactetomia radicala . Vasele sangvine ,linfaticele si nervii trec in grosimea tesutilui gonjuctiv al fasciei pelvine ,intre capsula prostatei si muschii ridicatori anali .

Arterele prostatice accesorii sunt . 2.separat prin spatiul retropubian Retzius si in care se afla plexul venos Santorini.condensarea de fibre conjuctive elastice .ramuri aditionale din artera hemoroidala mijlocie si artera rusinoasa interna .muschiul ridicator anal si uretra membra 3.vine in raport cu : vezica urinara.Acesta patrunde lateral . Descoperirea precoce a cancerului de prostata implica un rol important din partea medicului de familie care isi poate aduce contributia prin examinarea periodica a pacintilor peste 50 ani .dar nu din cauza cancerului de prostata .vin in raport cu muschii ridicatori anali .ampulele canalelor deferente si canalele ejaculatoare .vase si nervicu directie longitudinala numita aponevroza sacro-rectro-genito-pubiana (Ombredanne ).la nivelul bazei prostatei si prezinta un ram ascendent care merge spre colul vezical si portiunea periuretrala .prezinta raporturi cu simfiza pubiana .mai mici . Linfaticele porovin de la nivelul fiecarei unitati acenoase si dreneaza intr-un plex periprostatic .presacrati precum si cei de la bifurcatia arterei iliace comune . Vascularizatia : Artera prostatica principala provine din artera vezicala inferioara . Inervatia este data de fibre secretorii si motorii ce provin din plexul hipogastric si fibre somatice din S1 -S3 ale plexului sacrat 2.De la aceste grupe ganglionare drenajul limfatic se face spre ganglionii lomboartici .si vine in raport cu rectul pe care este separat prin fascia lui Denonvilliers .Fata anterioara .vine in raport cu : diafragma urogenitala .prezinta santul median care separa cei doi lobi . Cancerul de prostata este o boala a varstnicului . Prostata este strabatuta de uretra prostatica avand pe peretele posterior vero-montanum si deschiderea canalelor ejacularoare . Venele formeaza un plex anterior si lateral ce comunica anterior cu plexul Santorini .incidenta fiind foarte scazuta la barbatul sub 50 ani .ram din artera iliaca interna .Limfaticele din portiunea posterioara si laterala dreneaza ganglionii iliaci externi. Baza prostatei . Varful prostatei .colonice si rectale .depasind incidenta neoplasmelor pulmonare .iliaci interni.veziculele seminale .Fata posterioara .Acestea cuprind: -examenul digital rectal sistematic -determinarea .distribuindu-se portiuni inferioare a glandei .Exista un numar apreciabil de neoplasme fara expresie clinica :acesti pacienti vor deceda cu cancer de prostata . In cancerul de prostata se stabilesc comunicari cu vena hemoroidala si reprezinta calea unor metastaze in ficat iar comunicarae cu venele paravertrebrale (plex Baston )explica frecventa metastazelor osoase sacrate si vertebrale in aceeasi afectiune a prostatei . 4.Etiopatogenia cancerului de prosata Cancerul de prostata este cel mai frecvent cancer al barbatului . 5.un ram descendent capsular ce se distribuie la periferia glandei .cu vena dorsala a penisului si plexul rusinos .obturatori .Raporturi extrinseci ale prostatei 1.Fetele infero-laterale .

