Sunteți pe pagina 1din 15

Creterea prepelielor n Romnia - Oportuniti i constrngeri

Posted on 14. May, 2010 by admin in Articole stiintifice, Utile n Romnia, prepeliele au fost crescute i selecionate nc din anul 1960, n cadrul I.C.A.P.A.M. Baloteti iar dup 1990 creterea prepelielor s-a extins n mici ferme private, exploatate mixt, att pentru ou ct i pentru carne. Problema cu aceste ferme private a reprezentat-o comercializarea produselor care de obicei avea loc n condiii necorespunztoare. ns dup anul 2000, n momentul n care reelele de hypermarket-uri au nceput s se extind, acestea au preluat i comercializarea conform standardelor normale a produselor de prepeli. Exist la noi n ar cteva oportuniti reale de cretere a prepelielor datorit cererii crescute de ou de prepeli care tind s le nlocuiasc pe cele de gin. n cadrul acestor oportuniti avem cteva sisteme moderne i eficiente de obinere a oulor: Ferma mixt pentru ou - carne; Ferma specializat pe producia de carne i Ferma profilat pe producerea de ou. Avem de asemenea anumite etape care corespund organizrii microfermei de prepelie care sunt obligatorii pentru dezvoltarea unei astfel de cresctorii. Aceste etape pot fi diferite n contextul unor sisteme cum ar fi urmtoarele: Sistem de exploatare la baterii i Cresctoriile de cas (familiale). n ceea ce privete constrngerile care pot aprea n cazul creterii prepelielor n Romnia, putem afirma c exist dou cauze principale pentru care muli cresctori au renunat la creterea acestora: tehnologia de cretere i sistemul de valorificare al oulor. Totui innd cont de calitile nutritive ale oului de prepelia putem spune c piaa actual din Romnia este n cretere i totodat va asigura surse de profit pentru micii cresctori. I. Istoria prepeliei n lume i n Romnia Prepelia (Coturnix coturnix) este o pasre cltoare din ordinul Galiformae, care triete i n ara noastr n cmpii deschise, din primvar pn toamna. Specii i subspecii ale genului Coturnix sunt originare din toate continentele, mai puin din America (2 Howes, J.R.). Prepelia comun (Coturnix coturnix) aparine ordinului Phasianidae, alturi de potrniche i fazan. Unele dintre ele, coturnix coturnix sau prepeliele comune sunt psri migratoare din Asia, Africa i Europa (3 Katunuma N., Kido H.). O anumit subspecie care a migrat ntre Asia i Europa, a fost crescut n captivitate pentru prima dat n China, fiind crescute ca psri de companie cnttoare. Prepeliele domesticite au fost duse dinspre China spre Japonia (1 Houston D.C.). Dei prepeliele europene migrau nspre sud, fiind prinse uor dup cltoria extenuant, scrierile biblice i egiptene nu conin date cu privire la creterea lor n captivitate (4 Miller, S. M., A. Kato, and S. Nakai). La nceputul secolului nostru, producia la prepeli a fost orientat att pentru carne ct i pentru ou.n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, prepelia aproape c a ncetat s mai fie crescut,

de-abia dup anul 1960 s-a nregistrat un reviriment n creterea acestei specii. n prezent, n Japonia, producia de carne de prepeli se afl pe locul doi dup cea de carne de gin. n Europa, prepelia domestic a fost importat cu 60 ani n urm, n special, n Romnia cu 25 de ani n urm. ua francez de prepelie, care a fost importat i n Romnia, are o greutate corporal la vrsta de adult de aproximativ 150 g (femela) i de 120 g (masculul) (7 Mohmond, T. H. and T. H.Coleman). II. Oportuniti n creterea prepelielor n Romnia n Romnia, nc din anul 1960, I.C.P.A.M. Baloteti a crescut, selecionat i ameliorat prepelie japoneze importate din Frana. Dup 1990 creterea prepelielor s-a extins n mici ferme private 500 - 2000 prepelie, exploatate mixt pentru ou i carne, comercializarea oulor fcndu-se n piee, n condiii de obicei necorespunztoare. Dup anul 2000, odat cu extinderea reelelor de supermarket-ruri, acestea au preluat i comercializarea n condiii corespunztoare a oulor de prepeli, care a crescut de la an la an. Ele sunt utilizate att pentru tratamentul naturist ct i pentru nlocuirea consumului de ou de gin. n ultimii ani se constat o tendin a consumatorilor romni de a nlocui consumul oulor de gin cu cele de prepeli. Aceast tendin are mai multe cauze: coninutul redus de colesterol, coninut mai ridicat n vitamine i sruri minerale, un gust mai fin i mai plcut al albuului. n aceste condiii cererea de ou de prepeli pe piaa romneasc va fi n continu cretere n urmtorii ani. Dei este o pasre slbatic, deine recordul mondial la producia de ou: 480 de ou ntr-un an. Acest record a fost obinut de un cresctor n S.U.A. Prepelia japonez este un fenomen i n alt privin: precocitatea. Puii de gin ai raselor de gini outoare ncep s ou la vrsta de 18 - 22 sptmni. Puii de prepeli ou ncepnd de la 40 de zile considerndu-se c ajung la maturitate sexual la 8 sptmni, un alt record pentru psrile de ferm. Recordurile prepeliei japoneze nu se opresc aici. Este specia de psri care se crete cu cea mai mare densitate pe m2: 80 - 100 prepelie pe m2. n sistemul de cretere la baterii, acestea se pot dispune pe 4 pn la 7 nivele. Cele mai utilizate sunt cele cu 5 nivele obinndu-se o ncrctur medie de 400 - 500 de prepelie pe m2 de adpost. Aceast ncrctur nu se mai ntlnete la nicio specie de animale de ferm. O alt performan deosebit a acestor psri o reprezint rezistena deosebit la boli. Dac se respect condiiile normale de cretere a psrilor n baterii, se asigur un furaj de calitate, aceste psri nu se mbolnvesc de bolile infecto - contagioase care se cunosc la psri. n mod normal nu exist i nu se practic vaccinri la prepelie. Calitile deosebite ale oului de prepeli l recomand ca pe un produs care se vinde singur. Creterea prepelielor este una din afacerile deosebite pe care le putei ncepe cu costuri i eforturi sczute, o afacere cu rentabilitate superioar altor afaceri. Creterea prepelielor se face ca o activitate de baz, ceea ce presupune un numr mare de prepelie outoare, crescute n ferme

