Carp Gal Muresan Preda in Cautarea Binelui Comun

w
w
w
.
t
e
o
l
o
g
i
a
-
s
o
c
i
a
l
a
.
r
o
Radu Carp Dacian Graian Gal
Sorin Murean Radu Preda
N CUTAREA BINELUI COMUN
Pv:vu o viziuv cvv,:iX
ovrocvivi vorXv,:i
Colecia Universitas
Seria Teologia Socialis, nr. 2
Seria Teologia Socialis este editat de
Rou Cvv (Bucureti)
Cn:i Dvisoi (Paris)
Iovnovo Gnvivi (Viena)
Picu Ocoivu (Craiova)
Rou Pvvo (Cluj-Napoca)
i este promovat de
Institutul Roman de Studii Inter-ortodoxe, Inter-confe-
sionale i Inter-religioase (INTER), Cluj-NapocaiSibiui
CraiovaiBucuretiiChiinu
www.inter-institut.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei:
n cutarea binelui comun: pentru o viziune cretin
a democraiei romneti i Radu Carp, Dacian Graian Gal,
Sorin Murean, Radu Preda. Cluj-Napoca: Eikon, 2008
ISBN 978-973-757-173-1
I. Carp, Radu
II. Gal, Dacian Graian
III. Murean, Sorin
IV. Preda, Radu
329.14
32.01
Tehnoredactare i corectur: Nicoiv Tuvc
Editura EIKON
Cluj-Napoca, str. Mecanicilor, nr. 48
Redacia: tel.ifax 0364-117246, 0740-187109
E-Mail: edituraeikon@yahoo.com
Web: www.edituraeikon.ro
Difuzare: 0264-593547, 0728-084803
E-Mail: eikondifuzare@yahoo.com
Radu Carp
Dacian Graian Gal
Sorin Murean
Radu Preda
N CUTAREA BINELUI COMUN
Pv:vu o viziuv cvv,:iX
ovrocvivi vorXv,:i
E I K O N
CLUJ, 2008
CUPRINS
Avourv:ur .............................................................................;
1. Mvrovi ...............................................................................1,
z. Soiiovi::v .....................................................................1
. Sunsioivi::v .................................................................,
. Dvri::v .........................................................................;
. Dvvv::v ............................................................................8,
6. Pvosvvvi::v ....................................................................,;
;. Svcuvi::v ...................................................................... 1z,
8. Ecoiooi ............................................................................ 11
,. S::ui socii................................................................... 1;1
1o. Euvov .............................................................................. 18
ioc ov cociuzii ........................................................... 1,,
Rvvvvv niniioovricv ........................................................ z1;
Iovx ov urv ,i :vvrvi ............................................... zz
Dvsvvv u:ovi ...................................................................... zz6
ARGUMENTUM
,
DuvX cXovvv ziouiui Bvviiuiui, cvv ce simbolic a
insemnat falimentul mitului unei lumi monocolore, suci-
ent siei, pluralismul a devenit un atribut evident i al so-
cietilor post-comuniste. Aa cum era de ateptat, trecerea
de la un regim sufocant la regulile democraiei nu a fost ins
lipsit de tensiuni i crize, unele inc in plin desfurare.
Astfel, emergenei opiunilor politice, ideilor, dorinelor, vi-
ziunilor i intereselor concurente, ingrediente eseniale ale
oricrei democraii, i-a urmat reactivarea unor vechi i par-
ial uitate conicte etnice, culturale i religioase. Dinamica
intregului spaiu est-european de dup 1990 indic foarte
clar acest fenomen cu urmri nu de puine ori dramatice pen-
tru comuniti oricum marcate de schimbarea brusc a pa-
radigmei politico-sociale. Dincolo de aspectele particulare
ale ecrui caz in parte, de la situaia din Kosovo i pan la
luptele intestine din Ucraina sau de la recrudescena nai-
onalismului polonez la polemicile ungaro-slovace, numito-
rul comun rmane tocmai dicultatea adecvrii la pluralism.
Procesul dicil de armonizare a intereselor, imposibil de dus
la capt fr desprirea legalitii de infraciune i a mora-
litii de corupie, poate observat in mai toate societile
postcomuniste. Puterea i opoziia, vechile elite i societa-
tea civil in formare, economia de stat i iniiativa privat,
minoritile etnico-religioase i majoritatea aceste rapor-
turi stau sub semnul unei lupte de subminare i contestare
reciproc. n lipsa unui liant al pluralismului, spaiul est-eu-
n cutarea binelui comun
1o
ropean i societile sale se a, general vorbind, in cuta-
rea binelui comun.
n cutarea acestuia se a de dou decenii inclusiv Bi-
sericile i confesiunile cretine ale Europei de Est. Din pca-
te, constatm i aici ceea ce se observ la nivelul contiinei
politice: libertatea recptat dup dictatura atee nu a adus
dup sine un plus de responsabilitate i de solidaritate. n
ciuda eforturilor de a coagula aciunea Bisericilor europene
in jurul unor documente programatice de genul Charta Oe-
cumenica din 2001, suntem in Est abia la inceputul drumu-
lui ctre un angajament etic i social comun. Aa se expli-
c de ce, dac nu au fost in mod nemijlocit la originea unor
conicte, Bisericile i confesiunile est-europene nu au fost
nici la originea soluiilor pe care crizele de tot felul le solici-
tau i chiar le mai reclam inc. n majoritatea cazurilor, e
c a fost vorba de asumarea trecutului recent, de raporturi-
le cu statul de drept sau de proiectul european, diriguitorii
ecleziastici, indiferent de confesiune, s-au complcut in lo-
gica atat de comod a extremelor: au pactizat doar cu unii
(oricat de compromii) i au diabolizat pe alii (oricat de bi-
ne-intenionai), au onorat pe susintori (indiferent de mo-
ralitatea acestora) i au ostracizat pe critici (oricat de inte-
meiat critica acestora), au vzut pericolul venind doar din
afar (oricat de imaginar) i niciodat din interior (oricat de
evident), au promovat un naionalism ingust (oricat de se-
cularizant) i au practicat un discurs pro-european ambiva-
lent (oricat de perdant).
Pe termen lung, aceast atitudine defensiv nu mai poate
ins ine loc de strategie i cu atat mai puin exonera dirigui-
torii ecleziastici de responsabilitatea fa de propriile comu-
niti de credin. Dac societatea est-european se a, mai
mult sau mai puin programatic, in cutarea unui bine co-
mun capabil s o reconcilieze cu propriul trecut i s o ajute
s ii articuleze mai bine orizontul viitorului, dimensiunea
religioas nu poate lipsi din acest efort. Nimeni nu spune c
binele comun nu ar putea identicat, tradus juridic, aplicat
11
Avourv:ur
instituional i perfecionat in mod cotidian fr aportul Bi-
sericilor i confesiunilor religioase. Cu puin fantezie, baza-
t pe experiene istorice recente, ne putem imagina un bine
comun lipsit de orice predicat religios, strict pragmatic, util
gestionrii nevoilor curente ale membrilor societii, redus
adic la o serie de reguli prin aplicarea crora s e asigura-
t pacea social, o relativ distribuire echitabil a resurselor
i o prosperitate la indemana unui numr cat mai mare de
persoane i categorii. Mcar i teoretic, un astfel de bine co-
mun a fost insui idealul comunismului. Falimentul acestuia
ne arat c, in fapt, binele comun este mai mult decat nume-
le abstract al unor necesiti concrete, c de existena lui se
leag mai curand o serie de principii, viziuni i idealuri. na-
inte de a se lsa tradus in bani sau servicii, binele comun es-
te suma ideilor pe care le avem despre binele pe care-l vrem
pentru noi inine i pentru ceilali. Este o proiecie, o dorin
i o speran. Acesta este motivul pentru care dintre ingre-
dientele binelui comun nu poate lipsi tocmai acea dimensi-
une fr de care proiecia eueaz in utopie, dorina in dez-
amgire i sperana in resemnare: credina religioas.
n cazul unei mari pri din societatea est-european, in-
c profund religioas in ciuda unor evidente semne de erozi-
une, participarea Bisericilor i a confesiunilor la precizarea
binelui comun, a crui absen o resimim atat de dureros,
este la urma urmelor o form de asumare a misiunii lor con-
stitutive. n confuzia generalizat a criteriilor i modelelor,
valorile religioase sunt cat se poate de utile, de practice,
iar repunerea acestora in circuit de o manier adecvat este
datoria mediilor religioase. Dar nu numai a acestora. Indife-
rent de convingere i orientare, clasa politic postcomunist
este la randul ei chemat s ii caute aliai pe msura crizei
prin care trec societile traumatizate de o tranziie ale crei
puncte majore de referin cel de plecare i cel de sosire
stau inc sub semnul neclaritii i al incertitudinii. Cu-
tarea binelui comun este un demers la care particip socie-
tatea ca atare, prin toate vocile ei autorizate, de la comuni-
1:
tile religioase la organizaiile non-guvernamentale. Fiind
un proces de investiie in viitor, adic de promovare acum a
unei viziuni care va deveni realitate, mcar i parial, peste
o vreme, mai lung sau mai scurt, dialogul dintre valorile
religioase i cele ale vieii publice este mai mult decat bine-
venit. Mai mult chiar, el asigur acel tip de legitimitate pro-
fund, rezistent dincolo de ciclurile electorale i de pro-
gramele politice, atat de necesar unui proiect de societate.
Ne propunem in acest volum, in completarea i continua-
rea celui anterior (Rou Cvv, Dci Gvi Gi, So-
vi Muvv,, Rou Pvvo, Principiile gndirii populare.
Doctrina cretin-democrat i aciunea social / Principles
of Popular Tought. Christian Democratic Doctrine and So-
cial Action, Eikon, Cluj-Napoca, 2006), s trecem in revis-
t posibilele valori pe care comunitile de credin i ce-
le civice le imprtesc i din promovarea crora am putea
grbi gsirea binelui nostru comun. Referitor la titlul ales,
el insui un enun programatic, faptul c ne am in cuta-
rea binelui comun presupune o dinamic generat, aa cum
am amintit mai sus, de constatarea unei lipse. Dup jum-
tate de secol de comunism i alte dou decenii de supravie-
uire a acestuia sub numele derutant al postcomunismului,
a devenit intre timp clar pentru muli c pentru a avea ce-
va, aici: o societate funcional la parametrii valorilor liber
asumate, trebuie s vedem mai intai ce ne lipsete. Dac ti-
tlul este oarecum clar, subtitlul reclam cateva explicaii i
delimitri. Pledand pentru o viziune cretin a democraiei
romaneti, autorii pleac de la premisa pluralismului consti-
tutiv democraiei in general. Refuzand exclusivismul, cru-
ia i-a czut victim in timpul comunismului ateu, viziunea
cretin nu se impune prin negarea altor abordri normati-
ve sau proiecte de societate. Dac vocea critic a unei teolo-
gii sociale ortodoxe (alturi de preocuprile similare ale al-
tor confesiuni), in cazul nostru, se face auzit, acest fapt nu
se petrece prin contestarea hermeneuticilor concurente sau
complementare. nsi viziunea cretin asupra unor punc-
1
Avourv:ur
te de pe agenda public este posibil datorit acestui plura-
lism, traducere concret a libertii de gandire i exprima-
re. Mai mult, vocea cretin in societatea postcomunist nu
trebuie asociat cu o eventual punere in chestiune a carac-
terului neutru al statului de drept, aa cum nici neutralitatea
acestuia nu trebuie vzut drept un ateism cu fa uman.
Respectand pluralismul societii democratice i neutrali-
tatea ideologic a statului de drept, lectura social-teologic
este o instan etic printre altele. Faptul c ea se face auzi-
t pe fundalul unor statistici solide, posibile prin existena
unei Biserici majoritare, este cu atat mai meritoriu i crete
ansele ca opiunile ei spiritual-etice s e traduse in prac-
tic i s contribuie astfel la articularea proiectului de soci-
etate al Romaniei de maine.
Legat tot de subtitlul volumului, luand ca punct de referin-
democraia romaneasc de azi, autorii se plaseaz de par-
tea celor care nu vd la exerciiul democratic o alternativ i
care se strduiesc s propun formule i soluii de ameliorare
in interiorul acestuia. Aadar, nu este o critic sau o propu-
nere de ameliorare din afar, mimand distana, ci din ime-
diatul vieii democratice la care ecare dintre noi, de fapt,
particip cotidian, chiar dac nu este mereu contient de
acest lucru i de implicaiile sale. Mai departe, pentru a eli-
mina i aceast ultim posibil confuzie, autorii nu ii pro-
pun s livreze un program politic explicit de dreapta mcar
i pentru simplul motiv c, in Romania anului 2008, identi-
tatea ideologic a spectrului politic este sucient de incer-
t, partidele acuzandu-se reciproc e de lipsa doctrinei, e
de trdarea acesteia, in condiiile in care au una. Refuzand
etichetrile ideologice improprii, volumul de fa, aidoma
celui anterior, se inscrie in seria incercrilor de claricare a
raportului generic dintre majoritatea confesional a Roma-
niei de azi i majoritatea civic, dintre geograa spiritual i
cea politic, dintre valorile religioase i principiile de la ba-
za deciziilor publice, dintre orto-doxie i orto-praxie. Fap-
tul c o seam de idei i convingeri exprimate in aceste pa-
1
gini se pot regsi in programele unor partide care se declar
de stanga sau de dreapta, acest lucru este o intamplare fe-
ricit pe care autorii nu pot decat s o salute i a crei frec-
ven nu o pot decat incuraja.
Pentru a facilita o lectur punctual, in funcie de curiozi-
tatea de moment a celor care vor deschide aceast carte, am
optat pentru o structur simpl, ca de dicionar. n compa-
raie cu un dicionar, e i de idei, nu ne propunem totui s
acoperim toate temele i cu atat mai puin domeniile cone-
xe. Avand formaii diferite juridic, istoric, economic i
teologic cei patru autori ii propun doar ca prin acest de-
mers comun s schieze in mod onest contururile unor viitoa-
re i necesare dezbateri, s invite la reecie i s formuleze
concis cateva posibile soluii. Logica dup care au fost alese
i alturate temele este la randul ei cat mai simpl. Cum la
baza oricrui proiect de societate se a contiina istoric,
leciile invate din trecut, fr de care prezentul este o sum
de improvizaii, primul capitol este dedicat rolului memori-
ei. Aa cum vedem de cel puin apte ani incoace, adic de
la debutul activitii Consiliului Naional pentru Studierea
Arhivelor Securitii (CNSAS), memoria reprezint cel mai
simplu i mai dicil in acelai timp test de seriozitate prin
care trece clasa noastr conductoare. Al doilea capitol ana-
lizeaz resorturile solidaritii, maniera prin care un stat sau
o comunitate se denesc, se exprim, accept noi membri
etc. Urmtorul capitol descrie un concept de baz nu doar
al comunitilor locale, dar i al intregii construcii europe-
ne: subsidiaritatea. Chiar dac, mai ales in timpul legislatu-
rii 2004-2008, a intrat in cateva texte legislative romaneti,
subsidiaritatea este departe de o aplicare practic i consec-
vent. Valorile subsumate acestui concept nu se pot epuiza
doar in descentralizarea administrativ, ci trebuie s se re-
gseasc de pild in losoa de la baza intregului sistem al
asigurrilor sociale, al asistenei medicale i in reglement-
rile privind piaa muncii. Al patrulea capitol tematizeaz in
mod special un aspect esenial al societii postcomuniste:
1
Avourv:ur
demnitatea uman. Este un concept etic, fundamentat teo-
logic, obligatoriu pentru vindecarea traumelor lsate de re-
gimul autoritar anterior, dar absolut necesar i in confrunta-
rea cu actualele i viitoarele provocri legate de preul uman
al sistemului economic sau de statutul persoanei in dezbate-
rea bioetic. Tema urmtorului capitol atinge alt sfer sen-
sibil a varstei actuale a societii romaneti: dreptatea sau
justiia. Aa cum apelul la memorie este corupt de amne-
zii induse, apelul la justiie este in mod agrant problematic
datorit neincrederii in actul de justiie. Or, o societate care
ii erodeaz mental i instituional capacitatea de a garan-
ta, apra i impune dreptatea risc s ajung la domnia bu-
nului plac, la autojustiie i anarhie. Chestiunile economi-
ce de la baza binelui comun sunt tratate in capitolul pus nu
intampltor sub semnul prosperitii. Mai mult decat eci-
ena, managementul, plusvaloarea sau acumularea de capi-
tal, prosperitatea are meritul de a circumscrie scopul nal
al actului economic. Pentru ca valorile materiale s nu devi-
n din instrument al binelui comun pricin de distrugere a
acestuia, economia are nevoie de instana etic a prosperi-
tii ca termen care traduce accesul tuturor, pe msura efor-
tului depus, la standardul minim al unui trai decent. Criza
nanciar-economic declanat in decursul acestui an re-
prezint o lecie exemplar in acest sens. Legat in mod di-
rect de chestiunea economic, capitolul urmtor trateaz
chestiunea securitii energetice i alimentare, aspecte ca-
re primesc in noul context al globalizrii accente nebnuite.
i tot ca o continuare reasc a acestei lecturi a noului sis-
tem internaional, chestiunea ecologic st in centrul aten-
iei urmtorului capitol. Penultima tem este cumva cu ca-
racter concluziv in raport cu capitolele tehnice anterioare:
statul social i mecanismele acestuia de a se realiza, respec-
tiv de a conservat. Ultimul capitol este dedicat proiectului
european din care face parte de la 1 ianuarie 2007 i Roma-
nia. Din pcate, lipsa unei strategii post-aderare marchea-
z negativ asumarea acestui nou statut i armonizarea lui cu
1o
nevoile i problemele noastre mai vechi. n loc de conclu-
zii, autorii pledeaz pentru reforma clasei politice in terme-
nii unei innoiri etice. Oricat de abstract sau de predicatori-
al sun, cele dou momente de reform politic i innoire
etic sunt profund legate intre ele, o eventual schimba-
re doar a numelor protagonitilor scenei politice neaducand
dup sine nicio contribuie notabil pe calea cutrii, gsirii
i construirii binelui nostru comun.
O intrebare inevitabil va pentru unii cititori ce au toa-
te aceste teme in comun cu gandirea cretin i, chiar mai
nuanat, cu teologia social ortodox. Nu sunt puse impre-
un lucruri prea lumeti cu principii i fundamente spiritu-
ale Cum se impac de pild chestiunea economic sau cea
a securitii energetice i alimentare cu teologia in general
Ei bine, metodologia acestei abordri cu un pronunat ca-
racter interdisciplinar pleac de la convingerea c, pentru a
pastia stilul biblic, nimic din ceea ce este legat de istorie nu
poate s e strin omului spiritual. Cderea comunismului
are printre multe urmri i aceast posibilitate de a pune in
pagin realiti pan de curand izolate, rupte cu fora unele
de altele, plasate in raport antagonic. Or, anvergura mutai-
ilor care se produc dup 1989 solicit o lectur teologic de
anvergur similar constand nu in ultimul rand din repune-
rea impreun a aspectelor denitorii ale vieii comunitare,
politice i religioase deopotriv. Pentru a evita ins incre-
tinarea forat a unor teme sau imbisericirea lor contra-
factual, am pstrat un maxim de generalitate in referinele
teologice. Nu dorim s oferim prin astfel de analize soluii
teologice la probleme imanente, ci mai curand s punem in
dialog, aa cum am sugerat deja, cateva dintre marile punc-
te de orientare spiritual-etic, pe care le ofer gandirea cre-
tin, cu doar cateva dintre marile semne de intrebare pe ca-
re le ridic timpul de azi.
Un volum scris in patru locaii diferite (Bucureti, Bruxel-
les, Bonn, Cluj) nu poate evita apariia repetiiilor, a diferene-
lor de stil i a manierelor distincte de abordare de la un autor
1;
Avourv:ur
la altul. Tot din aceast cauz variaz i dimensiunile capito-
lelor. Pentru a facilita lectura, am renunat la trimiteri bibli-
ograce in text i am redus aparatul critic la minimum. Ci-
ne dorete s aprofundeze o tem poate s se orienteze dup
reperele bibliograce de la nalul volumului. Cititorul este
rugat s in cont de acest aspect deschis al textului i s il
accepte ca expresie a faptului c se poate aduga celor patru
cuttori de pe copert ai binelui comun. Autorii mulumesc
i de aceast dat tuturor celor care au sprijinit proiectul, e
i prin simplul fapt c nu s-au opus concretizrii lui.
Autorii ii exprim gratitudinea Domnului Gheorghe Se-
culici pentru sprijinul moral i material acordat in vederea
apariiei acestei cri. ntr-o perioad a nanrilor cu inte-
res i a mecenatelor viciate de metehnele celor care, dand
bani, vor s cumpere i contiine, solidaritatea generoas a
Domnului Gheorghe Seculici este cu atat mai de apreciat,
motiv pentru care autorii il asociaz pe acesta propriei cu-
tri a binelui comun.
Octombrie 2008
MEMORIA
1
:1
Cosoiiovv vioviiov roviv ,i sociiv ale Ro-
maniei de azi i mai ales de maine presupune in mod nece-
sar i obligatoriu lmurirea prin asumare a capitolelor sensi-
bile din istoria noastr recent. Atata vreme cat se va amana
sau doar mima confruntarea cu aceste momente, de regul
marcate de nedreptate agrant i avand costuri umane ire-
cuperabile, bagajul emoional al societii romaneti va
marcat in mod nefericit de incertitudini i neincredere, de
tentative de legitimri i delegitimri, de compromisuri i
compliciti, toate in detrimentul spiritului civic, a conti-
inei comunitare.
Asumarea trecutului recent
prin cunoatere
Cele cinci decenii de comunism au insemnat o conscare
masiv a istoriei in scopuri politico-ideologice. Misticrii
trebuie de aceea s ii urmeze reconstituirea adevrului isto-
ric atat cat este omenete posibil. Este vorba nu doar des-
pre un demers istoriograc, ci despre unul avand drept scop
reconcilierea noastr cu noi inine. Desluirea adevratelor
semnicaii istorice ale unor momente i procese capitale
din trecutul recent al Romaniei va trebui s conduc la des-
prirea denitiv de minciun i compromis, de complici-
ti tacite i neasumate, atat la nivel individual cat i la nivel
::
colectiv. nnoirea moral a societii romaneti i schimba-
rea mentalitilor condiii eseniale ale modernizrii sta-
tului de drept i a intregului corp social nu se pot produ-
ce fr lmurirea pe deplin a dimensiunilor i implicaiilor
regimului comunist represiv.
Ca i in cazul altor domenii ale tranziiei postcomuniste,
Romania a inregistrat un decalaj negativ fa de celelalte sta-
te foste comuniste in ceea ce privete demascarea i condam-
narea trecutul comunist totalitar. Aa se face c putem vorbi
la rigoare despre postcomunism ca despre un alt nume al co-
munismului. Faptul c procesul comunismului in Romania
postdecembrist nu a fost posibil tocmai pentru c aparatul
de stat se aa sub controlul vinovailor, schimbrile majore
sperate in decembrie 1989, odat c inlturarea de la pute-
re a cuplului Ceauescu, nu s-au implinit decat intr-o foarte
mic msur. Resemnarea colectiv a luat locul entuziasmu-
lui, deziluzia dorinei de mai bine. Pe acest fundal trebuie s
inelegem cum i de ce Romania a pierdut in ultimele dou
decenii prin emigraie generaii intregi, cum participarea la
vot este subminat de indiferen i, in general, cum lipsa de
repere i valori marcheaz brutal spaiul nostru public. Toate
sunt fenomene care se desfoar in libertate, ins care sunt
cauionate de temelia prost pus a acesteia.
Procesul comunismului ca demers etic
Procesul comunismului nu trebuie privit in termeni in-
stituional-juridici care implic parcurgerea unei proceduri
intr-un interval de timp determinat, ci ca o stare de spirit
constant i prezent la nivelul intregului corp social, y com-
pris clasa politic. Monopolizarea instituional a temei
benec doar in sensul unui demers organizat i obiectiv in
munca pe documente trebuie s fac locul unui demers
de informare, reecie i aciune care s conduc la rezulta-
te concrete la nivelul mentalului colectiv. Nimeni nu dei-
ne legitimitatea absolut in instrumentarea i soluionarea
:
1. Mvrovi
erorilor comunismului. Instaurarea regimului comunist in
Romania a fost posibil cu ajutorul unor compliciti care
au pus in eviden compromisuri i fracturi morale care nu
au fost inc demascate pe deplin. Culpa moral a celor care
au contribuit la instaurarea i meninerea regimului comu-
nist din Romania nu este mai puin grav decat a celor ca-
re contribuie in plin perioad numit democratic la ocul-
tarea adevrului.
Condamnarea comunismului nu este, cum deja am suge-
rat, un scop in sine, o rfuial, o demonstraie de for. Con-
damnarea in sens etic a comunismului trebuie s conduc la
evidenierea mecanismelor mental-represive i zic-extermi-
natoare comune oricrui regim abuziv. Mai departe, conti-
entizarea fragilitii istorice, personale i colective, in astfel
de cazuri trebuie s contribuie la intrirea credinei c bine-
le, adevrul i dreptatea trebuie aprate, inclusiv dup ce pe-
ricolul dictaturii a trecut. Aceste etape de asumare a leciei
istorice a comunismului trebuie in cele din urm s condu-
c la reforma clasei politice bazate pe innoirea moral. Soci-
etatea romaneasc are nevoie s refac o solidaritate ubre-
zit de neincredere. Expresia concret a acestei solidariti
poate tocmai solidarizarea colectiv cu victimele regimului
comunist. Spiritul civic va rmane un simplu deziderat atata
timp cat sensul individual i colectiv al suferinei va rmane
ingropat in uitarea unui trecut de care incercm a ne detaa
in permanen, s scpm, s ne desprim.
Condamnarea comunismului este sau poate deveni parte
a unui proiect pedagogic naional. Generaiile nscute du-
p 1989 au nevoie de mecanisme de inelegere profund a
unei pri tragice din destinul Romaniei recente mcar din
dou motive: pentru a-i inelege mai bine prinii i buni-
cii i pentru c astfel ii pot fundamenta istoric instinctul
de dreptate, adic pot preui mai mult libertatea de arma-
re pe care au primit-o odat cu naterea unei societi eli-
berate de dictatur. Din acest punct de vedere pedagogic,
abia acum, dup dou decenii, se fac primii pai in direcia
:
aducerii memoriei recente in atenia elevilor prin manualul
despre istoria Romaniei in comunism. Este o etap pe care
nu putem decat s o salutm i s legm de ea speranele c
nu va rmane izolat.
Pentru a cat se poate de clari, revenim la sensul etic i
juridic al condamnrii comunismului. Acest proces nu in-
seamn culpabilizarea unor intregi categorii, declanarea in
libertate a unor mecanisme ale urii colective, aa cum comu-
nismul a fcut-o in mod sistematic de atatea ori, ci demasca-
rea i ostracizarea din decizia legal a cetii a celor care au
contribuit la instaurarea i meninerea acestui regim. Post-
comunismul zilelor noastre nu trebuie s insemne o perpe-
tuare a injustiiei fa de trecut, o complicitate asumat ta-
cit, dar consecvent. Perpetuarea in viaa politic si public
a rii a celor care se fac responsabili de compliciti acute
cu trecutul comunist genereaz un sentiment de inutilitate
a invmintelor istoriei, cu efecte demobilizatoare in pla-
nul schimbrii mentalitailor i a instituiilor.
Romania postdecembrist a fcut un efort notabil ce
este drept, nu intotdeauna coerent i conrmand formu-
la maiorescian a formelor fr fond de preluare a unor
instituii i valori societale europene, proces care nu a fost
pe deplin congruent cu schimbarea mentalitii. Formele
civilizatoare europene au fost adoptate fr ca fondul men-
talitilor s le acorde deplina susinere. n ceea ce privete
dimensiunea istoric a leciei comunismului, in acest mo-
ment Romania s-a inzestrat cu suciente instituii care pot
face lumin asupra resorturilor i mecanismelor fostului re-
gim autoritar. Este important ins este ca astfel de institu-
ii s ii poat indeplini menirea fr a impiedicate pe ci
legislative i instituionale, aa cum s-a intamplat de pild
prin controversata decizie a Curii Constituionale de la in-
ceputul anului 2008. Demascarea mecanismelor aparatului
politico-represiv nu se va putea face atata vreme cat cei vi-
zai controleaz materialul documentar arhivistic care con-
ine adevrul.
:
1. Mvrovi
n acelai timp, desprirea de comunism are nevoie de
manifestri concrete, cu aplicabilitate in viaa societii. O
zi de comemorare a victimelor crimelor comuniste ar putea
semnica xarea unui reper util pentru memoria colectiv,
dup cum ziua de comemorare a Holocaustului are acelai
rol intr-un alt dosar tragic din istoria contemporan a Ro-
maniei i a Europei. Nici condamnarea Holocaustului nu a
fost o manifestare pornit din resorturile interioare ale soci-
etii romaneti, ci o manifestare conjuctural a unui regim
politic, impus de realiti externe contemporare. Cu toate
acestea, indiferent de geneza actului politic in sine, condam-
narea Holocaustului a insemnat i inseamn pentru Roma-
nia refuzul public la adresa tuturor manifestrilor xenofobe
i antisemite, din partea oricruia ar veni ele.
