Tema 1: Energetic si politici energetic . notiuni de baza si definitii. Notiuni generale.

Notiune energie este strins legata de notiune lucru. Energia este capacitatea unui system de a efectua un lucru la trecerea dintro stare in alta. Energia exista sub mai multe forme: energia mecanica,chimica,electrica,termica,nuclear. Purtator de energiesunt toate felurilede energie material calde sau reci,fluide ce poseda energie cinetica sau potential,cimp electromagnetic ,material fuzionabile si fisionabile. Resurse energeticpurtator de energie utilizat direct sau dupa unele trasformari in scopul satesfacerii unei nevoi de energie. Purtator de energie existent in natura care apare in urma evolutiei geologice a pamintului,care poate fi extrasa si utilizata direct sau dupa unele transformari in scopul satisfacerii unei nevoi de energie. Sursa energetic secundararesurse energetic rezultanta in urma unui process tehnologic ca un produs auzilear sau ca un deseu si poate fi folosita in alte scopuri. Energia utilaeste energia efectiva folosita intrun process. Energie electricamiscare ordonata a electronilor care apare intrun circuit inchis datorita unei diferente de potential. Energie termicaenergia termica este energia unui system care poate fi transmisa altui system datorita unei diferente de temperature. Gazul naturalun amestec de gaze cu un continut mare de metan obtinut din zacaminte minerale . ele contin si un numar mare de hidrocarburi mai grele care se pot lichifia la presiune atmosferica. Energetic este o stiinta multa desciplinara care se ocupa cu studio fenomenelor legetatilor si proceselor legate de: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Producerea Conversia Stocarea Transportarea Distributia Furnizarea Utilizarea

Energia factor de importanta vitala in societate moderna. Se stie ca daca nu exista energie nu este nici lumina nici caldura si dispare confort. Trebuie sa constiatizam rolul pe care il are energia in veata cotideana si necesitatea adoptarii unei atitudini responsabile fata de present si viitor.Atit energia electrica cit sic ea termica reprezinta o marfa. Acestea 2 forme de energie pot fi produse separabil sau concomitant in instalatii de cogenerare. Ele au valoare diferita de intrebuintare si caracteristici specific . Caracter de peata ale energiei termice si energiei electrice: XERTOX PAG----3..5

Tema3: Notiuni de politica si legislatie in domeniul energetic 3.1 cadrul legislative, normativ afferent sectorului energetic 3.1.1 formele legislatie comunitare si mecanismele de promovare a actelor legislative ale UE Legislatia UE (acquis-ul unitar) prinde 4 componente: 1. Legislatia primara: a) tratatul de constituire a comunitatii europene a Carbonului si Otelului el a fost semnat la Paris in 1951 si a expirat in 2002 b) Tratatul de constituire a comunnitatii europene a energiei atomice denumit EUROATOM (a fost semnat la Roma in 1957) c) Tratatul de infiintare a unui consiliu unic si a unei comisii unice (a fost seman in 1965) d) Actul Unic European (1986) e) Tratatul cu Privire la Uniunea Europeana (1992) f) Tratatul de la Amsterdam (1997) g) Tratate de aderare a noilor membri la UE 2. Legislatia secundara: a) directive b) decizii c) regulamente 3. Conventii multilaterale care sunt semnate (incheiate) in retelele memebre ale UE 4. Jurispudenta curtii de justitii ale UE Mecanismul de promovare a actelor legislative in UE Initial parlamentul European avea doar rol consultativ, lasind ca comisia europeana sa propuna proect de lege iar consililul sa le adopte. Tratatele de mai apoi au extins rolul Parlamentului European de luarea deciziilor. Astfel Parlamentului European si Consililul European adopta diferite proecte de legein mai multe domenii. Comisia Europeana adopta proecte de acte care mai apoi sunt transmise pentru examinare si adoptare Consiliului si Parlamentului European. 3.1.2 Principalele tratate energetice 1. Tratatul Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului Tratatul a fost semnat pentru o perioada de 50 ani si a expirat in 2002. Parti contractante ale tratatului au fost: Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda. Prevederile cheie ale tratatului sunt: a) Libera circulatie a marfurilor si acesul liber la sursele de productie b) Respectarea regulilor de concurenta si a transparentei pretului Sprijinirea modernizarii si convesiei carbunelui 3. Tratatul Comunitatii Economice Europene A fost semnat pe o perioada nelimitata la Roma in 1957. Obiectivele Comunitatii Economice Europene sunt:

a) Libera circulatie a marfurilor, persoanelor, capitalurilor si serviciilor b) Convergeta treptata a politicilor statelor memebre Prevederile tratatului : 1) 2) 3) 4) 5) Excluderea taxelor vamale intre statele membre Stabilirea unui tarif vamal comun Introducerea unei politici comune in agricultura, transport si comert Constituirea bancii europene de investitii Dezvoltarea unor relatii mai strinse intre statele membre