speciale (5000 i 10000 de psri), dar pot fi crescute i ca ocupaie anex, pentru consumul propriu, n cresctorii familiale (ntre 100 i 500 de psri). n cele ce urmeaz, voi prezenta cteva sisteme moderne i eficiente de obinere a oulor. Ferma mixt pentru ou - carne Este sistemul cel mai abordat, pentru c permite organizarea activitii n flux continuu, cu activitate egal n tot timpul anului, incluznd toate sectoarele de activitate: a)

Producerea Prinilor - Schema fluxului tehnologic Tineret prini, 0 - 6 sptmni, 600 capete pe serie (pui nesexai); Prini aduli, 7 - 34 sptmni, 540 femele i 180 masculi, din care: de la 7 - 14 sptmni: 135 femele i 45 masculi; de la 15 - 21 sptmni: 135 femele i 45 masculi; de la 22 - 28 sptmni: 135 femele i 45 masculi; de la 29 - 34 sptmni: 135 femele i 45 masculi. Staia de incubaie

b)

Capacitatea de incubaie pe serie 2700 locuri; Capacitatea eclozionatiarelor pe serie 1620 locuri. Sectorul de tineret crescut pentru carne

c)

Capacitate 2500 locuri pe serie (5 module x 500 locuri). Punct de sacrificare

d)

Pentru 150 de prepelie pe sptmn.

Pe acest flux se pot produce anual circa 16200 prepelie pentru carne i 15500 prepelie hibride pentru ou, ambele livrabile la vrsta de 6 sptmni. Amenajarea unei ferme mixte pentru ouat i carne de prepeli se poate face cu eforturi financiare reduse, asigurndu-i un flux liniar, ncepnd cu tineretul prini de reproducie n vrst de o zi i terminnd cu punctul de sacrificare. Prepeliele tineret de reproducie de 6 sptmni rezultate, din considerente de ordin sanitar - veterinar i organizatoric, vor fi crescute n spaii mai retrase (6 Linenweaver H., Murray C.W.). Ferma specializat pe producia de carne n funcie de posibilitile materiale i de spaiul disponibil, ferma pentru producerea de carne poate cuprinde sectorul de cretere a puilor pentru carne, stabilind principiul de achiziie a puilor de o zi, sau a oulor de incubaie de la o ferm specializat, sau poate avea un flux tehnologic complet incluznd, producnd puii n regim propriu, prin achiziie de prini tineret:

a) b) c) d)

Prinii: tineret prini: 0 - 6 sptmni; prini aduli: 7 - 34 sptmni. Staia de incubaie: 1 incubator; 1 eclozionator (60% din capacitatea incubatorului). tineretul crescut pentru carne (5 module); punctul de sacrificare.

La vrsta de 6 sptmni, toi puii de carne se sacrific. Dup aceast vrst, acumularea sporului se face cu pierderi i prin depuneri de grsime care depreciaz calitatea carcasei. De la fiecare femel adult se obin (ntr-un ciclu de ouat de 29 sptmni): 139 ou x 90% ou incubabile x 72% ecloziune = 90 pui de o zi. Pe baza acestui calcul se stabilete capacitatea spaiilor de cazare a prinilor, de incubaie, de cazare a tineretului pentru carne, de abatorizare, ritmul ecloziunilor i al sacrificrilor. Trebuie de asemenea s se in cont de perioada de vid sanitar. Ferma profilat pe producerea de ou n cazul n care se are n vedere o ferm organizat, pentru producia de ou, se recomand dimensiuni de 1000 - 2000 prepelie outoare, cel puin, cu producii anuale de 240.000 pn la 600.000 ou i un consum zilnic de furaje de la 25 - 50 kg. Pentru producia de ou, cea mai eficient form de exploatare a prepelielor outoare este la baterii. Bateriile de prepelie trebuie s fie confecionate din metal vopsit sau galvanizat de dimensiuni aprox. 1mL x 0.5 x 0.25, cu o densitate a psrilor de 60 - 80 m2. Recoltarea oulor se face n partea din fa a bateriilor, ca i furajarea. Adparea n lateral sau pe partea opus furajrii. n practic se utilizeaz 4 - 6 nivele de baterii. Un factor deosebit de microclimat este temperatura, cea ideal fiind de 20 - 25 grade C. Sub 20 grade C. ncepe s scad procentul de ouat iar la 15 grade C. ouatul nceteaz complet. Pentru a evita acest incovenient este foarte important ca adpostul n care sunt crescute prepeliele s fie izolat i compartimentat corespunztor, adic s nu existe un exces de spaiu care iarna trebuie nclzit la 20 - 25 grade C., ceea ce este foarte costisitor. Sursa de cldur este de preferat s fie combustibil solid: lemne i / sau crbuni. Pentru nclzirea unui adpost cu 1000 de prepelie pe timpul iernii cu radiatoare electrice, o mare parte din venitul obinut din producerea oulor va fi dirijat pentru plata curentului electric (5 Morganti P, Bruno C, Guarneriz F, Cardillo A, Del Ciotto P., Valenzanoz F.). n concluzie, adpostul trebuie izolat, volumul adpostului optimizat, sursa suplimentar de nclzire s fie lemne sau crbuni, nu electricitatea sau gazele naturale. De asemenea, vara n zilele caniculare dac temperatura n adpost crete peste 25 grade C., psrile sufer, sunt stresate, scade ouatul i sunt foarte dependente de o asigurare continu a apei