Legea lustraiei
i reforma clasei politice
O manifestare concret a condamnrii regimului comu-
nist trebuie s o constituie lustraia celor care au incheiat
compliciti pe fa sau in secret cu regimul comunist. Lus-
traia trebuie s reprezinte un gest de responsabilitate civi-
c i nu un instrument de rzbunare i ostracizare. De ace-
ea, lustraia trebuie s insemne in acelai timp i un gest de
responsabilitate al actualei clase politice. Regimul comu-
nist a fost instaurat i meninut printr-un intreg eafodaj
de practici i mecanisme orchestrate de Partidul Comunist
Roman pe baza unei responsabiliti autoasumate de for
conductoare a societii. Aceast responsabilitate nu a fost
atributul colectiv al celor 4 milioane de membri de partid, ci
apanajul individual al nomenclaturii de partid. Prezena in
continuare in viaa politic a unor membri ai fostei nomen-
claturi, e i din ealoane mai puin inuente, inseamn con-
scarea pentru a doua oar a statului i a spaiului public de
ctre un sistem politic represiv.
:o
Lustraia nu inseamn un exclusivism de tip stalinist rea-
daptat la viaa democratic, ci constituie aplicarea principiu-
lui responsabilitii ca principiu al oricrei democraii liberale:
conductorii politici trebuie s dea socoteal celor guvernai
i s suporte consecinele guvernrii lor. Lustraia trebuie s
respecte ins anumite principii menite a o apra s devin o
simpl arm a rzbunrii politice: aplicarea nearbitrar a le-
gii, limitarea in timp a restriciilor, denirea precis a catego-
riilor de persoane, a funciilor i demnitilor publice supuse
restriciilor etc. n viziunea noastr, lustraia nu este nicioda-
t un exerciiu democratic tardiv. Aplicarea principiului res-
ponsabilitii politice nu implic o absolvire de rspundere,
dac tragerea la rspundere nu are loc imediat dup inceta-
rea exercitrii puterii. Asemeni faptelor etice reprobabile, rs-
punderea politic nu este prescriptibil extinctiv.
n societatea romaneasc ieit din dictatur, alegerile li-
bere nu au constituit mijlocul responsabil de tragere la rs-
pundere a fostei nomenclaturi comuniste, aa cum s-a in-
tamplat in alte state ale fostului bloc comunist. Romania nu
a putut recupera acest decit de responsabilitate prin me-
canismele alegerilor libere. Restricionarea aleilor nu este o
practic nedemocratic atata vreme cat nu este vorba i de
o restricionare a alegtorilor. Restrangerea unor drepturi i
liberti individuale constituie o practic obinuit in drept
i nu este in contradicie cu Declaraia universal a drep-
turilor omului proclamat acum ase decenii. Fosta nomen-
clatur comunist care a exercitat i exercit intr-un fel sau
altul puterea in Romania post-decembrist a dat prin suc-
cesiunea electoral socoteal doar pentru faptele i greelile
politice de dup 1990 nu i pentru cele de dinainte de 1990.
Iat de ce mecanismul electoral este insucient pentru a so-
luiona chestiunea responsabilitii i a vinoviei concrete
legate de fapte anterioare instaurrii lui. Mai mult, pe fun-
dalul actualei crize de repere, riscm s legitimm prin vot
oameni i idei care nu au cum s contribuie la gsirea bine-
lui comun i la intrirea tinerei noastre democraii.
:;
1. Mvrovi
Lustraia rspunde in acelai timp unor necesiti ce in
de structura i prolul actualei elite politice. Unul din efec-
tele regimului comunist a fost distrugerea unei intregi elite
politice, culturale i economice care a a realizat conectarea
Romaniei interbelice la valorile culturale i democratice eu-
ropene. Acelai regim a incercat inlocuirea acestei elite cu
o pseudo-elit comunist constituit dintr-o nomenclatur
de beneciari activi ai noului regim instaurat. Lustraia poa-
te constitui astzi ansa renaterii unei elite autentice roma-
neti care privete spre democraie, onoare, responsabilita-
te i adevr. Aceast elit nu poate reveni in plin plan atata
timp cat cei care au acaparat statul in numele comunismu-
lui l-au recapturat a doua oar incurajai de regulile unei de-
mocraii prost inelese i aplicate.
Condamnarea oficial a comunismului
Condamnarea comunismului pe baza Raportului Comisi-
ei Tismneanu a constituit primul demers ocial concret de
asumare a unui trecut ale crui consecine le mai resimim
i astzi. Faptul c aceast Comisie s-a nscut, in baza peti-
iei semnate de peste 700 de intelectuali i inaintat pree-
dintelui Romaniei in martie 2006, cu ocazia implinirii a 16
ani de la Proclamaia de la Timioara, cerandu-se condam-
narea regimului comunist din Romania ca nelegitim i cri-
minal printr-o declaraie solemn in faa celor dou Camere
reunite ale Parlamentului este un lucru notabil. El conr-
m teza c, prin intreg procesul de condamnare a comu-
nismului, reuim s activm resorturile civismului, adic s
investim nu atat in trecut, cat mai ales in viitor. Dac socie-
tatea civil a exprimat un comportament coerent de-a lun-
gul celor 17 ani de exerciiu al libertii catigate in 22 de-
cembrie 1989, nu acelai lucru se poate spune despre clasa
politic care a avut o atitudine mergand de la susinere i pa-
n la dezavuare.
:8
Documentul rezultat in urma muncii Comisiei, inevita-
bil incomplet dat ind perioada de timp pe care o acope-
r i complexitatea realitilor pe care le descrie, are in mod
cert valoarea simbolic, dar i istoriograc, a unei rememo-
rri a trecutului recent. Pe baza acestei rememorri a fost ul-
terior posibil condamnarea ocial a regimului comunist,
prin vocea efului statului. Dac documentul in cauz este
un demers susinut i redactat in bun parte de societatea
civil, atunci revine clasei politice datoria de a concretiza in
termeni legali recomandrile sale. Cum era de ateptat, re-
aciile unei pri importante a clasei politice fa de Rapor-
tul Comisiei precum i fa de condamnarea ocial a re-
gimului comunist totalitar au demonstrat atat actualitatea
demersului, cat i considerabila rmanere in urm la capi-
tolul mentalului colectiv.
Actuala clas politic romaneasc este in bun parte
nepregtit pentru convieuirea cu adevrul i consecin-
ele lui, tocmai pentru c realitile trecutului comunist o
pun intr-o situaie inconfortabil. Aici este vorba despre
un fenomen care nu privete doar trecutul comunist, mo-
tiv pentru care ne vedem indreptii s privim cu team
evoluia viitoare a acestor actori politici. Refuzul convie-
uirii cu adevrul despre trecutul totalitar comunist poate
avea semnicaia refuzului convieuirii cu orice tip de ade-
vr neconvenabil. Anticomunismul i complicitatea cu re-
alitile trecutului totalitar nu constituie apanajul unui sin-
gur partid intrucat nevoia de reform si de innoire moral
se manifest la nivelul tuturor structurilor politice. Pe scala
complicitii cu trecutul i a intoleranei fa de adevr, nu
exista partide de ingeri i partide de demoni. Cum ve-
chile structuri ale regimului nu s-au aneantizat zic dup
22 decembrie 1989, ci au intrat masiv in aliajul noilor re-
aliti politice, intreg spectrul politic este poluat etic. Aa
se explic seria de crize care continu s domine o inter-
minabil i obositoare tranziie ctre democraie, pluripar-
tidism i stat de drept.
:,
1. Mvrovi
Raportul Final al Comisiei Prezideniale pentru Analiza
Dictaturii Comuniste din Romania are menirea nu s inchi-
d un capitol in relaia cu trecutul recent, ci, dimpotriv, s-l
deschid, plecand ins de la premise care prin complexitatea
lor s conduc ctre noi orizonturi de analiz. Documentul
constituie un demers in sprijinul abandonrii formulei co-
munismului-parantez, a comunismului ca non-istorie sau
ca ieire din istorie a Romaniei. Evident, demersul repre-
zentat de Raportul Comisiei Tismneanu trebuie completat
i susinut prin asigurarea condiiilor optime de funciona-
re pentru toate instituiile de prol create in Romania. Es-
te necesar, de asemenea, s se clarice competenele acestor
instituii, prin raportare la iniiative similare din strintate.
Asumarea in deplin cunotin de cauz a trecutului recent
trebuie fcut in mod profesionist, prin respectarea diversi-
tii opiniilor, dar i prin prezentarea unui punct de vedere
unitar, pentru a elimina acele ambiguiti de interpretare ce
pot sluji nostalgicilor sau celor care, din teribilism sau co-
moditate intelectual, vor s se intoarc intr-o epoc de-
clarat de ei ca ind mai bun.
Memoria victimelor i amnezia noastr
Demersul istoriograc trebuie completat de o lege a lus-
traiei, fr de care condamnarea comunismului risc s r-
man un simplu exerciiu retoric, o inconsistent consolare
pentru suferinele a milioane de oameni i, in cele din urm,
chiar o ofens la adresa memoriei acestora, atata vreme cat
unii dintre clii i urmaii politici ai lor ocup funcii pu-
blice in stat. La aproape dou decenii de la Revoluia din De-
cembrie 1989, o lege a lustraiei ar cel mai potrivit mod de
a marca faptul c am deschis un capitol nou de istorie, bazat
ins pe memorie, nu pe amnezie.
SOLIDARITATEA
2
Sirviu svus, soiiovi::v ov i baza coeziunii colec-

tive este expresia faptului c ecare depinde de ceilali, iar
societatea in ansamblul su depinde de ecare dintre cei care
o compun. Solidaritatea presupune prin urmare reciproci-
tate: dac te atepi la sprijin trebuie s i pregtit s il oferi
celor care il cer. Solidaritatea este deopotriv o necesitate
dar i o obligaie a ecrei persoane, precum i a comunit-
ilor. Astfel vzut, solidaritatea este termenul prin care pu-
tem cel mai bine s descriem coagularea unei societi din-
colo de teoriile contractualiste sau de alt gen.
Nivel, solidaritate, cetenie, spaiu
public: clarificri conceptuale
Nivel nu inseamn ierarhizare pe vertical i nici rein-
troducerea concepiei de clas. Dimpotriv. Romania in-
ceputului de secol XXI are urgent nevoie de o orizontali-
tate comunitar care s echilibreze tendina de ierarhizare
pe vertical. Acest fapt presupune o viziune organic, inte-
grat, capabil s pun in relaie segmente, factori i struc-
turi complementare. Ideea de baz este c un nivel nu poate
dezvoltat fr celelalte. Toate aceste nivele nu pot funci-
ona in absena unei forme de solidaritate responsabil. Nu
este sucient s armm legtura intre solidaritate i nive-
lele intermediare intre stat i cetean, este nevoie ca solida-
ritatea s angajeze responsabilitatea individual a celor care

compun aceste nivele intermediare. Solidaritatea nu este o
valoare in sine, in lipsa responsabilitii individuale, solida-
ritatea nu poate valoricat in concret.
Cetenia este cea mai vizibil expresie a solidaritii.
Nu putem vorbi despre solidaritate la modul abstract, doar
prin armarea virtuilor sale, este necesar s tim cine sunt
i cine ar trebui s e acei actori ai spaiului public intre ca-
re se nasc legturi de solidaritate. Pe de alt parte, clarica-
rea felului in care ne raportm la cetenie ajut la inelege-
rea modului in care solidaritatea ar trebui s e prezent in
spaiul public. Claricand ceea ce este solidaritatea, inele-
gem mai bine felul in care cetenia i spaiul public ar tre-
bui s se raporteze la aceast valoare.
Spaiul public constituie un forum de dezbatere de care
nu se poate lipsi nici o decizie politic responsabil. Trans-
parena procesului decizional nu poate impus prin legi,
ci cel mult incurajat. Ceea ce lipsete in Romania in mo-
mentul de fa este un spaiu public bine conturat, in care
prerile s se fac auzite. Lipsesc de asemenea canalele de
comunicare intre cetean i decidentul politic. Odat la pa-
tru ani, ceteanul se poate face auzit, ind obligat s alea-
g de cele mai multe ori in necunotin de cauz. n inter-
valul dintre alegeri un numr redus de persoane, ale cror
competene nu sunt pe deplin claricate i nu sunt expu-
se transparent, ii fac auzit vocea. Comunicarea are loc in
majoritatea cazurilor nu direct, ci prin intermediul mass-
mediei, model de altfel practicat i in ceea ce privete lu-
area deciziei politice. Cand imaginea conteaz, coninutul
devine secundar.
Problema este de a crea canale de comunicare intre ce-
tean i decidentul politic, de a incuraja apariia unui spa-
iu public de real dezbatere. n caz contrar, se va perpetua
actuala situaie in care agenda public, rav i adeseori re-
zultatul unei reecii de moment, nu concord cu agenda
politic.
z. Soiiovi::v
Familia
Un prim nivel intermediar intre stat i societate este fami-
lia. Strategia de protejare i incurajare a familiei a fost pentru
o bun perioad de timp marca politic a dreptei europene.
Din pcate, odat cu dispariia diferenelor doctrinare din-
tre partide, in urma nivelrii mediatice a discursului public al
acestora i datorit corupiei i a incompetenei trans-parti-
nice, aceast dimensiune social a politicilor pro-familie sau
pro-natalitate nu mai este denitorie pentru oferta de dreapta
actual. Fenomenul este cu atat mai grav cu cat vedem cum,
prin legislaia unor ri europene precum Spania sau Olanda,
Cehia, Frana sau Germania, se proleaz o nou deniie a
familiei, prin introducerea legal a realitii i conceputului de
cuplu monosexual ce se bucur de aceleai drepturi ca i unul
heterosexual. Problema nu rezid in nume, ci in calea pe ca-
re o deschide aceast punere in pagin: posibilitatea, deveni-
t in cateva ri deja realitate, ca aceste cupluri monosexuale
s adopte copii, adic s mimeze social o realitate pe care nu
o onoreaz biologic. Situaia devine i mai complicat, dar i
mai evident problematic, atunci cand ne confruntm cu un
triunghi postmodern de relaii format dintr-un cuplu de br-
bai i o mam de imprumut provenit la randul ei dintr-un
cuplu de femei, aa cum a fost recent cazul in Olanda, unde
instanele de judecat au avut diculti s precizeze raportu-
rile de paternitateimaternitate. Dimensiunea profund proble-
matic se arat mai departe in modul in care copilul nscut in
astfel de imprejurri este educat, crescut i format.
Independent de aceste forme noi,, familia, in accepiunea
ei clasic, rmane punctul de convergen dintre politicile
naionale i cele europene, dintre politic in general i Bise-
rici sau comuniti religioase. Stabilitatea social a unei ri
sau a unei grupe de ri precum Uniunea European depin-
de hotrator de calitatea, varsta i competenele cetenilor
si. Concret, obiective precum cel propus de Strategia Lisa-
bona, potrivit cruia Uniunea European trebuie s devin
o
cea mai competitiv i dinamic economie a cunoaterii
din lume pan in 2010, nu sunt realizabile fr politici des-
tinate incurajrii mediului familiei. n plus, aa cum sublini-
az i documentele Comisiei Conferinelor Episcopale Ca-
tolice din UE, familia trebuie ajutat s rman un spaiu de
transmitere a valorilor. De cultivarea, transmiterea i ap-
rarea acestora depinde viitorul Europei drept continent al
identitilor convergente.
Societatea civil
Folosind o metafor antropomorf, un stat de drept fr
o societate civil autentic este ca un corp fr suet. Orga-
nizaiile civice permit cetenilor asumarea unor noi roluri i
relaii sociale, facilitand astfel diferite modaliti de partici-
pare la viaa public dincolo de ciclurile electorale. Din acest
motiv, societatea civil pe care o denim ca suma organi-
zaiilor non-guvernamentale, civice, culturale, academice,
profesionale, religioase sau de reprezentare a oricrui inte-
res pe care organele statului de drept nu le reprezint suci-
ent sau deloc este cel mai dinamic nivel intermediar intre
stat i cetean, aat in continu schimbare. n interiorul ei,
societatea civil implic un numr de actori cu un mod de
organizare in general exibil, cu o varietate de interese care
nu sunt neaprat convergente. Aceast pluralitate interioar
a societii civile este un semn de vitalitate, dar poate provo-
ca i o anumit nesiguran in legtur cu cine face parte cu
adevrat din ea i mai ales cine poate vorbi in mod legitim in
numele ei. La noi, aa cum ne-am obinuit din pcate in ulti-
mele dou decenii, societatea civil nu este perceput decat
ca un grup foarte restrans de intelectuali care au mereu ceva
de criticat. Este momentul ca deniia larg a societii civi-
le s e pus i in practic, motiv pentru care trebuie s ve-
dem care sunt cateva dintre principiile care ne ajut la ine-
legerea felului in care aceasta ar trebui s acioneze.
;
z. Soiiovi::v
nainte de orice, societatea civil este chemat s int-
reasc legitimitatea democraiei, s asigure mijloacele de
exprimare i manifestare a intereselor, s fortice contiina
i increderea alegtorilor in puterea lor, s contribuie la for-
marea de noi lideri i personaliti publice. Ea acioneaz ca
mecanism regulator pentru societile democratice, avand
dreptul i datoria de a inuena deciziile politice, economice
sau de interes public. n Romania, aa cum am sugerat deja,
rolul societii civile este inc puin semnicativ in inuen-
area domeniilor amintite. Pentru a intri acest rol, este ne-
voie ca statul s dezvolte cadrul instituional care permite
dialogul cu toi actorii societii civile. Nu este vorba aici de
o eventual slbire a autoritii statului, ci mai curand de o
reformulare a acesteia in termeni cu adevrat democratici,
adic de jos in sus. Aa cum se tie, orice decizie de guverna-
re nu are legitimitate in absena consultrii. Mai mult de cat
atat, consultarea este nu numai un principiu aplicabil rela-
iei dintre statul de drept i societate civil, ci un mecanism
indispensabil funcionrii inclusiv a instituiilor acestuia pe
baza increderii acordate de ceteni. Altfel spus, de aplica-
rea unor astfel de mecanisme de comunicare i consultare
depinde intr-o foarte mare msur identicarea i promo-
varea binelui comun. n plus, fapt deloc neglijabil, tot acest
mecanism are efectul benec de a scoate pe cetean din
ipostaza unuia care ateapt s i se dea ceva din partea sta-
tului i il transform, personal, dar mai ales in form orga-
nizat, in membru activ al societii care ii face simit pre-
zena i care negociaz permanent cu statul de drept, astfel
incat acesta s e cat mai aproape de nevoile lui. Astfel in-
eleas, societatea civil ajut statul de drept s e unul al
cetenilor, iar nu un scop in sine. Balansul n i mereu pe-
riclitat de excese dintre putere i mandatul democratic nu
poate inut doar de instituiile de autocontrol ale statului,
ci mai ales de partenerii sociali, dintre care societatea civi-
l este pe primul loc, urmat evident de sindicate i de alte
forme de organizare.
8
Structurile asociative
cu rol social i economic
Nivelul imediat urmtor este cel al structurilor asociati-
ve. La acest nivel intalnim toate modalitile de organizare
liber-consimit. n mod tradiional, o politic de dreapta are
atenia indreptat spre aceste forme i inelege s le spriji-
ne. Acest sprijin nu este conceput doar in termenii unei -
nanri sau scutiri de taxe. Mult mai important este modul
subsidiar de ajutorare i sprijinire astfel incat statul s cape-
te prin iniiativele cetenilor si o consisten social din-
colo de instituiile sale.
Avem un corp social destul de amorf, ale crui forme de
asociere i organizare nepolitic nu constituie actori impor-
tani ai vieii economice i sociale a Romaniei. Aceast rea-
litate arat c nu avem o democraie participativ i nici un
sim al solidaritii i al culturii organizaionale. Structurile
asociative socio-economice sindicate, patronate, grupuri
de interese, organizaii profesionale trebuie s constituie
un nivel de interfa intre instituiile statului, respectiv pute-
rea politic, i partidele politice. ntr-o perioad in care pro-
gramele doctrinare ale partidelor partide nu se concretizeaz
intr-o difereniere la nivelul actului de guvernare, structurile
asociative social-economice trebuie s constiuie o surs de
soluii la problemele social-economice ale societii roma-
neti. Totodat, aceste structuri sunt chemate s constituie
o ans in plus pentru armarea i garantarea libertii ce-
teanului. Aceti actori social-economici trebuie s consti-
tuie structuri de solidaritate a unor diverse grupuri econo-
mico-sociale, mai ales in acele domenii in care individul nu
se poate arma ca actor social i profesional.
Structurile de tip sindical au nevoie de o nou abordare
atat in plan organizatoric, cat i din punct de vedere a con-
duitei social-economice. Solidaritatea sindical trebuie s
insemne mai mult decat lupta comun a celor care ii apr
interesele lor impotriva Statului sau a altor grupuri sau struc-
,
z. Soiiovi::v
turi sociale. Din nefericire, viaa sindical din Romania nu
a insemnat decat propulsarea spre demnitaile politice sau
publice a unor lideri sindicali, care la randul lor au dobandit
notorietate de pe urma unor micri sindicale mai mult sau
mai puin eciente. Cu alte cuvinte, sindicalismul in Roma-
nia postcomunist nu a insemnat decat o micare de pro-
pulsare a unor lideri spre fotoliile puterii, venii la negoci-
erile cu partidele politice cu zestrea voturilor membrilor
de sindicat. Considerm de aceea c trebuie s se realizeze o
depolitizare a micrii sindicale, care s mearg chiar pan
la instituirea incompatibilitii intre calitatea de lider sindi-
cal i cea de membru al unui partid politic. Doar prin astfel
de precizri ale rolului lor genuin sindicatele pot s se con-
stituie in structuri de aprare a intereselor angajailor i nu
s rman la nivelul unor mase sociale de manevr politic.
Poate c in acest fel sindicalismul din Romania european a
anilor care urmeaz ii va recatiga autoritatea i atractivita-
tea prin atragerea de noi membri. n condiiile in care ima-
ginea partidelor politice nu a reuit o reabilitare in faa cet-
enilor pe fondul unei neincrederi tot mai mari in politic
i politicieni sindicatele pot constitui structuri de coagu-
lare a mediilor sociale, cu condiia s abandoneze militan-
tismul i partizanatul politic. n acest sens, credem c mi-
carea sindical nu trebuie s se constituie la nivelul fostelor
mari intreprinderi de stat, ci este nevoie de structuri sindi-
cale puternice mai cu seam la nivelul noilor ageni econo-
mici cu capital integral privat.
Pe de alt parte, structurile sindicale necesit un pro-
ces de profesionalizare. Structurile sindicale rezum adesea
micarea sindical la o aciune de tip revendicativ i de prea
puine ori sindicatele au venit cu soluii alternative sau pro-
grame. Acest lucru nu se poate realiza atata timp cat sindi-
catele nu ii constituie grupuri de reecie i de analiz, ca-
pabile s elaboreze programe i soluii economice i sociale.
Sindicatele trebuie s e capabile s ofere expertize econo-
mice i sociale pe care s se fundamenteze procesul decizi-
o
onal, pornind de la respectarea principiului dialogului con-
structiv i de la pragmatismul deciziilor.
Romania are nevoie de structuri sindicale puternice, ca-
pabile s stea pe poziii de egalitate atat cu patronatele, cat
i cu guvernarea. Pentru aceasta, structurile sindicale au ne-
voie de o real for economic bazat pe o nou gestiune a
cotizaiilor membrilor de sindicat, a patrimoniului a struc-
turilor sindicale. Considerm util constituirea unei bnci a
sindicatelor, dup cum considerm c sindicatele ar putea
gestiona fonduri private de pensii ale propriilor membri. Tot-
odat, considerm c sindicatele trebuie s-i asume un rol
in domeniul proteciei sociale pe care nu o vedem ca o res-
ponsabilitate exclusiv a statului i a instituiilor sale.
Nu in ultimul rand, structurile sindicale trebuie s intre-
prind i un efort de responsabilizare. Aceasta inseamn c
micarea sindical nu trebuie s apere interesele economice
i sociale de moment ale angajailor, ci trebuie s promoveze
interesele generale i de perspectiv ale intregii societi. Nu
de puine ori, sindicatele au constituit o fran in calea unor
procese de restructurare i de privatizare a unitilor econo-
mice motenite din economia centralizat antedecembrist.
Asemenea atitudini au fost generate de multe ori de inele-
gerile tacite intre liderii sindicali i administraia unitilor
economice de stat, intr-o incercare ce s-a dovedit pan la
urm nereuit i falimentar de a-i proteja interesele in-
dividuale. Sindicatele trebuie s aduc expertiza social nece-
sar fundamentrii politicii de protecie social, care trebuie
s e aplicat difereniat, in funcie de situaia i de nevoile
sociale ale ecruia, i s nu descurajeze iniiativa economi-
c prin cultivarea mentalitii de asistat social.
Chiar dac patronatul i salariaii au de indeplinit funcii
diferite, acestea se a intr-o strans interdependen, astfel
incat relaiile dintre aceti parteneri trebuie s e caracteri-
zate prin colaborare, inelegere i respect reciproc. Roma-
nia are nevoie de un dialog social constant i mai bine in-
stituionalizat. Structurile de tipul Consiliului Economic i
1
z. Soiiovi::v
Social trebuie s constituie nu doar cadrul pentru realizarea
unor compromisuri sociale i economice de scurt durat,
ci creuzetul elaborrii unor strategii de perspectiv, general
acceptate, in spiritul deplinei responsabiliti. Acest dialog
tripartit trebuie s serveasc mai bine factorii responsabili
din domeniul guvernrii i legiferrii.
n mod cert, sindicatele nu pot constitui singurele struc-
turi de coagulare ale corpului social-economic. Romania nu
are dezvoltate nici structurile de la nivelul patronatelor i al
asociaiilor profesionale. n poda faptului c Romania este
considerat ca avand o economie funcional de pia, rea-
litile economice las impresia unui capitalism dezorgani-
zat, marcat de unele tendine de cartelizare i de sectarism
profesional. Considerm de aceea c este nevoie de structuri
organizaionale profesionale care s constituie un partener
credibil al responsabililor de la nivelul executivului i nu o
piedic birocratic pentru accesul in anumite profesii. Ase-
menea structuri profesionale trebuie constituite nu doar la
nivelul profesiilor liberale sau a celor care implic studii su-
perioare, ci i la nivelul meseriilor.
Clasa de mijloc i organizaiile
profesionale ale micilor ntreprinztori,
meteugarilor, agricultorilor
ncurajarea clasei de mijloc reprezentat pe de o parte
de micii intreprinztori i de meteugari i intreprinderile
meteugreti, de asociaiile familiale, societile coopera-
tiste i societile cooperatiste, pe de alt parte, trebuie s se
fundamenteze pe un cadru normativ propriu care s condu-
c la stimularea activitilor lucrative, creatoare de buns-
tare, ale acestora. Acest cadru presupune in primul rand in-
trirea rolului Camerelor de Comer i Industrie i apariia
unor organizaii profesionale de interes public de tipul Ca-
merelor teritoriale i a Camerei Naionale a Meteugari-
:
lor, pe de alt parte. Aceste din urm organizaii ar trebui s
asigure apoi promovarea unor standarde de profesionalism
i a intereselor economice ale acestei categorii, atragerea de
investitori, precum i reprezentarea intereselor membrilor
in faa administraiei centrale i locale. O msur in aceas-
t direcie ar adoptarea de ctre Parlament a proiectului
de Lege a meteugurilor, aprobat deja de Senat. Este cazul
s sprijinim mai activ importana meteugurilor in ceea ce
privete crearea locurilor de munc, mobilizarea resurselor
i stimularea investiiilor, considerand c meteugurile pro-
moveaz noi forme de participare a cetenilor la dezvoltarea
economic i social a comunitilor, ajut la consolidarea
acestor comuniti i pot astfel remedia o parte din efecte-
le proastei gestionri a capitalismului romanesc emergent,
concentrat in mod nesntos doar pe investiii din afar. Uti-
lizand inainte de orice capitalul uman local, sectorul me-
teugresc are nevoie de un statut special in viaa economi-
co-social a unei Romanii care ii dorete s nu e o simpl
prestatoare de servicii.
Structuri asemntoare meteugurilor trebuiesc incura-
jate i in sectorul agricol, sub forma unor organizaii repre-
zentative ale productorilor din anumite domenii sau din
anumite regiuni agricole. Toate aceste structuri organizai-
onale ale corpului social productor de valori materiale tre-
buie s insemne revenirea la seriozitatea i specicul secto-
rial al actorilor social-economici i recptarea increderii in
fora liberei iniiative care s genereze un dinamism menit
la randul su a facilita prosperitate economic.
Cetenia ca expresie a solidaritii.