Tratatul Euroatom A fost semnat la Roma in 57 pentru o perioada nelimitata. Scopul acestui tratat este de a coordona cu programele stiintifice de cercetare ale statelor memebre privind utilizarea pasnica a energiei atomice. Cartea Europeana a Energiei si Tratatul cartii energiei Carte a fost semnata la Haga in 1991 iar tratatul la Lisabona in 1994. Tratatul a fost semnat si ratificat de 50 de tari, inclusiv si RM. Tratatul a intrat in vigoare in 1998 si presupune faptul ca agentii economici din tarile semnatare sa poata investi, activa si face comert in domeniul energiei in oricare din aceste 50 state semnatare. 3.2 Acquis-ul Comunitar si aderarea la UE Acquis-ul Comunitar reprezinta intreg corpul de drepturi si obligatii comune care trebuie respectate de toate tarile membre ale UE. El contine 31 de capitole dintre care al 14-lea se refera la energie. Tarile doritoare de a se integra in marea familie europeana trebuie sa acepte Acquis-ul Pentru RM, tara ce vrea sa adere la UE, pregatirea pentru a deveni memebru presupune: a elabora o politica generala de restructurare si insusire a Acquis-ul , a elabora si a implementa programe de actiune pentru armonizarea legislatiei nationale cu cea Europeana in urmatoarele domenii: 1) 2) 3) 4) 5) 6) Mentinerea unor capacitati de producere a energiei care ar asigura cererea locala de energie Pregatirea pentru cazuri de urgenta si constituirea de stocuri obligatorii de petrol pentru 90 zile Imbunatatirea eficientei energetice Promovarea surselor regenerabile de energie Implimentarea cogenerarii Lichidarea uleiurilor dielectrice bazate pe bifeni ... folosite in instalatii energetice

3.3 cele mai importante acte de politica energetica a UE com(94)659 reprezinta Cartea Verde a Comisiei Europene o politica energetica pentru UE com(94)682 Cartea Alba a Comisiei Europene o politica energetica pentru UE com(2000)769 Cartea Verde spre o strategie Europeana pentru securitatea energetica Directica 2003/54/EC cu privire la regulile comune pentru peata interna a electricitatii Directia 2003/55/EC cu privire la regulile comune pentru peata interna a gazelor naturale

Regulamentul 1228/2003 cu privire la conditiile de acces la retea pentru schimburile transfrontaliere de energie. Directiva 2001/77/EC cu privire la promovarea electricitatii produse din surse regenerabile de energie pe peata interna a electricitatii. COM(98)246 eficienta energetica in Comunitatea Europeana spre o strategie de utilizare rationala a energiei. COM(97)599 Cartea Alba: pentru o strategie comunitara si planul de actiuni in domeniul surselor regenerabile de energie COM(97)514 strategia comunitara privind promovarea producerii combinate a energiei electrice si termice COM(97)196 dimensiunea energetica a schimbarii climei COM(97)167 o privire generala asupra Politicii Energetice a UE si a masurilor de implementare a ei. COM(97)125 dimensiunea externa a retelelor transeuropene Directiva 2002/91/EC a parlamentului European si Consililui UE cu privire la performanta energetica a cladirilor Directiva 2003/30/EC cu privire la promovarea utilizarii biocombustibililor pentru transport Cartea Alba: Politica Europeana in Domeniul Transpotului catre anului 2010 Decizia 1230/2003/EC cu privire la adoptarea Programului Multinational de Actiuni in Domeniul Energiei Directiva 96/61/EC cu privire la prevenirea si controlul integrat al poluarii Cartea Verde reprezinta un act al Comisiei UE care are drept scop stimularea dezbaterii si lansarea unui proces de consulatari la nivel European pe anumite probleme care tin de sectorul energetic. Acest proces se finalizeaza cu adoptarea Cartii Albe, in care sunt transpuse concluziile dezbaterilor in propuneri practice de actiune la nivel European. Cartea Alba este un act al Comisiei UE care contine propuneri pentru actiunea comunitara in domenii specifice. O Carte Alba primita favorabil de catre Consililul UE devine un program de actiune al UE in domeniul respectiv. Tema 4: Securitatea Energetica Europeana 4.1 Cresterea consumului importurilor si a dependentei externe a UE 4.1.1 Imponsibilitatea coperirii consumului de resurse interne UE se confrunta cu problema cresterii continue a consumului total de energie, in conditiile micsorarii producerii interne de resurse energetice. In ansamblu consumul energetic in urmatoarele 2-3 decenii va creste usor la o rata medie anuala de sub 1% pe an. Conform prognozelor carbunele isi perde gradual din peata lui de desfacere, pe cind consumul de gaze naturale se extinde substantial mai ales in domeniu producerii energiei electrice. Consumul de petrol va creste si el din cauza cresterii consumului de carburanti in transport.