Diagnosticul cancerului de prostata a. 4. c.In 1941 . Se recolteaza fragmente tisulare fie prin rezectie endoscopica fie prin punctie biopsie.Exista si diferente rasiale . Se vor recolta cel putin cate trei fragmente pentru fiecare lob prostatic.Etiologia cancerului prostatic In urma studiilor epidemiologice s-au sugerat urmatorii posibili factori cauzali in cancerul de prostata.Huggins a demonstrat experimental ca testosteronul stimuleaza dezvoltarea cancerului iar castratia sau estrogenii o inhiba .posibil de TRUS iar confirmarae se face prin exemenul histopatologic.periodica a PSA Exista o paleta larga de optiuni terapeutice pornind de la simpla supraveghere pana la ablatia chirurgicala radicala a prostatei . influente hormonale -influenta hormonilor androgenii asupra cancerului de prostat este sugerata de cateva observatii -cancerul de prostata nu apare niciodata la eunuci -castrarea produce o regresie dramatica a masei tumorale prostatice Cancerul de prostata creste rapid sub influienta androgenilor .de stadiul si gradul cancerului si de conditile existente in societatea in care traieste bolnavul . Optiunile terapeutice depind de varsta si conditia fizica a pacientului.urmatoarele: a. extensia cancerului de prostata la vezica urinara (col.Un rezultat histopatologic negativ nu exclude cancerul su daca exista suspiciune clinica bine motivata punctia va fi repetata . predispozitia genetica -cancerele de prostata sunt mai frecvente la barbatii care au in ascendenta ereditara cazuri similare .Punctia biopsiei prostatice se practica ghidata digital sau ecografic dupa o prelabila pregatire mecanica a rectului si sub antibioprofilaxie.trigon ) Etapele initiale ale diagnosticului de cancer de prostata pot fi figuarte astfel : .Negrii au o incidenta de cancer prostatic cu 50% mai mare decat albi b. Diagnosticul pozitiv Acesta este sugerat de EDR si / sau PSA . dieta si factori de mediu Importanta dietei si factorilor de mediu este sugerata de incidenta diferita a cancerului de prostata la grupuri rasiale similare care locuiesc in arii geografice diferite . Cand se impune deblocarae colului vezical se va face rezectia endoscopica si fragmentele rezecate vor fi examinate microscopic Rezectia endoscopica este cea mai in masura sa certifice prin examenul histologic al fragmentelor rezecate. 3.

5.scorului GLEASON si PSA -ului seric(tabelele Partin ).de consistenta dura la nivelul calculilor care determina crepitati (semnul 'Sacului de nuci ') ~~Ecografia si radiografia simpla (opacitati de dimensiuni reduse. -evaluarea metastazelor osoase M se face cu ajutorul scintigrafiei osoase indicata pentru pacientii cu PSA >_10ng/ml +_ scor GLEASON >_8 . -TUBERCULOZA PROSTATEI poate face parte di tabloul complex al tuberculozei urogenitale (piurie acida si amicrobiana.b.Acesti pacienti vor avea EDR si PSA normale iar pe radiografie se observa o ingrosare sub periostica a corticalei osose. -PROSTATITA CRONICA. Radiografiile osoase identifica metastazele osoase cu intarziere fata de scintigrafie .epididimita)si se inregistreza antecedente patologice sugestive (TBC pulmonara ) .Prostato -vezilectomia radicala va fi realizata in urma rezultatului dat de examenul histopatologic care va infirma adenopatia neoplazica .vertebre )apar vatuite . -Boala PAGET (osteodistrofia cronica deformata progresiva )apare mai frecvent la barbatii intre 50 -60 ani :datorita sclerozei .cancerului de prostata prezinta etapa finala a diagnosticului si presupune evaluarea extensiei locale T.oaseel (bazin .efectuarea EDR si a punctie biopsiei vor contribui la identficarea leziunii primitive .Cea mai buna metoda este limfadenectomia laparoscopica sau chirurgicala .Diagnosticul diferential Se face cu urmatoarele afectiuni: -HIPERPLAZIA BENIGNA a prostatei este de obicei asociata cu o perioada lunga de simptomatologie obsrtuctiva.cu exacerbari si ameliorari periodice .iar la EDR prostata este mai lamre in volum decat in cancere .iar fosfatazele acide si alcaline sunt crescute in ser. tabloul clinic este de lunga durata iar in urina si secretiile prostatice se identifica numeroasele leucocite iat culturile microbiene pot fi pozitive . Valoare diagnostica pentru cancerul prostatic are numai rezultatul pozitiv.proiectate retrosimfizar)sugereaza diagnosticul .determinarea PSA . fracturi patologice si simdroame compresive medulare (lombosciatica . -Pentru cu pacientii cu durerii osoase.paraplegie).dar nici rezultatul negativ nu-l exclude .Exista si cancere care determina doar hipertrofia glandei .a ganglionilor limfatici si a metastazelor M .Tratamentul cancerului de prostata Decizia terapeutica are in vedere : -stadiul clinic al bolii . -LITIAZA PROSTATICA : ~~Prostata marita de volum sau relativa normala. -evaluarea adenopatiei regionale N are importanta numai in cazul unui tratament curativ . Extensia extracapsulara a cancerului de prostata -evidentiata de EDR (aprecire subiectiva)cele mai sugestive informatii sunt furnizate de TRUS si IRM precum si evaluarea combinata a stadiului T clicic. Stadierea.