Regndirea ceteniei ca principiu
fondator al spaiului public
Nu se poate pretinde o mai mare coeren a spaiului pu-
blic autohton atata vreme cat nu putem preciza exact din ci-
z. Soiiovi::v
ne ar trebui s e format acesta. Care este suma acelor per-
soane ce pot vorbi in numele cetenilor romani i care sunt
criteriile dup care se face apartenena la comunitatea cete-
nilor, inzestrai cu drepturi depline n mod cert, un rspuns
denitiv nu se poate da in momentul de fa. Prin comunita-
te a cetenilor nu inelegem doar rezultatul unei statistici, ci
totalitatea celor care simt c aparin aceleiai comuniti.
n prezent, problema ceteniei este gestionat doar bi-
rocratic, reecia politicului ind practic inexistent. Din
acest motiv, exist un numr foarte mare de cereri de do-
bandire sau redobandire a ceteniei romane care ateapt
s e procesate, un numr mic de persoane care gestioneaz
rezolvarea cererilor, o durat indelungat de obinere a avi-
zelor, la care se adaug documentele incomplete depuse de
solicitani, deseori neinformai asupra procedurilor pe care
trebuie s le parcurg. Romania are o Lege a ceteniei ca-
re dateaz dinaintea Constituiei din 1991. Cu alte cuvinte,
la nivel normativ nu s-a fcut niciodat legtura intre drep-
turile pe care cetenia le implic i modul cum aceasta es-
te acordat. Apartenena la Uniunea European nu a adus
nimic nou in aceast problem, in condiiile in care aceasta
respect nu doar la modul declarativ identitile naionale
i implicit felul in care acestea sunt cuanticate prin acorda-
rea ceteniei. Exist o cetenie a Uniunii Europene i tre-
buie acordate resortisanilor comunitari anumite drepturi
pe teritoriul Romaniei, la fel cum Uniunea European acor-
d exact aceleai drepturi subsumate ceteniei europene re-
sortanilor romani. Rmane ca pe plan intern s reectm
asupra problemei ceteniei romane cu condiia s existe
sucient voin politic i dac miza acestei probleme va
mai bine contientizat.
n orice ar acordarea ceteniei este un subiect sensi-
bil, mai ales in ultima vreme, cand emigraia a devenit o pro-
blem global. Acordarea ceteniei nu este un drept funda-
mental al omului, aa cum este de exemplu dreptul la via.
Nicio Constituie nu menioneaz acest drept in capitolul
dedicat drepturilor care sunt garantate. Acordarea cete-

niei este un privilegiu al statului. Unele state au transformat
mult prea rapid cetenia din privilegiu in drept. Consecin-
ele sunt vizibile: apariia unui multiculturalism haotic, greu
de gestionat, agravarea conictelor sociale, lipsa unei per-
spective de agregare a comunitii cetenilor in vederea re-
alizrii unor proiecte comune. Statele care au mizat pe inte-
grarea progresiv a persoanelor ce doresc s obin cetenia
lor au avut de catigat i au reuit s pun in practic meca-
nismele democraiei participative, asumate i acceptate ca
atare de majoritatea cetenilor. Acolo unde integrarea i im-
plicit dobandirea ceteniei s-a bazat pe coparticipare cultu-
ral i pe delitate constituional a fost posibil realizarea
unei comuniuni identitare, respectandu-se totodat dezide-
ratul unitii in diversitate.
O lege a ceteniei nu este un simplu act normativ, ci are
puternice conotaii politice, deoarece exprim viziunea de
la un moment dat a clasei politice asupra naiunii. Cine fa-
ce parte dintr-o naiune este o intrebare politic i nu doar
una juridic. O lege a ceteniei trebuie s xeze condiiile in
care un stat ii exercit un privilegiu. Se pune intrebarea ce
inelegem in acest context prin stat. Este vorba de puterea
executiv, legislativ sau de cea judectoreasc ori o com-
binaie a celor trei puteri Iniial, in privina acordrii cet-
eniei prin stat se inelegea puterea executiv. Astzi, pe
msur ce apar noi mecanisme de control reciproc al pute-
rilor statului, prin stat in materie de cetenie se ineleg i
celelalte dou puteri. Aa se explic de ce intalnim din ce in
ce mai multe sisteme de acordare a ceteniei in care deci-
zia puterii executive de acordare sau neacordare a ceteniei
poate contestat in faa instanelor judectoreti sau chiar
sisteme in care acordarea ceteniei se face de ctre instan-
e, fr intervenia puterii executive.
Acordarea ceteniei trebuie prin urmare s rman un
privilegiu al statului. Aceast constatare este valabil i pen-
tru statele membre ale Uniunii Europene. Aceasta nu are
z. Soiiovi::v
competen in materia acordrii ceteniei, nu poate obli-
ga un stat membru s adopte un anumit sistem in aceast
materie. Uniunea European are in schimb competen in
materia combaterii migraiei ilegale i a gestionrii migrai-
ei legale. Se vorbete din ce in ce mai mult despre o politic
comun european a migraiei i avem deja elemente soli-
de pentru a arma c o asemenea politic intr deja in cate-
goria politicilor comune ale Uniunii. Nu exist acquis euro-
pean in materia acordrii ceteniei, ins exist in privina
migraiei. Atunci cand un stat membru relaxeaz condiii-
le de acordare a ceteniei, Uniunea European ii exprim
ingrijorarea nu pentru c ar avea instrumentele prin care ar
putea s intervin, ci pentru c se nate temerea c lrgirea
categoriei de ceteni ai unui stat membru poate avea impact
asupra pieei muncii europene, in condiiile aplicrii nedis-
criminatorii a principiului libertii de circulaie. Romania
nu a dorit pan acum s modice condiiile de fond in ma-
teria acordriiiredobandirii ceteniei denite in 1991, te-
mandu-se c va exista o reacie de dezaprobare a Comisiei
Europene. O logic fals: atata vreme cat legea prevede c
nu pot dobandi cetenia roman cei care sunt condamnai
in Romania sau in alt ar, sunt satisfcute condiiile mini-
male ale Uniunii Europene. Romania nu tie cum s se po-
ziioneze exact atat fa de proprii si ceteni sau de cei in
drept s revendice cetenia roman, cat i fa de Bruxel-
les in legtur cu problema dobandirii i redobandirii cet-
eniei romane, dovad a necunoaterii a ceea ce este i cum
poate aciona Uniunea European.
Romania are unul dintre cele mai drastice sisteme de acor-
dare a ceteniei dintre statele membre ale Uniunii Europe-
ne: 8 ani de la stabilirea domiciliului in ar sau 5 ani de la
data cstoriei cu un cetean roman. Rmane obscur mo-
tivaia pentru care clasa politic a considerat in 1991 i con-
sider in continuare c cetenia roman ar mai atractiv
decat cea a altor state europene. n realitate, numrul sczut
al cererilor de acordare a ceteniei de la momentul adopt-
o
rii acestei legi nu justic aceast temere iniial. Conside-
rm c este necesar s e demarat o discuie asupra schim-
brii acestor criterii. Deocamdat, acest subiect nu se a in
dezbaterea din spaiul public. Uniunea European nu va in-
curaja niciodat Romania s schimbe acest sistem, din ra-
iunile exprimate mai sus, ins Romania trebuie s inelea-
g c poate face reforme in acest domeniu fr riscul de a
sancionat de Uniunea European sau orice alt stat ori or-
ganizaie internaional. Considerm c acordarea cete-
niei romane pentru resortisanii extra-comunitari ar trebui
insprit, in sensul modicrii condiiilor de form, proce-
durale. Ar normal ca acordarea ceteniei romane fa de
aceast categorie de persoane s e fcut prin decizia in-
stanelor judectoreti din Romania, fr ca Guvernul s in-
tervin, potrivit unui model din ce in ce mai practicat in Eu-
ropa. Pentru resortisanii comunitari, condiiile de acordare
a ceteniei ar trebui relaxate, inclusiv in ceea ce privete pe-
rioadele care se cer de la data la care solicitantul domicilia-
z pe teritoriul Romaniei. Pentru aceast categorie de per-
soane se poate de asemenea institui competena instanelor
judectoreti.
Redobandirea este o problem distinct fa de acordarea
ceteniei. Ar trebui ca, in mod logic, soluiile s e diferite.
Nici un alt stat membru al Uniunii Europene nu se confrun-
t cu atat de multe cereri de redobandire a ceteniei i nici
nu a avut atat de multe momente istorice in care renunarea
la cetenia roman s fost fcut fr un acord de voin-
din partea persoanelor in cauz: retrasarea granielor du-
p cel de-al doilea Rzboi Mondial, emigrarea forat a co-
munitii evreieti, a sailor i vabilor, pierderea ceteniei
de ctre disidenii anti-comuniti. Drept urmare, ar trebui
ca aceast problem excepional s e remediat prin m-
suri derogatorii de la dreptul comun in acest caz, cel care
se refer la acordarea ceteniei. Problema redobandirii ce-
teniei de ctre cei care au fost in mod abuziv deposedai de
aceasta sau de ctre descendenii lor trebuie regandit mai
;
z. Soiiovi::v
ales datorit faptului c avem o datorie de contiin fa de
aceast categorie de persoane, datorie care transcende re-
gimurile politice. Alte state au avut in aceast privin stra-
tegii ofensive care, in majoritatea cazurilor, s-au dovedit de
succes. Pstrarea identitii naionale a romanilor din afa-
ra granielor poate incurajat nu numai prin politici de -
nanare a proiectelor culturale viabile ci i concret, prin cre-
area sentimentului de apartenen la acelai spaiu de valori
civice, iar acest deziderat este strans legat de o nou gandi-
re privind criteriile pe baza crora cetenia roman poate
acordat. n acest mod, problema acordrii i redobandirii
ceteniei romane ar deveni mai transparent, mai ecient
i mai uor de explicat atat celor indreptii la cetenia ro-
man, in special celor din Republica Moldova, dar i din al-
te state invecinate, cat i instituiilor Uniunii Europene care
monitorizeaz fenomenul migraiei legale i ilegale.
Participarea cetenilor
la viaa democratic
Niciun proiect sau program politic nu poate aplicat f-
r consultarea actorilor implicai. Pentru a deni i pune in
aplicare o viziune asupra societii, este nevoie de o mai ma-
re implicare a partenerilor sociali in luarea deciziilor politi-
ce, indiferent dac acetia sunt sindicate, partide, culte sau
asociaii non-guvernamentale.
Pot avute in vedere unele msuri care au rolul s im-
bunteasc participarea cetenilor la viaa democratic,
msuri care privesc crearea unui cadru normativ favorabil
unei asemenea implicri. Scopul comunitii de ceteni ar
trebui s e acela de a ajunge la democraia de tip participa-
tiv, iar Constituia nu este altceva decat un cadru care o fa-
ce posibil, ins nu asigur prin ea insi tranziia la acest
tip de democraie. Din aceast perspectiv, considerm c s-
ar impune un nou capitol in Constituie care s se numeas-
8
c Participarea cetenilor la viaa democratic. Acesta ar
trebui s se bazeze pe urmtoarele principii:
principiul reprezentrii cetenilor la nivel local, ju-
deean, al Parlamentului Romaniei i al Parlamentu-
lui European,
principiul lurii deciziilor cat mai aproape de cetean,
acest principiu este inrudit cu cel al subsidiaritii,
principiul potrivit cruia partidele politice contribu-
ie la exprimarea voinei cetenilor. Problema partide-
lor politice este tratat in prezent din punct de vedere
constituional doar in contextul dreptului de asocie-
re ca drept fundamental. O asemenea abordare este
binevenit dar nu i sucient pentru a exprima din
punct de vedere constituional rolul partidelor politi-
ce intr-o democraie,
principiul consultrii, de ctre autoritile publice, in
vederea lurii deciziilor, a cetenilor i a asociaiilor
reprezentative,
principiul dialogului transparent i regulat intre cet-
eni i asociaii reprezentative, pe de o parte i auto-
ritile publice, pe de alt parte,
principiul consultrii sindicatelor i patronatelor de
ctre autoritile publice i al facilitrii dialogului so-
cial intre autoriti publice, pe de o parte, sindicate i
patronate, pe de alt parte, cu respectarea autonomi-
ei celor din urm. Consiliul Economic i Social exis-
t din 1997, avand un statut constituional din 2003.
Constituia nu denete aceast instituie i nici nu ofe-
r detalii despre structura sa, cu toate c aceste pre-
cizri s-ar impus cu necesitate. Ar trebui s se pre-
cizeze principiul aminitit mai sus, precum i, in acest
context, s se deneasc Consiliul Economic i Social
drept o instituie autonom, de interes public i care
contribuie la realizarea dialogului social.
Pe lang aceste principii, doar enunate aici, ar trebui gru-
pate in acelai context i urmtoarele reglementri care exis-
,
z. Soiiovi::v
t deja sau pe care le considerm necesare a luate in peri-
oada ce vine:
cele care privesc Avocatul Poporului. Acestea fac par-
te la ora actual din capitolul referitor la drepturile i
libertile fundamentale. Avocatul Poporului contri-
buie nu doar la respectarea drepturilor omului, ci ar
trebui s aib ca rol i facilitarea dialogului intre cet-
ean i instituiile statului, ca msur alternativ sau
complementar liberului acces la justiie, sugestiv
este constatarea c de existena instituiei Avocatu-
lui Poporului nu se tie prea multe sau chiar nimic in
randul cetenilor,
cele care privesc dreptul la iniiativ legislativ al ce-
tenilor, in paralel, este nevoie de simplicarea me-
canismelor legale prin care acest drept constituional
este explicitat,
cea a referendumului, Romania avand un exerciiu
defectuos de consultare naional i lipsit ind de o
cultur a dialogului public, intensicarea apelului la
referendum poate un deosebit de util poligon de
testare a gradului de maturizare democratic a soci-
etii, evident, trebuie evitate excesele i transforma-
rea cii referendumului in instrument populist sau de
lupt intre partide,
o nou reglementare prin care s se garanteze din
punct de vedere constituional accesul la informaiile
de interes public. n prezent, dreptul persoanei de a
avea acces la informaiile de interes public face parte
din acelai capitol referitor la drepturile i libertile
fundamentale. Accesul la informaii nu este doar un
drept fundamental, transpunerea sa asigur o mai ma-
re transparen in raporturile dintre cetean i insti-
tuiile publice care are ca rezultat increderea in aceste
instituii i, in consecin, un grad ridicat de partici-
pare al cetenilor la viaa democratic,
o
noi reglementri referitoare la revocarea ocialilor
alei de naiune i la referendumul abrogativ. Aceast
revocare se poate aplica aleilor locali i parlamentari-
lor. n acest din urm caz, nu este vorba de un mandat
imperativ, ci doar de o sanciune de natur constitui-
onal. Corespondena dintre nivelele local i naional
ar de natur s genereze un efect de responsabiliza-
re a aleilor naiunii, aprand un nou ltru de control,
distinct de cel partinic. Referendumul abrogativ repre-
zint posibilitatea ca un numr de ceteni s iniieze
o consultare popular avand ca obiect o lege votat de
Parlament. Efectul punerii in aplicare a acestei insti-
tuii este naterea unui dialog autentic intre naiune
i reprezentanii ei, dialog in cadrul cruia monopolul
legiferrii s nu mai e deinut de Parlament.
Minoritile,
actori ai spaiului public
Respectarea drepturilor minoritilor de orice sorgin-
te ar ele implic in primul rand o respectare a dreptu-
rilor ceteneti constituionale, vzandu-l pe resortisantul
unei minoriti de pe teritoriul Romaniei in primul rand ca
cetean cu drepturi depline al statului roman. De aici re-
zult dou consecine. n primul rand, drepturile celui ca-
re aparine unui grup minoritar sunt drepturile pe care le
are i ceteanul roman majoritar, fr a accepta nici un fel
de discriminare negativ, dar nici una pozitiv. n al doilea
rand, cetenii aparintori ai unei minoriti trebuie s-i
indeplineasc, in numele egalitii tuturor cetenilor ro-
mani in faa legii fr nici o derogare (lingvistic, econo-
mic, administrativ) indatoririle fa de statul roman.
Nu se poate accepta, in numele dreptului de a folosi limba
matern, necunoaterea limbii ociale a statului sau segre-
garea pe criterii etnice a invmantului de toate gradele.
1
z. Soiiovi::v
Segregaionismul i separatismul pe criterii etnice nu sunt
concordante cu spiritul european, cu valorile democraiei
i pluralismului democratic i nici nu contribuie la proce-
sul de integrare social prin asumarea diversitii cultura-
le. Dimpotriv. Dac specicul etnic, cultural sau religios
st la baza formrii unei sfere complet aparte de restul cor-
pului social, putem vorbi despre un eec al integrrii civice
i legale. Din acest punct de vedere nu suntem de acord cu
autonomia administrativ pe criterii etnice, considerand c
toi cetenii romani in conformitate cu principiul egali-
tii in faa legii trebuie s benecieze deopotriv de ace-
eai autonomie administrativ, indiferent de unitatea admi-
nistrativ in care locuiesc.
n contextul actual, chestiunea minoritilor istorice es-
te completat de cea a minoritilor formate in ultimele de-
cenii. Astfel, problema comunitilor de minoritari prove-
nii din rile lumii a treia este una central in multe state
europene dezvoltate. Or, aproape in majoritatea cazurilor
se merge pe dubla strategie a conservrii identitii acesto-
ra mai ales prin mijloace de comunicare in limbile mater-
ne dar i prin programe de dialog cetenesc, cunoate-
re reciproc i insuire, de ctre cei venii din alte spaii de
cultur, a culturii i rigorilor rii unde s-au stabilit. Pe fun-
dalul actelor de vandalism din mai multe periferii ale orae-
lor franceze, al numrului considerabil de strini ajuni pe
ci ilegale in Uniunea European (mai ales traversand Me-
diterana), politicile migraioniste ale Uniunii au fost revi-
zuite de mai multe ori pan acum i mai au nevoie de ca-
teva adaptri urgente. Reinem concentrarea problematicii
din jurul raportului dintre ara gazd i comunitile forma-
te in ultimul timp sau deja la a doua sau chiar a treia gene-
raie pe delitatea acestora fa de societatea de adopie i
statul de drept. Nu intampltor termenul central al acestor
dezbateri, in Germania sau Olanda de pild, este die Verfas-
sungstreue (delitatea constituional). La acest principiu se
adaug din ce in ce mai insistent cerina de a stpani suci-
:
ent de bine limba rii gazd, instrument indispensabil pen-
tru o minim integrare.
Revenind la minoritile istorice, caracterul unitar al
statului nu este incompatibil cu autonomia administrati-
v bazat pe acelai grad de descentralizare administra-
tiv-teritorial. Aceast autonomie local trebuie s con-
stituie un instrument pentru realizarea unei administraii
eciente, capabile s gestioneze mai bine problemele co-
munitilor locale i s asigure dezvoltarea economic a
acestora i nu pentru a crea discrepane de ordin institu-
ional bazate pe discriminare pozitiv. Minoritile ar tre-
bui s nu priveasc statul ca avand exclusiv rolul de a nive-
la lingvistic i a centraliza din perspectiv administrativ
i cultural, ci s accepte rolul su atunci cand este vorba
de domenii precum: asigurarea ordinii i linitii publice,
aprarea naional, coordonarea procesului de educaie la
nivel naional, cu acordarea unui rol subsidiar autoriti-
lor locale, coordonarea sntii publice i asistenei soci-
ale, asigurarea condiiilor de liber concuren i comba-
terea concentrrilor monopolistice, facilitarea accesului la
actul de justiie, coordonarea activitilor legate de pro-
tecia patrimoniului.
Toi cetenii, indiferent de originea etnic sau de credin-
a religioas, sunt inainte de toate participani la spaiul pu-
blic, ind inzestrai cu drepturi i obligaii ceteneti. Din
aceast perspectiv, separatismele i fragmentarismele insti-
tuionale, comunitare i chiar administrativ-teritoriale sunt
de natur s destructureze spaiul civic i s delegitimeze
decizia politic prin suspendarea emoional a raportului
democratic dintre minoriti i majoritate. Criza actual a
statului belgian este un elocvent exemplu in acest sens. Cu
alte cuvinte, armarea identitii etnice i cultural-religioa-
se trebuie s contribuie la intrirea statului de drept i a de-
mocraiei prin armarea principiului unitii in diversitate,
la elaborarea i crearea unor valori care s serveasc intere-
sului general, adic binelui comun.
z. Soiiovi::v
Politica local i binele comun
O dat cu integrarea in Uniunea European, tema orga-
nizrii statului, la nivelul comunitilor locale, nu mai poate
evitat. i aceasta cu atat mai mult cu cat intrarea in Eu-
ropa aduce in prim plan realitatea unui decalaj istoric intre
angajamentele asumate de Romania, pe de o parte, i mani-
era in care comunitile locale au fost guvernate, pe de alt
parte. ncepand cu ianuarie 2007, statul deine ansa istoric
de a regandi modalitatea in care se amenajeaz relaia din-
tre centru i teritoriu, fundamental pentru buna funciona-
re a politicii locale. De aceast dat, valoricarea experienei
europene este un fapt natural, iar argumentele legate de se-
paratism i dezmembrare naional, dac nu sunt aduse din
raiuni politicianiste sau revenidicativ-revizioniste, sunt ire-
levante in noul context.
Succesul moderat al regiunilor de dezvoltare, gandite ca
entiti ce nu sunt uniti administrativ teritoriale, a indicat
pan la ce punct operaiunea de soluionare parial a ches-
tiunii raionalizrii politicii locale este sortit eecului. Nu
mai puin semnicativ este i experiena rezultat din scru-
tinul local din iunie 2007: alegerea direct a preedinilor de
consiliu judeean poate avea efectul accelerrii procesului de
descentralizare administrativ, dup cum poate avea ca re-
zultat i apariia sau intrirea unor oligarhii politice i eco-
nomice la nivel judeean. Deocamdat, nu putem decat s
constatm c acest mod de scrutin a relegitimat electoral,
in cateva cazuri, stiluri de politic local autoritar. n acest
mod, o inovaie destinat s sporeasc libertatea politic lo-
cal a avut drept prim efect intrirea autoritii unor perso-
naliti dominante de strict anvergur provincial.
n perioada 1990-1996 nu au existat preocupri privind
elaborarea unei strategii de dezvoltare regional a Romani-
ei, din cauza perspectivei indeprtate de aderare la Uniunea
European dar i din cauza regimului politic: in acea peri-
oad partidele naionaliste au avut un cuvant de spus in pri-
vina guvernrii, ind chiar cooptate la guvernare, iar aces-

te partide se opuneau oricrei discuii despre amenajarea
teritoriului dup alte principii. Preocupri in acest sens in-
cep s apar doar dup 1996, ind concretizate in Legea nr.
151i1998. Aceasta prevedea crearea unor regiuni de dezvol-
tare care nu sunt denite ca uniti administrativ-teritoriale
i nu au personalitate juridic. Cele 8 regiuni de dezvoltare
s-au creat prin asocierea judeelor invecinate benevol
potrivit legii, in realitate doar prin efectul legii. Croit aa-
dar de la inceput problematic, aceast incercare de regiona-
lizare nu a avut un impact economic pozitiv, deoarece jude-
ele au in continuare o abordare mai degrab concurenial,
ceea ce face ca parteneriatele intre judee, dei ar aduce im-
portante benecii economice, s e extrem de reduse. Un
exemplu printre multe altele este procesul in prezent blocat
de construire a unui Spital de Urgen Regional la Cluj. Co-
loraturile politice diferite de la un jude la altul a fcut coo-
perarea autoritilor locale imposibil, iar disputele la nivel
local intre partidele aate la guvernare i cele din opoziie
au blocat perspectivele unui inceput de nanare.
n contextul negocierilor in vederea aderrii la Uniunea
European a aprut un nou cadru normativ pentru dezvol-
tarea regional, Legea nr. 315i2004. n prezent, colaborarea
dintre judee, Consiliile de Dezvoltare Regional, Agenii-
le de Dezvoltare Regional i ministerele de resort rmane
foarte confuz. Eterogenitatea socio-economic a judee-
lor i interesele divergente ale liderilor politici judeeni ge-
nereaz mari diferene de abordare intre planurile de dez-
voltare judeene i cele regionale. Fr legitimitate (neind
rezultatul unei asocieri benevole a judeelor), bazate pe un
cadru normativ confuz i plin de contradicii, fr o coe-
ren politic, istoric i mai ales economic, regiunile de
dezvoltare sunt in prezent nefuncionale. n ceea ce prive-
te absorbia fondurilor structurale i de coeziune ale Uniu-
nii Europene, regiunilor de dezvoltare nu li s-a acordat un
rol foarte important.
z. Soiiovi::v
Astfel, politica local nu poate separat de o tripl pro-
blematic:
denirea binelui comun ca scop ultim al oricrui
tip de politic local, indiferent de amenajrile in-
stituionale,
stimularea unui patriotism local, care s intreasc
ataamentul civic prin adugarea unei dimensiuni is-
torice i a memoriei,
organizarea, la nivel local, a unui tip de instituii care
s descurajeze concentrarea monopolistic a puterii.
inta descentralizrii nu este i nu poate decupera-
rea, teritorial, a unor satrapii care s e decuplate de
un spirit al democraiei.
n acest mod, politica local nu poate separat de teme
precum: poziia ceteanului in cadrul comunitii sale, pro-
tecia identitilor minoritare, acolo unde ponderea acesto-
ra acord zonei o specicitate aparte, consolidarea pluralis-
mului politic. Semnicaia principiului subsidiaritii se cere
raportat la aceste valori fr de care solidaritatea i coeziu-
nea naional nu pot imaginate.
Judeul reprezint cea mai veche form de organizare ad-
ministrativ care a fost extins progresiv la intreg teritoriul. Au
existat dou incercri de a crea un nivel de organizare superi-
or judeului, ambele ind opera unor regimuri nedemocrati-
ce: cel autoritar al lui Carol al II-lea i cel comunist. Din aceste
constatri nu se poate trage, evident, concluzia c o eventual
reform a organizrii administrativ-teritoriale in sensul acor-
drii de personalitate juridic regiunilor ar nedemocratic, ci
doar c incercrile precedente nu pot invocate drept exem-
ple de urmat. Regiunea a fost intotdeauna impus in Roma-
nia in mod articial, fr consultarea cetenilor, cu scopul de
a centraliza exercitarea puterii. Aceasta nu inseamn c o re-
form in sensul de mai sus trebuie exclus de plano, contex-
tul ind astzi diferit datorit integrrii Romaniei intr-o for-
m de organizare suprastatal Uniunea European care
are ca obiectiv fundamental dezvoltarea regional.
o
A dota regiunile de dezvoltare cu personalitate juridic,
cu pstrarea sau nu a judeului ca form de organizare ad-
ministrativ-teritorial, nu reprezint o opiune care poate
luat in calcul, cel puin in prezent. ncercrile de a trans-
forma regiunea intr-o unitate administrativ distinct sau,
cel puin, cu capacitate administrativ nu i-au dovedit via-
bilitatea sau nu au fost duse pan la capt. Soluia pentru a
iei din dilema jude versus regiune este dat de consacra-
rea constituional a principiului subsidiaritii potrivit c-
ruia entitatea administrativ superioar acioneaz numai
dac i in msura in care obiectivele acelei aciuni nu pot
indeplinite de o alt entitate administrativ situat la un ni-
vel inferior.
Politica local nu poate atinge binele comun prin recru-
tarea pe baza listelor de partid i in absena responsabilitii.
Pentru a incuraja legtura intre aleii locali i comunitile pe
care acetia le reprezint este necesar ca nu numai primarii
dar i consilierii locali s e alei pe baza sistemului de vot
majoritar. Introducerea acestui mecanism ar face posibil ca
un principiu, care cuantic responsabilitatea aleilor locali,
s e impus. Acest principiu este cel al revocabilitilor ale-
ilor locali primar, consilieri locali, preedinte de consiliu
judeean. Necesitatea acestui principiu deriv din constata-
rea c cetenii, cu ocazia alegerilor locale, au ocazia s se
exprime doar odat la patru ani, fr a putea s controleze
in vreun fel dac cei alei ii respect promisiunile. Aceast
situaie poate remediat cu condiia acceptrii principiului
de mai sus, practicat ca atare i in alte democraii.
Felul in care arat politica local in prezent nu poate se-
parat de modul in care este gandit amenajarea administra-
tiv a teritoriului. Aceasta dateaz din 1968 i nu mai poate
constitui in momentul de fa o form de organizare adec-
vat necesitilor de dezvoltare ale Romaniei. Motivul este
acela c Legea nr. 2i1968 enuna urmtoarele criterii care au
fost avute in vedere pentru delimitarea judeelor: condiiile
geograce, economice, social-politice, etnice, cultura i edu-
;
z. Soiiovi::v
caia. Majoritatea acestor criterii nu mai sunt identice astzi
cu felul in care acestea artau cu 40 de ani in urm. O no-
u delimitare a judeelor se impune i aceasta trebuie s ia
in calcul geograa, tradiia, capacitatea administrativ, di-
ferenele de cultur politic (exist diferene mari de la un
jude la altul in ceea ce privete denirea i abordarea pro-
blemelor de interes judeean). Prin aceast delimitare trebu-
ie evitat crearea de entiti administrative care s grupeze
exclusiv o minoritate etnic.
SUBSIDIARITATEA
3
o1
Tvvrvui ov sunsioivi::v vvoviv oi:v-u termen
militar latin, subsidium, care semnic trup de rezerv.
Autorii care s-au ocupat de acest concept consider c re-
ziduurile sale ideatice se regsesc la Aristotel i Toma de
Aquino, ceea ce nu ar trebui s ne surprind tiut ind faptul
c reecia asupra subsidiaritii a acompaniat intotdeauna
pe cea asupra bunei funcionri a unei societi. De aseme-
nea, se consider c modul de aciune i organizare al nii in
primele secole cretine reprezint o bun aplicare a ceea ce
astzi inelegem prin subsidiaritate.
Un termen vechi n context nou
Pentru cateva secole, termenul va oarecum ignorat
sau, cel puin, nu va exploatat la adevrata lui valoare.
