Sunteți pe pagina 1din 49

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE FINANTE.ASIGURARI.BANCI.BURSE DE VALORI

RAPORT DE EVALUARE A INTREPRINDERII

CUPRINS Cap. I : Introducere 3 1.1. Definirea misiunii evaluatorului 4 beneficiarul lucrarii echipa de evaluatori scopul evaluarii data evaluarii bazele lucrarii denumire sediu social forma juridica obiectul de activitate protectia mediului concurenti clienti perspective

1.2. Prezentarea generala a societatii comerciale AEROSTAR S.A....5

Cap. II : Diagnosticul financiar..7 2.1. Analiza bilanului contabil............................................................................8 2.2. Analiza contului de profit si pierdere.11 2.3. Analiza ratelor de structura ale pasivului14 2.4. Analiza ratelor de gestiune..16 2.5. Lichiditate solvabilitate echilibru..........................................................17 2.6. Marje de profit.27 2.7. Rentabilitatea intreprinderii.33 2.8. Situatia fluxurilor de trezorerie41 2.9. ANALIZA SWOT...46 Cap III. Valoarea societatii prin DCF...47

1.1. Prezentare evaluatori


1. Beneficiarul lucrarii: Societatea comerciala AEROSTAR S.A. 2. Echipa de evaluatori : 3. Scopul evalurii l constituie determinarea aprecierii starii de performanta financiara 4. Data evalurii: 19 decembrie 2007 5. Bazele lucrrii: Lucrarea s-a ntocmit pe baza informatiilor ce se gasesc pe site-ul societatii comerciale AEROSTAR S.A. referitoare la evidena contabil a patrimoniului si cele legate de activitatea societatii Aceast lucrare este destinat scopului precizat mai sus i numai pentru uzul clientului menionat. Raportul este confidenial pentru client i evaluatorul nu accept nici o responsabilitate fa de alt persoan n nici o circumstan. Evaluatorul i asum ntreaga responsabilitate pentru opiniile exprimate n prezenta lucrare.

1.2. Prezentarea general a societii comerciale AEROSTAR S.A


1. Denumirea: S.C. AEROSTAR S.A. 4

2. Sediul social: Bacau, Str. Condorilor nr.9 3. Forma juridic Societatea comercial cu rspundere limitat DECORAT a fost nregistrat la Oficiul Naional al Registrului Comerului n anul 1991, CUI 950531. Societatea este persoana juridica romana avand forma juridica de societate pe actiuni si isi desfasoara activitatea conform cu legile romane si cu propriul statut. Actionariatul societatii este compus din Iarom Bucuresti 71.09%, SIF Moldova 11.13%, alti actionari 17.77%. 4. Obiectul de activitate: Operatiunile principale ale S.C. AEROSTAR S.A. se desfasoara la nivelul constructiilor si a reparatiilor de aeronave si nave; nivelul tehnic si competitiv al produselor si al serviciilor ii permit sa actioneze cu succes pe pietele pe care se desfasoara afacerile societatii. Serviciile furnizate in domeniul reparatiilor, intretinerii si modernizarii de avioane acopera toate procesele specifice: reparatii structuri, motoare, echipamente electrice, electronice, avionica si comunicatii, echipamente si agregate hidraulice, cablaje, etc.

5. Protectia mediului. Activitatea societatatii se desfasoara in conformitate cu normele de protectie a mediului, conform legislatiei in vigoare. 6. Concurenti Raportat la activitatile cu contributia cea mai importanta in realizarea cifrei de afaceri,concurentii S.C. AEROSTAR sunt firme care opereaza pe piata de mentenanta si modernizare avioane militare si sisteme defensive. Pozitia de varf pe piata reparatorilor de avioane si motoare din portofoliul prezent de competente al societatii s-a consolidat prin avantajele pe care le are AEROSTAR fata de concurenta: calitatea, pretul, respectarea clauzelor contractuale si a termenelor de livrare, ca si politica societatii de sustinere post vanzari. Pe piata serviciilor de mentenanta avioane civile, S.C. AEROSTAR are concurenti atat pe piata interna, cat si pe piata externa, societatea furnizand aceste servicii pentru acei operatori care nu au propriile

activitati de service si pentru care atuurile S.C AEROSTAR legate de calitate si competenta, preturi scazute pentru servicii complexe, de inalta calificare si prompte sunt esentiale pentru afacerile lor pe piata specifica. In domeniul constructiilor aeronautice civile, pe o piata puternic concurentiala intr-un domeniu nou pentru societate, S.C. AEROSTAR a obtinut statutul de subfurnizor de piese si subansamble in structuri globalizate de furnizare din mari programe internationale. In Romania, S.C. AEROSTAR este furnizor unic pentru acele servicii si produse cum In Romania, S.C. AEROSTAR este furnizor unic pentru acele servicii si produse cum ar fi reparatii avioane si motoare reactive sau trenuri de aterizare si echipamente hidraulice si hidropneumatice de aviatie In derularea afacerilor societatii pe piata GPL din Romania, S.C. AEROSTAR este cel mai important producator de recipienti GPL, principalul avantaj al S.C. AEROSTAR fata de concurenta sa fiind calitatea si nivelul tehnic al produselor livrate, capabile sa faca fata concurentei venite atat din partea produselor fabricate in Romania cat si din partea recipientilor second-hand importati. Principalul concurrent intern este I.A.R. Ghimbav .
7. Principalii clienti: Croatia ,Egipt ,Bangladesh ,Ungaria

8.Perspective Daca pana de curand productia era preponderent orientata spre aviatia militara, acum eforturile se indreapta spre segmentul civil. In domeniul aviatiei - si subliniez asta pentru ca noi nu avem doar produse pentru aviatie - a crescut semnificativ ponderea aviatiei civile. Ne-am autorizat si certificat pentru aviatia civila, pe linia fabricatiei de componente, subansamble si aerostructuri, dar si pe linia mentenantei, a adaugat directorul societatii. Vanzarile in acest sector au crescut, productia destinata aviatiei civile depasind 15% din totalul veniturilor. Ultimul contract castigat este pe relatia India. Compania Aerostar a pus accent pe doua directii de activitate din segmentul aviatiei civile: mentenanta aeronavelor si productia structurilor. In domeniul mentenantei exista o veche colaborare cu mai multe companii romanesti si trebuie sa mentionez aici Carpatair. Insa neam orientat foarte mult si spre avioanele de tip Boeing 737. In aceasta zona este o piata foarte dinamica, exista un sistem de brokeraj al mentenantei in aviatia civila. Aici sunt pe o crestere semnificativa, In domeniul productiei structurilor de aviatie civila, societatea bacauana opereaza pentru mai multe companii. Semnificative sunt cresterile pe care le au in relatiile cu Fockker, unde furnizeaza piese si subansamble pentru diverse categorii de avioane. Face piese si subansamble si pentru avioanele de tip Airbus si Boeing.AEROSTAR face circa 160 de piese pentru rachetele ARIANNE. Recent, a intrat in vigoare si un program de colaborare cu EADS Germania, pentru componente de aviatie civila si piese pentru aeronavele Airbus.

Diagnosticul financiar-contabil al SC AEROSTAR S.A. evidentiaza situatia patrimoniului si performantele activitatii desfasurate. Sursele de informatii sunt bilanturile

contabile ale societatii si conturile de profit si pierdere din anii 2003, 2004, 2005 si 2006 si rapoartele financiare intocmite de intreprindere.

2.1. Analiza bilanului contabil

In tabelul urmator se prezinta, in preturi curente, situatia elementelor patrimoniale de activ si pasiv asa cum sunt inregistrate in bilanturile contabile prezentate de firma studiata :

ACTIV Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Active imobilizate total Stocuri Creante Casa si conturi la banci Active circulante - total Cheltuieli inregistrate in avans ACTIV TOTAL PASIV Capital social Rezerve+profit reportat Rezerve din reevaluare Capitalurile proprii Datorii financiare pe termen >1an Datorii non-financiare pe termen >1an Datorii pe termen lung Datorii financiare pe termen scurt Datorii comerciale

2,003 1,268,403 16,996,240 2,250,730 20,515,373 15,605,696 9,833,128 5,310,574 30,749,398 2,137 51,266,908

2,004 1,740,703 17,952,870 3,777,250 23,470,223 7,692,467 4,142,729 14,197,949 33,040,158 61 56,510,442

2,005 831,365 18,093,386 3,908,757 22,833,508 8,155,306 12,097,538 18,709,759 38,962,603 0 61,796,111

2,006 463,254 35,394,671 3,198,427 39,056,352 13,197,420 7,582,347 48,157,505 68,937,272 0 107,993,624

29,284,133 9,565,573 38,849,706 0 0 0

29,284,133 10,819,107 40,103,240 0 0 0

29,284,133 13,374,383 42,658,516 0 0 0

29,284,133 14,696,889 16,522,383 60,503,405 0 1,178,995 1,178,995

6,406,880

11,168,570

12,109,013

19,107,625

Alte datorii de exploatare Datorii curente Provizioane Venituri inregistrate in avans (subventii pt investitii) PASIV TOTAL

4,697,634 11,104,513 1,281,174

3,761,063 14,929,633 1,373,705

4,279,175 16,388,188 2,746,719

9,247,707 28,355,332

17,766,663

31,515 51,266,908

13,864 56,420,442

2,688 61,796,111

189,229 107,993,624

Pentru a putea analiza mai bine structura bilantului contabil, este necesara expunerea acestuia si din punct de vedere procentual:

ACTIV (%) Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Active imobilizate - total Stocuri Creante Casa/Banca Active circulante - total ACTIV TOTAL PASIV (%) Capitalurile proprii Datorii pe termen lung
Datorii financiare pe termen scurt Datorii comerciale

2003

2004

2005

2006

2.47% 33.15% 4.39% 40.02% 30.44% 19.18% 10.36% 59.98% 100.00%

3.08% 1.35% 31.77% 29.28% 6.68% 6.32% 41.53% 36.95% 13.61% 13.20% 7.33% 19.58% 25.12% 30.28% 58.47% 63.05% 100.00% 100.00%

0.43% 32.77% 2.96% 36.17% 12.22% 7.02% 44.59% 63.83% 100.00%

Alte datorii de exploatare Datorii curente PASIV TOTAL

75.78% 0.00% 0.00% 12.50% 9.16% 21.66% 100.00%

71.08% 69.03% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 19.80% 7.04% 6.67% 6.93% 26.46% 26.52% 100.00% 100.00%

56.02% 1.09% 0.00% 17.69% 8.56% 26.26% 100.00%

a)Analiza principalelor elemente ale activului. Analizand aceste date, se observa urmatoarele:

in cadrul activului, ponderea cea mai mare o au activele circulante, care constante

fiind pe perioada 2003-2005, au inregistrat in 2006 o crestere de 77% fata de anul precedent, in principal datorita - disponibilitatilor banesti. Disponibilitatile banesti au constatat o crestere continua, ajungand de la cifra de 5.310.574 in anul 2003, la 48.157.505 in 2006. Valoarea acestora a crescut cu 157% numai in 2006, astfel lichiditatea societatii situata la un nivel optim superior anului 2005 se datoreaza in principal cash-flow-ului generat din activitatea de exploatare. Nivelul crescut al disponibilitatilor banesti este considerat a fi pozitiv, deoarece semnifica ca firma nu va avea problema in ceea ce priveste plata salariilor, a datoriilor sau a achizitionarii de materiale, marfuri si altele. - stocurilor, care in mare parte sunt reprezentate de productia in curs de executie cea mai mare pondere din total active imobilizate o au imobillizarile corporale,reprezentate in principal de terenuri, constructii si mijloace fixe, care au crescut cu aproape 100% in 2006 fata de anul precedent, inregistrand o valoare de 35.394.671 lei, ceea ce denota o investitia majora in dotari, necesare dezvoltarii activitatii. Privind in ansamblu, cresterile cele mai semnificative au avut loc in anul 2006, an in care firma a patruns pe un nou segment de piata, extinzandu-si activitatea si in domeniul aviatiei civile. b)Analiza principalelor elemente ale pasivului Cresterea permanenta a pasivului se datoreaza in principal : cresterii capitalurilor proprii ca urmare a obtinerii unor profituri considerabile, in special in anul 2006 cand acestea ajung la 60.503.405 lei, de la o valoare de 42.658.516 lei inregistrata in 2005. aparitiei tot in anul 2006 a datoriilor pe termen lung reprezentate in principal de cresterii valorii provizioanelor in anul 2006, majorare datorata inregistrarii de imprumuturile la banci. provizioane pentru garantii de buna executie acordate clientilor. Celelalte elemente de pasiv se prezinta astfel :

10

datoriile curente au o pondere constanta de circa 26% in total pasiv. capitalul social nu s-a modificat intre anii 2003-2006

2.2. Analiza contului de profit si pierdere


Contul de profit si pierdere in valori absolute se prezinta astfel :

Cifra de afaceri Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE TOTAL Cheltuieli materiale Cheltuieli cu energia si apa Costul marfurilor Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Alte cheltuieli de exploatare CHELTUIELI DIN EXPLOATARE TOTAL VENITURI FINANCIARE - TOTAL Cheltuieli cu dobanzile CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE Rezultat brut Impozit pe profit

2,003 103,733,145 1,655,423

2,004 104,566,068 1,770,671

2,005 102,734,723 490,489

2,006 140,976,614 279,088

107,749,551 39,828,601 3,771,800 1,626,841 36,067,931 3,602,778 1,606,990 13,257,332

98,176,141 27,482,314 3,804,594 2,122,195 36,624,666 2,693,665 1,270,666 18,008,151

105,464,254 30,929,372 4,574,704 2,139,329 39,004,985 3,232,860 1,682,105 16,749,776

143,786,393 38,982,009 5,192,264 2,098,103 42,865,950 4,210,539 8,699,648 24,710,909

99,762,273 1,402,480 337,292 1,556,444 109,152,031 101,318,718 7,833,313 1,438,173

92,006,251 2,621,566 5,144 910,191 100,797,707 92,916,442 7,881,265 1,732,385

98,313,131 1,866,494 1,289 1,132,541 107,350,748 99,445,672 7,905,076 1,104,946

126,759,422 2,639,124 457 2,269,375 146,425,517 129,028,797 17,396,720 3,946,052

11

PROFIT NET

6,395,139

6,148,880

6,800,130

13,450,668

Elementele din contul de profit si pierdere exprimate procentual in totalul cifrei de afaceri are urmatoarea forma :

2003

2004

2005

2006

Cifra de afaceri (%)


Alte venituri din exploatare

100.00% 1.60% 103.87% 38.40% 3.64% 1.57% 34.77% 3.47% 1.55% 12.78% 96.17% 1.35% 0.33% 1.50% 105.22% 97.67% 6.16%

100.00% 100.00% 1.69% 0.48% 93.89% 102.66% 26.28% 30.11% 3.64% 4.45% 2.03% 2.08% 35.03% 37.97% 2.58% 3.15% 1.22% 1.64% 17.22% 16.30% 87.99% 2.51% 0.00% 95.70% 1.82% 0.00%

100.00% 0.20% 101.99% 27.65% 3.68% 1.49% 30.41% 2.99% 6.17% 17.53% 89.92% 1.87% 0.00% 1.61% 103.87% 91.52% 9.54%

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL Cheltuieli materiale Cheltuieli cu energia si apa Costul marfurilor Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu provizioane Alte cheltuieli de exploatare

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE - TOTAL VENITURI FINANCIARE TOTAL Cheltuieli cu dobanzile CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE PROFIT NET

0.87% 1.10% 96.40% 104.49% 88.86% 96.80% 5.88% 6.62%

Concluzii : lei. 12 veniturile totale au avut valori oscilante, numai in anul 2006 au crescut

semnificativ, respectiv cu 36.40% fata de anul 2005, ajungand la o valoare de 146.425.517

cheltuielile totale acestea sunt inferioare veniturilor totale i au aceeasi tendinta ca

si acestea. Se compun din cheltuieli pentru exploatare i cheltuieli financiare, cele de exploatare avand o pondere de peste 95% din totalul cheltuielilor. profitul net pana in 2006 a fost aproximativ constant, situandu-se in jurul cifrei de 6 mil. lei, iar in 2006 acesta s-a dublat ajungand la o valoare de peste 13 mil. lei. Analizand evolutia pe ani a profitului, se constata ca la o crestere a veniturilor totale de 36.40 n 2006 fata de 2005, corespunde o crestere a profitului de 97.80 in 2006 fata de 2005. Astfel se poate concluziona ca ritmul de crestere a profitului devanseaza ritmul de crestere a veniturilor totale, ceea ce demonstreaza eficienta in cresterea activitatii societatii.

2.3. Analiza ratelor de structura ale pasivului


Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin punerea n evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia.

2003

2004 73.54% 71.08% 96.66% 26.46% 0.00% 26.46%

2005 73.48% 69.03% 93.95% 26.52% 0.00% 26.52%

2006 73.74% 56.02% 75.97% 27.35% 1.48% 26.26%

Rata stabilitatii finaciare (Kper/Kt) Rata autonomiei financiare globale (Kpr/Kt) Rata autonomiei financiare la termen (Kpr/Kper) Rata de indatorare globala (Dt/Kt) Rata de indatorare la termen (Dtml/Kper) Rata datoriilor de exploatare (De/Kt)
78.34% 75.78% 96.73% 21.66% 0.00% 21.66%

13

Rata stabilitatii financiare = Kper/Kt reflect legtura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune in mod stabil si patrimoniul total. Nivelul ratei in perioada analizata inregistreaza o valoare constanta ce se apropie de 74%. Rata autonomiei financiare globale = Kpr/Kt arata gradul de independenta financiara a societatii. Se considera ca existenta unui capitalul propriu de cel putin 1/3 din pasivul total constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii. In anii 2003, 2004 si 2005 rata autonomiei financiare globale are un nivel bun, manifestand o tendinta de scadere accentuata in anul 2006, datorita aparitiei datoriilor pe termen lung. Rata autonomiei financiare la termen = Kpr/Kper arata gradul de independenta financiara al unitatii pe termen lung. Nivelul acestei rate este constant in primii trei ani de analiza insa in 2006 manifesta o scadere datorita atragerilor aferente imprumutului pe termen lung. Rata de indatorare globala = Dt/Kt reflect ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea in capitalului total al acesteia. Nivelul ratei inregistreaza o tendinta de crestere aproape constanta in perioada analizata. Rata de ndatorare la termen = Dtml/Kper reflect gradul de indatorare prin imprumuturi pe termen lung si mediu. Se utilizeaza in fundamentarea deciziei de atragere a surselor imprumutate pe termen lung si a urmaririi modului in care s-a utilizat efectul de levier. In primii trei ani valoarea acestei rate este nula, in 2006, insa ,odata cu contractarea imprumutului pe termen lung, rata de indatorare la termen ia o valoare de 1.48%. Rata datoriilor de exploatare = De/Kt reprezentand gradul de acoperire a necesitatilor de finantare a activitatii de exploatare cu surse externe de finantare- credite pe termen scurt. Are o valoare ce se invarte in jurul valorii de 26%.