fiind recomandata pentru obezi si pentru cei cu probabilitatea redusa de adenopatie neoplazica .hormonoterapia (baza tratamentului cancerulului de prostata ) b.radioterapic.dar este mai putin hemoragic si asigura condii mai bune de anastomoza vezico-uretrala .prin abord retropubian sau perineal urmata de anastomoza vezicii urinarei la uretra membranoasa. e.tratamentul cancerului de prostata cu viza paleativa este multiplu si asociat :hormonal.riscuri.tratament simtomatic d. Prin abord retropubian se asigura accesul la ganglionii pelvinii iar limfadenectomia si examenul histologoic vor decide daca prostatectomia va fi continuata (No)sau (N+).complicatii posibile -consimtamantul pacientului asupra decizilor terapeutice Posibilitati terapeutice : a.chimioterpic. .etc.Este recomandat pentru pacientii cu speranta de viata mai mare de 10 ani .-gradul histologic al tumorii (scor GLEASON ) -nivelul seric al PSA -speranta de viata -informarae corecta a pacientului asupra diagnosticului si optiunilor terapeutice :curative /paleative.confortul mictional al pacientului cu cancer de prostata va fi asigurat la orice caz de orice varsta si orice stadiu a neoplasmului TRATAMENTUL CANCERULUI DE PROSTATA LOCALIZAT Cancerul de prostata localizat prezinta leziuni neoplazice dezvoltate in glanda : -fara depasirea capsulei -fara adenopatie regionala tumoprala(No) -fara metastaze la distanta (Mo) Tratamentul de electie : -chirurgical -prostatectomia radicala -radioterapia Prostatectomia radicala consta in extirparea prostatei si a veziculelor seminale.tratament chirurgical (vindecare definitive ) c. Abordul perneal nu permite controlul ganglionilor .

leziuni ale nervilor obturatori.O varianta este reprezentata de tratamentul hormonal (3 ani) +radioterapie .vezica radicala (polakiurie )si impotenta Determinarea periodica a PSA este un test important de evaluare a raspunsului la radioterapie . Pentru cancerele T1b-T2b exista si alte optiuni terapeutice care asigura un control local mai bun. Complicatii postoperatorii imediate :tromboze venoase profunde .limfocel pelvin simptomatic si infectie urinara Complicatii postoperatorii tardive :incontinenta urinara (prin lezarea sfintecterului striat ).de deblocare TRATAMENTUL PACIENTILOR CU CANCER DE PROSTATA IN FAZA DISEMINATA(N+M+) -tratamentul standard al cancerului de prostata este hormonal -adenocarcinomul prostatic cuprinde celule hormono-sensibile si hormono-rezistente .Complicatii intraoperatorii:hemoragii(cel mai frecvent ).embolie pulmonara .cu o speranta de viata mai mica de 10 ani. Radioterapia reprezinta alternativa la tratamentul chirurgical pentru pacientii cu speranta de viata mai mica de 10 ani .impotenta sexuala (frecvent la varstnici )50% din cazuri.mai buna decat radioterapia singura . TRATAMENTUL PENTRU CANCERUL DE PROSTATA IN FAZA AVANSATA ESTE REPREZENTAT DE RADIOTERAPIE . Disfunctia erectila poate fi evitata prin utilizarae unor tehnici de prezervare a nervilor cavernosi . stenoza rectului .EDR) este indicata pentru pacientii asimptomatici .pentru cancerele T1 precum si pentru pacientii care nu accepta complicatiile prostatectomiei si radioterapiei .pentru pacientii cu cancer prostatic slab diferentiat .cu tumori bine sau moderat diferentiale .Cresterea PSA este un semn foarte evident de persistenta sau recurenta a bolii.ureterelor si rectului. fara beneficii sigure in ceea ce priveste supra vietuirea de durata : -tratamentul hormonal pentru pacientii simptomatici nepotriviti pentru tratamentul chirurgical -tratamentul combinat :tratamentul hormonal neoadjuvant asociat cu prostatectomia radicala sau cu radioterapia . Dupa prostatectomie se inregistreaza o incidenta mai mare a diseminarilor sistemice si este recomandat si tratament hormonal sau combonatia -radioterapie + orhiectomie -orhiectomi + prostatectomie totala cu limfadenectomie pelvina Pentru pacientii cu retentie de urina este necesara rezectia endoscopica asociata. care accepta complicatiile posibile ale tratamentului si au contraindicatii pentru tratamentul chirurgical . Expectativa si supravegherea (PSA . Complicatii ale aradioterapiei : rectita hemoragica (rect inflamat ) . Exista doua posibilitati de iradire :radioterapia externa si interstitiala .fara a incalca principiile oncologice de tratament.