Abia la sfaritul secolului XIX, in plin lupt anti-moder-
nist, Biserica Catolic incepe s invoce principiul subsidi-
aritii i nu intampltor. Este un moment in care ideologi-
ile incepuser s pun in discuie rolul Bisericii in societate
i, dup valuri succesive de secularizri forate ale bunu-
rile sale, s o someze s ii demonstreze utilitatea. Acest
context explic de ce in cadrul doctrinei sociale a Biseri-
cii ideea de subsidiaritate capt pe lang sensul pozitiv i
unul negativ, de non-ingerin, subsidiaritatea ind consi-
derat a suma ingerinelor necesare, suciente pentru a
o:
face posibil libertatea persoanei i a comunitii de cre-
din de care aparine.
La origini, subsidiaritatea era intemeiat pe un consens
religios i pe ideea binelui comun ca obiectiv universal. Sub-
sidiaritatea de tip modern circumscrie binele comun unui an-
samblu de exigene care condiioneaz libertatea persoanei.
Fidel mediului su de natere, subsidiaritate are un funda-
ment diferit fa de alte concepte politice, datorit faptului
c se inspir dintr-o religie i nu din ideologiile modernitii.
Subsidiaritatea este conceptul de baz al cretin- democra-
iei europene, neputand asimilat liberalismului sau soci-
al-democraiei: energiile persoanei, in viziune cretin-de-
mocrat, nu trebuie suprimate, sub pretextul distribuirii lor
inegale (ca in cazul liberalismului), dar nici nu trebuie igno-
rate (ca in cazul concepiilor care stau la baza viziunii des-
pre welfare state i statul asistenial).
Natura i caracteristicile
subsidiaritii
Natura subsidiaritii este greu de denit: este in ace-
lai timp un principiu de organizare a structurii sociale, un
principiu de drept, o norm de organizare social, un prin-
cipiu de msur a scopurilor politice sau de distribuire a
competenelor. Ideea de subsidiaritate pornete de la dis-
tincia dintre colectivitatea component i cea compus,
aat la un nivel inferior, aceasta din urm poate decla-
rat cu titlu subsidiar competent pentru rezolvarea anu-
mitor probleme. Repartiia competenelor se poate face in
avans, ex tunc, prin dispoziia unei norme aate in varful
ierarhiei ( Constituia) sau ex nunc, ulterior, dup ce colec-
tivitatea compus a acionat deja fr s fost in mod ex-
pres abilitat.
n literatura de specialitate s-au articulat intre timp pa-
tru caracteristici ale principiului subsidiaritii:
o
. Sunsioivi::v
1) centralitatea omului capabil s e responsabil pentru
deciziile sale,
2) competena primar de a identica resursele i moda-
litile de susinere a vieii proprii i a familiei revine
persoanei ca atare (singularis hominibus), ceea ce in-
seamn c statul sau orice organism social nu au voie
s intervin nesolicitai,
3) statul este binevenit i solicitat s intervin in momen-
tul in care persoana sau comunitatea mic nu fac fa
rezolvrii propriilor necesiti,
4) dup restabilirea capacitilor persoanei sau ale comu-
nitii de a se descurca independent dup formula
te ajut ca s te ajui , statul are datoria s se retra-
g, adic nu trebuie s controleze sau s supraveghe-
ze pe cei pe care ii asistase inainte.
Altfel spus, prin subsidiaritate se inelege acel raport al
statului cu societatea care, plecand de la premisa funda-
mental c persoana sau comunitatea civil ori cea religi-
oas sau de orice fel sunt deplin contiente i responsabi-
le, nu intervine nesolicitat i nedorit, atata vreme cat sunt
respectate cadrele legale. Mai departe, solicitat s intervi-
n, adic s ajute ceea ce nu este tot una cu preluarea in-
tegral i denitiv a sarcinii persoanei sau comunitii ca-
re solicit ajutorul prin mijloacele sau specice, statul
nu trebuie s acioneze substitutiv. Subsidiaritatea nu este
tot una cu substituia. O diferen pe care o triesc direct
mai ales cei obinuii cu statul paternalist. Subsidiaritatea
nu vrea s genereze dependene sau alte forme de condi-
ionare reciproc pe termen lung. Principiul subsidiarit-
ii, atunci cand este aplicat, se concretizeaz in termeni de
parteneriat. Cum ar cei dintre sfera public i cea priva-
t. Din pcate, acest parteneriat public-privat nu a fost ex-
ploatat la noi in intregime i pe msura oportunitilor ce
le oferea unei societi ieite din matca ideologic a statu-
lui totalitar i care trebuia s se obinuiasc cu ipostaza de
arbitru neutru a acestuia.
o
Aplicaii
ale principiului subsidiaritii
Aplicaii ale subsidiaritii pot identicate la toate ni-
velele: la nivel cultural-educaional prin conservarea speci-
cului, la nivel regional prin incurajarea iniiativelor locale,
la nivel naional prin cultivarea unitii in diversitate. Prin-
cipiul subsidiaritii a stat la baza crerii Comunitilor Eu-
ropene, chiar dac nu a fost enunat ca atare. De abia prin
Tratatul privind Uniunea European ( Tratatul de la Ma-
astricht) din 1992 subsidiaritatea este menionat ca prin-
cipiu in articolul 3b:
n domeniile care in de competena sa exclusiv, Comunitatea va
aciona potrivit principiului subsidiaritii numai dac i in m-
sura in care obiectivele aciunii nu pot indeplinite ecient de
statele membre.
Tratatul de la Lisabona a modicat acest articol al Tra-
tatului privind Uniunea European care in noua sa form
precizeaz:
n domeniile care nu in de competena sa exclusiv, Uniunea in-
tervine numai dac i in msura in care obiectivele aciunii pre-
conizate nu pot realizate in mod satisfctor de statele membre
nici la nivel central, nici la nivel regional i local, dar datorit di-
mensiunilor i efectelor aciunii preconizate, pot realizate mai
bine la nivelul Uniunii.
Se pune intrebarea dac subsidiaritatea este un principiu
care se refer numai la raporturile intre Uniunea European
i statele membre. Suntem inclinai s credem c aceast in-
terpretare nu mai este cea adecvat. Prin comparaia felului
in care subsidiaritatea a fost denit in Tratatul de la Ma-
astricht i in Tratatul de la Lisabona, observm c s-a adu-
gat dimensiunea regional i cea local. n plus, Tratatul de
la Lisabona are anexat un Protocol privind aplicarea princi-
piilor subsidiaritii i proporionalitii al crui Preambul
o
. Sunsioivi::v
specic faptul c deciziile trebuie luate cat mai apropiat
de cetenii Uniunii i introduce forme concrete de aplica-
re a principiului subsidiaritii in raporturile dintre institu-
iile Uniunii Europene i parlamentele naionale. Tratatul de
la Lisabona nu este inc in vigoare i se a intr-un relativ
impas datorit respingerii sale prin referendum in Irlanda,
ins aceste dispoziii arat foarte clar tendina pe plan eu-
ropean de a nu mai privi subsidiaritatea ca ind limitat la
sfera relaiilor intre Uniunea European i statele membre,
ci ca pe un principiu care se poate aplica la mai multe nive-
le de organizare politic.
Nu s-a mers atat de departe pe plan european incat s se
impun introducerea principiului subsidiaritii in legislaii-
le statelor membre ale Uniunii Europene, ins considerm c
garantarea acestui principiu la nivel naional nu poate decat
s faciliteze o mai bun integrare a statelor in cadrul proiec-
tului politic european. Republica Federal Germania, statul
care aplic cel mai riguros principiul subsidiaritii, nu l-a
introdus in Legea Fundamental decat ca urmare a necesi-
tii raticrii Tratatului de la Maastricht. Un alt stat care
aplic acest principiu, SUA, nu il menioneaz in Constitu-
ie. Aadar, nici un stat membru al Uniunii Europene nu are
obligaia expres de a aplica principiul subsidiaritii in re-
laiile dintre autoritatea central i cea local, ins, in even-
tualitatea in care o face, faciliteaz o relaie mai bine struc-
turat cu instituiile Uniunii Europene. Punerea efectiv in
aplicare a Tratatului de la Lisabona va face ca dezbaterea
asupra necesitii introducerii subsidiaritii la nivel naio-
nal s e relansat.
Pentru a ne racorda la dezbaterea actual pe plan euro-
pean privind nivelele de organizare politic in legtur cu
care este necesar aplicarea subsidiaritii, trebuie marca-
te unele direcii de aciune pe care le considerm eseniale
pentru fundamentarea in spaiul romanesc a oricrui pro-
iect politic de inspiraie cretin.
oo
Subsidiaritatea
n legislaia romneasc
n Romania, situaia reglementrii principiului subsi-
diaritii a fost pan de curand confuz. Constituia nu
il menioneaz expres la articolul consacrat principiilor
pe care se intemeiaz administraia public din unitile
administrativ-teritoriale.
Legea administraiei publice locale nr. 215i2001 enun-
principiile pe baza crora se organizeaz i funcionea-
z administraia public in unitile administrative-teri-
toriale, iar printre acestea nu se regsete subsidiaritatea.
Ultima modicare de substan a acestei legi care s-a f-
cut prin Legea nr. 286i2006 nu introduce subsidiaritatea
printre aceste principii. Pe de alt parte ins, aceeai le-
ge menioneaz principiul lurii deciziilor cat mai aproa-
pe de cetean. Evident, nu putem s nu ne intrebm de
ce aceste prevederi nu s-au regsit pan acum in practi-
ca politic romaneasc. Precedenta Lege cadru a adminis-
traiei publice locale, nr. 69i1991, avea aceeai logic. Ea a
fost modicat prin OUG nr. 107i1999 care includea ter-
menul de subsidiaritate, ins, din nefericire pentru recep-
tarea juridico-politic a subsidiaritii, acest act normativ
a fost declarat neconstituional (din alte motive decat cel
legat de introducerea acestui principiu). Legea cadru pri-
vind descentralizarea nr. 339i2004 meniona acest prin-
cipiu ca fcand parte dintre cele pe baza crora trebuie s
se desfoare procesul de descentralizare, fr ins a-i da
o deniie. Un pas important a fost fcut prin noua Lege
cadru privind descentralizarea, nr. 195i2006 (care a abro-
gat Legea nr. 339i2004), principiul subsidiaritii ind de-
nit in felul urmtor:
[...] exercitarea competenelor de ctre autoritatea administraiei
publice locale situat la nivelul administrativ cel mai apropiat de
cetean i care dispune de capacitate administrativ necesar.
o;
. Sunsioivi::v
De remarcat c expresia capacitate administrativ nece-
sar este extrem de subiectiv i datorit acestui fapt apli-
carea principiului subsidiaritii poate intampina in prac-
tic numeroase diculti.
Avem astfel garantat principiul subsidiaritii in legisla-
ia romaneasc, ins incomplet i fr a se descrie modali-
tile prin care acest principiu poate pus in aplicare. De
asemenea, subsidiaritatea a inceput s e prezent in cadrul
discursului public, de unde pan mai ieri era absent cu de-
svarire. Considerm c este necesar ca principiul subsidi-
aritii s e ridicat la rangul de norm constituional. O
form concret pentru a facilita aplicarea acestui principiu
este consacrarea la nivel constituional a regulii cooperrii
pe baze exibile a unitilor administrativ-teritoriale jude-
e, orae, comune. Acest tip de cooperare la trei nivele poate
da natere unor entiti noi, dotate cu personalitate juridi-
c. Diferena intre judee, orae, comune i aceste noi enti-
ti este c acestea din urm trebuie s aib calitatea de per-
soane juridice de drept privat, rezultat al asocierii benevole
pentru realizarea unor proiecte comune, expresie a voinei
cetenilor, spre deosebire de actualele forme de organiza-
re care sunt considerate persoane juridice de drept public
i sunt expresia voinei statului. Prin acest mecanism, im-
portante resurse ar putea puse in comun pentru realiza-
rea unui interes general, punere in comun limitat tempo-
rar, pan la realizarea scopului cooperrii.
La ora actual, cooperarea unitilor administrativ-terito-
riale este tratat de legiuitor intr-o manier incomplet. Ast-
fel, potrivit Legii nr. 215i2001 unitile administrativ-terito-
riale au posibilitatea s se grupeze in asociaii de dezvoltare
comunitar, dar nu exist stimulente nanciare pentru aces-
te asocieri, care s-i fac pe edilii locali s prote de aceast
oportunitate, lsand la o parte interesele mici, izolaioniste.
Fr stimulente de ordin politic i nanciar, asocierile nu se
realizeaz. Politica nanrii de la bugetul de stat sau jude-
ean a localitilor care nu au capacitate administrativ incu-
o8
rajeaz aceast reinere. Dac, dimpotriv, transferurile de la
bugetul de stat acordate autoritilor locale, fr de care aces-
tea ar intra in insolvabilitate, ar direcionate astfel incat s
incurajeze constituirea asociaiilor de comune, orae i jude-
e, s-ar ajunge, in timp, la o reorganizare logic, asumat i
acceptat, a teritoriului administrativ. n acest context, tre-
buie adugat c este necesar voin politic pentru a descu-
raja formarea de noi comune din divizarea celor existente i,
de asemenea de a nu nana comunele care nu au capacita-
te administrativ s se autosusin. Asistm la fenomen in-
grijortor, cel al fragmentrii administrative, concretizat in
ininarea de noi i noi comune prin divizarea celor existen-
te, ceea ce duce la scderea capacitii administrative la nivel
local, creterea dependenei de fondurile care vin de la nivel
judeean sau central, cu consecina politizrii excesive a vie-
ii administrative la acest nivel. Asociaiile de comune, ora-
e, judee prezint avantajul de a putea angaja administratori
publici i personal calicat, a gestiona in comun servicii pu-
blice prea costisitoare pentru a gestionate separat, a aplica
impreun cu mai mult succes pentru nanri etc.
Pe de alt parte, aplicarea principiului subsidiaritii nu
poate exclusiv de natur juridic. Subsidiaritatea este o ex-
presie a colaborrii intre nivelul local i cel central, intre stat
i actorii sociali, intre colectivitate i cetean. Subsidiarita-
tea are un rol decisiv de asemenea i la nivelul parteneriate-
lor public privat. Lipsa unei reecii politice legat de acest
principiu in Romania are drept efect direct faptul c parte-
neriatele menionate, dei incurajate de legiuitor i de Uni-
unea European, nu pot s e concretizate la nivelul dorit,
avand uneori consecine denaturate. Un alt exemplu se re-
fer la colaborarea dintre nivelul central i cel local in cadrul
partidelor politice, de multe ori decitar tocmai din cauza
faptului c repartizarea de competene potrivit principiului
subsidiaritii este ignorat. Numai o schimbare de atitudi-
ne real din partea clasei politice va face ca subsidiaritatea
s e in mod efectiv pus in aplicare.
o,
. Sunsioivi::v
Considerm c subsidiaritatea se poate aplica numai in-
tre parteneri egali. Trebuie intrit dimensiunea coordonrii
atunci cand discutm despre raporturile intre stat i autori-
tile locale, in detrimentul subordonrii, atat de rspandi-
t in momentul de fa i legiferat ca atare. Punerea in apli-
care a subsidiaritii la nivel politic ar scoate in eviden i
mai bine rolul fundamental al persoanei, mai ales privit in
calitate de cetean i al comunitilor locale. n materie de
guvernare, ceteanul are prioritate in faa comunitii loca-
le, iar comunitatea local in faa statului. Ceteanul trebuie
lsat, de stat i de comunitatea local creia ii aparine, s ii
asume singur sau in asociere cu alii sarcinile pe care este in
stare s le indeplineasc. Tot astfel, statul trebuie s cedeze
decizia ctre comunitile locale, iar comunitile mai mari
ctre cele mai mici ( familia), pentru ca acestea s ii decid
viitorul pe baza resurselor i nevoilor proprii. Prin comuni-
ti locale nu inelegem doar acele comuniti organizate din
punct de vedere al administraiei publice locale, ci i comu-
nitile religioase, indiferent de confesiune. Acestea ar pu-
tea implicate mai ecient in denirea politicilor guverna-
mentale care vizeaz intrirea autonomiei locale.
Principiul subsidiaritii trebuie de asemenea i mai ales
aplicat la nivel cultural i educaional. Aceste niveluri nu pot
coordonate ecient exclusiv de la nivelul administraiei
centrale, iar pe de alt parte implicarea exclusiv adminis-
traiei locale in aceste domenii ar de asemenea inecien-
t. Iniiativele locale ar trebui mai mult incurajate in aceste
domenii, in msura in care statul nu poate i nu trebuie s
gestioneze toate aspectele legate de cultur i educaie. Con-
cret, in privina educaiei este necesar ca autoritile publi-
ce nu doar statul, dac se dorete descentralizarea inv-
mantului prin implicarea autoritilor locale s asigure
accesul echitabil la toate formele de invmant al copiilor i
tinerilor provenii din familii defavorizate sau din serviciile
de plasament, prin instituirea unor msuri de protecie so-
cial complementare i care intervin doar in msura in care
;o
sunt realizate condiiile de aplicare a principiului subsidia-
ritii. Autonomia universitar trebuie regandit tot pe baza
aplicrii principiului subsidiaritii, mai ales in ceea de pri-
vete dimensiunea nanciar a acestei autonomii, dar i in
privina lurii deciziilor care privesc organizarea vieii uni-
versitare. Subsidiaritatea ar trebui de asemenea pus in va-
loare i in privina raporturilor intre regiunile de dezvoltare
(in msura in care statutul acestora va mai bine denit, -
ind deocamdat simple ciuni administrative) i autorit-
ile administraiei locale.
S-a considerat deseori c subsidiaritatea este un con-
cept strin spaiului public romanesc, datorit faptului c
ar de inspiraie exclusiv catolic, argumentandu-se ast-
fel c introducerea acestui principiu ar o form fr fond.
Respingem asemenea interpretri, datorit faptului c sub-
sidiaritatea este echivalentul politic al autocefaliei, princi-
piu de funcionare al Bisericii Ortodoxe. Biserica Catoli-
c a preluat acest principiu atunci cand a fost necesar s
contureze o doctrin social care s ii justice intervenia
in sfera public, iar ulterior oamenii politici au descope-
rit cat de relevant poate subsidiaritatea pentru organi-
zarea unei societi statale, ceea ce a fcut ca subsidiarita-
tea s devin in primul rand un concept politic. Nu exist
nici un impediment ca acest parcurs s e reeditat i in
Romania prin intermediul unui proiect politic de inspira-
ie cretin-democrat.
De la sinodalitate la subsidiaritate:
un traseu politico-ecleziologic
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I aducea aminte oa-
menilor politici, cu ocazia unui discurs inut in 1994 in fa-
a Adunrii Parlamentare a Consiliului Europei, de originile
eclesiologice ale subsidiaritii, traducere a practicii existen-
te in Ortodoxia genuin:
;1
. Sunsioivi::v
[...] Este frapant c organizarea real democratic a Bisericii Orto-
doxe cu al su grad de autonomie administrativ i de autoritate
local a episcopilor, a patriarhilor i a Bisericilor autocefale, dar i
cu a sa unitate euharistic in credin reprezint un prototip re-
cent instituionalizat de ctre Uniunea European sub numele de
principiu al subsidiaritii ca ind metoda cea mai ecace in ceea
ce privete articularea puterilor i a responsabilitilor.
Cariera acestui concept politic nu s-a incheiat, dimpotri-
v. Ca principiu, aa cum am vzut, subsidiaritatea s-a pro-
lat in discursul politic i etic relativ recent. i aceasta in
ciuda faptului c problematica subsidiaritii in raporturile
sociale se regsete deja, aa cum am artat, la Aristotel sau
Toma de Aquino, dar i la ganditori politici precum Johan-
nes Althusius, Dante, Wilhelm Emmanuel von Ketteler sau
ca fundament al aciunii oamenilor politici, cum este cazul
lui Abraham Lincoln, Konrad Adenauer sau Jean Monnet.
Din punct de vedere teologic, primul care relanseaz subsi-
diaritatea ca principiu al eticii cretine este Papa Pius XI, in
enciclica social Quadragesimo anno, din 1931.
Subsidiaritatea nu se aplic doar raportului persoan-
societate, mare-mic, puternic-slab, stat-comunitate loca-
l, ci i, sau mai ales, raportului dintre dou entiti diferite
ca structur, legitimare i nalitate, aa cum este cazul celui
dintre Biseric i culte religioase i stat. La rigoare, pentru a
nu transforma colaborarea in colaboraionism, raportul Bi-
seric stat (generic formulat) nu poate altfel decat sub-
sidiar. Biserica este autonom in ceea ce privete necesiti-
le i rigorile ei interne de baz, dar poate cere asisten din
partea statului atunci cand, avand in plan un proiect cu im-
plicaii sociale majore, nu il poate duce la capt de una sin-
gur. n acel moment, in care care statul este solicitat, rs-
punsul acestuia nu este facultativ, dar nici nu poate ineles,
atunci cand este pozitiv, drept o favoare. n opinia noastr,
statul nu se poate refugia de campul social din care fac parte
i Bisericile sau confesiunile religioase, alturi de toate cele-
lalte forme de asociere, pretextand lipsa resurselor nanci-
;:
are sau a voinei politice. Dac din perspectiva sferei priva-
te sau a instituiilor de interes public (ceea ce nu inseamn
c ii pierd, in raport cu statul ca expresie prin excelen a
sferei autoritii publice, caracterul privat, adic autonom),
cererea adresat statului corespunde principiului subsidia-
ritii, rspunsul statului trebuie s corespund celui al so-
lidaritii, o alt valoare de baz a viziunii cretine a demo-
craiei pe care o considerm aplicabil politic in momentul
actual. Dac statul inelege s ii exercite autoritatea doar la
nivelul recoltrii impozitelor de la populaie, atunci orice ini-
iativ caritabil din partea Bisericii solicit vehement con-
tiina social a personalului din aparatul de stat.
Subsidiaritatea este forma practic, structural, prin ca-
re deciziile politice catig in transparen i reprezentabi-
litate prin faptul c acestea sunt aduse mai aproape de ce-
teni. Peste limitele exerciiului politic, subsidiaritatea este
baza oricrei aciuni publice. Un exemplu il reprezint co-
munitile religioase. ntreg angajamentul social al comuni-
tilor religioase trebuie vzut ca atare: ca forme subsidiare
de a veni in intampinarea nevoilor i crizelor unei societi
din ce in ce mai puin secondate de instituiile unui stat in
deriv. Acest efort subsidiar trebuie meninut i dup ce, spe-
rm, sistemele de protecie social din Romania vor incepe s
funcioneze mai bine. Comunitile religioase pot contribui
decisiv la formarea unei contiine potrivit creia asistena
statului nu inseamn degrevarea celui asistent de obligaia
comunitar de a presta o munc sau un serviciu.
Trebuie marcat o cotitur in mentalitatea asistenei soci-
ale din partea statului i a celor asistai. Aplicarea principiu-
lui subsidiaritii in raporturile dintre stat i grupurile socia-
le defavorizate inseamn detaarea de viziunea asistenial a
statului. Aceasta incurajeaz dependena celor asistai i ma-
nipularea populist din partea guvernanilor, exploatarea de
o manier cinic de ctre politicieni a nevoilor sociale. Or,
ajutorul statului este cu atat mai ecient i mai depolitizat
(in sensul de mai sus) cu cat se adreseaz doar persoanelor
;
. Sunsioivi::v
sau segmentelor sociale care sunt in mod real in dicultate,
are un interval de timp precis delimitat, ofer posibilitatea
recatigrii independenei materiale i nu are un nivel atat
de mare incat s e considerat, abuziv, drept o alternativ
comod la munca proprie (vezi reformele Hartz din Germa-
nia). Acestea sunt in opinia noastr principiile pe baza cro-
ra trebuie s se structureze reecia politic asupra venitului
minim garantat i a ajutoarelor sociale din partea statului.
n viziunea cretin, compasiunea pentru grupurile vul-
nerabile trebuie s aib la baz respectul fa de caracterul
inalienabil i sacru al vieii persoanei umane. Asistena sta-
tului in subsidiar cu cea oferit de asociaiile civile i comu-
nitile religioase trebuie s aib drept nalitate asumat ca
atare respectul demnitii persoanei i asigurarea egalit-
ii de anse. Concret, suntem de prere c, pentru a asigura
integrarea in societate a persoanelor i grupurilor defavori-
zate sau vulnerabile, ar trebui acordat prioritate serviciilor
de asisten la domiciliu. Constatm cu regret c majorita-
tea instituiilor de asisten social ale Statului din Roma-
nia post-comunist (cminele pentru orfani i btrani, colile
speciale, centrele de plasament ale copiilor strzii, cantinele
i magazinele sociale, sanatoriile pentru pensionari, institu-
iile care ar trebui s acioneze in caz de calamiti i situaii
de urgen etc.) nu i-au onorat nalitatea comunitar, mo-
tiv s vedem in angajarea social a Bisericilor i confesiuni-
lor o soluie profund subsidiar.
DEMNITATEA
4
;;
DcX oorii coruisruiui sv vo:v rezuma in ca-
teva cuvinte, atunci dispreul fa de om, in ciuda propagan-
dei legate de omul nou i demnitatea acestuia, este in mod
hotrator denitoriu. n fapt, toate regimurile totalitare au
drept numitor comun clcarea in picioare a demnitii, de
unde i inclinaia liderilor abuzivi spre arestri in mas, ex-
pulzri i crime. La dou decenii de la cderea comunismu-
lui politic este cazul s ne intrebm dac am reuit s restabi-
lim, juridic i practic, cadrele menite s garanteze fr ezitri
i s apere integral demnitatea uman.
Contextul juridic naional
i internaional
Constituia Romaniei plaseaz demnitatea omului intre
valorile supreme care sunt garantate. n realitate, demni-
tatea uman nu este numai o valoare care trebuie garanta-
t constituional, ci reprezint fundamentul axiologic al tu-
turor drepturilor omului, indiferent dac sunt garantate sau
nu prin Constituie. n consecin, referirea la demnitatea
uman, denit ca valoare suprem, ar trebui s deschid
titlul din Constituie dedicat drepturilor i libertilor fun-
damentale, realizandu-se astfel o racordare la felul in care
alte constituii i documente internaionale de drepturi ale
omului trateaz problema demnitii umane. Legea Funda-
;8
mental a Republicii Federale Germania o plaseaz chiar in
primul articolul, aceasta ind una din prevederile constitu-
ionale declarate a face parte din cele care nu pot revizui-
te. Revenim mai jos asupra acestei prevederi constituiona-
le care poate servi drept model inclusiv nou. Constituia
Africii de Sud o include de asemenea, demnitatea uman -
ind considerat valoarea care fundamenteaz toate celelalte
drepturi garantate constituional. Capitolul dedicat dreptu-
rilor fundamentale, civile i sociale din Constituia Elveiei
se deschide la randul su cu o referire expres la demnitatea
uman. Curtea European a Drepturilor Omului consider
de asemenea in jurisprudena sa c demnitatea uman re-
prezint esena obiectivelor fundamentale inscrise in Con-
venia European a Drepturilor Omului, aceasta ind astfel
plasat deasupra tuturor celelalte drepturi ale omului garan-
tate prin aceast Convenie.
Poate c cel mai bun argument in favoarea revalorizrii
rolului acordat demnitii umane printr-o referin in titlul
dedicat drepturilor i libertilor fundamentale in Consti-
tuie este modul de redactare al Cartei Drepturilor Funda-
mentale a Uniunii Europene. Demnitatea uman apare in
Preambulul acestei Carte, este totodat titlul primului ca-
pitol i este deopotriv reglementat in primul articol. n
Explicaiile Cartei, redactate de Prezidiul Conveniei Eu-
ropene pentru Viitorul Europei, document care constituie
o surs ocial de interpretare a acestei Carte, se precizea-
z: demnitatea uman nu este doar un drept fundamental,
ci constituie baza real a drepturilor fundamentale. Expli-
caiile dau ca exemplu Declaraia Universal a Drepturilor
Omului din 1948, care acord o importan deosebit con-
ceptului de demnitate uman. Mai mult, potrivit Explicai-
ilor, demnitatea uman este o valoare care trebuie protejat
chiar i atunci cand exerciiul drepturilor fundamentale este
restrans. Altfel spus, chiar i in condiiile unui stat autoritar
care refuz raticarea documentelor internaionale privind
drepturile omului, demnitatea persoanei umane rmane in-
;,
. Dvri::v
alienabil i poate constitui, in cazul inclcrii ei, motiv de
acuzaie in justiie.
De la omul nou la cel din postcomunism:
continuitatea umilinei
Una dintre consecinele absenei dezbaterii in jurul ches-
tiunii sociale in Romania post-totalitar este nu doar lipsa de
corelare intre demnitate i restul drepturilor fundamentale
ale omului, ci amanarea sau ignorarea necesitii redeni-
rii omului de azi, a supravieuitorului celui nou, promovat
violent de ctre comunism. Nu este vorba aici de inlocuirea
unei ideologii cu alta, miza ind depirea total, fr rest,
de viziunea totalitar asupra societii i a cetenilor care
o compun.
Oricat de teoretic pare, problema deniiei sociale a omu-
lui ca in inzestrat cu demnitate este una concret, cu ur-
mri vizibile i pe termen lung. Modul cum este denit sau
vzut generic omul prin excelen de ctre oamenii aai in
posesia puterii, dac viaa lui are sau nu pre, dac persona-
litatea ecruia in parte are sau nu valoare, dac este sau nu
in centrul ateniei statului, dac este liber sau inut in tem-
nia fricii i a neincrederii, dac se reduce la o mas biologi-
c, fr alt dimensiune, cultural sau spiritual, dac este
sau nu irepetabil, dac este un subiect al milei publice, da-
c are i alte caliti, drepturi i, in cele din urm, demnitate
toate aceste aspecte, pri din deniia complex a omu-
lui ca persoan i in social, inueneaz nemijlocit de-
ciziile politice, legile i ordinea impus cu ajutorul acestora.