In schimb resursele primare de energie ale UE vor scadea. Extinderea tarilor membre ale UE nu va salva situatia, ci doar va accentu dependenta de import. Astfel ca rezultat al cresterii consumului intern si a diminuarii productiei locale in termen lung in UE va continua sa creasca import de resurse energetice si va mari gradul de dependenta a Uniunii Europene. Astfel ca rezultat al cresterii consumului intern si a diminuarii productiei locale in termen lung in UE va continua sa creasca import de resurse energetice si va mari gradul de dependenta a Uniunii Europene. 4.1.2 Dependenta energetica a UE. UE consuma circa 17% din totalul resurselor energeticeconsumat la nivel mondial. UE este unul dintre cei mai mari consumatori din lume (fiind intrecut de SUA) si este cel mai mare importator de produse energetice din lume. Dependenta UE de import si anume de importul petrolului in mod sigur va creste. Daca in anul 2000 gradul de dependenta de import era de 75%, atunci catre 2020 se prognozeaza un grad de dependenta de 85 %. In prezent se dovedeste ca UE este inapta sa exercite o influenta mai mult sau mai putin importanta pe peata energetica mondiala. Lipsa unei politici energetice active reduce puterea de influenta a UE pe peata. Se mizeaza pe faptul ca formarea si consolidarea pietii europene comune vor contribui la intarirea influenetei importatoare, cel putin in domeniul gazelor naturale. Libertatea UE de diversificare geopolitica a importului de resurse energetice este limitata. UE ramine foarte depenedenta de importul de petrol din orientul mijlociu si de importul de gaze naturale Rusia (40%). In viitor dependenta importului de titei poate creste pina la 90% iar la gaze 70%. 4.2 necesitatea eleborarii unei strategii energetice eficiente In ultimul deceniu al sec XX, in Europa de vest sau produs schimbari radicale, indereptate spre liberalizarea pietii nationale ale EE si ale gazelor combustibele si integrarea acestora care au format 2 piete comune. XEROX CAP. 5 Liberalizarea pietii energetice a UE 5.1 Formarea Pietii Energetice Comunitare. Printre obiectivele prioritare si fundamentale a Comunitatii Europene este sigurarea unei dezvoltari durabile a societatii, bazate pe concurenta si eficienta. Acum mai bine de 10 ani sectoarele energetice a le tarile memebre a UE reprezentau un domeniu de monopol national, in care guvernele in majoritatea tarilor dictau ce trebuie de facut. Comertul transfrontalier cu resurse energetice primare si cu diferite tipuri de energie continua sa ramina la cheremul statului. Pe masura liberalizarii pietii energetice si integrarii intr-o pieata comuna va creste concurenta, ceea ce va face posibila miscorarea pretului la resurse energetice si energie. Consolidarea pietii energetice sa inceput mai intii in SUA si mai apoi sa raspindit in UE. In aceasta perioada UE a inceput sa promoveze o noua politica energetica, orientata spre liberalizare si concurenta. In 1995 a fost adoptata Cartea Alba O politica Energetica pentru UE care determina prioritatile energetice ale UE. Una din prioritati tine de: liberalizarea pietii de energie in statele comunitare si integrarea acestora intr-o pieata comuna. 5.2 Evolutia Cadrului Legislativ Necesar Stabilirii Pietii Energetice Comunitare