proaspete. Dac nu au un confort termic corespunztor, nu consum furajul i primul efect este scderea sau oprirea ouatului. Un alt factor important de microclimat este umezeala. Dac iarna adpostul nu este ventilat corespunztor, sau sunt deficiene la sistemul de adpare, creterea umiditii peste limitele normale duce ntotdeauna la mbolnviri ale aparatului respirator, care au ca prim efect scderea ouatului pn la oprirea acestuia i chiar creterea procentului de mortalitate. Asigurarea unui furaj de calitate, din materii prime de calitate asigur obinerea unei producii de ou de calitate (8 Panda, B. and Singh, R.P.). Este foarte important pentru rentabilitate, ca procentul de ouat s nu scad sub 70%. n aceste condiii, asigurarea factorilor de microclimat corelat cu o furajare i adpare corespunztoare sunt eseniale pentru susinerea afacerii. Etapele organizrii microfermei de prepelie Pentru dezvoltarea unei cresctorii de prepelie, se impun cteva aspecte de organizare absolut obligatorii: a) b) Proiectarea exploataiei i stabilirea direciei de dezvoltare a produciei; Obinerea acordurilor i a autorizaiilor de funcionare;

c) Stabilirea programului tehnologic, organizarea sistemului de cretere i exploatare de nutriie i sanitar - veterinar; d) Cerine constructive i de amplasare a adposturilor; pregtirea i amenajarea interioar a acestora; e) f) g) h) i) j) Asigurarea materialului biologic (ou pentru incubat, pui de o zi, tineret, psri adulte); Aprovizionarea cu materii prime i materiale; Asigurarea forei de munc; Valorificarea produciei i asigurarea pieei de desfacere; Stabilirea eficienei economice i a criteriilor de performan. Proiectarea exploataiei i stabilirea direciei de dezvoltare a produciei.

Este de preferat ca nainte de luarea unei decizii, orice investitor care dorete s nfiineze sau s dezvolte o cresctorie de prepelie s fac o analiz concret a condiiilor de care dispune, iar pentru analiza termenilor de referin s apeleze la asisten tehnic de specialitate (9 Walsberg G.E.). O decizie greit cost mult mai mult dect o tax de asisten. Sistem de exploatare la baterii Creterea prepelielor outoare n baterii este cel mai utilizat mod de cretere. Este practicat att n sistem industrial ct i n sistem gospodresc. A fost determinat mai ales de motive economice i datorit comportamentului de ouat specific (prepeliele i ascund oul n aternut), dar i de securitate a efectivelor. Densitatea prepelielor pe suprafaa de cretere n acest caz este cea mai mare n serie animal.

n practic, sunt cunoscute trei sisteme de cretere n baterii a puilor de prepeli respectiv: Sistemul japonez, cu cuca de demaraj avnd dou compartimente: 1/3 din cuc nchis, nclzit, cu rol de dormitor i 2/3 din cuca deschis, nenclzit, ca spaiu de micare. nclzirea se face, doar cu un bec electric de 60 W (iarna) sau de 40 W (vara), cldura venind de sus, ntruct prepelia prefer s simt capul nclzit. Podeaua poriunii de cuc nchis este de forma unui grilaj de lemn, peste care se aeaz rogojini sau pungi de cnep. Demarajul n aceste cuti dureaz 7 zile vara i 10 zile iarna. De obicei se ntlnesc dou dimensiuni de cuti: mici (pentru 50 - 100 capete) i mijlocie (pentru 100 - 200 capete), putndu-se dispune 5 cuti una peste alta. Dup 7 10 zile, puii se transfer n cutile de cretere, unde sunt inui pn la 30 zile, cnd se trec n cutile adulte (10 Rudolf Kiwitt). Este un sistem controversat, mai ales din motive sanitar veterinare, curenia i dezinfecia fcndu-se cu greutate i nu se pot respecta normele care se impun, mai ales n cazul unor efective mai mari de 500 - 1000 de capete. n faza a doua de cretere hrnirea i adparea se face prin peretele frontal, cu plasa avnd ochiurile de 1.5 cm. nclzirea se face cu rezistene electrice i termostat.Jgheabul bateriei este comun pentru hrnire i adpare. El este mprit n trei compartimente egale, dintre care cel mediu este utilizat pentru ap, iar cele dou laterale pentru furaje. n primele dou zile dup ecloziune, furajele se presar i pe jos, pe buci de hrtie sau n jgheaburi speciale, pn cnd puii au acces la hrnitoare. De multe ori, chiar i cresctorilor experimentai le scap anumite detalii tehnice sau de comportament specifice la prepelie i trebuie s suporte sanciunile asupra indicatorilor de producie: spor n greutate, producia de ou, consumul de furaje, indicatori de incubaie, etc. Este foarte important ca la alegerea tipului de baterie s se in cont de faptul c ntr-un spaiu extrem de redus se ndeplinesc funciile vitale fundamentale: respiraie, expiraie, de hrnire, de adpare, defecare, de cretere, de reproducie, de producie, etc. Pentru ndeplinirea acestora, un rol extrem de important l are stabilirea unor norme tehnologice de confort, pe categorii de vrst, sistem de exploatare i categorii de producie. Creterea prepelielor outoare n sistem industrial a impus introducerea unor sisteme de baterii cu o eficien n exploatare din ce n ce mai mare, care permit automatizarea tuturor operaiilor tehnologice, precum: furajarea, adparea i evacuarea dejeciilor. Cresctoriile de cas (familiale) O cresctorie de cas se face din plcere i din spirit practic, iar numrul prepelielor crescute este de 10-15 capete. n afar de petrecerea n mod plcut a timpului liber, mica cresctorie acoper necesarul de ou al familiei respective, iar oule de prepeli sunt dietetice, recomandate medical pentru afeciunile cardiace, etc. Un om trebuie s consume pe zi un ou de gin sau 4-5 ou de prepeli, sau ntr-un an circa 1500 de ou de prepeli, ntruct o prepeli produce anual circa 250 de ou. nseamn c, pentru fiecare membru al familiei, trebuie s existe n permanen n producie 6 prepelie. Volumul de munc necesar este minim. Dimineaa se administreaz mncarea (circa 600 grame) i apa (circa 1 litru) pentru ziua respectiv. Seara trziu se recolteaz oule deoarece prepeliele ou,