14

10 0 2 .0 % 10 0 0 .0 % 8 .0 % 0 0 6 .0 % 0 0 4 .0 % 0 0 2 .0 % 0 0 0 0 .0 % 20 03 20 04 20 05 20 06

R ta sta ilita a b tii fin cia (Kp r/Kt) a re e R ta a to o ie a u nm i fin n re g b le a cia lo a (Kp t) r/K R ta a to o ie a u nm i fin n re la te e a cia rm n (Kp p r) r/K e R ta d in a ra a e d to re g b la (D lo a t/Kt) R ta d in a ra la a e d to re te e (D l/K e rm n tm p r) R ta d to r d a a riilo e e lo ta (D /Kt) xp a re e

2.4. Analiza ratelor de gestiune


Ratele de gestiune reflecta duratele de rotatie a activelor imobilizate si circulante prin cifra de afaceri exprimate in numar de zile ca in tabelul ce urmeaza:

ACTIV (%) Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Active imobilizate - total Stocuri Creante Casa/Banca Active circulante - total ACTIV TOTAL

2003

2004

2005

2006

2.47% 33.15% 4.39% 40.02% 30.44% 19.18% 10.36% 59.98% 100.00%

3.08% 1.35% 31.77% 29.28% 6.68% 6.32% 41.53% 36.95% 13.61% 13.20% 7.33% 19.58% 25.12% 30.28% 58.47% 63.05% 100.00% 100.00%

0.43% 32.77% 2.96% 36.17% 12.22% 7.02% 44.59% 63.83% 100.00%

PASIV (%)

2003

2004

2005

2006

15

Capitalurile proprii Datorii pe termen lung


Datorii financiare pe termen scurt Datorii comerciale

Alte datorii de exploatare Datorii curente PASIV TOTAL

75.78% 0.00% 0.00% 12.50% 9.16% 21.66% 100.00%

71.08% 69.03% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 19.80% 7.04% 6.67% 6.93% 26.46% 26.52% 100.00% 100.00%

56.02% 1.09% 0.00% 17.69% 8.56% 26.26% 100.00%

Ratele calculate in tabel reprezinta duratele de rotatie a posturilor din bilant in raport cu cifra de afaceri si au fost calculate cu ajutorul formulei: Active(Datorii)/Cifra de afaceri *360. In continuare am comentat cele mai importante durate de rotatie: Durata de rotatie a activelor circulante nregistreaza un nivel nesatisfacator, cu tendinta de crestere in anii 2003,2004,2005 urmata de o crestere accentuata in anul 2006. Durata medie a unei rotatii creste in anul 2006 fata de anul 2005 de la 137 zile la 176. Durata de rotatie a stocurilor inregistreaza valori oscilante dar destul de ridicate de pana la 54 in anul 2003, urmate apoi de o scadere semnificativa. Durata de incasare a creantelor inregistreaza cifre in jurul valorii de 30 zile, considerate optima, exceptie facand anul 2005 cand valoarea a fost de 49 de zile. Durata de rotatie globala a capitalurilor in care cifra de afaceri anuala reinnoieste activele sau achita datoriile prezinta valori aflate in continua crestere, astfel ca din 2003 de la 178 se ajunge in 2006 la 276 zile.

2.5. Lichiditate solvabilitate echilibru

2003

2004

2005

2006

Lichiditatea generala (ACR/DCR) Lichiditate curenta [(ACRSt)/DCR] 2.77 1.36 2.21 1.70 2.38 1.88 2.43 1.97

16

Lichiditate le vedere (DB/Dexg) Solvabilitatea generala (At/Dt) Solvabilitatea patrimoniala (Kpr/Kt) a) Lichiditatea Riscul de lichiditate este acela de incapacitate a firmei de a plati datoriile care au devenit scadente. Pentru a face fata platilor firma trebuie sa desfasoare o activitate prin care transforma activele sale in produse si servicii, din vanzarea carora va incasa bani. Riscul de lichiditate este, in general, analizat de banci, dar si de alti interesati sa observe capacitatea de plata a firmei. Aceasta analiza se realizeaza cu ajutorul ratelor de lichiditate. Am analizat astfel capacitatea societatii Aerostar de a-i achita obligaiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum i evaluarea riscului incapacitii de plat.
Evolutia Ratelor de lichiditate
3.00 2.50 2.00 Licchiditatea generala 1.50 1.00 0.50 0.00 2003 2004 2005 2006 Lichiditatea curenta Lichiditatea la vedere

0.48 4.62 0.76

0.95 3.79 0.71

1.14 3.77 0.69

1.70 3.66 0.56

17

Rata lichiditatii generale compara ansamblul lichiditatilor potentiale asociate activelor circulante (ACR) cu totalul datoriilor scadente sub un an (DEx).Pentru o activitate normala, tara lichiditatii generale trebuie sa fie supraunitara. Rlg = ACR/Dex , unde ACR= Active circulante Dex=Datorii exigibile pe termen scurt

Pentru a indica o lichiditate general favorabil acest indicator ar trebui s aib valori cuprinse ntre 2 i 2.5. Chiar dac indicatorul ar avea o valoare nefavorabil, activele circulante acoper datoriile exigibile pe termen scurt, firma avnd capacitatea de rambursare a datoriilor. Observam ca in medie in toti anii se mentine o rata de lichiditate favorabila reflectand capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe tot parcursul anilor analizati . Rata de lichiditate curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente. Lichiditate curenta =(ACR-St)/DCR, unde Acr-active circulante St- stocuri Dcr-datorii pe termen scurt Daca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decat valoarea totala a activelor curente atunci acest indicator e subunitar si aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de "active pe termen lung" ceea ce in mod normal e considerat periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila. Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1.9. In cursul periadei analizate ,lichiditatea curenta s-a mentinut in limetele considerate optime,imbunatatindu-se considerabil in urma cresterii capitalului social prin emiterea de

18

noi actiuni.Lichiditatea curenta a inregistrat o continua crestere in anul 2002 inregistrand cea mai mica valoare din ultimii ani ,de 1,36.

Rata de lichiditatea la vedere - apreciaz msura n care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitilor bneti. In practica se poate utilize drept reper nivelul de 0,2 o valoare infierioara a acestuia semnificand un risc ridicat in ceea ce priveste posibilitatea acoperirii datorilor imediate. Se constata o crestere constanta si continua a acestiui indicator la nivelul celor patru ani analizati ,ajungand ca lichiditaea sa se tripleze de la 0,48 in 2002 la 1.7 in 2006 ceea ce inseamna o crestere a capacitatii de onorare a obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati a firmei. Lichiditatea la vedere=(DB/Dexg) , unde DB=disponibilitati banesti Dexg=datorii exigibile

b) Solvabilitatea Solvabilitatea reprezint capacitatea firmei de a face fa obligaiilor bneti, de a-i onora plile la termenele scadente.n acest caz, intervine comparaia dintre elementele de activ i pasiv, respectiv disponibiliti i obligaii. Astfel s-au construit diferii indicatori, care includ ambele noiuni, utilizate n scopuri diferite. Este neceasar ca valoarea acestor indicatori sa fie supraunitara ,in caz contrar nu se mai poate garanta creditorilor rambursarea integrala a datoriilor.n studiile de bonitate efectuate de bnci, n cazul solicitrii de credite se folosesc urmatorii indicatori:

19

Evolutia ratelor de solvabilitate

2006 2005 Solvabilitate patrimoniala 2004 2003 0.00 1.00 2.00 3.00 4.00 5.00 Solvabilitatea generala

Solvabilitatea generala Solvabilitatea generala= (At/Dt) , unde At-active circulante Dt-datorii curente Rata solvabilitatii generale se refera la riscul de incapacitate de plata in conditiile in care intreprinderea aloca in acest sens intregul volum al activelor. Se admite c valoarea sa minim admis poate varia ntre [1,2-1,8]. Cum solvabilitatea firmei este cu mult peste valoarea minima, respectiv in anul 2003 -4.62 inregistrand o usoara descrestere ajungand la 3.66 in 2006 ,rezulta ca firma e in afara oricarui risc in ceea ce priveste riscul de solvabilitate media indicatorului fiind de 3,96.Rata de indatorare generala calculata semnifica faptul ca firma nu intampina nici un fel de dificultati in rambursarea datoriilor si plata dobanzilor. Solvabilitatea patrimoniala Solvabilitatea patrimoniala= (Kpr/Kt) , unde Kpr-capital popriu Kt-capital Solvabilitatea patrimoniala arata gradul in care capitalul social si rezervele firmei asigura acoperirea creditelor si imprumuturilor. Valoarea acestui indicator este considerata 20

buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului. Solvabilitatea patrimoniala a scazut in anul 2006 la 0.56 fata de valoarea din anul 2004 si 2005 unde aceasta era de 0.69 respectv 0,71 acest fapt datorandu-se cresterii mai accentuate a valorii activelor totale in comparative cu valoarea capitalurilor proprii Dar dupa cum se observa desi se inregistreaza o usoare descrestere a solvabilitatii patrimoniale Aerostar SA, are in continuare capacitatea de a face fata angajamentelor asumate ,creditelor si imprumuturilor pe termen lung.

c) Echilibrul financiar

ECHILIBRU FINANCIAR Fond de rulment (FR) Nevoie de fond de rulment (NFR) Trezorerie neta (TN) Rata de finantare a stocurilor (FR/St) Rata Kpr asupra active imobilizate Rata de rotatie a obligatiilor Rata datoriilor totale Rata autonomiei financiare

2003

2004

2005

2006

19,647,022 14,334,311 5,312,711 1.26 1.89 9.34 0.22 0.76

18,020,586 -606,645 18,627,231 2.34 1.71 6.19 0.26 0.71

-25,580,227 -414,519 -25,165,708 -3.14 0.00 37.40 0.27 0.69

40,581,940 -7,575,565 48,157,505 3.07 1.55 4.69 0.27 0.56

Echilibrul financiar reflect respectarea la nivelul societatii a principiilor de finanare consacrate n literatura de specialitate. Aprecierea echilibrului financiar se realizeaz prin intermediul indicatorilor de echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) i trezoreria net (TN).