(efecte secundare :trauma psihica si valurile de caldura) 2.inclusiv a celor neoplazice . 5.Chimioterapia citotoxica -este rareori utilizata. stimuleaza secretia hipovizara de LH si FSH . O alta alternativa a tratamentului hormonal este prevazuta de : 1. Ketoconazol-inhiba sinteza androgenilor in testicul si suprarenala (recomandat pacientilor cu dureri osoase) Flutamide .suprima sursa majora de testosteron . Dupa cresterea testosteronuluim seric de origine testiculara (3-4 saptamani) .hormonosensibile au un spectru suficient de larg . Este foarte utila monitorizarea acestor pacienti la 3-6 luni:PSA. 3.DHT stimuleaza proliferarea celulelor prostatice . 4. Orhidectomia.evaluarea simptomelor si a raspunsului la tratament precum si alegerea unei forme de tratament paleativ in situatiile de progresie a bolii .LHRH-se administreaza subcutanat la nivelul peretelui abdominal anterior la un interval de 28 zile sau 3 luni .Interventia chirurgicala se realizeaza sub rahianestezie . In cazul unui tratament continuu poate avea loc dezvoltarea unei forme de rezistenta si speranta de viata a pacientilor este mult mai redusa . Analogii LHRH similari .doza =3mg /zi Efecte secundare ale DES :edeme periferice.asigurarea indepedentei maxim posibila a pacientului .asigurand astfel raspunsul initial favorabil la privirea andogenica.folositi sub forma de dietilsilbestrol(DES).morfina).avand eficacitate redusa .se realizeaza scaderea acestuia la valori similare castrarii chirurgicale .va fi necesara rezectia endoscopica de deblocare pentru a evita sonda uretrala a 'demeure si infectia urinara asociata. Estrogeni.Blocarea androgenicamaxima. Scopul tratamentului de ingrijire a pacientilor cu cancer de prostata : -imbunatatirea sau prelungirea calitatii .EDR.combina un antiandrogen cu un analog LHRH sau cu orhidectomia .rezultat din conversia testosteronului.accidente tromboembolice si ginecomastie dureroasa .(efecte secundare:greturi.mialgin. Antiandrogenii.In cazul pacientilor cu retentie urinara.Rezectia endoscopica se combina cu orhidectomia asociata de obicei cu un antiandrogen (Flucinom) .inhiba sinteza androgenilor sai implica actiunea acestora la nivelul prostatei . 6.Pacientii cu metastaze hormonorezistente vor fi tratati simptomatic cu antialgice chiar majore (fortral . Androgenii au doua surse: -testicule 95% -suprarenele 5% Activ la nivelul prostatei este dihidrotestosteronul (DHT).ginecomastie dureroasa si diminuarea a libidoului ).Se administreaza 250mg de 3 ori pe zi in monoterapie.creste si calitatea vietii datorita unei tolerante mai bune .