de regul dup amiaza. La maximum 24 h, se scot tviele cu dejecii de sub fiecare cuc. Puse cteva zile la soare, aceste dejecii devin un excelent ngrmnt natural, care poate fertiliza pe an circa 100 mp grdin de zarzavaturi sau flori (11 Wentworth B. C. and Mellen W. J.,). Este preferabil angrenarea copiilor n ngrijirea prepelielor, pentru dezvoltarea respectului fa de munc, a sentimentului de iubire i de ocrotire a animalelor (12 Wetherbee, D. K.). Creterea prepelielor outoare ca ocupaie anex O astfel de cresctorie asigur necesarul propriu al familiei n ou i carne de prepeli i, n plus, realizeaz i un excedent de ou pentru valorificare. Se apreciaz c o astfel de cresctorie poate avea ntre 100 i 500 de prepelie i produce anual ntre 25.000 i 125.000 de ou, dintre care 20 - 120.000 pentru vnzare. Creterea prepelielor outoare ca ocupaie de baz Pentru producia de ou, se recomand 1000 - 2000 prepelie outoare, cel puin, cu producii anuale de 240.000 pn la 600.000 de ou i un consum zilnic de furaje de 25 - 50 kg. Cea mai eficient form de exploatare a prepelielor outoare este la baterii. Bateriile de prepelie trebuie s fie confecionate din metal vopsit sau galvanizat, cu o densitate a psrilor de 60 - 80 mp. Recoltarea oulor se face n partea din fa a bateriilor, ca i furajarea. n practic se utilizeaz 4 - 6 nivele de baterii (13 Wetmore, A). III. Constrngeri n creterea prepelielor n Romnia Dup ce s-au enumerat mai sus beneficiile creterii prepelielor, survine urmtoarea ntrebare: De ce nu sunt mai muli cresctori sau cei care cresc n prezent de ce nu i-au extins capacitatea fermelor? Dou ar fi cauzele majore pentru care muli cresctori au renunat la creterea prepelielor: a) b) tehnologia de cretere; sistemul de valorificare al oulor.

Foarte muli cresctori, au tratat creterea prepelielor ca i creterea ginilor n sistem extensiv, adic nu au aplicat o tehnologie corespunztoare. Adposturile, de cele mai multe ori improvizate, din magazii fr sistem de ventilaie, neizolate, bateriile construite artizanal din materiale neadecvate, furaje care nu corespund cerinelor metabolice crescute ale prepeliei; toate acestea conduc n final la scderea produciei de ou i nerentabilitatea afacerii (14 Williams T.D.). n puinele cazuri n care tehnologia a fost respectat i se obine o producie de ou corespunztoare, nici productorii nu au pia de desfacere pentru oule obinute, din mai multe motive: nu sunt de calitate (sparte, crpate, prfuite, cu coaja murdar de excremente); nu asigur pstrarea n condiii corespunztoare pn la livrare 2 -4 grade C.;

nu asigur transportul n condiii corespunztoare 2-4 grade C.; nu asigur ambalarea oulor corespunztor;

obtin o productie prea mic pentru a furniza permanent i n mai multe filiale ale unei reele de supermarket-uri. Concluzii Ca n orice afacere rentabil, scopul nu este s produci, ci s vinzi toat producia la un pre care s acopere toate cheltuielile i n civa ani s amortizeze i investiia iniial. n condiiile actuale, piaa romneasc este din ce n ce mai pretenioas. Consecina este c cine nu ofer un produs de calitate s-ar putea s nu l poat vinde chiar dac este mai ieftin dect al concurenei. innd cont de calitile nutritive i curative ale oului de prepeli i de faptul c piaa romneasc apreciaz din ce n ce mai mult acest produs, de solicitrile existente pe piaa european, aceast activitate se va dezvolta n Romnia i va asigura surse de profit pentru micii cresctori.

Hranirea prepelitelor - ghid practic


Nutritia este unul din cei mai importanti factori pentru mentinerea prepelitelor la un nivel normal de crestere si de productie de oua. Avand in vedere ca procesul de hranire al prepelitelor presupune aproximativ 60-70% din investitia curenta a unei ferme, este necesar de avut in vedere o proportie corecta a substantelor hranitoare. Sunt cateva metode prin care se poate face o hranire corecta a prepelitelor: un fel de terci uscat, pastile sau sub forma de furaj. In zonele calde se prefera terciul uscat. In Romania se practica hranirea cu furaje uscate, in diferite combinatii. Un proces de hranire obisnuit, folosit de crescatorii amatori poate consta dintr-o dieta apropiata de cea a gainilor, suplimentata cu proteine precum praf de peste, soia sau lapte praf. Pentru o crescatorie profesionista in care este necesar un proces de crestere mai rapid se va apela la diete cu un inalt grad de proteine. Indeosebi prepelitele japoneze care se maturizeaza la 5-6 saptamani raspund foarte bine la diete cu un grad inalt de proteine. Aceasta metoda de hranire intensiva duce la o devansare a perioadei in care prepelitele vor incepe sa oua. Pentru prepelitele aproape ajunse la maturitate, dieta necesara se pastreaza, in afara calciului si a fosforului. Se recomanda o dieta care sa contina cel putin 1.25% fosfor si 3.5% procent de calciu desi se poate ajunge si la un procent de 3.9% calciu in perioadele calduroase de vara, atunci cand prepelitele mananca mai putin dar au oricum nevoie de calciu pentru oua. Este foarte important ca hrana sa fie proaspata si sa fie pastrata in conditii de igiena, uscate si racoroase, departe de animale domestice sau daunatori. Hrana tinuta mai mult de 8 saptamani se poate deteriora si isi pierde capacitatile hranitoare, practic este considerata stricata. Furajarea pepelitelor este deosebit de importanta. Un ou de prepelita cantareste aproximativ 10% din greutatea prepelitei adulte, fata de 5-6% la gaina, iar o prepelita poate produce si 2 oua in 24 de ore. In aceasta situatie calitatea furajului utilizat la hranire este esentiala, de compozitia lui depinzand asigurarea sanatatii pasarii si implicit calitatea oualor resultate. Este important de stiut ca nu toti crescatorii, din pacate, utilizeaza furaje adecvate si implicit nu toate ouale vandute intrun mod sau altul pe piata sunt de cea mai buna calitate, aspect foarte important mai ales cand ouale sunt utilizate crude pentru cura.