Generalizand, se poate spune c varstele istorice ale uma-
nitii sunt tot atatea ilustraii ale deniiilor concurente i
succesive ale omului.
Un exemplu in acest sens il are in cazul nostru comu-
nismul, sistemul politic bazat pe o minciun ontologic, pe
egalitatea absolut impus cu mijloace absolutiste. Nebunia
8o
bolevic a umplut nu doar campurile de lupt cu milioa-
ne de cadavre, ci a reuit s transforme ri i pri de con-
tinente in enorme laboratoare ale unui experiment social
fr precedent. Omul nou trebuia s se intrupeze pe rui-
nele unei umaniti contestate radical. Noutatea nu era po-
trivit acestei gandiri doar rezultatul unui progres, ci in egal
msur emergena cvasi-divin a unei fpturi nemaiintalni-
te prin eliberarea unor fore (proletare) pan atunci laten-
te. Or, pentru a ajunge aici, orice sacriciu era permis. Pro-
misiunea noutii, a societii comuniste fr clase sociale
i depind cu mult standardele de via ale capitalismului,
fcea posibil i recomandabil asasinarea trecutului i a ce-
lor care il reprezentau.
Un alt exemplu, la fel de sugestiv i de apropiat in timp
i spaiu, il ofer naional-socialismul german. Dac proiec-
tul comunist dorea impunerea unei rase umane noi forma-
t din alogeni adui la numitorul comun al foamei de putere
(Proletari din toate rile, unii-v!), imperiul hitlerist de o
mie de ani reprezenta spaiul vital de manifestare a unei rase
umane pure, neamestecate. Aa cum noutatea comunist se
construia cu preul lichidrii vechiului sistem social, domi-
naia rasei ariane se realiza prin crima selectiv, puricarea
etnic i dominarea popoarelor considerate inferioare. Do-
rina implinirii ideii germanice fcea ca niciun pre, inclusiv
acela al distrugerii propriei ri, s nu e prea mare. n ciuda
similitudinilor datorate aceleiai energii malece, diferena
dintre cele dou momente traumatizante ale istoriei recente
este evident. Astfel, in timp ce Germania post-belic, asistat
de puterile invingtoare, a trecut la o revizuire fundamental
a instituiilor sale, in majoritatea rilor ex-comuniste, boga-
te de altfel in bibliograi de analiz istoric i intelectual a
fenomenului totalitar, consecinele politice au fost minime.
Aa cum am amintit mai sus, noua Constituie german de
la 23 mai 1949 precizeaz deja in primul articol:
Demnitatea omului este intangibil. Respectarea i apra-
rea acesteia este obligaia tuturor organelor puterii de stat.
81
. Dvri::v
Formula juridic, aat pan in prezent in mijlocul dez-
baterii exegetice, exprim tocmai dorina ferm de a face im-
posibil repetarea abuzului asupra omului in virtutea unei
deniii particulare despre acesta. Omuliceteanul revine
in centrul ateniei puterii publice, totul se face in funcie de
drepturile i in respect deplin fa de personalitatea i inte-
gritatea trupeasc ale acestuia (vezi art. 2, alin. 1 i 2). Potri-
vit interpretrii acestor prevederi constituionale, persoanele
care se fac vinovate de inclcarea demnitii omului nu pot
prelua funcii publice aa cum, in virtutea aceluiai articol,
experienele cu material genetic uman sunt permise in Ger-
mania de azi doar in condiii foarte minuios reglementate.
n rile post-comuniste, singura consecin juridic ma-
jor a trecerii timp de jumtate de secol prin teroarea de stat
este preluarea, in primele capitole ale legilor fundamentale,
a listei cuprinzand drepturile omului. Neind ins ancorate
intr-o viziune de ansamblu, acestea nu ii dezvolt capacita-
tea de inuenare direct a deciziilor politice sau a prolului
social, adic nu depesc, pentru moment cel puin, stadiul
unor deziderate. Omuliceteanul nu este in centrul ateni-
ei puterii publice, aceasta acionand de cele mai multe ori
ignorand drepturile lui i nerespectand nici personalitatea i
nici integritatea trupeasc ale acestuia. n plus, evitarea sis-
tematic a asumrii istoriei recente explic fenomenul con-
tinuitii neintrerupte a clasei conductoare, in parlamen-
tele, guvernele i administraiile locale ind regsii muli
dintre decidenii fostului regim. Comparaia cu Germania
post-nazist este iari sugestiv: procesului de la Nurenberg
nu ii corespunde in Europa Central i de Est post-comunis-
t niciun mecanism juridic sau moral minim de lustrare. n
timp ce pentru crimele naional-socialismului s-au identi-
cat principalii vinovai (discuia despre complicitatea po-
pulaiei civile continu), pentru ororile comunismului de vin
este... comunismul. Aceast ambiguitate, cultivat sistema-
tic de dou decenii incoace, este la originea convulsiilor po-
litice de la noi i de aiurea. Ea ne arat c, inainte de a de
8:
ordin politic, criza permanent prin care trec, in ciuda sta-
tutului multora dintre acestea de membre ale Uniunii Euro-
pene, majoritatea covaritoare a rilor foste comuniste, in
frunte cu Romania, este rezultatul unui grav decit etic. Di-
lema in care ne am este de aceea pe msur: cum inno-
irea trebuie s porneasc de la varf, prin decizii politice, i
cum clasa politic este prima care prot de pe urma unui
postcomunism fr consecine, stm prini in plasa istoriei
pe care, de data aceasta, ne-o scriem singuri.
Viziunea teologic asupra demnitii
omului i implicaiile practice
Din punct de vedere teologic, omul posed o demnitate
derivat din faptul de a creat de Dumnezeu dup chipul i
asemnarea Sa. Aceast antropologie spiritual nu presupune
un raport pasiv intre creatur i Creator. nzestrat cu liber-
tate ca un dar fundamental, omul ii cultiv i apr demni-
tatea prin impunerea unor reguli generale, pe care le dore-
te respectate in raport cu el i pe care se strduie la randul
su s le respecte in raportul cu semenii. Aa se explic de
ce Bisericile i confesiunile religioase sunt cele mai consec-
vente avocate ale demnitii omului i nu pot ignora inclc-
rile agrante ale acesteia. Astfel de suspendri ale deniiei
profunde a omului ceea ce inseamn tot atatea inclcri a
demnitii i drepturilor sale au loc nu doar in cazul unor
experimente tiinice controversate, de care se ocup bio-
etica, dar i in structuri sociale croite pe baza unei losoi
imperfecte sau chiar viciate. S lum ca exemplu modul cum
s-a pus la noi chestiunea justiiei sociale dup 1989.
Agitaia pe scena politic in jurul majorrii pensiilor este
un prilej ideal de a provoca, e i prin ricoeu, prima dezba-
tere social serioas in Romania post-totalitar. Era i tim-
pul. Unul dintre tristele paradoxuri ale istoriei noastre re-
cente este tocmai absena chestiunii sociale in plin criz
8
. Dvri::v
prelungit a societii. Motiv sucient pentru analiza social-
teologic de a se autosesiza. Mizeria, srcia, dezechilibrul
generaional, prsirea rii de ctre cei mai dotai oameni
ai ei, exploatarea economic, promovarea unei variante sl-
batice de capitalism, nesigurana, lipsa de orizont i de pre-
dictibilitate toate aceste carene care au alienat societatea
romaneasc in ultimele dou decenii nu s-au regsit nici pe
agenda prioritilor politice i, fapt curios, nici mereu pe cea
a preocuprilor societii civile. Nici mcar nefericita erup-
ie repetat, cu violenele cunoscute, ale minerilor in spa-
iul public nu a provocat, dup consumarea crizelor, discu-
ia atat de necesar despre alternative reale la intregi ramuri
industriale e nerentabile, e supraevaluate de ctre econo-
mia planicat de stat. Altfel spus, in ciuda semnelor eviden-
te ale bolii sociale, dezbaterea despre mijloacele terapeutice
nu a fost nici mcar inceput. Aa se explic de ce a trebu-
it s vin un moment precum cel de fa, evident cauionat
politic, ca tematica social propriu-zis, adic nu doar ca-
zurile punctuale, s ajung in sfarit pe prima pagin. De ce,
totui, aceast intarziere
Clasa noastr politic, intrupat in Guvernele i Parla-
mentele de dup 1990 incoace, a tratat chestiunea social din
perspectiva unic a dorinei de a se menine la putere. Prac-
tic, niciun om politic roman nu a fcut din problemele soci-
ale specialitatea sa, obsesia mandatului su. Simplul fapt de
a , ca demnitar sau parlamentar, aranjat din punct de vede-
re nanciar a adormit contiina social a oamenilor politici.
Grijile de zi cu zi ale alegtorilor de la cozile la farmacii,
la obligaia, in vederea primirii in continuare a pensiei, de a
face dovada c nu ai murit i de la lipsa de bani pentru o ali-
mentaie sntoas a copiilor, la imposibilitatea de a primi
dreptatea intr-un sistem corupt pan in mduva oaselor
au fost tratate drept bagatele in comparaie cu interesele na-
ionale majore precum intrarea in NATO i UE.
Romania este intre timp membr in ambele structuri,
tranziia a fost aadar incheiat, iar politicile sociale sunt la
8
acelai nivel rudimentar. Chiar actuala mrire a pensiilor es-
te cea mai bun dovad. Modul in care este pus problema
ne arat c voina politic insist in confuzia, cultivat fr
intrerupere in ultimele dou decenii, dintre asigurrile so-
ciale i pomenile guvernamentale. Contrar acestei viziuni,
problema sistemelor menite s asigure echilibrul social nu
poate pus corect in pagin din perspectiva unic a majo-
rrii, a plusrii. ntr-o astfel de logic, ar avea catig de cau-
z e doar cei zgomotoi, e doar cei interesani din punc-
tul de vedere al capitalului electoral. Un fapt cat se poate de
periculos. Aa cum ne arat experiena altor ri europene,
politicile sociale nu pot exclusiv sectoriale, adic nu pot
aplicate in termenii lurii de la cineva pentru a da altcuiva.
Nu mreti scalitatea pentru a acoperi promisiunile poli-
tice. Adic nu ingreunezi (direct) situaia celor care pltesc
curent costurile sociale ale celorlali pentru a uura (indi-
rect) situaia unor categorii defavorizate. Nu trebuie s i
economist pentru a inelege c ne micm intr-un cerc vici-
os. Concret, ce mai rmane din pensia majorat dac TVA-
ul ajunge intre timp la 25
Altfel spus, fr nicio conotaie politic, de cat incre-
dere se pot bucura sistemele de asigurri sociale intr-o ar
inc marcat de riscul inaionar, unde nu avem raporturi
stabile de preuri, unde catigul lunar nu este armonizat cu
fora de cumprare, unde leul greu nu face viaa mai uoa-
r Sunt aceste sisteme solvabile Rspunsul la intrebare este
crucial tocmai pentru c una dintre caracteristicile proteci-
ei sociale este stabilitatea dat de increderea ce provine din
convingerea c statul tie s e un bun administrator. M-
car la acest capitol. Or, ceea ce se petrece pe piaa asigur-
rilor private este un indiciu clar c statul roman nu este un
bun administrator nici mcar la acest capitol, c incearc s
ii camueze eecul prin incurajarea unui sistem dual care,
in principiu, nu este ru de vreme ce este aplicat cu succes
in alte ri europene. Problema noastr este c statul vrea s
transfere astfel responsabilitatea ce decurge din rolul su de
8
. Dvri::v
garant al echilibrului social, iar nu s incurajeze o atitudine
activ a salariailor de azi, pensionarii de maine.
Sntatea nanciar i durabilitatea in timp a asigur-
rilor sociale este garantat doar de buna funcionare a in-
tregului mecanism social. Subsidiaritatea acest principiu,
de origine ecleziologic, pe cat de invocat pe atat de puin
pus in practic i strategiile de atragere a forei de munc
sunt cuvintele de ordine in politicile sociale. Mai ales in ca-
zul Romaniei, o ar care, inainte de a intrat in benecii-
le statutului de membr a Uniunii Europene, prezint deja
simptomele tipice ale unei societi europene imbtranite.
Confruntai cu un profund dezechilibru demograc, pira-
mida ind deja intoars cu varful in jos, avem la ora actual
mai muli pensionari decat salariai scalizabili. Acesta es-
te miezul real al problemei. De aceea majorarea bazat doar
pe creterea economic de acum i pe suprascalizarea ce-
lor puini care mai muncesc este o fals soluie. n timp ce
ri precum Germania, una dintre cele mai imbtranite, duc
o politic de atragere a forei de munc, respectiv de xare
i delizare a celei existente, de relaxare scal, de investiii
enorme in sistemul de invmant, de intrire a parteneria-
tului public-privat, de incurajare a tinerilor de a intra in ra-
porturi contractuale de munc deja din perioada uceniciei,
Romania se uit cu pasivitate sinuciga cum ii pleac oa-
menii i cum alii nu se mai nasc.
Pentru toate aceste motive, la care se mai pot aduga i
altele, avem nevoie urgent de punerea in discuie a ches-
tiunii sociale inclusiv sau mai ales din perspectiva nalit-
ii acestuia, adic din aceea a garantrii i aprrii demni-
tii omului in toate ipostazele acestuia. Acest lucru trebuie
s se produc in termeni clari, fr accentele ideologiei de
partid, la obiect, pe termen lung i realist. Nu este nevoie s
dramatizm mai mult decat este cazul: ne am deja intr-o
situaie dramatic pe care nu o putem ins gestiona cu ace-
lai instrumentar legal i mental care, la urma urmei, ne-a
adus in halul in care suntem azi.
8o
Provocarea bioetic
Un alt camp unde se pot vedea implicaiile directe ale im-
portanei ancorrii normative a demnitii omului in legis-
laie este, aa cum am amintit, cel de care se ocup bioetica.
n ciuda tentativelor de a preciza limitele juridice ale inter-
veniei tiinice in intimitatea umanului, presiunea indus-
triei bio-medicale i a altor ramuri conexe a fcut ca multe
dintre rezistenele de bun sim s cedeze in faa argumente-
lor economice. Aa se explic de ce controlul cultural-ideo-
logic, din perspectiva unei etici a vieii ca dar al lui Dumne-
zeu, asupra noilor tehnologii a fost lsat in seama societii
civile, printre actorii creia sunt in primul rand confesiuni-
le religioase. Diversitatea cadrului juridic, de la o ar la al-
ta sau dintre Uniunea European in ansamblu i SUA, arat
criza de poziie ce caracterizeaz impactul public al teme-
lor bioetice, faptul c, in lipsa unui consens politic pozitiv,
in favoarea deniiei complete a omului, este necesar unul la
nivelul societii civile. Aici se deschide un orizont larg mai
ales pentru analiza teologic. Din nefericire, nici in spaiul
losoc

i nici in cel teologic, nu lipsesc disputele dintre cei
care, luptand ecare pentru propriul standard etic sau avand
lecturi total diferite ale sensului antropologic, conrm indi-
rect necesitatea impunerii unui standard unicator in jos.
Ceea ce continu s confuzioneze pe oricine se apropie
fr o pregtire minim de zona dezbaterilor bioetice este
faptul c, la prima vedere, toi cei implicai par s subscrie la
aceeai viziune asupra omului. Toi invoc, de pild, demni-
tatea acestuia. Dar despre ce demnitate poate vorba atunci
cand aceasta este citat pentru a justica eutanasia pe mo-
tiv de durere sau de ireversibilitate a pierderii funciunilor
vitale Demnitatea celor care se opun eutanasiei i o denun-
drept ceea ce este, adic: crim, este cu totul altceva de-
cat demnitatea adus in discuie de partea advers. Adepii
eutanasiei, pentru a rmane la acelai exemplu, nu vd cum,
de fapt, omul este redus la o in asemeni calului sau cai-
8;
. Dvri::v
nelui pe care stpanii, aici: rudele sau medicii, ii injecteaz
cu soluie letal pentru a le scurta suferina. Omul este re-
dus la suma simurilor sale i este considerat demn de via
in funcie de cat sufer. Dac via mai lung inseamn su-
ferin mai mare, atunci este scurtat suferina prin scurta-
rea vieii. Puricarea prin suferin sau posibilitatea vinde-
crii miraculoase sunt expediate drept mostre de cinism i
obscurantism. Asupra vieii omului, in irepetabil i uni-
c, ajunge s decid aparatul deconectat de ctre alte ine
umane, convinse c fac un bine tocmai in momentul in ca-
re pun, de o manier practic, sub semnul intrebrii, irepe-
tabilitatea i unicitatea inei-pacient.
Exemplul ambiguitii valorilor invocate pro i contra vieii
provoac teologia social ortodox s e mult mai prezent
in miezul dezbaterilor i s promoveze, desluit i fr com-
plexe, politica evanghelic a vieii. Or, pentru a da mrturia
ce se ateapt de la ea, Biserica (in cazul nostru, cea majo-
ritar) trebuie s ii formeze apostoli pe msura provocri-
lor, capabili adic s zdruncine indiferena clasei politice i
s cultive un dialog permanent cu mediile sociale i medi-
cale. n acest sens, este un imperativ al momentului regan-
direa i revitalizarea Comisiilor locale de Bioetic, cele care
formeaz Comisia Naional de Bioetic iniiat de Sinodul
Bisericii Ortodoxe Romane in urm cu aproape un dece-
niu. Urgena este motivat, aa cum am incercat s artm,
atat de perpetuarea unor sisteme sociale profund umilitoa-
re, cat i de provocrile pe care noile tehnologii le aduc cu
sine. Demnitatea uman este un bun care se cere aprat nu
doar in vremuri de teroare, ci mai ales dup aceea, cand ris-
c in plin libertate s e trecut cu vederea sau descoperi-
t doar din patru in patru ani.
DREPTATEA
5
,1
A ovvvi: u ioc coru a arma c justiia nu funci-
oneaz in Romania. Guvernrile care s-au succedat pan
acum, ca de altfel i breasla magistrailor, au incercat i in-
cearc in continuare s gseasc remedii acestei stri de fapt,
nu intotdeauna cu bun credin, iar Comisia European a
oferit soluii i a sancionat prompt orice incercare de redu-
cere a gradului de independen a justiiei. Fr un sistem
judiciar funcional, asumarea valorilor europene nu poate
avea loc i aceasta deoarece Uniunea European se denete
pe sine ca un spaiu comun de justiie. nsi funcionarea
acestui spaiu comun este pus in pericol dac un sistem ju-
diciar naional rspunde la interesele de moment ale clasei
politice i nu la nevoia de dreptate a cetenilor.
Nencrederea n justiie:
cauze i remedii
Cauzele pentru care justiia romaneasc nu funcionea-
z sunt multiple, iar rezultatul concret al acestei stri de fapt
este un grad ridicat de neincredere in justiie. Cetenii nu
consider, pe bun dreptate, c interesele lor sunt aprate de
magistrai i prefer s nu participe la infptuirea justiiei,
atitudinile osciland intre lipsa de participare i apariia unor
mecanisme de justiie privat. Pentru a remedia aceast situ-
aie, au fost imaginate diverse soluii pentru a mri gradul de
,:
participare al cetenilor, toate acestea neavand ins efectul
scontat. Pentru a da un exemplu, legea-cadru a contencio-
sului administrativ din 2004 a permis introducerea unor ac-
iuni in justiie prin care orice cetean s poat contesta un
act normativ al Guvernului prin simpla invocare a interesu-
lui legitim public, in cazul in care respectivele acte norma-
tive incalc drepturi i liberti fundamentale. Modicarea
cadrului normativ nu a dus ins la o percepie mai favora-
bil a justiiei i nici nu a generat contiina faptului c ap-
rarea drepturilor i libertilor fundamentale este in primul
rand o datorie civic. Toate msurile luate la nivel politic nu
au avut efectul scontat, deoarece nu s-au bazat pe o viziune
unitar prin care s se stabileasc foarte clar care este statu-
tului ceteanului in realizarea justiiei. O asemenea viziu-
ne ar trebui s se bazeze pe decorporatizarea justiiei, care
are in acest moment un grad sczut de independen dato-
rit gradului ridicat de autonomie, pe implicarea ceteni-
lor in actul de justiie prin instituirea juriului in cazurile in
care se judec infraciuni grave, cum sunt, de exemplu, cele
de corupie, i pe renunarea la actualul sistem hibrid, prin
care procurorul este inclus in categoria magistrailor, be-
neciind de un statut de independen care se aseamn in
multe privine celui al judectorilor, dar este in acelai timp,
in majoritatea cazurilor dar nu intotdeauna i reprezentan-
tul statului in justiie.
De la justiia corporatist
la statul de drept
Orice stat de drept, aa cum pretinde a Romania, dato-
rit referinei la acest concept in actuala Constituie, se ba-
zeaz pe o valoare fundamental: domnia legii (rule of law).
Opusul domniei legii este corupia. Un sistem in care nu le-
gea este suveran, ci arbitrariul guvernrii, las loc dezvolt-
rii libere a corupiei endemice. Domnia legii include egalita-
,
. Dvvv::v
tea in faa legii, independena justiiei, ca garanie destinat
s elimine riscul apariiei arbitrariului i s acorde efectivi-
tate egalitii in faa legii, accesul liber in justiie i garanii
ale dreptului cetenilor de a contesta in contenciosul admi-
nistrativ actele emise de Guvern. n lipsa acestui fundal al
domniei legii, statutul puterii judectoreti i al Ministeru-
lui Public nu are cum s corespund idealului unui stat de
drept. Justiia nu este o valoare per se care ar trebui proteja-
t prin autonomizarea reprezentrilor sale instituionale fa
de restul societii, ci servete la garantarea efectiv a unor
drepturi fundamentale, cum ar dreptul de proprietate. Un
sistem judectoresc inecient este un pericol la adresa ar-
mrii drepturilor individuale.
Dei prin revizuirea Constituiei din 2003 i ulterior,
prin modicrile legale din 2005, sistemul judiciar a de-
venit din ce in ce mai autonom fa de puterea politic,
obiectivul domniei legii nu a fost atins. Sistemul este ad-
ministrat in prezent de un organism autonom, dar acesta
reprezint o sum de interese corporatiste: Consiliul Su-
perior al Magistraturii este dominat de reprezentani ai in-
stanelor i parchetelor (16 din 19), cu alte cuvinte de cei
care fac justiia i nu de cei in numele crora se face justi-
ia. Domnia legii nu poate garantat fr participarea ce-
tenilor la luarea deciziilor. O administrare a justiiei ca-
re tinde s e pur autonom a fost adoptat in doar cateva
dintre statele Europei Occidentale. Modelele de succes in
asigurarea independenei justiiei se bazeaz pe existen-
a unor organisme care administreaz justiia i care au o
compoziie paritar, o jumtate dintre membrii si ind
reprezentani ai corpului judiciar, iar cealalt jumtate re-
prezentand societatea.
Considerm c se impune regandirea administrrii jus-
tiiei, pornindu-se de la premisa c tendina de corporatism
actual nu face altceva decat s ofere autonomie i nu inde-
penden puterii judectoreti. Garantarea independenei
justiiei este un obiectiv a crui relevan depete intere-
,
sele punctuale ale unei bresle, ind un deziderat fundamen-
tal al statului de drept. Miza modicrii i lrgirii bazei de
recrutare a Consiliului Suprem al Magistraturii este elimi-
narea riscului ca reprezentanii breslei magistrailor s in-
terpreteze misiunea lor in sens partizan. Prezena unor voci
competente, din afara sistemului, este una dintre garaniile
pe care un sistem decorporatizat le poate oferi.
Participarea cetenilor
la actul de justiie
prin instituia juriului n materie penal
Participarea cetenilor la actul de justiie nu se reduce in-
s doar la partea de administrare a puterii judectoreti. Exis-
t o instituie care i-a dovedit potenialul de a crete gradul
de participare al cetenilor i, implicit, gradul de incredere
in justiie: cea a juriului in materie penal. Judecarea unor
cazuri de corupie prin participarea la luarea deciziilor, nu
numai a magistrailor, ci i a cetenilor, ar avea avantajul de
a crete legitimitatea acestor decizii i de a apropia mai mult
actul de justiie de cetean. Acestea sunt de altfel i efectele
generate de practica acestei instituii in democraii consti-
tuionale consolidate dar i in tradiia romaneasc de orga-
nizare a justiiei pan la instaurarea unor regimuri autorita-
re i totalitare in prima parte a secolului 20.
Instituirea juriului nu inseamn inlocuirea garaniilor
judiciare cu arbitrariul dictat de pasiunile i impulsurile de
moment. Dimpotriv, juriul poate aduce un plus de res-
ponsabilitate in actul de justiie, oferind posibilitatea de a
examina cu mai mare atenie maniera in care probele sunt
colectate i administrate in proces. Un alt avantaj al juriu-
lui este transparena, in condiiile in care, in prezent, deli-
berrile judectorilor nu sunt publice i nu se pot cunoate
motivele pentru care o instan judectoreasc ia o anumi-
t decizie.
,
. Dvvv::v
Pe de alt parte, exist, incontestabil, i o sum de riscuri
i diculti asociate, tradiional, instituiei juriului: corupia
jurailor, recrutarea dicil a unor persoane onorabile, ca-
pabile s ii asume rolul de jurai, costurile ridicate legate de
recrutarea i retribuia jurailor, inadecvarea acestei institu-
ii cu actualul sistem de probaiune penal, faptul c, pentru
funcionarea imparial a juriului, este nevoie un tip de men-
talitate legal prea puin dezvoltat in spaiul autohton.
O dilem fondatoare a sistemului
judectoresc: statutul procurorului
Nu exist un sistem ideal de organizare a puterii judec-
toreti care s garanteze independena justiiei. n linii mari,
sistemele practicate in prezent in democraiile constituiona-
le pot rezumate la dou. ntr-o prim interpretare, se con-
sider c statul este reprezentat in orice proces prin procu-
rori i, in consecin, pune accentul pe dependena acestora
de puterea executiv (guvern iisau Ministerul Justiiei in
regimurile parlamentare, preedinte i guvern iisau Minis-
terul Justiiei in regimurile semi-prezideniale). n acest sis-
tem, procurorii se bucur doar de stabilitate in funcie, spre
deosebire de judectori care beneciaz de inamovibilitate.
ntr-o alt interpretare - modelul francez i italian bazat pe
instituionalizarea judectorului de instrucie - procurorii
fac parte din puterea judectoreasc, acordandu-li-se, ca i
judectorilor, inamovibilitate. Virtuile ambelor sisteme sunt
incontestabile i nu se poate arma c un sistem, mai mult
decat altul, asigur independena justiiei.
Romania a preluat din ambele modele, rezultatul ind un
sistem hibrid i original care se indeprteaz de la idealul
asigurrii independenei justiiei. Pariul cu justiia este de-
ocamdat pierdut, iar acest eec arat c intr-o astfel de ma-
terie nu se pot face experimente i nici reforme ale reforme-
lor dac nu s-a realizat Reforma cu majuscul. Considerm
,o
de aceea c trebuie fcut o opiune clar intre cele dou sis-
teme descrise. ntrebarea fundamental este cui i se atribuie
rolul de a face dreptate i in numele cror principii, iar din
aceast perspectiv rolul procurorului trebuie s reprezinte
o anumit concepie, limpede formulat i asumat ca atare,
asupra funciilor statului in infptuirea justiiei.
PROSPERITATEA
6
,,
Dirvsiuv vcooricX vs:v, iX:uvi ov cea juridic,
determinant pentru o societate capabil s apere demnita-
tea cetenilor ei i, in acelai timp, s incurajeze competiia
din care se nate noul. Complex i pe alocuri chiar obscur,
viaa economic este greu de rezumat in cateva pagini. Vom
incerca de aceea s trecem in revist principalele articula-
ii i s ne oprim asupra unui aspect sau a altuia i in funcie
de relevana actual. Or, aa cum se tie, sistemul economic
mondial se confrunt in prezent cu o grav criz. Aceasta se
traduce in turbulene ale cror efecte sunt pentru moment
imposibil de cuanticat, ceea ce ins nu inseamn c nu pu-
tem sau nu trebuie s ne punem in mod serios problema lec-
iei pe care actualele turbulene pe pieele de capital o ofer
celor dispui s o asume.
n ce constau turbulenele actuale?
Concis formulat, momentul de fa este marcat nu doar
de ecourile victoriei sistemului liberal capitalist i democratic
asupra sistemului totalitar, ci din ce in ce mai mult de efec-
tele globalizrii economiei. Alan Greenspan, Guvernatorul
Bncii Centrale a SUA, Federal Reserve intre 1987 i 2006,
formuleaz astfel diagnoza economiei actuale:
Este intr-adevr vorba de o epoc a turbulenelor i ar imprudent
i imoral s minimalizm costurile umane ale perturbrilor.