inclusiv relatiile sale cu asistenta medicala si familia .preventia infectiei si reluarea activitatii obisnuite . Asistenta medicala are un rol esential prin initierea si mentinerea unui proces de nursing adecvat si sustinut care sa ajute la conduita terapeutica efectuata de medic . 1. Reducerea anxietatii-Asistenta va familariza pacientul cu atmosfera de spital.temperatura.1.In perioada postoperator este foarte importanta corectarea tulburarilor volumului fluidelor.Evaluarea: Asistenta trebuie sa se asigure ca pacientul intelege starea in care se afla.mobilitate.Generalitati asupra studiului 1.pierderilor de lichid si posibilelor sangerari intra si postoperatorii. Evaluarea initiala cuprinde:tensiunea arteriala fregventacardiaca.rezectie tranuretrala de deblocare si orhiectomie bilaterala in cancerul de prostata .cateterului uretral si spasmelor vezicii urinare precum si riscul potential de infectie in relatie cu contaminarea bacteriana a trecutului urinar sau a plagii operatoriisi foarte posibil lipsa cunostintelor privind ingrijirile postoperatorii si dupa externare . 1. 2. Date privind supravegherea bolnavului cu cancer de prostata de la internare la externare 1.starea tegumentelor .Problemele majore ale pacientului sunt : a.Motivarea lucrarii: prin lucrarea de fata voi prezenta aspectele esentiale precum si principiile actuale pentru'Ingrijirea pacientului cu cancer de prostata' Aceste probleme implica realizarea unui confort fizic si psihic optim. 3. care este stilul sau de viata si cum isi rezolva acesta problemele . Ingrijiri preoperatorii : a.dureri datorate inciziei sau manevrelor endoscopice. Elaborarea planului de ingrijire si implimentarea lui In perioada preoperatorie rezultatele majore ale implementarii planului de ingrijire vor include reducerea anxietatii si informarea asupra afectiunii pe care o are .Preoperator:anxietatea in relatie cu dificultatea de aurina si lipsa ce cunostinte in relatie cu problemele sale si planul de tratament b.apetit.disconforturile sau alte situatii care limiteaza activitatea pacientului . A .Plan de ingrijire a pacientului cu prostatectomie radicala .ploblemele urianare pe care le are si cum le ii afecteaza acesta abilitatea sa de a se ingriji.ii va aduce la .-inlaturarea durerii -sprijinul in situatiile fara solutie CAP 2.analize de urina . Vor fi evaluate bolile asociate.2.Identificarea problemelor pacientului : Acestea au la baza istoricul si datele evaluarii uzuale.Postoperator:dezechilibre ale fluidelor si electrolitilor datorita modoficarii functiei renale. fregventa respiratorie.remiterea durerii si a disconfortului .astfel incat sa asigure starea de bine a pacientului .