Pastrarea sanatatii populatiei de prepelite


Prevenirea imbolnavirii prepelitelor japoneze depinde de aplicarea continua si constiincioasa a principiilor fundamentale si a practicilor de carantina si curatenie. Managementul bun reduce riscul imbolnavirilor. Prima masura pentru prevenirea cu succes a acestor cazuri este dezinfectarea mediului in care va sta populatia de prepelite. Imediat cum ajung in acest loc, pasarile vor fi izolate de alte pasari de ferma si tinute sub observatie pe o periada de 2 saptamani. Se vor observa orice semn de imbolnavire si cand se observa o schimbare cat de mica in acest sens, se vor lua masuri imediate de diagnostic si se vor administra tratamente. A doua regula este de a separa matca (pasarile reproducatoare) de pasarile in crestere sau ouatoare. Masurile de asigurare a curateniei sunt cele mai eficiente metode de prevenirile a imbolnavirilor. Echipamente precum custi, jgheburi de hrana sau de apa, instrumente vo trebui curatate frecvent. Trebuie asigurata protectia spatiului in care stau prepelitele impotriva animalelor, insectelor care pot transmite microbi iar pasarile moarte trebuie eliminate imediat. Teortic, prepelitele japoneze, fiind inrudite cu pasarile de curte sunt predispuse acelorasi boli precum acestea. Totusi, prepelirele sunt mai rezistente si cu un management corect, mortalitata masiva datorata bolilor nu va fi o problema.

Istoria prepelitei japoneze


Prepelitele, ca si gainile, porumbeii si potarnichile fac parte din familia Phasianoidea din ordinul Galiforme din clasa Aves. Specii si subspecii ale genului Coturnix sunt originare din toate continentele, mai putin din America. Unele din ele, Coturnix coturnix sau prepelitele comune sunt pasari migratoare din Asia, Africa si Europa.Cateva subspecii sunt rcunoscute, dar dintre ele, Coturnix coturnix coturnix (prepelita europeana) este cea mai cunoscuta dar si Coturnix japonica (prepelita japoneza). O anumita subspecie care a migrat intre Asia si Europa a fost domesticita pentru prima data in China, fiind crescute ca pasari de companie cantatoare. Prepelitele domesticite au fost aduse dinspre China spre Japonia de-a lungul podului Korean (conform lui Howes, 1964). Oricum, prepelitele au fost domesticite in Asiasi nu in Orientul Mijlociu asa cum se spune. Desi prepelitele europene migrau inspre sud fiind prinse usor dupa calatoria extenuanta, scriereile biblice si egiptene nu contin date cu privire la cresterea lor in captivitate. Primele consemnari cu privire la cresterea in captivitate a prepelitelor in Japonia dateaza din secolul al doisprezecelea unde aceste pasari erau tinute ca pasari de casa pentru cantecul lor. Se spune ca un imparat japonez s-a vindecat de tuberculoza dupa ce a consumat carne de prepelita ceea ce a condus la cresterea prepelitelor in Japonia pentru carne si oua in a doua parte a secolului al nouasprezecelea iar in jurul anului 1910 prepelitele erau crescute pe scara larga in a aceasta tara. Intre 1910 si 1941, populatia de prepelite a crescut vertiginos in Japonia, mai ales in zona Tokyo, Mishima, Nagoya, Gifu si in zona Toyohashi. Aceasta perioada a insemnat si expansiunea imperialismului japonez iar domesticirea prepelitelor s-a raspandit in China, Korea, Taiwan si Hong Kong si mai tarziu in Asia de Sud. Subspecia domesticita, Coturnix coturnix japonica, este numita "japoneza", dar este cunoscuta si sub alte nume: prepelita comuna, prepelita-faron, prepelita gri japoneza, prepelita migratoare japoneza. Denumirea corecta pentru Coturnix coturnix japonica este "prepelilta japoneza" sau "coturnix", dar nu "prepelita coturnix", pentru ca in limba latina, coturnix inseamna prepelita.

Cresterea prepelitelor, o afacere care se demareaza rapid


Acasa Util Idei de afaceri Cresterea prepelitelor, o afacere care se demareaza rapid Articol din editia mai - iunie 2009 nr. 4

Carnea si oul de prepelita sunt mai ales cunoscute pentru caracteristicile medicale pe care acestea le indeplinesc, fiind recomandate in regimurile pentru tratarea diferitelor afectiuni ale inimii, ale stomacului, ale sistemului circular sau ale aparatului respirator. Comparativ cu oul de gaina, oul de prepelita are un continut de colesterol de 1,4% fata de 4% cat se inregistreaza in cazul oului de gaina; grasimile din oul de prepelita sunt de aproximativ trei ori mai putine; ca aport proteic, galbenusul contine 23% fata de 16% - 17% proteine la oul de gaina. Din punctul de vedere al continutului de minerale si vitamine, oul de prepelita are de sase ori mai multa vitamina B1, de cinci ori mai mult fosfor, de cinci ori mai mult fier, de 15 ori mai multa vitamina B2 fata de cantitatile continute de oul de gaina. De asemenea, continutul scazut de colesterol si grasimi recomanda carnea de prepelita ca o alternativa dietetica altor tipuri de carne, chiar si in cazul diverselor tipuri de afectiuni.
Cresterea prepelitelor este o activitate cunoscuta inca din secolul al XII-lea in Japonia, cand erau tinute in gospodarii ca pasari de ornament, insa abia dupa a doua jumatate a a secolului al XIX-lea populatia se inmulteste considerabil, pasarile fiind crescute si pentru consum. Pe piata autohtona, desi aceasta indeletnicire este mai noua, s-a format, odata cu aparitia fenomenului de crestere a acestor pasari si o piata de desfacere, explica Ionut Cercel, presedinte al Asociatiei Nationale Cinegetice, care coordoneaza activitatea crescatorilor de prepelite din Romania, ofera asistenta de specialitate, stimuleaza si promoveaza aceasta afacere in randul crescatorilor si al potentialilor crescatori, asigura - in limita posibilitatilor - contracte de vanzare in tara si strainatate. Potrivit acestuia, o afacere in domeniul cresterii prepelitelor se demareaza rapid si are avantajul unei amortizari a investitiei destul de accelerate, in cazul in care intreprinzatorul si-a asigurat o piata de