Cu scopul promovarii in viata a noii politici energetice Parlamentul si Consililul European adopta o serie de documente, printre care doua directive cu privire la liberalizarea pietii energiei electrice si a gazului natural. In Statele membre si integrarea ulterioara a lor in 2 piete comune cea a enerngiei electrice si cea a gazelor Aceste directive sunt: 1. directiva 96/92/EC privind regulile comune pentru pieata comuna a EE 2. directiva 98/30/EC privind regulile comune pentru pieata interna a gazelor Aceste 2 directive au declansat in statele membre un proces profund de schimbari structurale in domeniul producerii, transportului, distributiei, furnizarii si consumului de EE si a gazului. Formarea Pietii Comune reprezinta un obiectiv strategic al politicii energetice a UE. Scopul final este de a forma in baza Pietelor Energetice Nationale o adevarata pieata comuna a energiei, cu libera circulatie a energiei in interiorul UE, fara bariere de frontiere, cu un sistem comercial nediscriminatoriu, simplu, obiectiv si transparent, care sa reflecte costurile reale. Astazi milioane de consumatori in UE isi exercita dreptul de asi alege furnizoriul. Companiile energetice la rindul sau au obtinut dreptul de asi comercializa marfa in oricare tara din spatiu UE. Procesul de formare a pietii energetice comune este destul de anevoios si de lunga durata. Marele dificultati sunt legate de faptul ca din start gradul de liberalizare a fiecarei tari memebre era diferit , deci si viteza de implimentare a liberalizarii, de aceea organele de virf ale UE tin sub control acest proces de liberalizare. In fiecare an se analizeaza gradul de liberalizare a fiecarei tari membre prezinta un raport cu privire la progresele obtinute si dupa caz inainteaza propunere de amendare. La 26 iunie 2003 Parlamentul si Consililul European au decis suspendarea primelor 2 directive si adopta un pachet important de acte care vin sa contribuie la finalizarea Pietii Energetice Comunitare si impun: 1. directiva 2003/54/EC cu privire la regulile comune pentru pieata interna a electricitatii 2. directiva 2003/55/EC privind regulile comune pentru pieata interna a gazului natural 3. regulamentul 1228/2003 cu privire la conditiile de aces la reteaua pentru schimburile transfrontaliere cu energie Cele 2 directive aduc fata de directivele anulate unele completari. Tot in 2003 Comisia Europeana lanseaza un nou proiect al unui document strategic cu denumirea O viziune pe termen mediu pentru pieata interna a electricitatii, in care sunt formulate problemele majore care urmeaza sa fie solutionate in procesul de monitorizare si formare a pietii electricitatii si a gazelor: 1. 2. 3. 4. 5. stabilirea regulilor pentru dezvoltarea comertul transfrontalier cu energie structura pietii si interconexiunile pietii energetice europene promovarea activa a dreptului consumatorului de asi alege furnizorul a asigura mecanismul de sprijin a surselor regenerabile de energie, a masurilor de combatere a CO2 inlaturarea oricarei bariere in comertul cu electricitate de tipul celora care tine de politica fiscala

Pieata comuna spatiu fara frontiere interne, in care libera circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor este asigurata in conformitate cu prevederile Tratatului Comunitatilor Europene. 5.3 procesele de la Florenta si Madrid