21

Echilibru financiar
50,000,000 40,000,000 30,000,000 20,000,000 10,000,000 0 Fond de rulment Nevoia de fond de rulment Trezoreria Neta

Fond de rulment 2003

-10,000,000

2004

2005

2006

FOND DE RULMENT = SURSE PEMANENTE - ALOCARI PERMANENTE FR= (Capitaluri proprii + Datorii financiare) -Imobilizari nete de amortizat Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la obtinerea unui echilibru pe termen scurt. Aerostar este o societate echilibrata din punct de vedere financiar.Acest lucru se reflecta valoarea pozitiva a fondului de rulment ceea ce semnifica faptul ca intreprinderea detine capitaluri permanente intr-o suma destul de ridicata pentru a putea finanta integral imobilizarile sale si are lichiditati excedentare care -i permit sa faca fata riscurilor diverse. Pe ntreaga perioad analizat fondul de rulment pozitiv inregistreaza o crestere continua ajungand in anul 2006 sa se dubleze fata de anul 2003 si sa inregistreze la sfarsitul perioadei suma de 40,581,940. Necesarul de fond de rulment

NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE Necesarul de fond de rulment reprezinta diferenta dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare. Acesta este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante ale exploatarii.

22

In

2003 necesarul de fond de rulment este pozitiv ceea ce reflecta acoperirea

integrala a necesarului de fond de rulment de catre sursele de finantare pe termen lung. Dar incepand cu anul 2004 acesta devine negativa ajungand la o valoare de , 575,565 in 2006. Exist un surplus de resurse temporare, aceast stare este acceptat doar dac este rezultaatul accelerrii vitezei de rotatie a activelor circulante si al angajrii unor datorii cu scadente mai relaxate. Altfel semnific aprovizionarea defectuoas a stocurilor . Trezoreria neta (TN) TN=FR-NFR Trezoreria net (Tn) reprezint diferena dintre fondul de rulment i necesarul de fond de rulment Trezoreria net este expresia cea mai concludent a desfsurrii unei activitti echilibrate si eficiente. Ea relev calitatea echilibrului general al ntreprinderii att pe termen lung ct si pe termen scurt. Se observa o cresterea considerabila a trezoreriei nete de la 5,312,711 la 48,157,505. Trezoreria net este pozitiv n toti acesti ani evidentiind c exercitiile financiare s-au ncheiat cu un surplus monetar, expresia concret a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulri bnesti iar n acest context, s-ar impune utilizarea lor n alte activiti cu caracter productive. Cresterea trezoreriei nete n 2004 fat de 2003 si respectiv n 2006 fat de 2005 reprezint cash- flow- ul ce revine actionarilor sub form de dividende de ncasat si/sau profit de reinvestit. Rata de finantare a stocurilor R fin = Fr/Stocuri

23

Rata de finanare a stocurilor (Re) exprim gradul de finanare a stocurilor din fondul de rulment. Are loc o crestere a ratei de finantare a stocurilor ,ajungand aproape sa se tripleze in anul 2006 , crescand constant pe parcursul anilor 2004, 2005. Rata capitalului propriu fata de activele imobilizate Rg = Capital propriu / Active imobilizate Capital propriu = Capital social + Fonduri proprii Rata capitalului propriu fa de activele imobilizate (Rg) exprim gradul de acoperire a activelor imobilizate din capitalul propriu..

Rata de rotatie a obligatiilor Rk = Cifra de afaceri / Media datoriilor Rata de rotatie a obligatiilor reflecta numarul de rotatii sau durata unei rotatii a obligatiilor firmei (imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung , precum si dobanzile aferente, furnizori si conturi asimilate, clienti creditori, creditori, etc. ) in functie de cifra de afaceri . In zile, aceasta rata indica intervalul mediu in care firma are datorii in raport cu cifra de afaceri .Se considera normala o durata de pana la 60 de zile o rotatie. Rata de rotaie a obligaiilor trebuie s fie supraunitar exprimnd independena societii fa de datoriile curente.

Rata datoriilor totale Rj = Datorii totale / Active totale = (Obligaii + Credite) / Active totale 24

Rata datoriilor totale (Rj) exprim ponderea datoriilor totale n totalul activelor; Aceasta trebuie s fie subunitar i ct mai mic. Se observa ca toate ratele datoriilor toatale sunt subunitare pe parcursul celor 4 ani studiati. In anul 2002 se inregistreaza cea mai buna rata iar pe parcursul celorlalti 3 ani aceasta va creste mentinandu-se aproxiamtiv la aceasi valoare de 0.26 respectiv 0.27. Rata autonomiei fiananciare Rd = Capital propriu / Capital permanent Rata autonomiei financiare - exprim gradul de ndatorare a capitalului permanent iar o rat apropiat de 1 exprim ponderea mare a capitalului propriu n total capital permanent i implicit un grad de independen financiar ridicat. La fel se inregistreaza o diminuare treptata a acestui indicator si implicit a gradului de independenta financiara ,scazand din anul 2003 unde detinea cea mai buna valoare lde 0.76 la 0.56 in 2006. Rata capitalului propriu fata de activele imobilizate Rg = Capital propriu / Active imobilizate Capital propriu = Capital social + Fonduri proprii Rata capitalului propriu fa de activele imobilizate (Rg) exprim gradul de acoperire a activelor imobilizate din capitalul propriu.

25

2.6. Marje de profit

MARJE DE PROFIT (ron) Marja comerciala Valoarea adaugata Excedent din exploatare Rezutatul din exploatare Rezultatul curent Profit net

2003 2004 2005 2006 anual anual anual anual 370,360 414,394 453,076 429,000 58,292,931 57,503,691 51,995,610 74,080,735 21,087,347 19,874,412 12,137,113 30,343,932 7,987,278 6,109,889 7,151,123 17,026,971 7,833,314 7,821,264 7,905,076 17,396,720 6,395,139 6,169,890 6,800,130 13,450,668

Marja comerciala

MC=Venituri din vnzri de mrfuri-Costul de cumprare al mrfurilor vndute Marja comerciala: caracterizeaza intreprinderile cu activitate de comert, valoarea obtinuta fiind influentata de politica de vanzare promovata de firma in cauza. Marja comerciala este un indicator folosit n determinarea soldurilor intermediare de gestiune n cazul firmelor care au activitate comerciala. Aceasta reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile ocazionate de vnzarea marfurilor. Reprezinta de fapt adaosul comercial practicat de firma, exprimat n forma monetara. Marja comercial realizat n 2003, 2004, 2005 si 2006 este in continua crestere si demonstreaz un excedent din vnzarea mrfurilor, rezultnd obinerea unui profit din activitatea comercial. n plus, creterea nregistrat de acest indicator semnific o mbuntire, din punct de vedere financiar, a activitii comerciale a firmei AEROSTAR.

Valoarea adaugata 26

VA=PE+MC-Consumuri provenind de la teri , unde PE-Productia exercitiului MC-Marja comerciala Valoarea adugat exprim creterea de valoare rezultat din utilizarea factorilor de producie, ndeosebi a forei de munc i capitalului, peste valoarea bunurilor i serviciilor provenind de la teri, n cadrul activitii curente a ntreprinderii. Acest valoare adugat reprezint sursa de acumulri bnesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economic a firmei: - personalul, prin salarii, indemnizaii i alte cheltuieli; - statul, prin impozite, taxe i vrsminte; - creditorii, prin dobnzi, dividende i comisioane pltite; - acionarii, prin dividende; - ntreprinderea, prin capacitatea de autofinanare In primii trei ani analizati V.A scade treptat fapt ce influeneaz negativ rezultatele financiare ale ntreprinderii dar in anul 2006 aceasta creste semnificativ ajungand la valoarea 74,080,735 fapt datorat in principal cresterii productiei exercitiului. Excedent brut al exploatarii Ebe=VA+Subvenii de exploatare-(Impozite, taxe i vrsminte asimilate+Cheltuieli cu personalul) Excedentul brut al exloatarii exprim acumularea bruta din activitatea de

exploatare tinnd cont de faptul c amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si pltite (operaii strict legate de producia industrial, de activitatea comercial sau prestri de servicii), resurs principal a ntreprinderii, cu influen hotrtoare asupra rentabilitii economice i a capacitii poteniale de autofinanare a investiiilor (din amortizri, provizioane, profit),de achitare, a datoriilor ctre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si creditorii).