1oo
n sectorul nanciar-bancar, in vara anului 2007 prbu-
irea pieei imobiliare din SUA a generat, pan la inceputul
lunii februarie 2008, pierderi de peste 135 miliarde dolari ce-
lor mai mari societi de imprumut ipotecar i bnci comer-
ciale din lume. n februarie 2008, ateptam ca pierderile s
se ridice in lunile urmtoare ale anului pan la cel puin 800
miliarde dolari. Dup cum vedem acum, in a treia decad a
lunii septembrie 2008, dup falimentele rsuntoare din ul-
timele sptmani, profeia s-a implinit: Guvernul SUA a ob-
inut din partea Congresului, in septembrie 2008, aprobarea
unui pachet monetar de sprijin a sectorului nanciar-ban-
car in cuantum de 700 miliarde dolari i care este suportat
din bugetul de stat, adic din banii contribuabililor. Cu alte
cuvinte, managerii sectorului nanciar-bancar au reuit s
scoat din buzunarul ecrui american adult, adic impli-
cat in sistemul scal, 2.400 dolari. n plus, SUA au cerut i
bani de la aliaii europeni pentru a acoperi gurile din eco-
nomie produse de bnci. O sum nemaiintalnit pan acum
in istorie, cu excepia perioadelor de naionalizri din tim-
pul rzboaielor. Controlul statului in economie devine pes-
te noapte o soluie. Umbra lui Keynes se intoarce. De aici i
pan la economia planicat mai este doar un pas.
Mergand la rdcina situaiei de acum, criza nanciar-
bancar este rezultatul lcomiei i a goanei fr limit du-
p proturi de ctre cei mai bine pltii manageri nanciar-
bancari, conform principiului the sky is the limit. n mod
normal, intr-un stat de drept cruia ii pas de justiia social,
cei vinovai din sectorul managementului bancar, care i-au
atribuit salarii anuale de ordinul zecilor de milioane dolari,
ar trebui identicai i deferii justiiei. Dac statul de drept
este bun numai pentru a plti pierderile, dar nu i pentru a
impune reguli transparente, atunci actuala criz risc s r-
man fr o lecie pe msura anvergurii ei. Analiza eveni-
mentelor ne arat c avem de-a face cu suprapunerea a trei
tipuri de criz de naturi diferite: criza creditelor ipotecare,
criza faptului c metodele de evaluare de ctre multe insti-
1o1
6. Pvosvvvi::v
tuii nanciare a bonitii beneciarilor de categoria a doua
(subprime) sunt prea laxe i deturnri de fonduri.
Economia Romaniei este afectat pentru moment intr-o
msur redus. Se impune ins monitorizarea cu atenie a
evoluiilor nanciar-bancare i macroeconomice la nivel
mondial i, mai ales, a posibilelor modicri ce vor adu-
se la nivel internaional normelor nanciar-bancare. Cu o
economie in cretere spectaculoas tocmai datorit inves-
tiiilor masive din ultimii ani, Romania poate afectat in-
direct de criz prin faptul c partenerii ei economici vor ie-
i slbii din aceast perioad. Este datoria clasei noastre
politice, mai ales in momentul electoral, s dea semnale de
stabilitate ctre mediul de afaceri naional i internaional.
n ceea ce privete temerea depuntorilor privai, un prim
pas de bun augur a fost ridicarea pragului de garantare de la
20.000 la 50.000 EURO.
Geneza crizei actuale
i leciile acesteia
Analizand evenimentele economice i natura lor, consta-
tm c dup o perioad de ase- apte ani in care piaa imo-
biliar din SUA inregistrase niveluri foarte mari ale preuri-
lor imobilelor, in vara anului 2007 prbuirea acestora a fost
momentul care a generat mari pierderi celor mai mari socie-
ti de imprumut ipotecar i bnci comerciale din SUA. Da-
torit globalizrii, aceste pierderi s-au transmis foarte rapid
la alte bnci din cele mai importante state ale lumii.
Un prim tip de pierderi nanciare anunat de bnci i
societi ipotecare este cel provenit din operaiuni de cre-
ditare ipotecar cu risc ridicat (subprime). Astfel, Coun-
trywide Financial, cel mai mare imprumuttor imobiliar
din SUA, s-a vzut obligat ca, pentru a-i evita propriul
faliment in urma scderii accentuate a preurilor imobile-
lor din portofoliu, s ia, in luna august 2007, credite inter-
1o:
naionale in valoare de 11,5 miliarde dolari de la peste pa-
truzeci de mari bnci din lume. De asemenea, incepand cu
aceeai perioad, alte bnci importante din SUA i din cele
mai mari state ale lumii au inceput s anune c inregistrea-
z mari pierderi. Este vorba, printre altele, de banca elve-
ian UBS (14 miliarde dolari), Citigroup (10 miliarde do-
lari), Morgan Stanley (5 miliarde dolari), o serie de bnci
nipone (cumulat 5,6 miliarde dolari), ING (5 miliarde do-
lari), banca german WestLB (2 miliarde euro), Goldman
Sachs, Merrill Lynch, Credit Suisse First Boston i multe
altele. Chiar i o banc de stat precum Sachsen LB, banca
landului Saxonia din Germania, a inregistrat pierderi uri-
ae (17 miliarde euro).
Calendarul celor mai importante evenimente din lumea
euro-atlantic de dup naionalizarea de ctre guvernul bri-
tanic a bncii ipotecare Northern Rock, la 17 februarie 2008,
este ins unul mult mai bulversant. Simpla lui trecere in re-
vist ne mijlocete imaginea unui sistem interdependent i
a riscului pe care il presupune epidemia actual pentru o
bun parte a sectorului nanciar mondial:
16 martie 2008: banca american de investiii JP Mor-
gan Chase cumpr, cu ajutorul Federal Reserve (Ban-
ca Central a SUA) banca de investiii Bear Stearns ca-
re intrase in procedur de insolven,
13 iulie: IndyMac, banc de ipoteci i credite pentru
construcii, intr in faliment i devine cel mai rsun-
tor faliment din SUA dup 1984,
21 august: banca german pentru clasa de mijloc IKB
este vandut pentru 115 milioane Euro, investitoru-
lui nanciar Lone Star,
31 august: banca comercial german Commerzbank
cumpr banca comercial german Dresdner Bank
pentru suma de 9,8 miliarde euro,
7 septembrie: Guvernul federal american salveaz de
la faliment cele dou cele mai mari bnci ipotecare
americane Fannie Mae i Freddie Mac,
1o
6. Pvosvvvi::v
12 septembrie: banca german Deutsche Bank cum-
pr 30 procente din aciunile Postbank cu 2,8 mili-
arde euro,
15 septembrie: banca american de investiii Lehman
Brothers, o banc cu secole de tradiie pe piaa ser-
viciilor nanciare din SUA, intr in procedur de fa-
liment. Ea nu este salvat nici de Guverul american,
nici de Federal Reserve. n aceeai zi, Bank of Ame-
rica anun cumprarea pentru suma (minuscul fa-
de valoarea bilanului) de 50 miliarde dolari a bn-
cii de investiii Merrill Lynch,
17 septembrie: Federal Reserve anun salvarea de la
faliment a celei mai mari societi de asigurare din
lume, societatea american AIG (American Interna-
tional Group) acordandu-i o injecie de 85 miliar-
de dolari. n aceeai zi, cea mai mare banc britanic,
Barclays Bank cumpr pri ale afacerilor cu titluri
mobiliare i nanri structurate de investiii ale bn-
cii americane care a fost lsat s intre in faliment,
Lehman Brothers.
18 septembrie: banca comercial britanic Lloyds TSB
cumpr, pentru suma de 15,5 miliarde euro, banca
ipotecar HBOS din Marea Britanie.
Blocarea sistemului nanciar american va duce la gripa-
rea i celorlalte sisteme bancare din statele cu care aceste
bnci au avut relaii, deci practic cu toat lumea. Ca urma-
re a lipsei de lichiditate, respectiv a obinerii lor la preuri
tot mai mari, companiile nu vor mai putea obine nan-
rile in avans necesare oricrei investiii. Pe de alt parte, in
aa vremuri tulburi, cumprtorii au i devenit mult mai pru-
deni cu consumul i ca urmare consumul i cererea pe pia-
a sczut deja simitor, ducand la incetinirea comenzilor
in industrie i la stoparea investiiilor, deci la stoparea pro-
cesului de creare de locuri de munc. Ca urmare, din aces-
te dou motive, in urmtorii ani, recesiunea in toate econo-
miile industrializate care au un grad ridicat de capitalizare
1o
i de dependen de capitaluri pentru activitatea economi-
c este o sperietoare real, adic nu doar o simpl intoxica-
ie mediatic la care se poate eventual rspunde cu un ac-
centuat optimism guvernamental.
Deturnarea de fonduri:
o infraciune financiar clasic
Un al doilea tip de pierderi nanciare, dat publicitii la
inceputul anului 2008, este o deturnare de fonduri. Este vor-
ba de grupul bancar francez Societe Generale din ale crei
conturi au fost deturnai in ultimii ani peste 7 miliarde do-
lari. A fost un eveniment care poate a trecut neobservat ana-
listului mai puin atent, dar el a existat i dovedete c bn-
cile nu sunt sigure. Adic, foarte simplu spus, din bnci se
pot fura bani de ctre cei care dein o tehnologie sucient
de puternic i au avantajul de a se numra printre angaja-
ii respectivei instituii.
Revenind la analiza de ansamblu a situaiei pierderilor
din perioada august 2007 i inceputul lunii februarie 2008
constatm un total declarat de 135 miliarde dolari. Pen-
tru a reda semnicaia numai a pierderilor inregistrate pa-
n acum, putem face analogia c volumul uria de pierderi
anunate este echivalent cu dispariia brusc de pe harta
economic a lumii a unei economii naionale de dimensi-
unea Romaniei, al crei PIB se situeaz cam la acelai or-
din de mrime cu cuantumul pierderilor. Opinia preva-
lent intre analiti la inceputul anului 2008 a fost c aceste
pierderi sunt de abia inceputul. Unii au armat c pier-
derile totale la nivel mondial ar putea ajunge la cel puin
800 miliarde dolari pan in momentul in care criza se va
propagat in toate sectoarele care au legtur nemijlocit
cu sfera bancar i imobiliar. Acum vedem c acele opi-
nii au fost realiste.
1o
6. Pvosvvvi::v
Cele trei crize care formeaz Criza
Chiar dac in reaciile ociale ale bncilor i autoritilor
este menionat numai conceptul generic de criza economi-
co-nanciar, la o analiz mai atent se constat suprapu-
nerea a trei tipuri de criz de naturi diferite. n bun parte,
ele s-au i catalizat una pe cealalt, provocand pierderile de
sute de miliarde de dolari.
Este vorba de:
criza iniial a creditelor ipotecare, intre timp extins
in sectorul bncilor de investiii i al bncilor comerci-
ale, provocat de scderea valorii imobilelor in SUA,
evaluarea prea lax de ctre bnci a bonitii bene-
ciarilor de categoria a doua (subprime),
deturnri clasice de fonduri.
n ceea ce privete natura crizei nanciar-bancare, comu-
nitatea internaional se confrunt cu scadena unor erori
de sistem, mult vreme trecute cu vederea de mediul poli-
tic, dar exploatate la maxim de mediul bancar. Pe scurt, es-
te vorba despre:
corectitudinea modului de interpretare de ctre banc
a gradului de indeplinire a condiiilor de creditare de
ctre clieni (vezi partea sub-prime a crizei),
faptul c reglementrile nanciare transfrontaliere sunt
insuciente pentru a ingrdi o astfel de criz la sfera
unei singure ri sau cel mult a unui bloc regional,
cazurile de corupie individual prin delapidri care se
transmit apoi in sistemul bancar internaional.
Spus cat mai limpede cu putin, criza este in principal
un pcat de avariie provocat de atmosfera de munc din
sectorul nanciar-bancar. Lucrtorii acestuia, in goana du-
p asigurarea locurilor de munc, pentru maximizarea cu
orice pre a proturilor, au aplicat pan la capt principiul
oriceitotul este de vanzare. Ca urmare, in ultimii treizeci i
cinci de ani (dup reformarea mondial a sistemului nan-
ciar-bancar Bretton-Woods, in 1973) au fost dezvoltate pro-
1oo
duse nanciare derivative tot mai complexe. Acestea permit
tranzacionarea la burs a titlurilor mobiliare, a hartiilor de
creditare, a ipotecilor, a titlurilor de datorii, a aciunilor, op-
iunilor valutare i opiunilor de materii prime etc. Astfel,
s-a creat o economie ipotetic, un adevrat tigru de hartie,
a crui legturi cu economia productiv i comercial real,
era tot mai subire. Ruptura nal a avut loc in anul 2007.
Ce a declanat seria de prbuiri
Partea ipotecar a crizei este prin derularea ei aproape
un exemplu despre cum funcioneaz piaa, avand la ba-
z raportul cerere-ofert. Astfel, ca urmare a supraincl-
zirii pieei, in primvara anului 2007 preurile de pia ale
imobilelor au sczut, dobanzile au crescut i categoriile
sociale mai puin solide nanciar nu i-au mai putut pl-
ti ratele periodice la imobile. Ca urmare, o bun parte din-
tre cei creditai au fost nevoii s inceteze plile, imobile-
le li s-au vandut, mrind astfel oferta imobiliar pe piaa
din SUA, accelerand i mai mult scderea preurilor. Aces-
te preuri diminuate au constituit baza recalculrilor cos-
turilor creditelor, aducand pierderi in bilanurile societ-
ilor creditoare.
Aceste pierderi s-au transmis apoi din sectorul imobiliar
in sectorul bncilor, mai intai la nivel naional, iar apoi i la
nivel internaional. Cauzele transmiterii sunt legate de mo-
dul intrinsec de funcionare a pieelor nanciare. Societile
ipotecare i bncile monetizeaz activele aate la dispoziia
lor prin acordarea spre administrare ctre investitori spe-
cializai, in pachet, a titlurilor de credite imobiliare. Ace-
ti investitori specializai emit la randul lor obligaiuni care
se vand apoi altor investitori. Riscul imobiliar a trecut astfel
prin mai multe etape de transformare, ajungand pan la ur-
m in sertarele bncilor i pe piaa monetar. Activele zi-
ce care stteau la baza acestor produse nanciare complexe
nu s-au mai putut recupera, imobilele nemaiavand la sfari-
tul ciclului valoarea iniial. Ca urmare, s-a procedat la ree-
valuri spre valori mai mici a unui numr mare de produse
1o;
6. Pvosvvvi::v
nanciare aate acum in portofoliile bncilor, producandu-
se pierderile anunate.
Partea subprime a crizei, sau al doilea tip de criz este
mai mult o criz moral a stricteii cu care societile -
nanciare i-au interpretat propriile norme interne i reguli
de creditare a clienilor de bonitate secundar sau solvabili-
tate dubitabil (subprime). Astfel, in goana dup prot i in
incercarea de asigurare a propriilor locuri de munc, soci-
etile nanciare i-au generat in ultimii ani comisioanele,
creditand rme i clieni insucient de solveni.
Partea de tip deturnare de fonduri a crizei, sau al treilea
tip de criz al Crizei in ansamblu pune in eviden imperfec-
iunile sistemelor informatice i normative de supraveghere
a tranzaciilor nanciare. Am amintit despre acest tip de cri-
z mai sus, in legtur cu deturnarea de la Societe Generale,
momentul inaugural al spiralei descendente care a urmat.
Efectele imediate i pe termen mediu
ale crizei actuale
S ne oprim ceva mai pe larg asupra pagubelor pe care
actuala criz le atrage dup sine. Efectele imediate, vizibi-
le inclusiv pe piaa european, sunt retragerea de capitaluri
de pe unele piee, revizuirea i modicarea de ctre inves-
titori a deciziilor iniiale de a investi i, nu in ultimul rand,
ajustarea costurilor, ceea ce incepe, ca de obicei, cu concedi-
eri in mas in sectorul bancar i de aici in sectoarele econo-
miei reale. Efectele pe termen mediu sunt agravri ale efec-
telor imediate, motiv pentru care criza din 2008 se va simi
pe toat durata anului urmtor i, foarte probabil, inclusiv
in anii succesivi. Aadar, pe termen mediu, trebuie s ne a-
teptm la incetinirea la nivel mondial a ritmului de crete-
re economic, la creterea presiunii asupra mediului poli-
tic de a rescrie normele interne de funcionare a bncilor, la
accentuarea neincrederii populaiei in realizarea de econo-
1o8
mii pe baz de mas monetar i, in general, la inrutirea
climatului de afaceri.
Concret, retragerea de capitaluri de pe unele piee pentru
acoperirea necesarului de lichiditi este efectul imediat cel
mai evident. Nu intampltor, Guvernatorii Bncilor Centra-
le s-au grbit s calmeze spiritele micilor depuntori. Mi-
crile majore de capital ins nu le fac acetia, ci tot bncile
comerciale i grupurile industriale. De exemplu, intre 1-21
ianuarie 2008, din Brazilia, ar care deine cel mai mare nu-
mr de sucursale a celor mai mari societi multinaionale
specializate in servicii nanciare, au ieit capitaluri strine
in valoare de 3,36 miliarde dolari. Soldul contului curent al
Braziliei a fost afectat, astfel c in loc s se inregistreze va-
lori pozitive ca in decembrie 2007 (+3,6 miliarde dolari), a
devenit practic nul.
Ca de atatea ori, o nenorocire nu vine singur. Criza -
nanciar oblig pe actorii economici s ii revizuiasc i s
ii modice deciziile iniiale de a investi sau de a-i continua
investiiile in anumite proiecte, la nivel naional sau interna-
ional. Astfel, in loc s e investii conform planului iniial,
banii sunt folosii acum la acoperirea pierderilor, iar locuri-
le de munc prevzute a create iniial nu mai sunt create
diminuand, ca efect nemijlocit, veniturile bugetare de stat.
Ca urmare, inclusiv bugetele statelor respective trebuie re-
vizuite, adic aduse la stadiul nanciar actual.
Concedierile in mas sunt cellalt efect imediat, cu im-
plicaii la randul su asupra stabilitii economiilor naiona-
le. De exemplu, este cazul bncii germane WestLB care, in
urma pierderilor de 2 miliarde dolari, a anunat la incepu-
tul lunii februarie 2008, concedierea, la nivelul tuturor su-
cursalelor sale din lume, a 1.300 de salariai. Astfel, salariaii
concediai pentru diminuarea cheltuielilor vor transferai
din sectorul pieei primare a muncii, productor de venituri
la bugetul de stat i la bugetele de asigurri sociale, in sfera
asistenei sociale. n acest mod se cauzeaz costuri imedia-
te atat prin mrirea presiunilor asupra bugetelor de asigu-
1o,
6. Pvosvvvi::v
rri sociale ale statelor unde acetia rezideaz, cat i prin di-
minuarea incasrilor bugetare din impozite.
Pe termen mediu i poate chiar mai indelungat, criza ac-
tual va avea efecte cu care ne vom confrunta toi. ntai de
toate, se va inregistra in mod inevitabil incetinirea la nivel
mondial a ritmului de cretere economic in anul 2008. Ce-
le mai multe ri dezvoltate, inclusiv cele din zona euro, vor
inregistra scderi ale ratei de cretere economic fa de ce-
le prognozate iniial. Totui, ratele diminuate se vor aa cu
puin sub potenialul real de cretere fa de situaia in ca-
re criza nu ar aprut. Un efect pozitiv in toat aceast si-
tuaie va trebui s e urgentarea rescrierii normelor interne
de funcionare a bncilor i adaptarea lor la nivelul actu-
al de globalizare. Experii nanciari arm c actuala criza
este o criz a intregului sistem nanciar-bancar internai-
onal. Se arm c bncile trebuie s-i adapteze regulile de
funcionare la noile condiii create de societatea informa-
ional, de apariia unor forme de gestiune bancar la limi-
ta legalitii. De asemenea, este necesar trasarea de reguli
mai stricte pentru managementul riscului. Ca de atatea ori
in domeniul nanciar, oricum dominat de valoarea conven-
ional a banilor care transfer simbolic valori reale, o criz
inseamn in bun parte un moment psihologic. Nu este de
aceea deloc surprinztor c unul dintre efectele de durat
medie va creterea neincrederii in realizarea de economii
pe baz de mas monetar i in general in securitatea eco-
nomic pe care o poate da acumularea de capital. Incertitu-
dinile au creat impresia de volatilitate a pieelor nanciare,
ducand la lipsa de incredere in sistemul nanciar i bancar.
n ne, odat cu acumularea tuturor acestor efecte imedia-
te i pe termen mediu sau lung se va accentua inrutirea
climatului de afaceri. Etosul fondator al capitalismului libe-
ral libera iniiativ personal va suferi ajustri masive i
vom asista la scderea cuantumului investiiilor in acelai
timp cu creterea numrului rmelor mici i mijlocii care
vor anuna falimentul.
11o
Msurile deja luate
i cele care urmeaz s fie aplicate
Pentru a da o imagine asupra tipurilor de msuri i acti-
viti pe care guvernele statelor dezvoltate le-au intreprins
la inceputul crizei, deci pan in martie 2008 pentru contra-
cararea efectelor acestor turbulene majore, chiar crize a sis-
temului nanciar-bancar mondial aat in schimbare, vom
arunca o privire asupra primelor msuri luate chiar de la in-
ceputul crizei nanciar-bancare, de ctre principalele orga-
nisme internaionale cu competene economice i nancia-
re i de principalele state de pe mapamond.
n special SUA i Marea Britanie au luat msuri efective
monetare i scale imediate de contracarare a efectelor. Planul
american de stimulare a economiei, pentru evitarea efectelor
crizei i intrarea in recesiune are dou componente: mone-
tar i scal. Componenta monetar, const in micorarea
de ctre Federal Reserve a ratei dobanzilor de referin, de
cinci ori consecutiv intre septembrie 2007 i februarie 2008.
Astfel, rata dobanzii a sczut de la 5,75 la 2,5 in prezent.
Componenta scal a fost adoptat in ianuarie 2008 de pre-
edintele Bush ca un pachet de programe de relaxare scal
(Economic Stimulus Act) i prezentat Congresului SUA spre
adoptare. Msurile propuse urmresc dinamizarea economi-
ei prin diminuarea impozitelor pe prot i pe venitul global
pentru a pune astfel lichiditate la dispoziia consumatorilor
i a mri cererea de pe pia. Pachetul de msuri este estimat
s pun la dispoziia consumatorilor americani a aproxima-
tiv 152 miliarde dolari, adic aproximativ 1 procent din PIB-
ul SUA. W. Bush a armat c, pe fond, economia real a SUA
este sntoas, eventuala recesiune datorandu-se mai mult
circumstanelor speciale in sectorul nanciar-bancar.
ntre timp, in septembrie 2008, pe lang intervenia Fe-
deral Reserve de punere la dispoziia marilor bnci ameri-
cane de credite in condiii ce anterior nu le-ar acceptat
sub nicio form (de exemplu acceptarea de aciuni la diferi-
111
6. Pvosvvvi::v
te societi comerciale ca garanie pentru credite de la stat),
pe lang salvarea de la faliment a bncilor ipotecare Fannie
Mae, Freedie Mac, a societii de asigurri AIG i altele, Gu-
vernul american a mai solicitat deja Congresului aprobarea
unui nou pachet de ajutor a sectorului nanciar-bancar de
peste 700 miliarde dolari, o sum incredibil de mare dac ne
gandim c PIB-ul SUA se ridic la 15.000 miliarde dolari. Pe
lang acest pachet iniiat de ministrul american de nane
Hank Paulson, Federal Reserve a acordat Bncilor Centra-
le din alte state, care sunt importante partenere comerciale,
credite in valoare de ali 630 miliarde dolari. Aceste sume
sunt destinate bncilor comerciale din respectivele state i
au menirea s sting foamea de dolari a rmelor care ii au
conturile in acele bnci. n acest mod se incearc diminuarea
efectelor crizei asupra schimburilor comerciale i revenirea
la situaia de dinaintea inceputului anului 2008.
Banca Central a Angliei a redus la 7 februarie 2008 rata
dobanzii de referin cu 0,25 la 5,25. Experii consider
acest nivel sucient de mare pentru a mai putea interveni in
scopul asigurrii cu lichiditate a activitilor nanciare din
zona monetar a lirei sterline. Naionalizarea pan la sfari-
tul lunii februarie 2008 a bncii private Northern Rock prin
adoptarea unei legi pentru punerea la dispoziia ei a peste 50
miliarde lire sterline de la bugetul de stat. Apoi, in toamn, au
mai fost salvate de la faliment Bradford& Bingley .a. Cu alte
cuvinte, constatm o renunare punctual a statului britanic
la mult propagata doctrin neo-liberal a capitalismului.
Msuri concrete la nivel internaional de evitare a rece-
siunii au fost propuse deja la inceputul anului 2008 cu oca-
zia reuniunii celor mai importante patru state europene, re-
prezentate de premierii Marii Britanii, Franei, Germaniei i
Italiei (Londra, 29 ianuarie 2008), a grupului de state G7, la
care s-au adugat China, Rusia, Coreea de Sud, Indonezia i
preedintele Bncii Centrale Europene (Tokyo, 9 februarie
2008) i a Consiliului ECOFIN al Uniunii Europene (Bruxel-
les, 12 februarie 2008).
11:
La aceste reuniuni s-a constatat necesitatea unui rs-
puns politic la criza nanciar, dar care nu poate dat ime-
diat. Pentru a putea articulat un rspuns potrivit, trebuie
ca in perioada urmtoare s aib loc monitorizarea cu cea
mai mare atenie a evoluiilor de pe pieele nanciar-banca-
re, obligarea bncilor la transparen i promptitudine mult
mai mare in anunarea inregistrrii de pierderi, dar in con-
textul meninerii unui sistem economic mondial liber, m-
suri individuale ale statelor, conform necesitilor speci-
ce ecrei economii naionale, o analiz pentru instituirea
unui sistem mondial de prevenire a riscurilor in sectorul -
nanciar-bancar, cu participarea eventual a Fondului Mo-
netar Internaional.
La reuniunea G7 de la Tokyo s-a constatat c cele dou
ameninri principale la nivel mondial, instabilitatea piee-
lor nanciare i riscul ca economia SUA s intre in recesi-
une, necesit un rspuns politic, monitorizarea cu atenie
a evoluiilor curente, precum i cooperarea internaional
pentru combaterea tendinelor de recesiune mondial prin
schimbul de informaii referitoare la pierderile din institu-
tele nanciare. S-a convenit ca, pe termen scurt, ecare stat
s ia msurile pe care le crede de cuviin, inand cont de
situaia specic a economiei naionale i s monitorizeze
evoluiile pe plan internaional. Concluzia reuniunii a fost
c economia mondial dispune inc de fundamente econo-
mice solide, chiar dac acestea sunt ameninate de efecte-
le crizei. Propunerile reuniunii G7 se bazeaz pe un materi-
al pregtit special in acest scop de institutul internaional al
organismelor naionale responsabile cu stabilitatea nanci-
ar i monetar, Financial Stability Forum, cu sediul la Wa-
shington D.C. Acesta propusese ca direciile de aciune in
plan mondial s e:
supravegherea cadrelor normative,
supravegherea nanciar-bancar,
analizarea rolului i utilitii rating-ului,
asigurarea transparenei pieelor,
11
6. Pvosvvvi::v
reacii la riscuri prin reglementare i prin mrirea ca-
pacitilor autoritilor de a rspunde la crize.
n zona euro, Banca Central European a pstrat rata
dobanzilor constant. Lideri de marc ai unor state din zo-
na euro au armat c nu sunt necesare programe de stimula-
re economic, intrucat Pactul de Stabilitate i Cretere ofer
un cadru sucient de exibil pentru a permite stabilizatori-
lor automai din aceste economii naionale s-i joace rolul.
Cooperarea internaional i transparena reprezint soluia
propus in comun de cele mai mari state din zona euro i de
Comisia European pentru a reaciona la criza din SUA.
Raportul Consiliului pentru Afaceri Economice i Finan-
ciare ale UE (ECOFIN), intocmit in urma intalnirii ce a avut
loc la Bruxelles la 12 februarie 2008, arm c in timp ce ra-
ta real de cretere a PIB in Uniunea European in 2007 a
fost de 2,9, pentru 2008 se estimeaz c va exista o inceti-
nire a ritmului de cretere, dar c rata de cretere se va aa
aproape de potenial, in ciuda turbulenelor de pe pieele -
nanciare ale SUA i din plan internaional. Consiliul a con-
statat c aceste turbulene au mrit riscurile i c in prezent
dezechilibrele externe cresc in anumite state membre, dar
c economia Uniunii Europene este bazat pe fundamente
solide care vor antrena in continuare o cretere economic.
Pentru aceasta, Consiliul recomand continuarea reforme-
lor structurale din statele membre, intrirea disciplinei nan-
elor publice i adancirea integrrii economice intre state-
le membre, pentru realizarea in toate sectoarele economice
a pieei unice.
ntalnirea premierilor Franei, Germaniei, Italiei, Marii
Britanii i a preedintelui Comisiei Europene, ce a avut loc
la Londra la data de 29 ianuarie, prima de acest fel din 2008,
a concluzionat c, pe de-o parte, economiile statelor euro-
pene se bucur de o solid stabilitate economic, ins, pe de
alt parte, c pentru pstrarea acesteia sunt necesare aciuni
pentru mrirea gradului de cooperare internaional in eco-
nomie i inlturarea decitului de transparen existent in
11
prezent in sectorul nanciar. Premierii i preedintele Comi-
siei Europene au declarat c, in ciuda mririi pe viitor a re-
striciilor impuse de state, sistemul economic mondial tre-
buie s s-i pstreze caracterul liber. S-a discutat i despre
necesitatea reformrii sistemului nanciar mondial i a Fon-
dului Monetar Internaional, in contextul in care, in toamna
anului trecut, in cadrul procesului de reform al acestuia, de-
ja iniiat de ctre noul director general, Dominique Strauss-
Kahn, se anunase c se are in vedere vinderea unei pri din
cele 4.000 de tone de aur din rezerv i investirea fondurilor
pe piaa internaional. Instituirea unui sistem mondial de
prevenire contra riscurilor, la care ar putea participa FMI,
ar trebui realizat fr ins ca msurile avute in vedere s ob-
strucioneze mondializarea sistemelor nanciare.