Procesul de la Florenta a fost constituit de catre Comisia Europeana in 1928 si se convoaca de 2 ori pe an la institutul universitar european in apropiere de Florenta pentru a rezolva cele mai stringente probleme legate de consolidare si formare pietii unice a energiei electrice. Forumul are principalul scop facilitarea problemelor legate de formarea pietii comune a EE care nu si-au gasit reflectarea in actele legisislatice ce privesc problematica pietii comunitare. Printre aspectele ce propulseaza dezvoltarea pietii europene a energiei si care urmeaza a fi solutionate: 1. Elaborarea si dezvoltarea a unui mecanism nediscriminatoriu a pretului la transport si comert international de energie. 2. Elaborarea si implimentarea unui sistem eficient a managimentului cererii. Forumul de la Madrid a fost format in 2000 pentru a contribui la solutionarea formarii pietii interne a gazelor naturale. In noiembrie 2003 Comisia Europeana a format un nou grup consultativ numit Grupul European al Reglementatorilor din domeniul electricitatii si a gazelor naturale in tot spatiu UE in mod protrvit. Grupul include sefii autoritatile nationale de reglementare; grupul va completa activitatile realizate in cadrul forumilor de la Florenta si Madrid. 6. Pieata Comuna a Electricitatii si a Gazelor 6.1 Principiile de baza din domeniul Pietii Comune a EE Elementele definitorii ale pietii moderne a EE sunt urmatoarele: 1. Participanti la pieata sunt: producatorii si furnizorii EE, furnizorii de servicii de sistem, operatorul comercial, operatorul de sistem, operatorul de transport, operatorul de distributie. 2. Generarea si furnizarea EE sunt activitati cu caracter concurential si urmeaza a fi liberalizat. 3. Transportul si distributia EE este un monopol natural la nivel national sau regional, acestei activitati trebuie sa ramina reglementate de stat. 4. Acces nediscriminatoriu al noilor producatori si furnizori de EE pe pieata 5. Acces liber la retelele de transport si distributie pentru toti agentii acreditati in domeniu. 6. Procurarea de energie de la producatori in ordinea de merit. 7. Tarife de reglementare pentru activitatile de transport si distributie. 8. Consumatorilor li se va acorda dreptul de asi alege furnizorii. Misiunea ANRE este de a crea si a aplica un sistem de reglementari, necesar dezvoltarii si functionarii sectorului energetic, precum si a pietii concurentiale a energiei in conditiile eficienta transparenta si echitate. 6.2 organizarea Pietii Concurentiale Pieata EE se compune din 2 sectiuni: 1. Pieta angro in care EE este procurata pentru a fi vinduta ulterior, iar tranzactia data este desfasurata intre producator si furnizor licentiati. 2. Pieata cu amanuntul in care EE este procurata in scopul consumarii ei, iar tranzactia se desfasoara intre furnizor si consumator de energie. Majoritatea tarilor europene in prezent sunt in trecere de la pieata de energie reglementat la cea concurentiala. Pieata reglementat este destinata tranzactionarii energiei electrice si a serviciilor de sistem in baza contractelor reglementate, iar pieata concurentiala prin contracte bilaterale si licitatie.

Pieata angro de EE este gestionata de operatorul comercial, care are ca principale activitati: 1. 2. 3. 4. Coordonarea activitatii de prognoza a consumului de EE pentru programare operativa. Realizarea programului pentru participanti la pieata In conformitate cu aranjamente. Colectarea si publicarea informatiilor privind functionarea pietii energetice. Supravegherea pietii.

Bursa EE asigura functionarea zilnica a pietii concurentiale prin care se realizeaza echilibru dintre oferta si cerere, in baza unui mecanism de licitatie. Bursa se organizeaza zilnic pentru livrari pe 24 ore, incepind cu mezul noptii, toti participantii la pieata producatori, distribuitori, furnizori si consumatori isi trimit prin retea ofertele lor de furnizare si consum pe urmatoarele 24ore. Pretul se stabileste in baza cererii si ofertei. Avantajele Bursei: 1. Asigurarea unei piete transparente pe termen scurt 2. Preturile stabilite la bursa constituie semnale importante pentru stabilirea preturilor din contractele bilaterale. 6.3 Starea Actuala a Liberalizarii Pietii a UE. Parlamentul European a adoptat in a 2 lectura pachetul legislativ privind pieata interna a EE si a gazelor naturale. In urma compromiselor negociate cu presidentiea UE drepturile consumatorilor au fost intarite. In urma compromisului statele membre vor putea alege una din 3 modalitati in ceea ce priveste separarea productiei de distributie EE si a gazelor: 1. Separarea proprietatii intre companiile de producere si cele de transmise separarea totala intre companiile de productie a EE si cele de distributie. 2. Operatorul independent de sistem aceasta optiune permite intreprinderilor integrate pe verticala sa-si pastreze proprietatea asupra activelor retelelor dar prevede ca reteaua de transport in sine sa fie administrata de un operator de sistem independent, adica o intreprindere complet separata de intreprinderea integrata pe verticala, care indeplineste functiile unor operatori de retea. 3. Operatori independent de transport aceasta optiune permite societatilor sa ramina in proprietatea sistemelor de transport cu conditia ca acestea sa fie gestionata de un operator independent de transport. Un aspect important in ceea ce priveste asigurarea consumatorilor cu energie il reprezinta accesul la date obiective si transparente privind consumul, pretul si costul serviciului, astfel incit sa invite concurentii pentru a le prezenta o ofertain baza acestor date principiile de baza ale directivei gazelor naturale.Directiva gazelor a fost adoptata la 22 iulie 1998. Obiectivul principal al pietii comune al gazelor este de a crea o peata unica in UE integrind pietele nationale astfel va fi posibila o concurenta buna la scara larga. Elementul cheie in conceptul de liberalizare a pietei gazelor naturale este dreptul consumatorului de asi alege el singur furnizorul pe tot teritoriu UE . se presupune ca promovarea consumatorilor eligitimi va duce la: inbunatatirea calitatii energiei ,micsorarea preturilor a gazelor naturale,si reducerea costurilor. XEROX 7. Impactul dezvoltarii sectorului energetic asupra mediului ambiant 7.1 Schimbarile climatice si schimbarea climei