desfacere. "Ca exemplu, pentru 10.000 prepelite ouatoare, se poate demara o afacere in aproximativ sase luni din momentul in care se incepe constructia halei de crestere a lor", precizeaza oficialul. Exista aproximativ 15 rase de prepelite pe tot globul, insa mai cunoscute sunt prepelita japoneza si prepelita faraon, cel mai des intalnite in crescatorii. Prepelita californiana cu mot este una dintre cele mai mult cautate rase in cazul celor care cresc aceste pasari ca un hobby; la fel si prepelita Madagascar, o specie destul de rara, dar foarte cautata si apreciata. Prepelita chineza pitica este cea mai mica prepelita de pe planeta si exista in mai multe variante de culori. Prepelita strauss este cea mai colorata dintre toate rasele de prepelite (este albastra si are un mot portocaliu). Prepelitele de copac sunt mai rare la crescatorii de hobby. Unul dintre principalele avantaje ale cresterii prepelitelor este reprezentat de faptul ca nu solicita un spatiu larg pentru amplasarea boxelor, pe o suprafata de un metru patrat putand fi tinute aproximativ 120 de pasari. Densitatea recomdata pe metru patrat este insa de 80-100 capete, pentru a se obtine o productivitate optima. Pentru o economie de spatiu pot fi amplasate pana la 7 boxe suprapuse. Crescatorul trebuie sa tina seama ca, in ferma, este necesara asigurarea unei temperaturi constante, intre 18 si 25 de grade celsius, ferite de curenti de aer. La fel de importanta este lumina din incaperea in care sunt tinute prepelitele si evitarea oricaror factori de stres. Curatenia este un alt factor decisiv in crescatorie, astfel custile, tavitele de apa si recipientele pentru mancare trebuie sa fie curatate frecvent. Crescatoriile pot fi orientate fie spre productia de oua, fie spre cea de carne, sau mixte. Specialistii recomanda pentru reproductie trei masculi si noua femele, pentru a asigura o fecundatie de aproape 100%. Crescatorul ar trebui sa asigure baterii de ouat si baterii de crestere (pentru tineret de inlocuire la 1-4 saptamani, iar pentru pui de carne la 1-5 (6) saptamani). Pentru investitii mai reduse se poate folosi si cresterea la sol, pe asternut, dar numai in sectorul de crestere. Nutritia Hrana prepelitelor reprezinta aproximativ 70% din investitia facuta de un crescator intr-o astfel de afacere. In Romania se practica hranirea cu furaje uscate, in diferite combinatii. Un proces de hranire obisnuit poate consta intr-o dieta apropiata de cea a gainilor, suplimentata cu proteine precum faina de peste, srot de soia sau lapte praf furajer. Pentru o crescatorie profesionista, in care este necesar un proces de crestere mai rapid, se va apela la diete cu un inalt grad de proteine. Un ou de prepelita cantareste aproximativ 10% din greutatea prepelitei adulte, fata de 5-6% cat este raportul la gaina, iar o prepelita poate produce si 2 oua in 24 de ore. Astfel, calitatea furajului utilizat la hranire devine esentiala, de compozitia lui depinzand asigurarea sanatatii pasarii si implicit calitatea oualor rezultate. Pentru prepelitele aproape ajunse la maturitate, se recomanda o dieta care sa contina cel putin 1,25% fosfor si 3,5% calciu, desi se poate ajunge si la o pondere de 3,9% calciu in perioadele calduroase de vara, atunci cand prepelitele mananca mai putin, dar au nevoie de calciu pentru oua. Este de retinut faptul ca o prepelita adulta consuma intr-o zi o cantitate de furaj de aproximativ 25 de grame.