27

Comparand anul 2005 si anul 2006 se poate vedea o uoar majorare a cheltuielilor aferente personalului, acest lucru neinfluennd ntr-o manier semnificativ trendul ascendent pe care s-a nscris excedentul brut din exploatare Se observa astfel o fluctuatie a valorii Excedentului din exploatare pe tot parcursul perioadeianalizate, aceasta ajungand sa scada in anul 2005 la 12,137,113 dublandu-se apoi in anul 2006 la 30,343,932. Indicatorul inregistreaza o astfel de crestere determinata de influenta subventiilor de exploatare exprimand astfel AEROSTAR in anul 2006. performantelor economice inregistrate de

Rezultat din exploatare RE=EBE-Amo-Proviz+Alte venit.din exploatare-Alte ch din exploatare Rezultatul din exploatare- msoar performana industrial i comercial a ntreprinderii, fiind independent de politica financiar i fiscal, dar ine cont de amortizare i provizioane.

Rezultatul curent RC=RE+V financiare-Ch financiare , unde RE-rezultatul exploatarii

Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat att de rezultatul exploatrii normale i curente, ct i de cel al activitii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operaiilor curente ale ntreprinderii. Rezultatul curent (profit in toti anii) indic valoric cresterea performanelor financiare ale ntreprinderii, datorat cresterii profitului din exploatare i scaderii pierderilor din activitatea financiar.

28

In anul 2006 o are loc o crestere spectaculoasa a rezultatului curent acesta ajungand la o valoare cu 10 000 000 mai mare decat in anii precedenti. Profitul net Pn=Pb-Ipr Pb=Pc+Rexc , unde Pb-Profitul brut Ipr-Impzitul pe profit Profitul net =reprezint, n mrimi absolute, msura rentabilitii financiare a capitalului propriu subscris si varsat de acionari. Acest indicator inregistreaza n perioada analizat o cresterepe seama: - cresterii productiei exercitiului; - alocarii subventiilor de exploatare; - cresterii altor venituri din exploatare. Profitul brut analizat nregistreaz in anul 2006 cel mai ridicat nivel de 13,450,668 n comparaie cu perioadele anterioare cand acesta se mentinea la o valoare medie de 6 500 000. Efectul cumulativ al scderii costurilor de producie i al meninerii cheltuielilor cu personalul la un nivel aproximativ constat, a determinat n mare msur creterea profitului brut anualizat si in mod direct al profitului . Rate de marja-Metoda Anglo-Saxona

Ev o lu tia m r je lo r d e p r o fit-M e to d a An g lo -Sa x o n a


3 0 ,0 0 0 ,0 0 0

ANGLO-SAXONE (ron) 2 5 ,0 0 0 ,0 0 0 EBITDA EBIT2 0 ,0 0 0 ,0 0 0 EBT NI 1 5 ,0 0 0 ,0 0 0


1 0 ,0 0 0 ,0 0 0 5 ,0 0 0 ,0 0 0 0 2003 2004

2003 2004 2005 2006 anual anual anual anual 13,211,556 12,312,459 12,244,171 25,553,768 9,608,778 9,618,794 9,011,311 21,343,229 E B ITD A 9,271,486 9,613,650 9,010,022 21,342,772 7,833,313 7,881,265 7,905,076 17,396,720 E B IT
EBT NI

29
2005 2006

EBITDA EBITDA = CA - CV CF EBITDA=CA-CHexpl (mai putin amortizari si provizioane calculate)

EBITDA (Earnings before interest, taxes, depreciations and amortization) este castigul inainte de dobanzi,impozite,depreciere si amortizare- reprezinta castigul brut din activitatea de exploatare,fara sa fie afectat de amortizari si provizioane.Putem afirma ca EBITDA reprezinta echivalentul monetary (cu reflectarea in trezorerie) a castigului dina ctivitataea de exploatare. In primii 3 ani valoarea EBITDA se mentine relativ constanta urmand ca in anul 2006 sa atinga o valoare dubla ajungand pana la 24,553,768.

EBIT

30

EBIT=EBITDA-Amortizari si provizioane EBIT(Earning before interests and taxes)-castigul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit. Este un indicator utilizat in calculele financiare de rentabilitate si exprima castigul din activitatea de exploatare a intreprinderii. La fel se obsera o valoare constanta a acestui indicator pana in anul 2006 cand se inregistreaza o crestere de pana la 21,343,229. EBIT EBT=EBIT-Dobanzi EBT(Earnings before taxes)-castigul inainte de impozitul de profit ia in considerare si activitatea de natura financiara a intreprinderii prin intermediul dobanzilor platite,ca principala cheltuiala de natura financiara ,repezentand remunerarea capitalurilor investitie in intreprindere de catrea creditori. In 2006 EBT are cea mai mare valoare datorita scaderii dobanzilor in aceasta perioada. RN RN=EBT-Imp pe profit Rezultatul net reprezinta castigul final obtinut din activitatea intreprinderii dup ace au fost acoperite toate cheltuielile,inclusive impozitul pe profit. Rezultaul net creste considerabil in anul 2006 ajungand la 17,396,720 ceea ce inseamna ca AEROSTAR SA inregistreaza o crestere a rentabilitatii in acest an obtinand rezultate exceptionale .

2.7. Rentabilitatea intreprinderii


31

Masurarea rentabilitatii este data de un sistem de rate explicative de eficienta, determinate ca raport intre efectele economice si financiare obtinute (acumulare bruta, profituri, dividende etc.) si eforturile depuse pentru obtinerea lor (activul economic, capitalurile investite, capitalurile proprii etc.). Acest sistem cuprinde rate de marja, rate de rotatie si rate de structura a capitalurilor investite. In cele ce urmeaza vom prezenta evolutia rentabilitatii financiare a companiei Aerostar in perioada 2003-2006. In tabelul de mai jos am redat o analiza a rentabilitatii, a efectului de levier, precum si o analiza factoriala a rentabilitatii financiare, analiza efectuata pentru perioada mai sus mentionata.

ANALIZA RENTABILITATII Rentabilitatea financiara (PN/Kpr) Rentabilitatea capitalului investit [(PN+Dob)/(Dtml+Kpr)] Rentabilitatea activelor (PN/At)

2003
16.46% 17.33% 12.47%

2004
15.33% 15.35% 10.88%

2005
15.95% 15.94% 11.00%

2006
22.23% 22.23% 12.46%

ANALIZA EFECTULUI DE LEVIER Rentabilitatea capitalului investit Rata de dobanda medie Levierul financiar (Dtml/Kpr) Rentabilitatea financiara

2003
17.33% 3.04% 20.16%

2004
15.35% 0.03% 19.65%

2005
15.94% 0.008% 18.53%

2006
22.23% 0.0017% 1,95% 28.75%

ANALIZA

FACTORIALA

RENTABILITATII

FINANCIARE Rata marjei nete (PN/CA) Rata de rotatie a capitalului investit (Ca/(Dtml+Kpr)) Structura financiara ((Dtml+Kpr)/Kpr) Rentabilitatea financiara

2003
6.16% 2.67 1.00 16.46%

2004
5.88% 2.61 1.00 15.33%

2005
6.62% 2.41 1.00 15.94%

2006
9.54% 2.29 1.02 22.23%

Rata de rentabilitate fnanciara masoara randametul capitalurilor proprii, deci al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor intreprinderii. Rentabilitatea financiara (a capitalurilor proprii) remunereaza proprietarii companiei prin distribuirea de divindende catre acestia si prin cresterea rezervelor, care, in fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. Deci, rata renatbilitatii fiananciare este egala cu raportul:

32

Rfin=Profit net/Capitaluri proprii Rentabilitatea financiara este influentata de modalitatea de modalitatea de procurare a capitalurilor, si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la situatia indatorarii intreprinderii. Rentabilitatea financiara a avut o evolutie oscilatorie, astfel ca, daca in 2003 a atingea un procent de 16.46%, in 2004 a scazut la 15.33%, scadere datorata diminuarii profitului net de la valoarea de 6.395.139 mii lei, pe care o avea in 2003, la valoarea de 6.148.880 mii lei, pe care a atins-o in anul 2004. Aceasta scadere se datoreaza si faptului ca anul 2004 a fost un an caracterizat de incertitudine, incertitudine legata de cursul de schimb USD/LEU si EUR/LEU. In anul 2005, rentabilitatea financiara a inregistrat o usoara crestere, deoarece conducerea companiei s-a axat pe atenuarea efectelor evolutiilor nefavorabile de curs valutar. In acest an, s-au luat masuri organizatorice si manageriale pentru reducerea costurilor, concomitent cu mentinerea in stare operationala a capacitatilor de productie pentru industria de aparare, dar cu un numar mai mic de salariati decat cel de la sfarsitul anului 2004. In anul 2006, rentabilitatea financiara a crescut simtitor, ajungand la un procent de 22.23%, datorita faptului ca profitul net a fost aproape dublu fata de anul precedent , ajungand la peste 13 milioane lei. Averea actionarilor a crescut de la aproximativ 45 milioane lei in anul 2005 la aproape 80 milioane in anul 2006. S-a consolidat, de asemenea, si politica companiei in domeniul dividendelor, dividendul brut pe actiune ajungand la valoarea de 0.44 lei. O explicatie a cresterii rentabilitatii financiare poate fi data si de faptul ca societatea a inceput in anul 2006 sa aplice o politica de plasare a excedentelor de lichiditati in depozite bancare pe termen scurt, pentru a minimiza pierderile financiare ce decurg din evolutiile nefavorabile de curs valutar. De asemenea, cresterea rentabilitatii s-a datorat si utilizarii mai bune a capacitatilor de productie, si diminuarii, in mod corespunzator a costului subactivitatii. Din perspectiva investitionala, apreciem ca cea mai adecvata rata a rentabilitatii economice este aceea care raporteaza profitul global, net de impozit, la activul economic.