Astazi toata lumea este de acord cu faptul ca schimbarile climatice sunt o realitate care ne afecteaza din ce in ce mai mult. Pe parcursul ultimului secol suprafata pamintului sa marit cu 0.60 C. In ultimii ani in Europa ca si in intreaga lume sau inregistrat multe evenimente meterologice cu caracter extrimal: uragane, calcuri excesive, inundatii, lipsa zapezii in tarile nordice. Toate aceste schimbari sunt rezultatul activitatii umane, legata in primul rind de arderea combustibililor fosili, prelucrarea nejudicioasa a solului in domeniul agriculturii precum si despaduriri masive. Incepind cu a 2 jumateate a sec. XX a crescut substantial cantitatea de gaze antropogene emise, ceea ce duce la cresterea efectului de sera si duce la un dezechilibru in componenta atmosferica a pamintului. Cercetarile au demonstrat ca cresterea nivelului de gaze cu efect de sera poate declansa un proces accelerat si ireversibil de incalzire continua a planetei cu consecinte dramatice pentru omenire. Pentru a asigura o concentratie durabila a gazelor cu efect de sera, care ar depasi pericolul dezechilibrului climatic fara a prejudicia dezvoltarea economica, se cere reducerea cantitatii de gaze cu efect de sera cu 50-70%. 7.2 Protocolul de la Kyoto si angajamentele lui. La Kyoto a conventei cadru a natiunilor unite asupra schimbarilor climatice, ce a avut loc in decembrie 1997, 161 de tari au finalizat acordul care stabileste modalitatea de punere sub control a emisiilor de gaze cu efect de sera. Astfel tarile industrializate vor trebui sa reduca nivelul emisiilor GES in perioada 2008-2012 cu 5.2% fata de nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) din 1990. UE se-a asumat responsabilitatea sa reduca nivelul emisiilor GES in perioada 2008-2012 cu 8.1% fata de nivelul anului 1990. Protocolul de la Kyoto se refera doar la urmatoarele 6 gaze cu efect de sera: bioxidul de carbon, metanul(CH4) dioxidul de azot, perflorcarburile, hidroflorcarburile, hexaflorura de sulf. Protocolul de la Kyoto va intra in vigoare atunci cind va fi ratificat de cel putin 55 din tarile care au finalizat acordul numit protocolul de la Kyoto cu conditia ca totalul emisiilor poluante a acestor tari au o pondere totala de 55% din poluarea generala din toate cele 161 de tari. UE a semnat protocolul de la Kyoto la 28 aprilie 1998 si la ratificat oficial in 2002. RM a intrat si ea in rindul tarilor care au aderat de la protocolul de la Kyoto la 22 aprilie 2003. De mentionat ca SUA care anterior a semnat protocolul sa retras in 2001, astfel ca Rusia a ramas pilonul principal pentru a se obtine cele 55%. In noiembrie 2004 Federatia Rusa a ratificat protocolul de le Kyoto, in asa fel la 16 februarie 2005 protocolul de la Kyoto a intrat in vigoare. UE se-a declarat devotamentul in a cauta shi a aplica masuri eficiente in combaterea emisiilor GES. Printre principalele masuri de reducere a GES promovate activ in UE se pot considera: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.3 Comercializarea emisiilor de CO2 Impozitarea produselor energetice si ale electricitatilor Producerea electricitatii din surse regenerabile de energie Cogenerarea Utilizarea aparatelor casnice care au un grad de eficienta energetica inalt Imbunatatirea eficientei energetice in cladiri Masuri principale de combatere a schimbarilor climatice

Protocolul de la Kyoto stabileste 3 mecanizme de reducere a emisiilor de GES: 1. Mecanismul implimentarii in comun (JIM) 2. Mecanismul de dezvoltare nepoluanta (CDM)