Pentru a arta poziiile principalelor state dezvoltate (in
ordine alfabetic), prezentm reaciile de la inceputul cri-
zei nanciar-bancare, adic de la inceputul lui 2008. n ce-
le aproximativ opt luni care au trecut de la primele msuri
luate in acest sens, criza real s-a adancit i starea de spirit
a populaiei a cunoscut o tensionare evident. Ca urmare,
cele prezentate mai jos sunt doar inceputul unor soluii la o
criz in plin desfurare.
Australia consider c nu este ameninat de criza cre-
ditelor din SUA, iar msuri similare celor luate de guvernul
american nu se regsesc in politica sa intern. Motivele sunt
legate de specicitatea economiei australiene a crei crete-
re economic se bazeaz pe exporturi de materii prime ale
industriei extractive ctre pieele emergente din Asia de Est
i mai puin pe servicii nanciare. Aceasta a fcut ca pentru
anul bugetar 2007-2008 in Australia s e prognozat in con-
tinuare un excedent bugetar de 1,3 din PIB.
n Austria, fenomenele economice negative i incetinirea
creterii economice din SUA constituie subiecte de dezbate-
re. Totui, guvernul austriac apreciaz c nu este nevoie s
adopte msuri speciale, c nu sunt necesare programe con-
juncturale asemntoare celor din SUA, situaia din Euro-
11
6. Pvosvvvi::v
pa ind diferit de cea din Statele Unite i c astfel de pro-
grame putand avea in Europa chiar efecte diametral opuse.
Opinia prevalent intre analitii austrieci este c recesiunea
din SUA nu este grav i se prognozeaz c aceasta se va di-
minua in a doua jumtate a anului in curs.
Conform declaraiilor ocialilor ciprioi, criza mondial
ii va pune amprenta asupra ritmului de cretere a Ciprului,
in ciuda dimensiunii mici a economiei cipriote. Acest lucru
este cauzat de legturile stranse dintre economia cipriot i
economia Marii Britanii. Guvernul nu va adopta ins poli-
tici scale active, iar in 2008 ii va continua ritmul reforme-
lor economice incercand s se inscrie in politicile scale co-
mune ale zonei euro.
Surse guvernamentale arm c, in viitorul apropiat, in
Elveia nu se va inregistra o recesiune, ci doar o reducere a
ritmului de cretere. Previziunile arat c in 2008 creterea
va de 1,9 2,1, fa de 2,0 2,3 cat s-a inregistrat in
ultimii 3 4 ani. Autoritile supravegheaz activitatea din
sectorul nanciar-bancar care genereaz 15 din PIB, 50
din volumul creterii economice i 16 din volumul impo-
zitelor. Monitorizarea guvernamental instituit se refer la
comisioanele incasate din creditarea investiiilor i manage-
mentul averilor, care produc jumtate din proturile bnci-
lor. Dicultatea inerii sub control a pericolelor din secto-
rul nanciar-bancar apare ca urmare a faptului c guvernul
poate interveni numai in afacerile derulate pe teritoriul el-
veian. n viziunea elveian, elementul principal ce trebuie
evitat este paralizarea sistemului bancar internaional, aa
c intrirea infrastructurilor in domeniul nanciar este de
dorit pentru evitarea importului de recesiune din alte pri
ale lumii. n planul economiei reale, Elveia nu va afecta-
t de recesiunea din SUA, deoarece structura exporturilor
elveiene (medicamente, bunuri industriale, ceasuri, obiec-
te de lux) nu este foarte sensibil la uctuaii ale conjunctu-
rii economice, oricat de ciudat poate suna acest lucru unui
consumator obinuit.
11o
Elveia este ddtoare de ton in materie de gandire eco-
nomic prin faptul c este gazda uneia dintre cele mai im-
portante reuniuni in domeniu. Discuiile participanilor la
Forumul Economic Mondial de la Davos din 2008 s-au con-
centrat pe necesitatea crerii unor reguli internaionale pen-
tru comportamentul i micrile transfrontaliere ale fondu-
rilor de investiii strine, ale cror intrri sau retrageri din
anumite state pot provoca uctuaii periculoase pentru eco-
nomiile statelor respective.
Autoritile din Estonia urmresc cu atenie evoluii-
le economiei mondiale, incercand s contracareze efectele
negative prin urmrirea obinerii unei creteri in sfera eco-
nomiei reale. Se anticipeaz o diminuare a ratei de cretere
de la 7,4 in 2007 la 5 in 2008 i chiar la sub 4 in 2009.
Economia estonian va afectat de creterea omajului i
a inaiei. omajul va continua s creasc de la 8,8 in 2007
la nivele mai mari pe termen scurt, iar inaia se estimeaz
c va depi brusc in 2008 pragul de 10, dup ce in 2007
a fost 8. Cu toate acestea, guvernul ii menine obiectivul
trecerii la moneda unic euro in 2011 i consider c pre-
viziunile pesimiste cu privire la declinul economic mondial
sunt in general nejusticate.
Guvernul nlandez prevede pentru anul 2008 o crete-
re mai modest decat cea anticipat. Banca Central a Fin-
landei a mrit dobanda de referin de la 4,25 in 2007 la
4,75 pentru primul semestru al anului 2008, iar guvernul
monitorizeaz gradul de corelare intre economia nlandez
i cursul mondial al evenimentelor, continuandu-i demer-
sul iniial de apropiere a Finlandei de economiile emergen-
te din zona Asiei de Est.
Autoritile de la Paris urmresc cu mare atenie evoluia
pieelor nanciare i msura in care turbulenele se trans-
mit in economia real. Pentru moment, Frana s-a pronun-
at in cadrul G7, in cadrul reuniunii de la Londra a celor pa-
tru mari ri din UE de la 29 ianuarie 2008, cat i in cadrul
ECOFIN din 12 februarie 2008, pentru creterea transparen-
11;
6. Pvosvvvi::v
ei pieelor, a activitii instituiilor nanciare i bncilor i a
monitorizrii produselor nanciare structurate. Frana soli-
cit declararea prompt de ctre bnci atat a acumulrii de
pierderi, cat i a creanelor cu risc de care dispun. Frana va
aduce propuneri pentru imbuntirea sistemelor de alert
timpurie in sectorul nanciar-bancar, precum i pentru re-
formarea instituiilor naionale i internaionale de suprave-
ghere nanciar. Ministerul francez al nanelor apreciaz
c deocamdat nu exist elemente care s indice intrarea in-
tr-o recesiune nici in zona euro i nici in Frana.
Germania este cel mai mare exportator mondial de mr-
furi pentru al cincilea an consecutiv, ind legat intrinsec
de economia SUA in planul schimburilor de bunuri. Leg-
tura germano-american este de alt tip decat cea america-
no-britanic, deoarece economia Marii Britanii se bazeaz
in mare parte pe servicii nanciare. Modelul de economie
social de pia din Germania a inregistrat in mod repetat
programe de intervenionism statal in cazuri de criz de-a
lungul istoriei postbelice. De data aceasta criza economico-
nanciar nu este considerat s e sucient de pronunat
pentru ca ministerele de resort s considere necesar o in-
tervenie la nivelul intregii economii. Chiar ministrul fede-
ral de nane, social-democratul Steinbrck, s-a pronunat,
aidoma ministrului federal al economiei, cretin-socialul
Glos, impotriva iniierii unui program special de combate-
re a efectelor crizei prin programe conjuncturale. Cu toate
acestea, Bundestag-ul a adoptat recent, in octombrie 2008,
un pachet de msuri preventive in valoare de peste 250 mi-
liarde euro, instituiile bancare avand libertatea de a soli-
cita aplicarea lui, dac sunt de prere c se a intr-o situ-
aie periculoas. n acest context internaional, Germania
nu a putut s ii menin prognoza ratei de cretere a PIB
la 1,6 pentru anul 2008, reducand-o la 0,6. Cat privete
teama de recesiune, sfera public a nanelor va afectat
numai in msura in care institutele nanciare, bncile, fon-
durile i societile de asigurri vor obligate ca, pentru a-
118
i acoperi pierderile, s concedieze brusc muli salariai sau
s cear pachete de nanare de la bugetul de stat pentru a
salvate de la faliment. Este totui cazul bncii WestLB ca-
re a concediat la inceputul lunii februarie a.c. 1.300 salari-
ai, care astfel au trecut din sfera productiv direct in grija
statului care acum trebuie s ii susin din fondul de omaj.
Cum am amintit deja, cu ocazia conferinei G7 de la Tokyo
din 9 februarie 2008, Germania a avertizat asupra pericolu-
lui c acest tip de criz se poate repeta din cauza modului
de calcul al altor credite, precum cele bazate pe evaluarea la
preul pieei al garaniilor oferite prin automobile, prin al-
te bunuri xe, prin acumulri de capital din fonduri de pen-
sii sau din alte instrumente nanciare complexe. n viziune
german, problema este c, in prezent pieele sunt nervoase,
iar increderea s-a diminuat considerabil. n general, pieele
nanciare trebuie s revin la evaluri mai realiste ale riscu-
rilor. Preedintele Deutsche Bank, cea mai puternic banc
german, care in 2007 a inregistrat un prot de peste 6 mi-
liarde euro, a armat c sistemul nanciar mondial este pus
la o grea prob din cauz c va trebui s-i modice reguli-
le de creditare i evaluare a riscurilor.
Pentru moment, guvernul grec nu va face modicri ale
prevederilor de cretere economic, considerandu-se c in
Grecia efectele crizei vor vizibile mai mult in domeniul in-
vestiiilor private i in cel al programelor de construire de lo-
cuine. La sfaritul primverii, guvernul elen va face o analiz
a evoluiilor i a situaiei la momentul respectiv i va decide
dac va face modicri ale prognozei asupra ratei de cre-
tere economic pentru 2008, in prezent aceasta ind men-
inut la 4.
Guvernul Irlandei nu a adoptat pan in primvara lui
2008 niciun set special de msuri. Ca principal metod de
preintampinare a efectelor negative ale unor ocuri tempo-
rare din economia mondial, premierul irlandez i ali mi-
nitri au subliniat necesitatea implementrii neschimbate a
aspectelor economico-nanciare din cadrul programului de
11,
6. Pvosvvvi::v
guvernare adoptat la sfaritul lunii iunie 2007 de ctre noua
coaliie guvernamental. Ocialii irlandezi rman increz-
tori in continuarea evoluiei economiei, prognozand o cre-
tere economic de aproximativ 2,5 in 2008, in loc de inii-
al 3,5 i de aproximativ 4,4 pentru 2009.
Autoritile de la Tokyo trateaz cu deosebit atenie pro-
blematica crizei, dar reacia lor este moderat i reinut, ex-
plicabil pe fondul accenturii instabilitii politice interne.
Cabinetul nipon este de prere c efectele asupra economi-
ei nipone nu vor decat limitate iar Japonia nu va adopta
stimuli scali pentru a preveni efectele. Autoritile nipone
nu vor lua in nici un caz decizii pripite i nu vor reduce rata
de referin a dobanzii de la nivelul actual de doar 0,5. Spre
deosebire de reacia autoritilor, cercurile nanciar ban-
care private din Japonia trag ins semnale de alarm asupra
inevitabilitii deteriorrii economiei naionale sub impactul
evoluiilor din SUA, dintre ale crei titluri de valoare Japo-
nia deine un numr semnicativ cu o valoare de 850 mili-
arde dolari, in contextul in care PIB-ul SUA este de aproxi-
mativ 14.500 miliarde dolari.
Pe fondul inrutirii datelor macroeconomice ale celor
dou ri, constand in creterea decitului de cont durent,
notele de rating atat pentru Lituania, cat i pentru Letonia
au fost micorate. Nu este clar dac msurile de prevenire
a creterii inaiei i de insprire a condiiilor de acordare
a creditelor ipotecare i pentru consum luate recent de gu-
vern sunt motivate in primul rand de dorina de a preveni
eventualele inuene nanciare internaionale asupra stabi-
litii celor dou state.
Ministerul Finanelor, Autoritatea Serviciilor Financiare
i Banca Central a Angliei sunt mai pesimiste in ce prive-
te efectele crizei asupra economiei Marii Britanii. Astfel, a
fost emis inc la inceputul fazei acute a crizei documentul
Financial Stability and depositor protection: strengthening
the framework, propus spre dezbatere public pan la nele
lunii aprilie 2008. Acesta propune atingerea a cinci obiective
1:o
principale, in vederea stabilizrii pieelor nanciare mondi-
ale: consolidarea sistemului nanciar din Marea Britanie i
din lume, reducerea cilor prin care bncile pot s se con-
frunte cu probleme nanciare, reducerea impactului gene-
ral asupra sistemului nanciar atunci cand o banc intr in
diculti nanciare, msuri efective de protejare a consu-
matorilor, consolidarea Bncii centrale a Angliei i coor-
donarea aciunilor diverselor autoriti de supraveghere
din Marea Britanie cu cele din lume. Ministrul de nan-
e Darling consider c procesul de nalizare a unor acor-
duri internaionale multilaterale va dura prea mult pentru
ca efectul s poat preveni, conform opiniei guvernamen-
tale britanice, dezastrul prevzut pentru sectorul nanci-
ar-bancar. Pan atunci, ministerul de nane a pregtit spre
adoptare cateva msuri restrictive. Este vorba de suprave-
gherea i impozitarea cetenilor i societilor comercia-
le care ii menin proturile in afara Marii Britanii, ins se
folosesc de sistemul nanciar al rii pentru a le genera. Pe
de alt parte, cu ocazia vizitei premierului Gordon Brown
in China, la inceputul lui 2008, Marea Britanie a dat dova-
d de deschidere, dandu-i acordul ca fondurile nanciare
suverane (sovereign wealth funds) ale statului chinez s pri-
measc acces pe piaa britanic.
ntr-o prim etap, autoritile mexicane au refuzat s re-
cunoasc existena vreunui efect economic negativ impor-
tat de la principalul su partener economic, SUA. Ulterior,
Mexicul a recunoscut c va afectat direct de o recesiune
in SUA, astfel c i-a diminuat prognoza ratei de cretere a
PIB pentru anul 2008 de la 3,7 iniial la 2,8 i a conceput
o strategie de reacie pe termen mediu. Inuena imediat in
cazul unei recesiuni va face s se creeze cu 100 de mii de lo-
curi mai puin decat se prevzuse iniial. Mexicul pleac de
la premiza c o eventual strategie de contracarare ar trebui
s se bazeze pe diminuarea cheltuielilor publice i a credite-
lor de consum acordate populaiei, pe susinerea unei poli-
tici de economisire de ctre populaii i de intervenionism
1:1
6. Pvosvvvi::v
prin punerea in aplicare a unor proiecte de investiii din fon-
duri publice. Se pare c, dat ind criza nanciar-bancar,
Mexicul ar devansat cu cateva luni realizarea unor pro-
iecte de stimulare prin investiii in infrastructur in valoare
de 4 miliarde dolari, dar pe care le avusese oricum in vede-
re spre realizare in perioada urmtoare.
Ocialii i analitii economici din Olanda sunt relativ op-
timiti i prevd in coontinuare evoluii pozitive ale econo-
miei naionale, chiar dac au redus nivelul prognozat al ratei
de cretere al PIB pentru 2008 de la 2,6 la 2,1-2,5. Autori-
tile i-au exprimat increderea c impactul economic ame-
rican la nivel mondial sczuse oricum semnicativ in ultimii
ani, iar evoluiile spectaculoase de pe pieele emergente din
China i India au facilitat decuplarea economiei olandeze de
cea a SUA, reducandu-i gradul de vulnerabilitate. Ocialii
nu exclud ins faptul ca anumite instituii nanciare private
s resimt turbulenele din plan internaional, dar sunt scep-
tici cu privire la eventualitatea ca sistemul nanciar olandez
s e afectat in ansamblul su. Ocialii olandezi, consider
c dimensiunea real a crizei va deveni vizibil de abia la in-
ceputul lunii februarie, cand bncile ii vor dat publicit-
ii bilanurile pe trimestrul patru al anului 2007. Din acest
motiv, se consider inelept ca guvernul s adopte o atitu-
dine prudent de monitorizare i s ia in calcul constituirea
unei rezerve nanciare destinate exclusiv contracarrii efec-
telor, astfel ca Olanda s nu e obligat s consume din ex-
cedentul bugetar. Opiniile olandeze despre originile crizei in
SUA sunt c aceasta a fost cauzat de o insucient supra-
veghere a pieelor nanciare in plan internaional i c ce-
le cinci reduceri succesive ale ratei dobanzilor in SUA vor
avea efecte doar pe termen scurt, neeliminand cauza real
a problemelor din sectorul nanciar i bancar. Meninerea
unui decit bugetar enorm a condus in SUA la evoluii ale
economiei americane cu mult sub performanele economi-
ei din zona euro, ceea ce se reect in mod limpede i in ra-
ta de schimb euro-dolar.
1::
n urma declanrii crizei, previziunile autoritilor de
la Varovia despre creterea economic a Poloniei sunt mai
rezervate, estimandu-se o rat de numai 5,5 pentru 2008,
in special din cauza turbulenelor inregistrate pe burse. Se
mai ateapt o cretere a ratei inaiei de la 2,5 in 2007 la
4,3 4,6 pentru 2008, iar Consiliul de politic monetar a
mrit rata dobanzii de referin pe durata anului 2007 de la
4 la 5, iar pentru 2008 aceast cretere va mrit succesiv
pan la 5,5. Este ins neclar dac aceste msuri monetare
nu ar fost oricum adoptate, chiar i in cazul in care aceas-
t criz economico-nanciar nu ar aprut.
Armonizarea obiectivelor de politic monetar i sca-
l cu cele comunitare, elul aderrii Romaniei la zona euro,
scderea investiiilor strine directe de la 11 miliarde euro in
2006 la 9 miliarde euro in 2007 i in special adancirea deze-
chilibrului extern prin creterea nesustenabil a importuri-
lor, precum i prin diferena excesiv dintre nivelul investi-
iilor strine directe in Romania (4.100 milioane dolari total
cumulat in perioada 1990-2006) i investiiile directe ale Ro-
maniei in strintate (total de 286 milioane dolari cumulat in
perioada 1990-2006) reprezint contextul macroeconomic
in care ara noastr se aa in momentul declanrii crizei.
n acest context macroeconomic, intervenia Bncii Naio-
nale a Romaniei din luna ianuarie 2008 a avut dou compo-
nente: una valutar i cealalt legat de rata de referin a
dobanzii. Astfel, scderea ratei de schimb leu-euro de la 3,4
in vara anului 2007 la 3,8 in luna ianuarie 2008, a fost opri-
t in jurul valorii de 3,6, iar rata dobanzii de referin a fost
majorat de dou ori de la 7,5 la 9. Avand in vedere con-
textul macroeconomic al Romaniei, nu este clar dac aces-
te intervenii au fost motivate numai de criza economico-
nanciar.
Dat ind excedentul comercial al Rusiei de peste 200 mi-
liarde dolari in toamna anului 2008 fa de ultimele 12 luni,
aceast ar, care are in mare parte o economie bazat pe
exportul de resurse naturale, nu ar trebui s e atat de de-
1:
6. Pvosvvvi::v
pendent de turbulenele pe pieele internaionale nanci-
ar-bancare. Totui, datorit implicrii crescande a Rusiei pe
plan mondial pentru recuperarea pieelor Uniunii Sovietice
din America de Sud, Africa i Asia Central, i bncile ru-
se au fost lovite de criza de lichiditate produs de bncile
americane. Astfel, in luna septembrie 2008, guvernul rus a
acceptat acordarea de la bugetul de stat ctre trei bnci ru-
se a unor imprumuturi prefereniale in valoare de 44 mili-
arde dolari.
Autoritile slovace consider c incetinirea ritmului de
cretere a economiei SUA nu va inuena in mod considera-
bil performanele economice ale rii. Dimpotriv, ministerul
slovac de nane a modicat in sus previziunile de cretere
economic pentru urmtorii trei ani. Astfel, pentru 2008 se
prevede o cretere de 7,5 in loc de 6.8 prognozate inii-
al, pentru 2009 6,4 in loc de 5,8 prognozate iniial i pen-
tru 2010 chiar 5,9 fa de 5 prognozate iniial. Estimrile
ministerului slovac de nane sunt optimiste i au in vedere
realizarea efectiv, conform planului, a aderrii Slovaciei la
zona euro, la 1 ianuarie 2009.
Turbulenele internaionale au produs i in Turcia sc-
deri ale indicelui bursier. Astfel, Istanbul Stock Exchange a
pierdut la momentul declanrii crizei, pan la 6. Opiniile
Turciei cu privire la efectele crizei diverg intre cele ale aso-
ciaiilor din sectorul afacerilor i guvernul turc. Astfel, aso-
ciaiile avertizeaz c, din cauza inaiei mari, a omajului, a
creterii decitului de cont curent, in Turcia se inregistrea-
z deja o criz economic, ce este, de fapt, independent de
efectele crizei nanciare din SUA. Pe de alt parte, guver-
nul turc apreciaz c in 2007 ara i-a meninut stabilitatea
nanciar i c cetenii turci au capacitatea necesar s-i
plteasc ratele la creditele imobiliare. Guvernul turc nu va
face mai mult decat s analizeze cu cea mai mare atenie cri-
za nanciar-bancar mondial.
Toate aceste msuri au fost anunate de organismele in-
ternaionale i de statele respective odat cu inceputul crizei.
1:
Succesiunea cu vitez uria a evenimentelor din decursul
anului 2008 i, mai ales, din lunile august i septembrie vor
determina cu siguran ca toate statele s-i revizuiasc eva-
lurile economice de mai sus i s intreprind in comun poli-
ticile de protecie a economiilor naionale respective. Trece-
rea in revist a msurilor iniiale ne este util pentru a vedea
unde exist consens in evaluarea crizei i mai ales cum di-
mensiunea naional a unor decizii se a de cele mai mul-
te ori in contradicie agrant cu caracterul internaional al
pieei nanciare, majoritatea ajutoarelor din partea statelor
naionale riscand printr-o losoe monetar prea local s
e tot atatea pierderi.
O concluzie provizorie
la criza financiar-bancar
Ne am intr-o perioad de rspandire masiv la nivel
mondial a incertitudinilor in sectorul nanciar-bancar. Sur-
sa de propagare este localizat in sistemul extrem de sosti-
cat al nanelor i bncilor americane. Efectele la nivel mon-
dial pe termen mediu depind de mai muli factori al cror
impact nu poate prevzut cu exactitate in acest moment.
Iniial se planicase ca, cu excepia SUA i Marii Britanii,
principalele dou state furnizoare de servicii nanciar-ban-
care, celelalte state membre ale Uniunii Europene i OCDE
s monitorizeze evoluiilor, urmand ca dup ase luni s se
reanalizeze situaia la momentul respectiv. Acum, cele ase
luni au trecut i reanalizarea se face oricum, dar nu din ca-
uza deciziei anterioare, ci din cauza, exploziei de falimente
din SUA, Marea Britanie, Frana i Germania.
Pentru a contracara criza i transmiterea cu efecte catas-
trofale inspre economia real a crizei nanciar-bancare, in-
stituiile nanciare de reglementare i supraveghere vor mo-
dica in mod obligatoriu unele principii fundamentale de
creditare, precum i norme specice interne bancare. Este
1:
6. Pvosvvvi::v
sigur c va crete disciplina nanciar, transparena activi-
tii i cooperarea internaional. n orice caz, este probabil
ca, in virtutea dimensiunilor catastrofei, comunitatea econo-
mico-nanciar-bancar internaional s impun sistemului
nanciar-bancar american o superviziune i un control su-
pranaional independent. Aceasta o vom vedea in decursul
ultimului trimestru al anului 2008.
ntrebarea rmas pentru moment fr rspuns este da-
c americanii vor reui s reechilibreze sistemul nanciar f-
r a nevoii s recurg al importarea de fonduri nanciare
de la statele cu surplus i excedent comercial precum China,
Arabia Saudit i alte state arabe, precum i Rusia sau tigri
asiatici, care, prin instrumentele nanciare noi cunoscute ca
Fonduri Suverane de Bunstare (Sovereign Wealth Funds),
ar putea s cumpere pri ale economiei americane sau pur
i simplu s-i impun condiiile lor, impotriva principiului
suveranitii nanciare naionale a SUA.
Pan atunci, avem deja o problem major in contextul
actual al sistemului nanciar Bretton Woods de dup 1944
i reformat in 1973: acoperirea pierderilor unor societi
private de servicii nanciare din bugetul federal de stat al
SUA, indiferent c societile nanciare salvate sunt cu pro-
l comercial, de investiii, de ipotec, de asigurri etc. Acest
fapt echivaleaz cu un furt sistematic despre care nu putem
crede c este neintenionat de ctre bancheri, ins la care
vedem c se aliaz i mediul politic, de vreme ce pierderile
sunt acoperite din buzunarul pltitorului de impozite. Cu
alte cuvinte, bncile au produs o injustiie de proporii gi-
gantice: au privatizat proturile i au socializat pierderile.
Aceast gaur in organizarea economico-social ar tre-
bui stopat. Motivul Elementul cheie pe care se bazeaz
funcionarea economiei libere de pia este pus la grea in-
cercare: increderea i un nivel minim de etic. Odat incre-
derea subminat, funcionarea sistemului economic ame-
rican i in msur considerabil i a celui mondial este pus
sub semnul intrebrii.
1:o
n cel mai ru caz vom asista la naionalizarea intregului
sector nanciar-bancar i cu aceasta la sfaritul dominaiei
neo-liberalismului in economie. Statele vor nevoite s in-
troduc supervizarea drastic a economiei i sectorului -
nanciar-bancar i chiar s foreze actorii economici la mo-
duri etice de abordare a activitilor economice. Pan cand
aceste msuri vor da rezultate, perspectiva economiei mon-
diale, cel puin la nivelul anilor 2008 i 2009, este de ince-
tinire a ritmurilor de cretere, mai ales pentru economiile
dezvoltate, in timp ce criza din sectorul nanciar-bancar va
continua s se rspandeasc in economia real.
n ciuda tuturor fenomenelor regretabile care se leag de
actuala criz, ea are pe termen mediu i lung un efect cat se
poate de benec. Este vorba despre reformele de supervi-
zare la nivel mondial (sperm) a activitii nanciar-banca-
re i chiar comerciale, ceea ce va duce la rezultatul neatep-
tat c etica actului bancar sau comercial s e cuanticabil
in moned i s e internalizat in calculul economicitii.
Altfel spus, etica va deveni un element al bilanului conta-
bil, traducere concret a regulilor cuprinse in International
Accounting Standards (IAS), in acelai mod in care costu-
rile ecologice au fost internalizate calculului economic in
anii 1970-1980. O rm va putea judecat ca ind de suc-
ces nu doar dup volumul tranzaciilor i al catigurilor, ci
in egal msur dup cat de etice i de ecologice au fost de-
ciziile sale.
Lecia crizei actuale pentru Romnia:
de la economia speculativ
la cea a valorilor reale i durabile
Contextul prezentat mai sus cat mai concis i limpede cu
putin este menit s ne fac s inelegem mai bine pe ce lu-
me economic i politic trim, cum se poate poziiona Ro-
mania i ce ar trebui s fac sau s fcut deja pentru a ii
1:;
6. Pvosvvvi::v
asigura prosperitatea. Or, primul i cel mai important lucru
de care avem nevoie este depirea unei economii pur spe-
culative, bazate doar pe tranzacii imobiliare, de o parte, i
aproape doar pe exploatarea costului redus al mainii de lu-
cru, pe de alt parte. Suprainclzirea pieei imobiliare, fr
nicio legtur cu eventuala ridicare a standardelor generale
in construcii, este o tendin periculoas i poate antrena
o mini-criz local de genul celei petrecute la o scar mult
mai mare in SUA. Statul roman trebuie s incurazeje printr-o
politic scal sau de subvenii directe formarea unei clase
mijlocii de constructori de locuine i s impun reguli mai
severe pentru combaterea speculatorilor. Cat privete par-
tea produciei industriale, Romania are nevoie de o infuzie
constant de tehnologii care s ii perimit s produc o bun
parte din ceea ce are nevoie. Din ar exportatoare de tehno-
logie, am ajuns una care aproape doar import. Pentru relua-
rea i dinamizarea industriei inteligente, rezultat al priceperii
inginereti, avem ins nevoie s refacem o parte din structu-
ra de cercetare i s ne orientm spre domenii de varf. Pen-
tru moment, in Romania exist doar parcuri tehnologice de
producie, ins prea puine parcuri tehnologice de cerceta-
re. Riscul de a ne baza pe costurile actuale relativ reduse ale
forei de munc este s devenim, pe msur ce acestea se vor
alinia celor europene, neinteresani pentru investitorii str-
ini. Pentru a folosi o imagine cat se poate de simpl i bru-
tal, aa cum a venit, tot astfel Nokia poate s i plece. La fel
i toate celelalte mari companii multinaionale.