33

Aceasta apreciere se intemeiaza pe luarea in calcul a rezultatului net obtinut din exploatarea activelor cumparate atat cu capitaluri proprii, cat si imprumutate: Rcapitalului investit= (PN+Dob)/(CPR+DAT) Datorita faptului ca, intre anii 2004-2005, compania s-a aflat intr-o perioada in care planificarea strategica s-a efectuat in contextul incertitudinilor valutare, rentabilitatea capitalului investit a fost tot una oscilatorie, scazand de la valoarea de 17.33%, pe care o atingea in anul 2003, la valoarea de 15.94%, pe care a avut-o in anul 2005. In anul 2006, compania si-a asigurat din surse proprii, atat necesarul de capital de lucru, cat si necesrul de cheltuieli pentru investitii, ajungang la o rentabilitate a capitalului investit in valoare de 22.23%. Principalele obiective de investitii realizate in 2006 s-au concretizat in achizitii de masini si utilaje moderne, si in modernizarea capacitatilor de productie. S-au continuat retehnologizarile de pe liniile de productie, modernizarea laboratoarelor; s-au realizat dotari pentru imbunatatirea conditiilor de munca si mediu. Pentru sustinerea afacerilor care s-au derulat in anul 2006, societatea a facut investitii de 3.920.784 lei, reprezentand 2.78% din cifra de afaceri. Principalele obiective de investitii realizate s-au concretizat in achizitii si modernizari de capacitati de productie, astfel: achizitii de mijloace fixe in valoare de 2.534.180 lei, din care achizitii importante: strung Hyunday Hit 18, masina de brazat, boroscop PXLM630D, sursa de alimentare pentru aeronave etc retehnologizarea sectiei trenuri de aterizare si aggregate extindere vopsitorie electrodepunere retehnologizarea sectiei constructii avioane modernizarea laboratorului dotari pentru imbunatatirea conditiilor de munca si a mediului reabilitare sector tratament termic securizarea perimetrala a societatii amenajare retele termice si cai de acces.

34

Rentabilitatea activelor este calculata ca raport intre profitul net si activele totale ale intreprinderii, fiind destinata sa masoare gradul de eficacitate al utilizarii activelor disponibile. Se are in vedere masurarea capacitatii companiei de a produce profit cu mijloacele active disponibile. Analizand rentabilitatea activelor in perioada 2003-2006, observam ca in anul 2004 si in anul 2005, rentabilitatea a scazut, ajungand in 2005 la un procent de 11.00%, fata de 12.47%, cat era in anul 2003, insa in anul 2006, aceasta rentabilitate a activelor a crescut din nou, atingang procentul de 12.46%. Aceasta evolutie se poate explica prin modificarea profitului net, dar si prin gradul de eficacitate al utilizarii activelor disponibile. Urmarind evolutia elementelor de active pe perioada considerata putem consemna ca in totalul activelor imobilizate, un procent de peste 85% revine imobilizarilor corporale reprezentate in principal de terenuri, constructii si mijloace fixe . Plasamentele financiare pe termen lung, expresie a imobilizarilor financiare, reprezinta aproximativ 13.3% din totalul imobilizarilor. La capitolul active circulante ne retin atentia stocurile, iar pe plan subsidiar, structura acestora. In acest scop s-a observat faptul ca la nivelul semestrului I 2006, o treime din volumul stocurilor este de natura productiei in curs de executie. Volumul actual al productiei in curs reprezinta mai mult de 70% din volumul total al stocurilor de la sfarsitul anului 2005. In pofida cresterii stocurilor, se poate observa o usoara reducere a volumului activelor circulante. Nevoia de materii si materiale necesare productiei stocate, a solicitat plasarea unei proportii semnificative din totalul lichiditatilor, prin achitarea unor furnizori si a creditorilor. Pe de alta parte, rentabilitatea activelor a inregistrat aceasta crestere spectaculoasa in anul 2006, deoarece in cadrul companiei s-au implementat metode si instrumente moderne de management pentru eficientizarea folosirii resurselor de care dispune. Printre aceste instrumente, enumeram: Organizarea diviziilor pe centre tehnologice si de profit, cu fluxuri financiare proprii Conducerea prin Obiective si prin Bugete de venituri si cheltuieli, prin programe si proiecte

35

Imbunatatirea continua a sistemului calitatii Instruirea organizata a personalului si managemetului carierei. La inceputul anului 2006 s-au facut primii pasi in familiarizarea si implementarea

conceptului de Lean Manufacturing (productie fara risipa). Pe zona pilot constituita din linia de fabricatie piese aerostructuri s-a facut analiza comenzilor pe fluxuri si localizarea zonelor generatoare de intarzieri. S-a facut analiza fluxului valorilor (VSM- Value Stream Mapping). In urma analizei fluxului existent si a identificarii factorilor de risipa, s-au luat masuri pentru eliminarea lor, s-a trecut la trasarea fluxului imbunatatit si s-au stabilit masurile pentru realizarea noului flux, cu responsabilitati si termene. S-a actionat pentru reducerea treptata a principalelor forme de risipa, determinate de pierderile de timp, de materiale, provenind de la echipamentele neicarcate, din stocuri, productie neterminata, din activitatile de remediere a defectelor si din transport operational. Activitatile au fost organizate pe celule de productie, s-a asigurat un control vizual mai bun, ordine, curatenie, scurtarea traseelor tehnologice si eliminarea deplasrilor inutile. Variabilitatea rentabilitatii capitalului propriu in functie de politica financiara a firmei se realizeaza cu ajutorul efectului de levier. Efectul de levier financiar sau efectul de parghie financiara reprezinta rezultatul sau efectul indatorarii firmei asupra rentabilitatii capitalului propriu. De asemenea, efectul de levier pune in evidenta legatura existenta intre rata rentabilitatii financiare si rata rentabilitatii economice. Rentabilitatea capitalului investit se calculeaza ca raport intre profitul net obtinut in acea perioada (dupa scaderea dividendelor aferente actiunilor preferentiale aflate in circulatie) si capitalul actionarilor (dupa scaderea valorii nominale a actiunilor preferentiale). Prin urmare aceasta rentabilitate a inregistrat o scadere in anii 2004, 2005, urmand ca in 2006 sa creasca, deoarece profitul net aproape s-a dublat fata de anii precedenti, ajungand la o valoare de 13.450.668 mii lei. Avand in vedere ca intreprinderea poate avea la un moment dat, credite din diferite surse (credit bancar, commercial sau obligatar) si de diferite maturitati (termen scurt si

36

termen lung) se recomanda pentru analiza si evaluare, o rata medie a dobanzii ca raport intre cheltuielile anuale cu dobanzile si comisioanele si soldul initial al datoriilor care le-au generat: Rdob=Dobanzi/Datorii Rata de dobanda medie la nivelul intreprinderii evidentieaza pe de o parte, eficienta investiei de capital imprumutat in intreprindere si, pe de alta parte, costul relativ al intreprinderii pentru apelarea la aceste capitaluri. Realizand o analiza pe ansamblu a datoriilor companiei in perioada 2003-2006, constatam ca acestea au avut o pondere scazuta in total pasive. Astfel in primii trei ani societatea nu a inregistrat datorii pe termen lung, ci datorii curente, acestea avand urmatoarea pondere in total pasiv: in anul 2003 ponderea inregistrata a fost de 21.66% in anul 2004 ponderea inregistrata a fost de 26.46% in anul 2005 ponderea inregistrata a fost de 26.52% in anul 2006 ponderea inregistrata a fost de 26.26% Prin urmare in ultimii patru ani, datoriile curente reflecta valori apropiate, lasand impresia unei situatii consolidate. Cu privire la datoriile pe termen lung, acestea au fost inregistrate doar in anul 2006, si au fost in valoare de 1.178.995 lei. Ca atare cheltuielile cu dobanzile si comisioanele aferente datoriilor mentionate mai sus au inregistrat o pondere scazuta in totalul cheltuielilor financiare, si prin urmare, si rata de dobanda medie a avut valori scazute pe parcursul celor patru ani. Rentabilitatea financiara masoara performantele resurselor proprii angajate in procesul de exploatare, tinand cont de influenta politicii de finantare a societatii. In calcul aceasta rentabilitate este reprezentata de raportul dintre rezultatul curent si capitalul propriu.