Incubare Prepelitele prezinta o maturizare sexuala precoce, astfel ca femela depune primul ou dupa 6-7 saptamani, si poate depune pana la 350 oua intr-un an, iar masculii pot fi folositi la acuplare dupa 40 de zile. Incubarea de prepelite si cresterea acestora nu sunt foarte complicate, insa este esential ca ouale folosite pentru incubat sa nu fie mai vechi de 10 zile. Temperatura de incubare este de 37,5 grade Celsius, si umiditatea de 60% in primele 14 zile. Din ziua a 14-a, pana la iesirea din oua, temperatura ramane intre aceleasi limite ca in perioada anterioara, dar umiditatea trebuie ridicata la 80%. Puii de prepelita se iau din incubator cand sunt uscati bine. In prima perioada de crestere a puilor de prepelite trebuie mentinuta temperatura de 37 grade Celsius. Pentru administrarea de apa se pot utiliza adapatoare pentru pasari, iar ca furaj se poate administra, in primele 5 saptamani, Starter pentru curci sau starter anume pentru prepelite. Valorificare Cand vorbim despre valorificarea prepelitelor, principalele piete de desfacere sunt reprezentate de hipermarketurile si de restaurantele din tara. Potrivit presedintelui Asociatiei Cinegetice, Ionut Cercel, exportul de prepelite, carne si oua, este inexistent in Romania. "Din sursele mele, nimeni nu exporta carne si oua de prepelita pe piata externa. Motivele principale sunt lipsa cantitatilor de oua si carne care se solicita, lipsa unui abator autorizat pentru sacrificarea acestora si nu in ultimul rand, lipsa unei ferme autorizate care sa corespunda standardelor impuse de UE". In plus, fragilitatea oualelor de prepelita necesita conditii speciale pentru ca transportul sa se faca fara pierderi, facand exportul pe acest segment destul de costisitor. Avand in vedere faptul ca, pentru incubatie, ouale nu trebuie sa fie mai vechi de 10 zile, acestea pot fi cumparate direct din crescatoria producatorului. Cat priveste pretul oualor de consum, acestea sunt cumparate de la producatori cu 0,3-0,5 lei pe bucata. "Kilogramul de carne de prepelita costa intre 25 si 35 ron", precizeaza Ionut Cercel. Piedicile principale peste care trebuie sa treaca insa crescatorii de prepelite sunt lipsa de interes manifestata de autoritati pentru aceasta activitate, dar si specula din domeniu. "Principala problema cu care se confrunta crescatorii de prepelite din Romania ar fi lipsa de interes a statului vizavi de aceasta activitate, neacordarea de subventie la oul si carnea de prepelita, birocratia si dezinteresul celor din Directia Nationala Sanitara Veterinara de a informa crescatorii de prepelite despre normele ce se impun cu privire la infiintarea crescatoriilor de prepelite, astfel incat sa corespunda normelor aplicate in Uniunea Europeana", spune reprezemtantul Asociatiei Nationale Cinegetice. "Sunt persoane, autorizate sau nu, care, datorita unor inlesniri acordate de retele mari de magazine si facilitatilor care li se fac de catre DSV-urile locale care le autorizeaza "fermele", reusesc sa vanda oua de prepelita care, in procent de peste 75%, sunt achizitionate la un pret minimal de 0,1 0,15 ron/buc. de la crescatori particulari care nu reusesc sa vanda intreaga productie din crescatoria lor utilizatorilor finali", comenteaza oficialul cu privire la specula si intermediarii din domeniu. Avantajele cresterii prepelitelor

dimensiunile mici (care permit de exemplu sa gazduim 100-110 indivizi pe metru patrat); cantitatea mica de furaje consumata zilnic (25-30g pentru o prepelita adult); pentru demararea unei mici crescatorii investitia este convenabila ouatul precoce, abundent si regulat (femela depune primul ou dupa 6-7 saptamani, iar daca este bine ingrijita poate produce pana la 350 oua/an) prepelita de carne (faraon) poate fi comercializata la 40-50 de zile avand o greutate de cca. 350400 grame/buc crestere si maturizare sexuala rapida (dupa 40 de zile masculii sunt folositi pentru reproductie) rezistenta la boli (daca se pastreaza conditiile optime de igiena, furajare si climat nu apar probleme de sanatate) intrebuintari multiple: oua, carne, repopulare, dresajul cainilor de vanatoare. Asociatia Nationala Cinegetica coordoneaza activitatea crescatorilor de prepelite din Romania, ofera asistenta de specialitate, stimuleaza si promoveaza aceasta afacere in randul crescatorilor si al potentialilor crescatori, asigura - in limita posibilitatilor - contracte de vanzare in tara si strainatate. Scopul A.N.C. il reprezinta sustinerea dezvoltarii economice, coordonarea, organizarea si promovarea intereselor intreprinderilor mici si mijlocii si a intreprinzatorilor particulari.

Acum grijile si problemele dvs. isi iau zborul cu prepelitele japoneze! Iar profitul ramane!
Vreti sa scapati de sefi si de amenintarea permanenta a pierderii locului de munca? Sa incepeti o afacere cu familia sau pur si simplu sa va rotunjiti veniturile? Sunteti la o bataie de aripa de a va implini visul. Cum? Cu prepelitele japoneze, o afacere cu investitie modesta, dar care va face bogat, fericit si mai ales independent! 11 motive pentru care merita sa cresteti prepelite: 1. Afacerea implica nu numai un produs alimentar, ci si unul terapeutic; 2. Prepelita detine recordul de productivitate in avicultura; 3. Investitia initiala este mica: nu trebuie sa cumparati utilaje mari si costisitoare; 4. Spatiul de crestere este mic in comparatie cu alte pasari, prepelita avand dimensiunile unui pumn; 5. Oul de prepelita este foarte bogat in vitamine. O cura cu oua de prepelita rezolva probleme grave de sanatate, ajutand la tratarea a peste 20 de afectiuni; 6. Ouale de prepelita sunt indicate in hrana copiilor, batranilor sau a persoanelor care tin cure de slabire ca urmare a lipsei colesterolului; 7. Prepelita japoneza este singura pasare de productie care nu necesita vaccinari pe toata durata vietii; 8. Intr-o ferma de dimensiuni medii, nu este necesara prezenta continua in crescatorie; 9. Procurarea materialului biologic, suplimentele alimentare, custile, hrana se face intr-un mod facil; 10. Carnea de prepelita japoneza se poate comercializa usor, fiind apreciata in restaurante pentru savoarea specifica preparatelor de vanat si valoarea dietetica; 11. Gunoiul recoltat din fermele de crestere a prepelitelor, numit "guano" este foarte cautat de crescatorii de flori pentru valoarea nutritiva a acestui ingrasamant natural. Acesta se poate utiliza imediat dupa uscarea in bateriile calde, fara a mai necesita o "imbatranire" ulterioara. Stiati ca... ...prepelita japoneza este cea mai mica pasare de productie ce detine recordul de productivitate in