limitate la gradul de intelegere a pacientului si exprimate astfel incat sa-i reduca ingrijorarea . B .ombilicului.atunci pacientul va fi pregatit pentru instituirea unei cistostomii suprapubiene .Ingrijiri postoperatorii . Educarea pacientului Pacientul va fi ajutat sa inteleaga (asigurandu-i-se intimitatea)cateva notiuni simple de anatomie ale partilor afectate si cum functioneaza acestea in sistemul urinar si reproducator .prezinta o diminuare a functiei renale sau o retentie urinara cronica incompleta de mai multe saptamani este utila reechilibrarea pacientului inainte de operatie. Asistenta va educa pacientului in ceea e priveste pregatirea pentru anumite investigati si in ce constau ele . el va fi asezat in pat.se va raspunde pe cat posibil la toate intrebarile si va fi acordat sprijin psihologic.Zonele vizate pentru interventie vor fi depilate cu doua ore inainte de operatie .va descrie in mare operatia . Daca pcientul nu tolereaza cateterul uretral sau daca uretra nu poate fi cateterizata . -cand pacientul este programat pentru postatectomie se va acorda o atentie sporita prevenirii tromboemboliilor . Pacientul se poate jena sa discute probleme legate de zona sa genitala .cunostiinta regulamentul.hipertensiv .act medico-legal ce permite medicului sa efectueze interventia .Toate procedurile preoperatorii vor fi explicate .acordand o deosebita atentie asupra pliurilor de flexie. -in preziua operatiei (seara )se va face o clisma iar in dimineata operatie o alta clisma .Asistenta ii va asigura intimitatea .Asigurarea confortului -Daca pacientul prezinta semne si simptome de disconfort.Pregatirea preoperatorie propriu-zisa -inainte de orice interventie operatorie .observarea distensiei vezicii urinare si asistarea cateterizarii uretrale in caz de retentie . Daca pacientul este in varsta .Informatile vor fi simple. Comunicarea cu pacientul are la baza intelegerea de catre pacient a problemei pe care o are si a informatiilor pe care acesta le-a obtinut de la urolog . c. Monitorizarea consta in urmarirea felului in care pacientul urineaza . 4.tipulde anextezie si procedurile de recuperare postoperatorie .Se va un cateter a'demeure daka pacientul continua sa fie in retentie sau daka prezinta semne de retentie azotata .se vor lua masuri de reducere a anxietatii si se vor administra sedativele prescrise .Acest act va fi semnat de catre pacient sau familia acestuia .initiind astfel primele masuri ed reducere a anxietatii . Tensiune arteriala poate varia iar functia renala se poate altera in primele zile de la instituirea drenajului vezical .P acientul va fi incurajat sa-si exprime grijile si neintelegerile b. -inaintea operatiei pacientul va face o baie generala .pacientul trebuie sa semneze consimtamantul informat.Uneori pacientul poate avea un sentiment de vinovatie creind faalse relatii intre activitatea sexuala precoce si problemele urologice pe care le are in momemtul de fata .ii va conferi incredere atunci cand pacientul simte nevoia ingrijorarea in ceea ce priveste activitatea sa sexuala dupa operatie .

Prevenirea infectiei -se realizeaza prin manipularea corecta a cateterului si tubulaturii pungii colectoare. Evaluarea rezultatelor asteptate Preoperator : 1.Trebuie sa ne asiguram ca in punga colectoare exista cel putin acceasi cantitate de lichid cu cea de irigatie folosita .ceea ce va duce la descurajarea si depresie. Educarea pacientului : Atunci cand pacientul este apt pentru mobilizare.Drenajul incepe cu o hematurie franca care devine dupa 24 de ore de culoare roz .Dupa suprimarea sondei. 1.pacientul poate prezenta incontinenta urinara.consumul ezcesiv de cafea.toaleta meatului uretral de doua ori pe zi sau de cate ori este necesar . la cateva zile postoperator.disurie sau modificari ale jetului urinar .va fi incurajat sa merga si sa evite mobilizarae la pat pe perioade lungi pentru a preveni alte complicatii (escare) .In acest sens va fi educat sa faca exercitii de gimnastica pentru recapatarea tonusului vezical. Pacientul va fi sfatuit sa consume cat mai multe lichide si sa se adreseze medicului in caz de hamaturie.tromboze.se va verificatubul de irigatie si se v corecta obstructia inaintea administrarii analgezicelor .evitand tractiunea sondei .infectie.evitarea contactului pungii colectoare cu obiecte contaminate .Pacientul nu mai este anxios : -isi exprima ingrijorarea si accepta solutiile oferite -solicita ajutorul in rezolvarea problemei urologice si pentru tratamentul ulterior al cancerului de prostate 2.Va fi evitat consumul de alcool.Tubul pungii urinare va fi legat cu o panglica de piciorul pacientului sau la pat.obstructia cateterului . 4. 2.Hemoragia -este datorata vascularizatiei importante a prostatei.respectand conditiile de asepsie.Prevenirea trombozelor venoase si a tromboembolosmului pulmonar -se realizeaza pri administrarea profilactica de heparine fractionate si mobolizare precoce .Relatarea neintelegerilor in privinta conduitei chirurgicale si ingrijirilor postoperatorii . 5.Obstructia cateterului -poate duce la distensia capsulei prostatice si hemoragie .evitarea monitorizarea temperaturi intrarectal. 3.Este periculoasa din doua motive:se poate insta soc hipovolemic sau se pot forma cheaguri ce obstrueaza flixul urinar.intrucat pacientul nu poate mentine controlul asupra vezicii.Dupa rezectia transuretralade deblocare este foarte important urmarirea pacientului pentru depistarea precoce a complicatiilor ce pot apare :hemoragie.Aceste exercitii vor fi efectuate pana la recapatarea controlului vezical .Daca pacientul prezinta durere. -discuta despre operatie si ingrijirile postoperatorii -practica exercitii de tonifiere a musculaturii perineale si alte tehnici utile pentru facilitatea controlului functiei vezicale .condimente.

