Sunteți pe pagina 1din 2

Scrisori ctre Vasile Alecsandri Ion GHICA

Educat n Buc.i n V Europei n1844 editeaz Propirea mpreun cu Koglniceanu i Alecsandri A fcut parte din conspiraia de la 1848 care dorea ouniune a rii R. i Moldovei sub un prin autohton,Mihail Sturdza mpreun cu Blcescu i Christian Tell reactiveaz societatea secret Fria (la care adereazi ali paoptiti) motorul revoluiei de la 1848 n corespondena personal i diplomatic utiliza alfabetul masonic pt. Criptare ,,profesorul de cifru Obine reputaie literar prin opera memorialistic Scrisori ctre V.A scris la Londra i descriind vechea stare a societii romneti care disprea rapid

Memorialistica epistolar proza noastr artistic apare i se dezvolt, n prima ei faz, sub semnul memorialisticii epistolare i de cltorie i aparine momentului 1848, corespunztor literaturii premoderne i moderne. Spre deosebire de memorii, (auto)biografie, cronic, memorialul de cltorie atestat nc din antichitate, corespondena literar apare mai ales dup anul 1900. n mod incontestabil, scrisorile propriu-zise apar mult mai nainte, datnd chiar din antichitate, dar acestea nu constituie scrisori particulare. n literatura universal: 1. Scrisorile din preclasicismul francez - preocupare literar 2. Voltaire i Mrime 3. Francis Jammes i Paul Valry n literatura romn: 1. scrisorile lui Duiliu Zamfirescu sau ale lui Titu Maiorescu. 2. Gndul la viitorii cititori transpare i n Scrisorile lui Ion Ghica ctre Vasile Alecsandri: De ce nu ne-am scrie unul altuia, sub form de epistole intime, cele ce ne-am povestit ntr-ast sear; poate c unele din istorioarele noastre ar interesa pe unii dintr-acei care n-au trit pe-acele vremi?. 3. Aceeai intenie strbate i din scrisorile pe care i le adreseaz Caragiale i Vlahu n Universul (1909) 4. Mihai Eminescu i Veronica Micle Apariie: scrise de Ion Ghica spre sfarsitul vietii. In anul 1880, Alecsandri il anunta pe Iacob Negruzzi, redactorul Convorbirilor literare", ca se afla in posesia primelor epistole trimise de Ghica, preioase schie de moravuri vechi si de datini istorice". ncepand cu anul 1880 si pana in anul 1884 acestea vor aparea in Convorbiri literare". Asupra imprejurarilor in care prozatorul si Alecsandri s-au hotarat sa-si scrie unul altuia ne informeaza chiar Ion Ghica: intr-o seara lunga de iarna, pe cand

ninsoarea batea in geamuri, asezati pe jaturi la gura sobei, dinaintea unei Jlacari dulci si luminoase, am petrecut ore intregi si placute cu amicul Vasile Alecsandri, povestindu-ne unul altuia suvenirile noastre din tinerete. Se apropia de ziua cand ne-arn adus aminte de camerile noastre de culcat si ne-am despartit gasindu-ne amandoi la un gand, zicandu-ne: De ce nu ne-am scrie unul altuia, sub forma de epistole intime, cele ce ne-am povestit intr-asta-seara; poate ca unele din istorioarele noastre ar interesa pe unii dintr-acei cari n-au trait pe acele vremi? ." Structur 3 epistole scrise de Alecsandri (desi Alecsandri nu a scris decat trei epistole, Ion Ghica a continuat sa scrie cu perseverenta, la indemnul poetului, care pretuia verva fericita" a autorului, intuind vocatia epistolara a acestuia). Introduciune si 24 de epistole cu titluri rezumative (Din vremea lui Caragea, Scoala acum 50 de ani, Nicu Blcescu) Ghica

Coninut Desi nu toate au un caracter strict literar, scrisorile catre Vasile Alecsandri se disting prin remarcabile calitati beletristice, cuprinzand minunate tablouri de epoca, bogate in amanunte pitoresti, portrete ale unor personalitati, naratiuni ale unor fapte si intamplari, presarate cu anecdote. Scrisorile sale se refera la scoala de la inceputul veacului (Scoala acum 50 de ani, Dascali greci si dascali romani"), vorbesc despre domnia lui Caragea (Din vremea lui Caragea), despre miscarea eteristilor (Din timpul zaverii") etc. Portretele realizate unor personalitati (Nicolae Filimon, Grigore Alexandrescu, Nicolae Balcescu, Theodor Diamant etc.) au, pe langa valoarea literara, si una documentara. Farmecul scrisorilor consta in stilul direct, liber de orice constrangere, de o rafinata si subtila eruditie. Tonul povestirii este degajat, familiar, plin de umor. Cand s-a decis sa-i scrie lui Alecsandri, Ghica nu si-a propus sa faca literatura: Daca vrei sa-i scriu cateodata- il previne Ghica - nu-mi cere, te rog, sir la vorba, caci nu sunt in stare a-mi restrange suvenirile si a le clasa pe date, ci lasa-ma sa fac cum pot si cum imi vine. Capodopera a literaturii noastre memorialistice, scrisorile catre Vasile Alecsandri sunt considerate de George Calinescu drept muzeul Carnavalet al nostru.