3. Mecanismul comercializarii emisiilor Mecanismul JIM urmeaza a fi implementat de tarile care se-au asumat angajamente de reducere a emisiilor GES conform protocolului de la Kyoto. Mecanismul CDM sun gindite pentru a fi implementate in tarile in curs de dezvoltare si care nu au angajamente de reducere a emisiilor de GES. CDM incurajeaza guvernele si companiile din tarile dezvoltate sa investeasca in proiecte desfasurate in tarile in curs de dezvoltare cu scopul recucerii sau evitarii emisiilor GES. In schimbul ajutorului financiar tarile dezvoltate primesc credite de emisii in urma reducerii poluarii. Al treilea mecanism este cel al comercializarii al cotelor de emisii intre tari. Acest mecanism le permite tarilor dezvoltate sa transfere unitati de emisii una la alta. In 2002 comisia Europeana lanseaza un program de actiune pentru mediu care identifica combaterea schimbarilor climatice ca una din prioritatile UE, stabilind concomitent si stabilirea une scheme de comercializare a emisiilor de GES catre anul 2005. In 2003 este adoptata directiva 2003/87/EC care stabileste mecanismul de comercialicare a emisiilor de GES. Sistemul de comercializare se bazeaza pe faptul ca pentru o zona data se permite generarea unei cantitati anumite de GES. Daca tara nu emite aceasta cantitate permisa de GES ea o poate vinde unei tari care emite o cantitate mai mare decit cea permisa de GES. Rezultatul obtinut este obtinerea aceluiasi nivel de poluare dar la un cost total mai mic. 7.4 Principii de mediu Conform articolului 174 al Tratatului Comisiei Europene, Politica de mediu al Comunitatii se bazeaza pe citeva principii: 1. Principiul Poluatorul plateste adica cel ce provoaca daune mediului urmeaza sa plateasca pentru aceasta 2. Principiul actiunii preventive e mai usor sa previi ceva decit sa combati 3. Principiul precautiei prevede luarea masurilor de precautie atunci cind o actiune poate sa provoacedaune asupra mediului sau asupra sanatatii omului. 4. Principiul integrarii prevede ca cerintele de protectie a mediului sa fie integrate in celelate politici comunitare, in special in Politica Energetica 5. Principiul proximitatii presupene asumarea de catre autoritatile locale a responsabilitatii pentru deseurile si poluare produse in localitatea data 6. Principiul Pretul Reflecta Cheltuielele preturile bunurilor si ale servicilor trebuie sa includa toate chetuelile, inclusiv si cele legate de protectia mediului. Tema: 8 Dezvoltarea durabila in sectorul Energetic 8.1 Principiile Dezvoltarii durabile Conceptul dezvoltarii durabile a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor energetice. Termenul insa este unul foarte tinar si sa impus in vara anului 1992 dupa conferinta prinvind mediul si dezvoltarea organizata de Natiunile Unite la Rio di Janero. Cea mai cunoscuta definitie a dezvoltarii durabile este cu siguranta cea data de comisia mondiala pentru dezvoltare si mediu cunoscuta si sub numele de Raportul Brundland: Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de asi satisface propriile nevoi.

In 2002 in oransul Ohanisburg Comunitatea Europeana a ridicat din nou problema dezvoltarii durabile la nivel planetar. Problemele social economice, cele de mediu, dreptul natiunilor la un nivel de trai decent sau aflat in centrul atentiilor la dezbaterilor care au avut loc. Specealistii considera ca Politica Energetica trebuie sa se conduca de citeva principii importante: 1. 2. 3. 4. Economisirea energiei este cea mai reusita cale de utilizare a energiei Utilizarea surselor regenerabile de energie Producerea energiei prin utilizarea optimala a combustibilului energetic Dotarea tuturor a intalatiilor de producere a energiei cu captatoare ale emisiilor de GES, pulberi etc.