CULEGEREA DATELOR Pacient:I.Mentinerea unui nivel acceptabil al eliminarilor urinare : -mentinerea unui drenaj optim pe cateterul urinar -verbalizarea ingrijorarii ca incontinenta urinara nu ar putea disparea 2.7688 I. Varsta:66 ani Sex:Masculin Domiciliul:Urban Perioada internarii 04-03-2008 / II.jet urinar slab etc.F. Pacientul nu prezinta hemoragie sau infectie -mentinerea semnelor vitale in limitele normale -nu prezinta semne de inflamatie -pacientul stie ce semne sau simptome trebuie sa raporteze in caz de infectie 4.EVALUAREA PACIENTULUI Motivele internarii:Retentie acuta completa de urina Antecedente personale patologice: -stenoza aortica valvulara operata -insuficienta cardiaca clasa III NYHA -extrasistole 13-03-2008 .C.Pacientul este apt se se autoingrijeasca -reia treptat activitatea si se mobilizeaza zilnic -si masoara diureza si isi adapteaza consumul de lichide -practica exercitii pentru musculatura perineala si de intrerupere a jetului urinar -evita eforturile fizice mari CAZ 1.Postoperator : 1.Pacientul nu are dureri : -relateaza lipsa disconfortului -relateaza semne ca :disurie. 3.O.

motiv pentru care se insera sonda uretrala a 'demeure .mixte.Este investigat in ambulatoriu clinicii prin examen cistoscopic care a evidentiat prezenta unor formatiuni tumorale in trigon si in jurul colului vezical (posibila invaziei prostatica) . Se interneaza pentru conduita diagnostica si terapeutica .nepalpabil .relativ buna Stare de nutritie .normal conformata Tegumente .buna Stare de constienta – pastrata Facies .bine reprezentat Sistem ganglionar .In urma cu 24 de ore pacientul prezinta retentie acuta completa de urina . Examen clinic general – obiectiv Starea generala .locuinta salubra Comportamente:Fost fumator cronic 40 ani .normal implantate Tesut conjuctiv-adipos .20 tigari pe zi Medicatie administrata inaintea internari: -cordarone 1tb/zi -tritace 1tb/zi -furosemid 1tb la 2 zile -digixin 1tb la 2 zile -spironolactona 25mg.declara prezenta unui episod de hematurie macroscopica in urma cu 3 luni insotit de dezvoltarea si accentuarea simptomatologiei urinare joase.-neoplasmprostatic operat Conditiide viata si munca :Pensionar.normal colorate Mucoase .normal colorate Fanere .1tb/zi -vasilip 1/2 tb /zi Istoricul bolii Pacient in evidenta clinicii din 1988 cu neoplasm prostatic pentru care sa practicat electrorezectia trans uretralade deblocare si orhiectomie bilaterala.

zgomote cardiace ritmice .ampula rectala goala.relativ mobila pe planurile vecine Consistenta ferma .retentie completa de urina .sonda urinara a'demeure . organe de simt-orientat temporo.4 mg % 0.abdomen marit de volum pe seama tesutului adipos.formatiune tumorala pelvina care anvadeaza peretele vezical posterior .94mg% -RA 23 .normotrof Sistem osteo-articular .Sistem muscular . Sistemul nervos.absenta dobandita a testiculelor .Examen digital rectal= sfincter anal normoton.debit urinar 600ml/zi.soc apexian in spatiul V intercostal pe linia medio -claviculara . pulmon)TA =160/90 mmhg insuficienta cardiaca clasa a II a NYHA diabet zaharat tip 2 cu necesitati de insulina Alte investigatii: Cistoscopie-16 03 2008 Formatiune tumorala infiltrativala nivelul trigonului si de jur imprejurului colului vezical Ecografie reno-vezico prostatica-4 05 2008 Rinichi drept/rinichi stang – fara distensie pielocaliceala Vezica urinara –formatiune situata pe peretele posterior Inveztigatii de laborator: 4 03 2008 -uree -creatinina -ionograma 31.normal clinic Aparat cardio-vascular .dehiscenta de drepti abdominali la palparea superficiala si profunda .splina – nepalpabile Aparat uro-genital .caii biliare.loja renale nedureroase. tranzit intestinal present Ficat.endocrine .aparent integru Aparat respirator .prostata .rinichi drept/stang nepalpabili. 4-03-2008 Examene de specialitate: radiografie toracica 4-03-2008 examen medicina interna (cord .spatial Alte examene : EKG.nedureros.neregulata nedureroasa .normonton.artere periferice pulsatile Aparat digestiv .