37

Analizand situatia rentabilitatii financiare la nivelul companiei Aerostar in perioada 2003-2006, constatam ca acest indicator al rentabilitatii financiare reflecta valori apropiate, lasand impresia unei situatii stabile. Levierul financiar apare calculat ca raport intre datoriile pe termen lung si capitalurile proprii. Prin urmare, in primii trei ani analizati, acest indicator nu apare calculat, deoarece compania nu a inregistrat datorii pe termen lung in 2003, 2004 si 2005. In 2006, in schimb, levierul financiar este in procent de 1.95%, pentru ca in acest an compania a inregistrat datorii pe termen lung in valoare de 1.178.995 lei. Din aceasta categorie de datorii, ponderea cea mai mare o detin avansurile incasate in contul comenzilor clientilor creditori externi, in procent de 80.95%. O explicatie a acestei situatii este faptul ca din cifra de afaceri realizata, societatea a vandut pe piata externa 44.952.854 lei, reprezentand 31.89% din total vanzari. Valorificand buna cunoastere a pietei specifice, conjunctura economica, evaluarea starii concurentiale a pietei potentiale de desfacere externa, in anul 2006, exportul realizat a fost de aproximativ 1.3 ori mai mare, comparative cu anul 2005. Prin analiza factoriala a rentabilitatii financiare se evidentieaza dependenta acestei rentabilitati de rata marjei nete de rentabilitate, de rotatia capitalurilor si de structura finantarii (in timp) a investitiilor intreprinderii. Marimea acestori factori cantitativi (marja) si calitativi (rotatia si structura capitalurilor) explica rentabilitatea capitalurilor investite si orienteaza managementul viitor pentru ameliorarea factorilor de rentabilitatea mai putin performanti. Ratele de marja sunt rate de structura a componentelor valorice de acumulare (a marjelor) in raport cu veniturile (cu cifra de afaceri). Se mai numesc si rate de rentabilitate comerciala, deoarece raporteaza diferite marje la cifra de afaceri din activitatea comerciala a intreprinderii. Utilitatea acestor rate rezida in evidentierea unui factor cantitativ al rentabilitatii capitalurilor si in comparabilitatea lor in timp si in raport cu concurenta. In analiza companiei Aerostar, noi am utilizat drept marja in calculul ratei de marja, profitul net. Astfel, in anul 2003, profitul net detinea o pondere in cifra de afaceri de 6.16%, urmand ca in anul 2004, aceasta pondere sa scada, atingand procentul de 5.88%. Aceasta scadere se datoreaza in mare parte evolutiilor nefavorabile de curs valutar. In 2005,

38

aceasta marja a inregistrat o usoara crestere, deoarece, conducerea companiei s-a axat pe atenuarea efectelor evolutiilor nefavorabile de curs valutar, urmand ca in 2006 sa atinga un procent de 9.54%. Procentul atins in anul 2006 de rata marjei nete, se datoreaza faptului ca, in acest an profitul net al intreprinderii aproape s-a dublat fata de anul precedent. Ratele de rotatie sunt factori calitativi si evidentieaza intensitatea cu care au fost exploatate (utilizate) capitalurile intreprinderii. Aceata rata se calculeaza ca raport intre cifra de afaceri si datoriile pe termen mediu si lung si capitalurile proprii si este o rata care analizeaza profitabilitatea intreprinderii. Se poate observa ca la nivelul datelor anuale, exprimate la sfarsitul ultimilor patru ani, indicatorul rata de rotatie a capitalului investit reflecta valori apropiate, lasand impresia unei situatii consolidate (stabile). Ratele de structura a capitalurilor sunt, de asemenea factori calitativi, si exprima ponderea autonomiei (prin capitaluri proprii) sau a indatorarii (prin capitaluri imprumutate) in total capitaluri atrase. Aceasta rata este o rata de risc (al indatorarii) si, eventual, al solvabilitatii intreprinderii (a capacitatii ei de a face fata, in mod durabil, angajametelor asumate fata de terti). Realizand o analiza a structurii financiare a intreprinderii, observam ca in perioada 2003-2005, structura financiara a fost constanta, si ea a exprimat ponderea autonomiei companiei in total capitaluri atrase. Iar in anul 2006, aceasta rata a inregistrat o usoara crestere, cu 0.02, deoarece, pe langa capitalurile proprii, in acest an s-au adaugat in total capitaluri atrase si datoriile pe terme lung in valoare de 1.178.995 lei. Privind pe ansamblu, rata rentabilitatii la nivelul societatii indica un nivel inalt al eficientei activitatii productive. In anul 2006, cresterea rentabilitatii s-a datorat, in principal, utilizarii mai bune a capacitatilor de productie si diminuarii, in mod corespunzator a costului subactivitatii.

2.8. Situatia fluxurilor de trezorerie

39

Variatia globala a trezoreriei este explicata prin soldul de trezorerie, rezultat din gestiunea activelor reale (din activitatea de exploatare) si prin cel rezultat din operatiunile de capital privind investitiile si finantarile. Schema functionala a acestui tablou de trezorerie evidentieaza contributia a trei functii esentiale ale gestiunii financiare la variatia trezoreriei intreprinderii. Cele trei functii explicative ale trezoreriei sunt: exploatarea, investitia si finantarea. In cele ce urmeaza vom prezenta situatia fluxurilor de trezorerie in perioada 20032006 pentru compania evaluate.

2003 I. Fluxuri de numerar din activitatea din activitatea de exploatare + Incasari de la client - Plati catre furnizori si angajati

2004

2005

2006

105.772.427 116.906.937
102.907.434 99.097.400 35.690.741 35.606.129 9.013.500 2.054.490 3.818.717 12.913.821 17.809.537

107.899.652

160.562.895 96.007.760
52.141.810 42.865.950 22.804.316

75.286.984
53.189.409 35.606.129 22.279.575 828.556 3.648.803 7.282.886 2.220.362

Plati catre furnizorii de materii prime si materiale, 44.564.633 uitlitati etc


Cheltuieli cu forta de munca Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate Impozitul pe profit Cheltuieli privind dividendele platite Alte cheltuieli de exploatare 36.300.543 2.763.966 1.159.025 3.720.435 14.398.831 2.864.993

1.775.573
1.008.236 3.267.160 35.699.850

= Numerar net din activitatea de exploatare (A)

II. Fluxuri de numerar provenite din activitatea de investitii + Sume din vanzarea activelor si mijloacelor fixe
46.561 5.641 104.466

13.874

40

+ Dividende incasate + Venituri din imobilizari financiare - Achizitii de imobilizari financiare

64.513 50.489
197.791

0 750.000
1.350.000 2.740.422

23.692 2.476.308
1.775.000 2.799.642

172.701 962.500 0 2.843.914

- Achizitii de imobilizari corporale si necorporale 2,557,382


(inclusiv TVA)

= Numerar din activitatea de investitii III. Fluxuri de numerar din activitatea de finantare + Cresterea de capital social, imprumuturi din emisiuni de obligatiuni + Dobanzi incasate - Dobanzi platite

-2.593.609

-3.334.780

-1.970.177

-1.694.839

337.292 127.219

1.424.776 5.144 5.377.360 5.377.360 1.419.632

903.413 1.289 1.292.426 1.292.426 902.124

549.053 459

+ Contractarea de imprumuturi bancare pe termen 21.233.292 scurt - Rambursarea de imprumuturi bancare pe termen 21.233.292 scurt = Numerar et din activitatea de finantare (C)
210.073

0 0
549.512

Cresterea/diminuarea neta a numerarului 481.456 (A+B+C) Numerar la inceputul perioadei Numerar la sfarsitul perioadei
4.829.117 5.310.574

15.894.388 5.319.574 21.204.962

1.152.309 21.204.963 22.357.272

34.554.523 18.709.759 53.264.282

Situatia fluxului de numerar prezinta monitorizarea fluxului de numerar, respectiv urmarirea si interpretarea incasarilor si platilor companiei pe trei activitati: Activitatea de exploatare Activitatea de investitii 41

Activitatea de finantare. Din executia fluxului de numerar pentru anul 2003, putem spune ca din activitatea de exploatare, compania a degajat un flux de trezorerie capabil sa metina capacitatea de exploatare, sa plateasca dividendele cuvenite actionarilor si sa realizeze volumul de investitii aprobat. Astfel, compania a incasat de la clienti 105.772.427 lei si a platit:
44.564.633 lei pentru materiale si utilitati

36.300.543 lei pentru salarii si datorii legate de salarii

3.720.435 lei dividendele aferente anului 2002

2.560.000 lei pentru achizitii de imobilizari corporale si necorporale.

In anul 2003, compania a platit impozite, taxe si contributii sociale in suma de 2.763.966 lei, astfel: La Bugetul de Stat in suma de 1.043.900 lei La Bugetul Asigurarilor sociale in suma de 1.370.000 lei La Bugetul local in suma de 350.066 lei Fluxul de numerar din activitatea de exploatare a acoperit activitatea de investitii si activitatea de finantare, compania inregistrand la finele anului 2003 o crestere de numerar 481.456 lei fata de inceputul anului. Din executia fluxului de numerar pentru anul 2004, putem spune ca, din activitatea de exploatare, compania a degajat, de asemenea, un flux de trezorerie capabil sa mentina capacitatea de exploatare, sa plateasca dividendele cuvenite actionarilor si sa realizeze volumul de investitii aprobat. Astfel, compania a incasat de la clienti suma de 116.906.937 lei, si a platit: 35.690.741 lei pentru materiale si utilitati

42

35.606.129 lei pentru salarii si datorii legate de salarii 3.818.717 lei dividende aferente anului 2003 2.740.000 lei pentru achizitii de imobilizari corporale si necorporale.