Sistemul energetic European actual nu poate servi ca exemplu in ceea ce priveste dezvoltarea durabila, deoarece creste dependenta de importul de resurse energetice, emisiile de CO2 sunt in crestere si cererea de energie la fel creste. Resursele energetice de obicei sunt foarte contaminate. La arderea combustibililor fosili se degaja cantitati considerabile de Bioxid de sulf, Bioxid si Monosid de carbon, anhidrida sulfurica, metale grele, si radioactive care se pot dispersa la distanta mare de la sursa. Multe dintre ele contribuie la dezvoltarea fenomenului incalzirea planetei cu consecinte negative asupra omenirii. Un sistem energetic durabil trebuie sa contribuie la un nivel mai inalt de veata a cetatenilor, asigurind pe termen lung un echilibru dinamic intre asigurarea cu resurse energetice necesare, satisfacerea nevoilor sociale, protectia mediului si competibilitatea serviciului energetic. In acest sens se cere un efort mare nu numai tehnologic dar si socio-economic care near permite apropierea de sistemele energetice durabile ce presupun surse de energie curate cu putatori de energie si tehnologii atractive din punct de vedere economic. 8.2 Eficenta Energetica A imbunatati eficenta energetica inseamna a economisi energia pe intregul lant producere utilizare, pe toate caile posibile aplicind masuri eficiente, fara a afecta calitatea mediului, bunurilor sau serviciilor produse sau consumate. In 1998 Comisia Europeana adreseaza Consiliului si Parlamentului European un comunicat intitulat : Eficenta Energetica in Comunitatea Europeana o strategie pentru consumul rational de energie, care tine de promovarea eficentei energetice la scara comunitara si reflecta angajamentele politice ale UE in acest domeniu. Obiectivele Comisiei au fost: 1. De a stabili potentialul economic de eficentizare energetica 2. A prezenta politici de succes cit si cele de esec in domeniul si a trage concluziile respective 3. A reatrage atentia asupra promovarii eficentei energetice, precum si a stimula discutii pentru un plan de actiuni mai concret 4. A stabili baza legala in acest domeniu pentru politici si actiuni comune ce urmeaza a fi asumate reesind din protocolul de la Kyoto Conform estimarilor potentialul economic de inbunatatire a eficentei enrgetice in perioada 1998-2010 constiuie 18% din volumul total de consum din 1995.

Comisia a elaborat si o strategie pentru utilizarea rationala a energiei. Prioritare pe termen scurt si mediu sunt considerate urmatoarele domenii de activitati: 1. 2. 3. 4. 5. 8.3 Cladiri energetic eficiente Actualizarea directivei 93/76/EC previn limitarea emisiilor GES Aparate casnice cu grad inalt de eficienta energetica Extinderea gradului de informare in domeniu Promovarea cogenerarii Planul de actiuni pentru imbunatatirea eficientei energetice

In 2000 comisia a lansat planul de actiuni pentru imbunatatirea eficientei energetice in UE, care reprezita o dezvoltare a comunicatului din 1998. Obectivele planului de actiuni au fost: 1. A concentra eformtul asupra promovarii eficientei energetice 2. A lansa politici si actiuni comunitare orientare spre respectarea angajamentelor fata de protocolul de la Kyoto 3. A evalua potentialul economic pentru imbunatatirea eficentei energetice tinind cont de angajamentul asumat de a reduce intensitatea energetica din tarile UE cu 1% pe an 4. Atingerea gradului de utilizare a cogenerarii de la 9% la 18% catre anul 2010 5. Toti trebuie sa inteleaga ca atingerea obiectivului de miscorare a intensitatii energetice este un proiect foarte ambitios, care necesita un aport financiar destul de considerabil 8.4 Eficienta energetica in cladiri. Cerintele actuale ce privesc eficienta in cladiri sunt expuse in Directiva 2002/91/EC a Parlamentului si a Consiliului UE di 16 decembrie 2002 cu privire la performanta energetica a cladirilor: 1. Pentru cladiri noi, cu o suprafata utila mai mare de 1000m2 ,la faza de proiectare sa fie luata in consideratie feabilitatea tehnologica,de mediu si economica pentru urmaatoarele solutii. a. Sisteme descentralizate de aprovizionarea cu energie,bazate pe utilizarea SRE. b. Instalatii de cogenerare. c. Sisteme de incalzire de bloc sau cele de termoficare centrelizata. d. Pompele de caldura,dupa caz. 2. Pentru cladirile existente,cu o suprafata utila mai mare 1000 m,la faza de reabilitate a acestora trebuie asigurata cerintele minime,prestabilite,de eficienta energetica prin aplicarea unui set de masuri fezabile. 3. Implementarea certificatelor de performanta energetica a cladrilor, orice proprietar sau chirias al unei constructii trebuie sa detins certificatul constructiei. Valabilitatea cerificatului nu poate depasi 10 ani. 4. Inspectarea obligatorie a cazanelor cu capacitatea mai mare de 20kW. 5. Pregatirea unor experti calificati si certificati pentru activarea de audite energetice in domeniu.