73 mEq/l -hemoleucograma -Ht 39.hemati .rare epitelii plate.-CA2 +1.rare leucocite. pH=5 6 03 2008 -uree -creatinina -ionograma -CA2 +1.73 mEq/l -glicemie -201 mg% 32mg% 1.5 % -Hb 13.1 mEq/l -K 4.25 -NA 133.5 mEq/l -K 4.00mg% -RA 28 .04mg% -RA 31 -profil glicemic –ora 19.00=191mg% -ora 24 00=175% -ora 06 00=205 mg% 7 03 2005 -uree 26mg% -creatinina 1.12mg % ora 12 30 : -uree 30.29 -NA 138.4 g% -GA 8200mm3 -glicemie -232mg% -sumar urina: sediment urinar.9 mg % -creatinina -ionograma -CA2 +1. rara flora microbiana.29 1.

2 g% -GA 7800mm3 -glicemie -215mg% -profil glicemic-ora 20 00=235mg% -ora 06 00=167mg% 9 03 2008 -glicemie145mg % 10 03 2008 -uree -creatinina -ionograma -CA2 +1.49mg% -RA 24 -profil glicemic –ora 14.Infectie urinara joasa 3.NYHA .5 mEq/l -K 4.II.02 mEq/l -glicemie -145 mg% 50.00=166mg% -ora 18 00=133mg% -ora 23 00=121 mg% Diagnostic la externare : 1.14 -NA 134.Stenoza aortica valvulara operata 4.Retentie acuta completa de urina 2.-NA 134.9 mg% 1.7 mEq/l -K 4.Angina pectorala la efort 5.5 % -Hb 12.55 mEq/l -hemoleucograma -Ht 36.Insuficienta cardiaca cl.

Diabet zaharat de tip 2 Nr art Nevoi fundamentale Manifestati de independenta Manifestari de dependenta Sursa de dificultate 1 Nevoia de a avea o buna postura Fregventa resp 22/min Fregventa pulsului 80/90mmHg Dispnee usoara 22 tahicardie 94 p/min -anxietate.constient de elimminare a urinei Dificultate in a urina .6.sresul 2 Nevoia de a bea si a manca Consum de lichide in funcie de nevoie 3 Nevoia de a elimina Act fiziologic.

usturime 4 Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 5 Nevoia de a a dormi si de ase odihni Teama nelinistei Pacientul prezinta insomnii sursa e durerea si usturimea 6 Nevoia de a se imbraca si dezbraca necesitate proprie de ase imbraca insuficienta de sine .stres.Durere.coloarea roz. 8 Nevoia de asi mentine tegumentele curate si integre .tulburari de gandire dificultate de asi incheia descheia nasturi.transpiratie minima .incalta si descalta 7 Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Temperatura corporala 36 gC .anxietate .

pele pigmentata normal .par scurt curat 9 Nwvoia de a evia pericolul stresul anxietate riscul de complicatii.taiate scurt.durere respectarae tratamentului 10 Nevoia de a comunica exprimarae usoara a nevoilor si dorintelor anzietate surditate anxietate 11 Nevoia de a comunica conform traditiei sio valori asistarea la ceremonii relogioase 12 N evoia de a fi ocupat si realizat tendinta de alua hotarari pe basa fortelor propii .unghii curate .

13 Nevoia de ase recreea 14 Nevoia de asi pastra sanatate .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->