Prin urmare, compania a inregistrat la finele anului 2004 o crestere de numerar 15.894.388 lei fata de inceputul anului. In anul 2005, compania a incasat de la clienti suma de 107.899.652 lei, si a platit: 53.189.409 lei pentru materiale, materii prime si utilitati 35.606.129 lei pentru cheltuieli cu forta de munca 3.648.803 lei dividende aferente anului 2004 22.279.575 cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Fluxul de numerar din activitatea de exploatare a anului 2005 a acoperit activitatea de investitii si activitatea de finantare, compania inregistrand la finele anului 2005 o crestere de numerar 1.152.309 lei fata de inceputul anului. In ceea ce priveste anul 2006, aici incasarile de la clienti au fost in valoare de

160.562.895 lei, crescand simtitor fata de anii precedenti. Aceasta crestere este datorata largirii gamei de produse, precum si a serviciilor oferite. In ceea ce priveste activitatile de intretinere avioane civile, o activitate noua pentru societate, Aerostar este autorizata sa execute lucrari la tipurile de avioane SAAB 340 si BOEING 737, clasic si noua generatie. Cu privire la platile efectuate de companie in anul 2006, acestea sunt urmatoarele:
52.141.810 lei pentru materiale, materii prime si utilitati

42.865.950 lei pentru cheltuieli cu salarii si datorii legate de salarii

1.008.236 lei dividende aferente anului 2005 22.804.316 lei cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

43

Prin urmare, fluxul de numerar din activitatea de exploatare a anului 2006 a acoperit activitatea de investitii si activitatea de finantare, compania inregistrand la finele anului o crestere de numerar 34.554.523 lei fata de inceputul anului. Privind pe ansamblu situatia fluxurilor de trezorerie in cei patru ani, constatam ca in fiecare an fluxul de numerar din activitatea de exploatare a acoperit activitatea de investii si activitatea de finantare. In ultimul an analizat, respectiv 2006, societatea a inregistrat o crestere de numerar considerabila, deoarece anul 2006 a fost un an profitabil pentru companie: profitul net aproape s-a dublat, societatea si-a largit gama de produse si domeniul de investitii.

2.9. ANALIZA SWOT


In urma studierii diagnosticului financiar se pot evidential urmatoarele puncte forte si puncte slabe ale societatii: Puncte forte: societatea este independenta din punct de vedere financiar societatea respecta normele de protectie a mediului, conform legislatiei in vigoare societatea domina piata de desfacere datorita putinilor concurenti evolutie satisfacatoare a profitului net, ca urmare a investitiilor facute pentru patrunderea pe un nou segment de piata nivel bun al ratelor de lichiditate generala si curenta solvabilitatea patrimoniala ridicata

Puncte slabe: nivelul stocurilor ridicat datorat productiei in curs de desfasurare

44

45

3.1 Estimarea valorii capitalului propriu

Indicatori /Ani Venituri din exploatare CA (% in veniturile din exploatare) CA Cheltuieli material
Cheltuieli privind prestatiile externe Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu impozite, taxe asimilate

2007 153,851,440 75.02% 115,431,922 42,490,389 5,581,683 44,533,435 914,392 21,912,023 4,421,065 17,490,958 365,6 17,490,593 2,798,495 14,692,097 4,000,000 8,975,484 5,236,631 4,479,982 0.8928 3,999,728

2008 163,851,784 74.68% 122,357,837 46,102,072 5,972,401 46,265,786 960,112 23,057,466 4,620,013 18,437,453 371 18,437,082 2,949,933 15,487,149 4,000,000 9,436,872 5,410,821 4,639,456 0.7972 3,698,574

2009 160,574,748 73.28% 117,669,175 44,125,941 5,777,556 45,714,474 894,286 21,156,918 3,946,153 17,210,765 386 17,210,379 2,753,661 14,456,718 4,000,000 10,125,482 3,165,571 5,165,665 0.7118 3,676,920

2010 173,420,728 74,32% 128,886,285 54,132,239 6,000,134 53,454,627 1,098,723 24,897,894 4,000,000 20,897,894 696 20,897,198 3,343,603 17,553,594 4,000,000 11,025,485 -18,509,052 29,037,161 0.6355 18,453,116 29,828,338 1,125,868

EBITDA
Cheltuieli cu amortizarea

EBIT Cheltuieli cu dobanzi EBT Impozit pe profit PN +Amortizare -Cheltuieli de capital - ACRnete (FRN) Cash-flow disponibil Coeficient de actualizare Cash-flow actualizat CFD actualizate Valoarea actuala a CFD obtinute dupa 2010

46

Valoarea actuala a capitalurilor proprii

30,954,206 11.713.653 Bottom of Form


2.64

Numar de actiuni emise


Valoarea unei actiuni

In previzionarea cifrei de afaceri s-a tinut cont de trendul inregistrat in

anii

anteriori , astfel incat aceasta s-a estimat a creste cu o rata medie de 7% pentru primii doi ani , inregistrandu-se o scadere in anul 3 de previziune , ca urmare a invechirii tehnologiei si liniei de productie a societatii , aceasta prezentandu-se pe piata in principal cu aceeasi gama de produse , scazand astfel vanzarile , fapt dovedit si prin scaderea veniturilor din exploatare ! In ultimul an de previziune , societatea a hotarat innoirea gamei de produse , modernizand tehnologiile de fabricatie , achizitionand noi echipamente , implicand astfel si un numar mai mare de salariati si implicit cheltuieli cu personalul mai mari , avand in vedere si cheltuielile pentru pregatirea personalului in ceea ce priveste noile tehnologii . Cheltuielile cu dobanzile au crescut ca urmare a contractarii unor noi credite si imprumuturi necesare noii investitii in echipamente , noii tehnologii de productie . Cash flow-ul disponibil a fost calculat adunand la profitul net aferent fiecarui an amortizarea , scazand apoi cheltuielile de capital si variatia nevoii de fond de rulment. Fiecare CFD a fost mai apoi actualizat. Pentru determinarea valorii actuale a capitalurilor proprii am calculate suma CFDactualizate generate in anii de previziune, sum ape care am adunat-o cu valoarea actuala a CFD obtinute de intreprindere dupa anul 2010 calculata astfel: = CFD2010 (1+0.1)/(0.12-0.1)(1+0.12)5 , am considerat ca dupa anul 2010 CDF va creste constant cu 10%. Valoarea unei actiuni este data de valoarea actuala a capitalurilor proprii impartita la numarul de actiuni, rezultand o valoare de 2.64 lei.

Estimarea nivelului cheltuielilor aferente realizarii cifrei de afaceri previzionata

47

Indicatori/Ani
Cheltuieli materiale (% in CA) Cheltuieli privind prestatiile externe (% in CA) Cheltuieli cu personalul (% in CA) Cheltuieli cu impozite, taxe asimilate (% in CA) Cheltuieli cu amortizarea (% in CA)

2007 36,8% 4,83% 38,57%


0,79% 3,83%

2008 37,7% 4,88% 37,82%


0,78% 3,78%

2009 37.5% 4.9% 38.9%


0.76% 3.85%

2010 42.0% 4,65% 41,47%


0,85% 3,1%

Observam ca nivelul cheltuielilor materiale este constant pe parcursul primilor 3 ani , in ultimul an inregistrand o crestere evidenta , datorita noului proiect de investitii , urmare ce se poate vedea si in cadrul celorlalte categorii de cheltuieli ! Cheltuielile privind prestatiile externe inregistreaza o scadere fata de ceilalti ani deoarece societatea acorda o importanta mai mare in acest an liniei de productie interne si se ocupa mai putin de reparatiile externe , acestea nefiind unul dintre obiectivele noului proiect de investitii !

Estimarea fondului de rulment net si a cheltuielilor de capital

Indicatori/Ani
ACR DCR ACRnete (FRN) ACRnete (FRN) Cheltuieli de capital

2007
79,277,862 33,459,291 45,818,571 5,236,631 8,975,484

2008
90,376,763 39,147,371 51,229,392 5,410,821 9,436,872

2009
99,414,439 45,019,476 54,394,963 3,165,571 10,125,482

2010
112,454,367 76,568,456 35,885,911 -18,509,052 11,025,485

Activele circulante nete inregistreaza o crestere continua fiind in acelasi timp si mai mari decat datoriile curente ! ACR-urile fiind disponibilitati transformabile in lichiditati intr-un termen scurt permit nu numai rambursarea integarala a datoriilor pe termen scurt dar si degajarea de lichiditati excedentare , astfel incat societatea prezinta o situatie favorabila sub aspectul sovlabilitatii , aceasta inregistrand in toti cei 4 ani valori

48

suparunitare si pozitive . In ultimul an noua investitie da nastere unor cheltuieli curente mai mari fata de ceilalti ani .

Estimarea ratei de actualizare (k)

Ani rata de rentabilitate fr risc prima de risc de tara prima de risc capitaluri proprii (sectoriala) prima de risc lipsa de lichiditate prima de risc lipsa control Rata de actualizare -

2007 9.00% 1.00% 2.00% 12.00%

2008 9.00% 1.00% 2.00% 12.00%

2009 9.00% 1.00% 2.00% 12.00%

2010 9.00% 1.00% 2.00%

12.00%

Rata de actualizare este formata din rata fara risc si prima de risc ! Rata fara risc a fost calculata luand in cosiderare rata de dobanda la termen in cazul depozitelor la termen in cadrul CEC cu durata de 12 luni ! Ratingul de tara , care situeaza Roamania in grupa de risc A4 , este de 1% iar prima de risc a capitalurilor proprii este de doua procente ,astfel incat cele trei insumate ne dau un k estimate de 12 % !

http://www.bizoo.ro/firma/nistor/despre n&I better bussines center srl

49