avicultura, si are o precocitate remarcabila atat in dezvoltare cat si in crestere? ...oul de prepelita cantareste, in medie, 12 g, iar puiul de ecluziune nu are decat 7 - 9 g. Aceasta pasare ajunge la maturitate si depune primele oua la numai 6 - 7 saptamani, fiind capabila de productii anuale de 340 - 350 de oua. ... in gastronomie, carnea de prepelita este una dintre cele mai fine si mai apreciate. ... oul de prepelita este superior celui de gaina prin continutul in proteine si vitamine, fiind si dietetic, are de 6 ori mai mult fosfor, de 6 ori mai multa vitamina B1, de 15 ori mai multa vitamina B2, lecitina, de 6 ori mai mult cobalt, de 7 ori mai mult fier. Bugetul initial Pentru demararea afacerii aveti nevoie de un grajd dezafectat in suprafata de 100 mp, amplasat pe un teren de 2.500 mp, care sa permita largi posibilitati de extindere in viitor. Tehnologia se poate realiza "in regie proprie" mai ales la inceput, pentru reducerea cheltuielilor initiale. Un real avantaj al acestei afaceri il reprezinta posibilitatea abordarii gradate a activitatii, plecand de la o faza experimentala de 20-50 de indivizi care acopera nevoile familiale, trecand printr-o faza intermediara (ca activitate auxiliara) cu 100-150 de indivizi, inainte de un nivel industrial de peste 10.000 de pasari. Astfel capitalul initial poate varia intre 1000 de lei (in cazul in care exista deja spatiul necesar) si 15.000 de euro pentru o ferma cu peste 10.000 de pasari. Profitabilitatea afacerii Cresterea prepelitelor in baterii, pentru oua si carne este o afacere in plina dezvoltare pentru ca oul de prepelita incepe sa fie din ce in ce mai cunoscut pentru calitatile sale curative. Castigul acestei afaceri porneste de la evolutia rapida spre "crestere", a cererii, atat pe plan mondial dar si in Romania, de la solicitarile de export in conditii de plata avantajoase, cheltuieli relativ mici cu materialul matca si pentru echiparea tehnologica si de la existenta unei multitudini de directii de dezvoltare si valorificare a produselor obtinute. In functie de numarul de pasari cu care doriti sa demarati afacerea, variaza atat investitia cat si profitul obtinut. Costul de productie al unui ou este de numai cativa bani, in conditiile in care el se vinde cu 0.3-0.6 bani. O microferma de 500 de pasari poate obtine un profit de aproximativ 3000 de euro, iar una cu 10.000 de pasari depaseste 22.000 de euro. Exista posibilitatea abordarii unuia sau mai multor obiective: - productia de oua de consum, proaspete sau prelucrate (fiind caracteristic ouatul precoce, regulat si abundent); - productia de carne (prepelitele au o crestere foarte rapida); - productia de material biologic; - productie de dotari specializate; - furnizarea de consultanta (ultimele trei obiective vizeaza sprijinirea altor crescatorii). Tocmai datorita acestor numeroase posibilitati de valorificare, veniturile apar in scurt timp, permitand recuperarea foarte rapida a investitiei initiale si dezvoltarea afacerii. Chiar daca aveti deja un loc de munca sigur, afacerea poate constitui o a doua activitate. Sunteti pensionar, aveti pensia mica si nu stiti cu ce sa va rotunjiti veniturile? Cresterea prepelitelor poate deveni noua dvs. indeletnicire placuta, profitabila si aducatoare de sanatate.

Informatiile din lucrarea in format electronic "Cresterea prepelitelor japoneze" sunt de prima mana si sunt furnizate de specialisti si de practicieni in domeniu. Ea va dezvaluie cum sa incepeti o afacere simpla, profitabila, cu un capital mic. Este special conceputa pentru a va da toate datele legate de intreaga afacere nu doar de activitatea de crestere. Din lucrare aflati informatii despre: - particularitatile anatomice si fiziologice ale prepelitelor; - cum se amenajeaza adecvat spatiile de crestere: suprafata fermei, dotarea ei, conditii de crestere, cresterea la sol sau in baterii; - cum se face hranirea, pe tipuri de hrana si retete; - reproducerea, incubatia, igiena in ferma, prevenirea si combaterea bolilor sau a daunatorilor; - ambalarea oualor; - transportul prepelitelor; - cum se prepara carnea si ouale de prepelita; - legislatia specifica acestei afaceri. "Acum cateva luni, firma in care lucram a fost nevoita sa faca concedieri colective, asa ca m-am trezit fara nicio sursa de venit. Cand le-am spus prietenilor ca m-am apucat de cresterea prepelitelor japoneze, m-au privit amuzati. In cateva luni, insa, au devenit si ei interesati de afacere, cand au vazut ca am clienti si mi-am recuperat modesta investitie cu care am inceput. Prepelitele se cresc usor, nu se imbolnavesc si nu au nevoie de antibiotice. Oamenii cunosc efectul curativ al oului de prepelita si vor sa se trateze, mai ales de boli de inima, stomac, rinichi. Clientii mei fideli sunt prietenii, colegii si cunostintele, care constituie o piata sigura de desfacere. Am un client care trebuia sa fie operat de stomac. A scapat de cutit dupa un tratament cu 270 de oua de prepelita. Intentionez sa ma extind pentru ca afacerea cu prepelite merge foarte bine." (Elena Matei, proprietara unei ferme de prepelite din judetul Ilfov) Aveti asigurat tot bagajul informational Nu cunoasteti prea multe despre acest tip de afacere? Lucrarea in format electronic "Cresterea prepelitelor japoneze" va descopera detaliile, de la descrierea tuturor etapelor pe care trebuie sa le parcurgeti pana la procesele tehnologice si solutiile financiare si administrative pe care le aveti. Alaturi de aceste informatii primiti si un cadou in format electronic extrem de util pentru activitatea dvs.: "Primele 100 de zile ale unui intreprinzator de succes" si gratuit cate un abonament la publicatiile electronice: Revista Omului de Afaceri, Newsletter Idei de Afaceri, Newsletter Afaceri la cheie, care va tin permanent racordat la pulsul mediului de afaceri din Romania. Porniti acum afacerea cu prepelite japoneze, evitand greselile inerente inceputului! Setul de instrumente