SECURITATEA
7
11
Tuvnuivviv ov vv vi riciv-ncvX au scos
in eviden fragilitatea multor state rmase peste noapte
fr lichiditi suciente i confruntate cu riscul iminent
al falimentului economic naional. Dincolo de acest peri-
col, devenit intre timp evident pentru toat lumea, incepu-
tul de secol XXI pune statele naionale i organismele de
asociere precum Uniunea European in faa unor noi con-
strucii menite s le asigure securitatea sau, la rigoare, s o
pun sub semnul intrebrii. Nu este vorba doar de aspectul
militar, ci, in msur aproape egal, de securitatea energe-
tic i alimentar. Un stat poate avea bomba atomic, ins
acest lucru nu inseamn automat un bine comun la care s
aib acces toi cetenii si. Securitatea sau sigurana unei
societi este comensurabil mai ales in funcie de capaci-
tile de a furniza energia i alimentele. Aadar, ne propu-
nem in paginile ce urmeaz s analizm cat mai pe ineles
in ce rezid miza securitii din punct de vedere energetic
i alimentar. Tema este cu atat mai important cu cat ve-
dem cum, in relaiile cu clienii si, Rusia face apel din
ce in ce mai des la argumentul energetic deoarece tie
c uctuaiile preului petrolului duc la dinamici negative
pe piaa muncii i se reect in creterile preurilor pro-
duselor curente. Nu in ultimul rand, aa cum se intampl
in Romania, o pia energentic i alimentar necontro-
lat transparent duce la creteri nejusticate de preuri i
la specularea fr mil a conjuncturilor internaionale pe
1:
socoteala pltitorului de rand. Bieii detepi din do-
meniul energetic pot deveni pentru securitatea naional
foarte repede bieii ri.
Turbulenele din domeniul securitii
energetice n Europa
Pentru oamenii politici europeni incepe s devin clar c
strategiile de securitate pentru Europa viitorului inseamn
nu doar micorarea dependenei de furnizori precum Ru-
sia i statele islamice, cat mai ales trecerea la alte surse de
energie decat cele ce le avem in prezent. Printre aceste sur-
se avem ca posibiliti mai intai revenirea la energia prove-
nit din arderea de crbune, hidrocarburi i la energia nu-
clear ca principale sectoare furnizoare. Apoi, o cale nou,
in curs de perfecionare tehnic, este trecerea la energia ba-
zat pe hidrogen. Generalizarea acestei surse ar reprezenta
un pas semnicativ ctre emanciparea de hidrocarburi (ca
surse de energie) i ar un aport esenial la securitatea i in-
dependena energetic a Uniunii Europene.
n prezent, aprovizionarea cu hidrocarburi a Europei se
face prin import i prin propriile exploatri de petrol, gaze
i crbune. Odat cu scderea rezervelor de petrol i gaze
din Marea Nordului, cu reducerea exploatrilor de crbune
din statele UE datorit gradului ridicat de subvenionare a
acestei activiti extractive, cu creterea cererii de energie la
nivel mondial cu peste 30 pan in anul 2030, constatm o
cretere a nevoii de import de hidrocarburi din afara Uniu-
nii. Aceste importuri se fac in prezent in cea mai mare parte
din Rusia, din statele islamice din Golful Persic i din Africa
de Nord. n contextul curent al scderii credibilitii i in-
uenei mondiale a SUA i al necesitii diminurii preuri-
lor de import, statele Uniunii Europe se vd puse in situa-
ia de a deni cat mai curand o politic energetic comun
pentru a avea o mai mare putere de negociere, care la ran-
1
;. Svcuvi::v
dul ei va avea ca rezultat preuri in avantajul tuturor rilor
membre, deci i al Romaniei.
Astfel, analizand de exemplu sectorul aprovizionrii cu
gaze naturale a statelor din Uniunea European, constatm
c principalii si furnizori externi sunt: Norvegia i bazinul
Mrii Nordului cu aproximativ 50, Rusia cu 25 i Alge-
ria cu aproximativ 20. O bun parte a acestor livrri se fa-
ce pe baz de conducte de gaze. Ele traverseaz Europa de
la nord la sud i de la est la vest i leag estul i nordul Eu-
ropei de Rusia, sudul de Algeria i vestul de bazinul Mrii
Mediterane. Rezervele de hidrocarburi din Caucaz, din Ru-
sia, Asia Central, Africa de Nord i Orientul Apropiat ajung
prin acest sistem complex de gazoducte pe teritoriul Uniu-
nii. Reeaua de distribuie i transport este prin insi exis-
tena ei rezultatul unor negocieri politice, motiv pentru care
completarea sau dezvoltarea acesteia tot un fenomen poli-
tic este. Altfel spus, geostrategia gazului produce efecte in
Ponderea petrolului rus n total importuri, 2007
8
13
15
22
23
28
29
32
33
45
58
64
74
92
94
95
100
100
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Austria
Frana
Anglia
Italia
Spania
Olanda
Grecia
Germania
Suedia
Belgia
Romnia
Cehia
Finlanda
Polonia
Lituania
Ungaria
Solvacia
Bulgaria
Procente din total importuri.
Sursa: Oil Economy 2007, Eurostat.
1
politica extern. Este motivul pentru care chestiunea secu-
ritii energetice presupune in mod obligatoriu dezvoltarea
i precizarea politicii europene de vecintate cu ri precum
Rusia sau Turcia. Din acest concept diplomatico-economic
fac parte i proiectele de genul Uniunii Mediteraneene sau
a celei din jurul Mrii Negre. Prin astfel de construcii geo-
politice se incearc realizarea unor contacte nemijlocite cu
celelalte state din Orientul Apropiat, dar i cu unele precum
Turkmenistanul, Iranul i Afganistanul, toate ind poteni-
ali furnizori de energie pentru Europa.
Relaia cea mai dicil i sensibil o constituie cea cu Fe-
deraia Rus. Ofensiva diplomatic in sectorul economic i al
energiei efectuat de o Rusie trezit din amoreal odat cu
venirea la putere a preedintelui Putin, in anul 2000, a avut
efecte benece Rusiei in sensul creterii semnicative a de-
pendenei rilor membre ale Uniunii, in lipsa unei politici
energetice comune, de gazul natural rus. Astfel, spre exem-
plu, in anii 2007-2008 ofensiva principal rus s-a concen-
trat pe promovarea ctre statele europene a realizrii securi-
tii energetice a Europei pe baza principiului rus o singur
Finlanda; 100
Macedonia; 100
Slovacia; 100
Bulgaria; 96
Lituania; 96
Serbia ; 87
Grecia; 82
Cehia ; 79
Letonia; 74
Austria; 74
Turcia; 64
Ungaria; 54
Polonia; 47
Germania; 37
Croatia; 37
Romania; 28
Franta; 20
Estonia; 11
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Procente din total importuri, 2007.
Sursa: Energy Information Administration, 2007
1
;. Svcuvi::v
surs (Rusia), mai multe trasee. Rusia a reuit ca, dup ce
pe baza tipicei deschideri favorabile a Germaniei fa de Ru-
sia, s creeze proiectul conductei Nord Stream, care str-
bate Marea Baltic, alimentand Germania direct din Rusia,
acum a creat i proiectul South Stream (Preedintele con-
cernului cu acelai nume este nimeni altul decat fostul can-
celar german Gerhard Schroeder), bazandu-se pe deschide-
rea Italiei fa de Rusia. South Stream ar urma s alimenteze
Italia dup ce traverseaz Marea Neagr, Bulgaria i Serbia,
ocolind cu grij Romania, dar neuitand Ungaria i Austria
care ar urma s primeasc acces direct la conduct. n plus,
scopul urmrit cu South Stream este i cumprarea intregu-
lui gaz azer i turkmen, tind astfel sursele necesare proiec-
tului european Nabucco, destinat s diminueze dependena
de Rusia. Dac aceste dou proiecte, Nord Stream i South
Stream se realizeaz in acelai timp, dependena Europei de
gazul rus i deci vulnerabilitatea ei la presiuni politice din
partea Moscovei sunt pecetluite.
Venind in intampinarea adancirii gradului de dependen-
de Rusia, Uniunea European a decis in 2001 crearea pro-
iectului alternativ Nabucco. Acesta are ca scop alimentarea
cu gaz natural din Azerbaijan i eventual Turkmenistan sau
Iran, aducand gazul prin cei peste 2,800 km de conduct la
Viena, dup ce a traversat Turcia, Bulgaria, Romania i Un-
garia. Proiectul Nabucco urmrete principiul european de
asigurare a independenei energetice: mai multe trasee, mai
multe surse. Dicultile de coordonare a celor ase membri
ai consoriului Nabucco (Botangaz Turcia, Bulgargaz, Trans-
gaz Romania, MOL Ungaria, OMV Austria i RWE Germa-
nia), faptul c nici Turcia nu este, ca ar nemembr UE i
oricum cu identitate islamic abia inut sub control de lai-
cismul kemalist, foarte previzibil, precum i faptul c zone-
le de alimentare cu gaze a conductei Nabucco se a in zone
de conicte armate (cum este cazul Georgiei, lansate in au-
gust 2008 intr-o lupt inegal cu Rusia) i acestea in contex-
tul agresivitii diplomaiei economice ruse, toate acestea la
1o
un loc au incetinit implementarea proiectului Nabucco. Unii
analiti vd chiar un posibil deces al proiectului.
n acest context, Uniunea European are nevoie de o sur-
s suplimentar i alternativ de aprovizionare cu energie.
Cum aceasta nu poate tot de natur fosil, alternativa real
este energia regenerabil, sustenabil i puin poluant, sto-
cat i transmis pe baz de hidrogen prin reele inteligen-
te comandate de programe informatice. Aceast energie re-
generabil poate eolian, geotermal, hidrologic, solar,
datorat biomasei i forei valurilor mrii. O astfel de stra-
tegie energetic are avantajul de a putea implementat de
jos in sus, de la consumul casnic spre cel industrial. Astfel, o
cas bine izolat termic i folosind panouri solare poate re-
duce cu peste 50 din consumul actual de energie i aceasta
la un pre cu mult mai mic decat cel de acum. Ar de dorit
ca mediul politic naional i local s ineleag miza acestui
tip de securitate energetic, impactul lui ecologic benec i
reducerea costurilor, i s promoveze prin stimulente inte-
ligente specice aplicarea acestor tehnologii la cldirile in
construcie i la cele deja construite.
Turbulenele internaionale
din sectorul securitii alimentare
Al doilea pilon al securitii naionale il reprezint accesul
neingrdit la resursele alimentare. i in acest domeniu asis-
tm la ceea ce Organizaia pentru Alimentaie i Agricultu-
r (cunoscut sub abrevierea denumirii englezeti FAO) din
cadrul ONU a declarat ca ind criza alimentar. Turbulen-
ele sunt aici legate in primul rand de creterea preurilor la
alimente, inregistrate in anul 2007 i anul 2008. Ele sunt in
direct legtur cu cererea crescut de energie, cu fenome-
nul trecerii la energii regenerabile, cu utilizarea crescand
atat a recoltelor de cereale pentru producia de etanol i bi-
ocombustibili, cat i cu scoaterea de suprafee din circuitul
1;
;. Svcuvi::v
agricol productiv de alimente i alocarea lor pentru produc-
ia de biocombustibil. Nu in cea mai mic msur, crete-
rea preului alimentelor este in legtur cu aprovizionarea
cu ap in agricultur, care este cel mai mare consumator de
ap potabil din lume, necesitand peste 70 din totalul apei
consumate pe planet, i in legtur cu procesul avansat al
schimbrilor climatice.
Creterea preului alimentelor din ultimii caiva ani pre-
cum cea de peste 36 anunat in anul 2007 de ctre FAO
pentru media indexului produselor alimentare de baz la ni-
vel mondial, a provocat pur i simplu violene stradale in mai
multe ri precum Egipt, Senegal, Camerun, Coasta de Filde,
Etiopia, Bangladesh, Filipine sau Indonezia. Acum, in situa-
ia in care in ultimele 36 de luni de pan la sfaritul lunii fe-
bruarie a anului 2008 s-a inregistrat o cretere medie total
de nu mai puin de 83 la alimentele de baz la nivel mon-
dial, i de peste 181 la cereale, peste 970 milioane persoane
care au la dispoziie sub 1 $ net zilnic pentru consumul de
alimente sunt ameninate cu infometarea. De regul, spec-
trul foamei letale a atins tot acele ri i grupuri de popula-
ii care oricum au de luptat s supravieuiasc.
Numrul celor 485 milioane de persoane care aveau la
dispoziie venituri zilnice nete pentru consumul de alimen-
te de intre 0,75 i 1 USD ar putea redus prin politici econo-
mico-nanciare adecvate. Dar pentru micorarea numrului
altor 323 milioane persoane care aveau venituri zilnice nete
pentru hran intre 0,50 i 0,75 USD i al altor 162 milioane
persoane cu venituri zilnice pentru hran sub 0,50 USD i
care se a in cretere in Africa sub-saharian, nu exist in-
c soluii eciente. La niveluri ale veniturilor atat de mici, o
cretere a mediei preurilor la alimente de 36 are efecte ca-
tastrofale asupra acestor populaii, ele urmand s e impin-
se din zona foametei in zona malnutriiei. Raportul publicat
de ONU in 2006 (State of Food Insecurity Report) estimea-
z c, la nivel mondial, 854 de milioane de persoane sufe-
r de malnutriie, din care aproape 820 de milioane in rile
18
in curs de dezvoltare, la care ar urma s se adauge, in urma
creterii preurilor, alte 100 de milioane persoane. Joachim
von Braun, directorul general al Institutului pentru Politici
Alimentare din Washington DC, a armat c, la nivel mon-
dial, agricultura a intrat intr-o faz riscant a crei nalita-
te i implicaii asupra aspectelor socio-economice ale vieii
sunt greu predictibile in acest moment.
Conform rapoartelor publicate de ONU, preul general al
alimentelor s-a majorat cu peste 40 in anii 2007-2008, ac-
celerand o tendin deja vizibil la nivelul anului 2002. De
la acea dat, media preurilor la nivel mondial a crescut cu
65. Doar la nivelul anului 2007, cifrele publicate de FAO,
arat o cretere de 80 a preurilor produselor lactate i de
42 la cereale, preul graului s-a dublat intre februarie 2007
i aceeai lun a anului 2008, iar valoarea orezului a atins li-
mita maxim din ultimii 10 ani, dublandu-se in decursul
anului 2008, atingand valori cuprinse intre 850-1.000 dolari
tona. Conform International Rice Institute, preul orezului
s-a majorat in 2007 cu 10 intr-o singur zi. La fel stau lu-
crurile i in cazul preurilor la porumb sau la soia, produse
la care, in decembrie 2007, preurile au atins pragul maxim
din ultimii 34 de ani. Conform estimrilor FAO, rezerve-
le generale de hran se a la cel mai sczut nivel din ulti-
mii 25 de ani. De peste 5 ani, se consum mai mult decat se
produce. Preurile record la alimentele de baz au condus
in 2008 la o inaie de 18 a produselor alimentare in Chi-
na, 13 in Indonezia i Pakistan i peste 10 in Rusia i In-
dia i unele ri din America Latin. n SUA, inaia la pre-
urile alimentare a depit 4,8, dar in zona euro rata anual
nu a depit 3,6.
Criza subliniaz, printre altele, nevoia de a se ajunge la un
acord in cadrul negocierilor pentru liberalizarea comerului
din cadrul Organizaiei Mondiale ale Comerului (OMC) de
la Doha, ceea ce ar reduce barierele protecioniste i subven-
iile agricole, ce au ca efect distorsionarea pieelor, i ar des-
chide pieele rilor dezvoltate pentru alimentele din state-
1,
;. Svcuvi::v
le emergente, impulsionand mrirea activitii in sectorul
agricol acolo. Multe state au luat deja diverse msuri pen-
tru a reduce impactul creterii preurilor i este de ateptat
ca noi abordri i strategii economice s-i fac simite efec-
tele. Astfel, in multe ri in curs de dezvoltare, guvernele au
majorat nivelul subveniilor la preul cu amnuntul pentru
alimentele de baz i pentru carburani. Mai mult, pentru a
calma presiunile inaioniste pe piaa intern, o serie de sta-
te precum China, Rusia, India, Pakistan au sistat exporturi-
le la unele produse agricole interne sau le-au redus in cazul
altora. De pild, Tailanda, care este cel mai mare exporta-
tor mondial de orez, a raionalizat puternic cotele destina-
te exporturilor, tocmai pentru a asigura necesarul consu-
mului intern.
Creterea preurilor reprezint ins un prilej de bucurie
pentru fermierii din statele dezvoltate unde agricultura es-
te subvenionat. Previziunile nu sunt ins imbucurtoare
pentru consumatori. OCDE a anunat o cretere continu
in principal a preurilor produselor agricole, in special la
cereale i lactate, cu pan la 50 pan in 2016. Aceast ten-
din se datoreaz, printre altele, vitezei cu care se dezvol-
t industria de biocombustibili, aceasta ind subvenionat
in multe state (un exemplu ind SUA unde 30 din totalul
produciei de porumb va folosit in 2008 pentru obine-
rea de etanol ca substitut al benzinei) i prin cererea in cre-
tere pentru alimente.
Cauzele creterii preului la alimente
Exist o serie de factori care au contribuit la aceast si-
tuaie: barierele protecioniste in sectorul agricol, similare
pan la un punct egoismelor naionale in sectorul nanci-
ar-bancar, schimbrile climatice majore i pe termen lung,
ce provoac seceta in rile productoare, insuciena su-
prafeelor agricole, degradarea solului arabil, creterea pu-
terii de cumprare intr-o serie de state emergente, cre-
1o
terea demograc, politica de subvenionare a culturilor
pentru producerea de biocarburani i migraia populai-
ei rurale ctre mediul urban. Toi aceti factori se a intr-
un raport de interdependen ce dau natere unei adevra-
te situaii de criz la nivel mondial. S ne uitm mai atent
la ecare cauz in parte.
Schimbarea climei determin pierderea unor suprafee
agricole din cauza secetei sau a inundaiilor, precum i dimi-
nuarea cantitilor de ap la dispoziia agriculturii. n 2007,
dou mari ri exportatoare de cereale, Australia i Ucrai-
na, s-au confruntat cu secet acut, ceea ce a determinat o
producie de cereale foarte sczut, comparative cu ali ani.
De asemenea, secetele i inundaiile au distrus aproape 10
din recoltele Chinei i Marii Britanii. Dup ultimele estimri
ale FAO, creterea temperaturii medii cu 1 grad Celsius ge-
nereaz diminuarea cu 10 a produciei de cereale la nive-
lul intregului glob. Totodat, inclzirea global contribuie la
un decit de ap la nivel planetar, ceea ce conduce la efecte
negative asupra recoltelor agricole, forand statele s iniie-
ze programe costisitoare de irigare, care, la randul lor, sunt
mari consumatoare de energie.
Degradarea suprafeelor agricole sunt o a doua cauz ma-
jor pentru impasul actual prin care este pus la incercare
securitatea multor state. Aproximativ 40 din suprafaa ara-
bil mondial este serios compromis, ca o consecin a cul-
tivrii intensive i a degradrii solului. n Africa, de exem-
plu, dac tendina actual de degradare continu, din 2025
recoltele continentului ar putea s hrneasc doar 25 din-
tre africani, dup cum arat un studiu al Institutului pentru
Resurse Naturale din Ghana.
Aa cum am amintit deja, creterea suprafeelor pe care
se cultiv biocarburanii reprezint o concuren crescan-
d in interiorul sectorului agricol. Noua strategie de folosi-
re a cerealelor pentru producerea de biocarburani a dus la
o schimbare a destinaiei terenurilor agricole care se a in
prezent in circuitul agricol din suprafee folosite pentru ali-
11
;. Svcuvi::v
mentaie in suprafee de producere a materiilor prime pen-
tru combustibili (etanol). Cu toate acestea, potrivit estimri-
lor, contribuia energetic a biocombustibililor la transportul
rutier nu depete 4 din totalul combustibililor utilizai.
Relaia dintre preurile agricole i cele ale energie devin tot
mai stranse. n SUA, in 2008 peste 30 din producia de po-
rumb va folosit la producia de etanol. Aceast reorienta-
re a dus la reducerea stocurilor destinate alimentaiei. i in
2007, 14 milioane de tone de cereale, reprezentand 20 din
producia total, au fost destinate fabricrii de etanol, consi-
derat a carburant verde. La randul su, preul petrolului,
in urcare i in ultimele luni, a determinat in mod inevitabil
creteri ale preurilor combustibililor i a fertilizatorilor fo-
losii in producia agricol.
Subvenionarea sectorului agricol propriu de ctre sta-
tele puternice, aa cum este cazul policiticilor agricole ale
Uniunii Europene, face deservicii statelor in curs de dezvol-
tare, care, ca urmare, nu au alt variant decat s se oriente-
ze spre importul produselor agricole, care sunt mai ieftine
din cauza subveniilor decat cele cultivate de fermierii lo-
cali, precum i s abandoneze producia proprie, optand s
emigreze sau s se reproleze radical. Nivelul sczut al sto-
curilor i politicile comerciale de subvenionare prin inter-
zicereirestricie la exporturi genereaz volatilitatea pieelor
internaionale. Acest aspect al politicilor de subvenionare
se suprapune peste fenomenul creterii puterii de cumpra-
re in multe state in curs de dezvoltare, a nivelului de trai i a
occidentalizrii consumului de alimente in multe state din
lume. Este vorba despre consumul mrit de carne i lacta-
te, a cror producere este mare consumatoare de ap (Pro-
ducerea a 1kg de carne de vit necesit 50.000 litri de ap,
in timp ce producerea a 1kg de carto necesit numai 1.500
litri de ap), energointensiv i bogat in emisii poluatoare.
Acest fenomen de occidentalizare alimentar, interesant in-
clusiv din punct de vedere al studiilor de antropologie cultu-
ral, se inregistreaz mai ales in state mari emergente pre-
1:
cum China, India, Asia de Est, dar i in state din America de
Sud (Brazilia) i Africa (Nigeria).
Un alt factor il reprezint creterea demograc in ri-
le srace: din anul 1950 i pan astzi, suprafeele arabile au
crescut doar cu 10, in timp ce populaia s-a dublat. Acest
decalaj a provocat de asemenea un decit de cereale i al-
te alimente primare fa de nivelul cererii. Problema va de-
veni din ce in ce mai grav, de vreme ce, in patru decenii, se
preconizeaz o cretere a populaiei cu peste o treime fa
de nivelul actual (aproximativ 9,4 miliarde de locuitori pan
in 2050). Cu excepia Europei, unde natalitatea va in me-
die negativ, chiar dac unele state vor avea rate stabile sau
chiar in uoar cretere, producia alimentar va trebui s se
dubleze, iar in Africa va necesar o multiplicare de 5 ori a
cantitii de alimente actuale, dac inem cont c intr-o se-
rie de ri africane, precum Nigeria din a crei populaie de
140 milioane locuitori, aproximativ jumtate este sub var-
sta de 30 de ani. Acelai raport statistic il intalnim i in ri-
le majoritar islamice ale Orientului Apropiat.
Oarecum la antipodul constatrii unei explozii demo-
grace in anumite regiuni de pe glob, ne confruntm cu im-
btranirea populaiei rurale i migraia acesteia spre mediul
urban. Nu doar occidentalizarea obiceiurilor culinare, ci i
puternica urbanizare este un fenomen in plin derulare. Chi-
na, pentru a da numai acest exemplu, construiete intr-un
an mai mult decat toate rile la un loc. Inclusiv in Europa
de Est asistm la lrgirea spaiilor urbane. Toate acestea se
petrec cu preul mutrii accentului de pe agricultur pe ser-
vicii i industrie, fapt care ne aduce in situaia de a nu mai
avea resurse pe msura consumului.
Msuri pe termen scurt i lung
Urmrind contracararea cat mai ecient a efectelor cri-
zei alimentare, comunitatea internaional incearc s ad-
opte urgent msuri pentru a stopa creterea fulminant a
1
;. Svcuvi::v
preurilor la produse alimentare. La reuniunile Bncii Mon-
diale i ale Fondului Monetar Internaional din 12-13 aprilie
2008, la Washington D.C., inalte ocialiti din toat lumea
au incercat s identice soluii in acest scop. Statele puterni-
ce au fost invitate s pun la dispoziia Programului alimen-
tar mondial al ONU 500 de milioane de dolari, ca ajutor de
urgen, pan la 1 mai 2008. Printre msurile imediate este
aa numita soluie de un procent. Astfel, in situaia actual,
alocarea unui procent (1 ) din resursele fondurilor nan-
ciare suverane i Sovereign Wealth Funds (ceea ce ar echiva-
la cu aproximativ 30 miliarde dolari) ctre investiii in aria
sub-saharian, ar putea ajuta statele in curs de dezvoltare
din zon in drumul lor spre o economie sntoas i eci-
ent. Impactul preurilor ridicate variaz considerabil, de la
regiune la regiune, la fel ca i modalitile in care statele au
rspuns acestei stri de lucruri.
Cea mai simpl cale a fost pentru unele ri micorarea
taxelor la importul de alimente. Dintre 58 de ri, analiza-
te de Banca Mondial, 24 au procedat in acest fel. Coasta de
Filde, de exemplu, a redus la jumtate TVA-ul la alimente,
dup recentele revolte determinate de majorarea preurilor
alimentelor. Etiopia a procedat in mod similar. n Indone-
zia, majorarea preului orezului i efectele destabilizatoa-
re pe care aceast evoluie le poate genera pe piaa intern
(cca. 230 de milioane consumatori) au determinat guvernul
de la Jakarta s introduc noi reglementri privind impor-
tul i exportul acestui produs, hotrand ca exportul de orez
s se poat realiza numai printr-o singur rm, de stat, i
doar pentru cantitile care exced consumul intern. Rusia in-
si nu a anulat restriciile la exporturile de alimente ce fu-
seser valabile pan la sfaritul lunii ianuarie 2008. De la in-
ceputul anului, ali mari productori de orez, China, India
i Vietnam, i unii dintre primii productori de grau din lu-
me Rusia, Ucraina, Argentina i Kazahstan au anunat
c intenioneaz s-i sisteze exporturile, motivand c pro-
ducia din acest an poate acoperi doar necesitile de con-
1
sum ale pieei interne. Pakistanul a anunat recent c ur-
meaz s reintroduc un sistem de livrare a graului pe baz
de cartele de raionalizare. Yemenul a procedat la vanzarea
de grau subvenionat pe piee, iar Egiptul acord subvenii
productorilor din industria panicaiei, in incercarea de a
menine preul painii. n Mexic, exist un program guver-
namental (PROCAMPO) de ajutorare direct a celor mai
sraci fermieri. Guvernul Tailandei a cerut exportatorilor
s-i micoreze transporturile pentru a putea face fa ce-
rerii pe plan intern. Guvernul Filipinei a renunat la cotele
de import pentru orez i a comandat importuri suplimen-
tare de orez din Vietnam. n Bangladesh, autoritile au fost
nevoite s importe 400.000 de tone de orez din India inve-
cinat pentru a menine preul, deja in acest moment o fa-
milie cu venituri medii din aceat ar ind nevoit s alo-
ce 70 din venit pentru mancare. Africa de Sud i China au
adoptat deja moratorii asupra subvenionrii produciei de
biocombustibili.
Grupul Bncii Mondiale a mai anunat c intenionea-
z de asemenea s-i dubleze fondurile de asisten pentru
agricultur destinate Africii, ce vor insuma astfel, aproxima-
tiv 800 de milioane dolari, insistand totodat i asupra ne-
cesitii nalizrii Rundei de negocieri de la Doha, privind
liberalizarea comerului. Printre msurile posibile de a lu-
ate pe termen mediu i lung pentru asigurarea unei aprovi-
zionri fr sincope cu alimente la preuri accesibile se pot
numra:
Investiiile in agricultur prin colaborarea sectorului
public cu cel privat pentru creterea productivitii.
Lipsa tehnologiei cu productivitate ridicat se poa-
te elimina prin efectuarea de investiii in tehnologia
agricol. ntr-o conferin desfurat la Londra, la 7
aprilie 2008, sub patronajul Bncii Europene pentru
Reconstrucie i Dezvoltare (BERD), care a reunit o-
ciali guvernamentali i membri ai sectorului privat,
s-a reiterat ideea c guvernele ar trebui s-i limiteze
1
;. Svcuvi::v
tendinele intervenioniste care distorsioneaz piaa
i dezavantajeaz deopotriv pe productori i pe co-
merciani, optand in schimb pentru facilitarea inves-
tiiilor de natur tehnologic la toate nivelurile secto-
rului agricol. Cum va nevoie de investiii masive in
infrastructur, transport, depozitare i mecanisme de
producie, este limpede c resursele nanciare vor tre-
bui atrase atat din surse publice, cat i private,
Introducerea in sectorul agricol a unor noi terenuri
agricole din spaiul Europei de Est i Comunitatea Sta-
telor Independente. ntr-un material publicat in luna
martie in comun de BERD cu FAO se propune ca 13
din cele 23 de milioane de hectare de teren arabil dis-
ponibile in spaiul CSI (Kazahstan, Rusia, Ucraina) i
fostele state din lagrul socialist care au fost retrase
din circuitul agricol in ultimii ani, mai ales din lipsa
forei de munc, s e reintroduse prin msuri speci-
ale nanate de BERD i FAO in sectorul agricol sus-
tenabil. Astfel, aceste state i-ar putea relua, conform
declaraiilor preedintelui BERD, rolul crucial in eco-
nomia mondial a sectorului agricol. n ceea ce o pri-
vete, Romania va avea astfel ocazia s redea produciei,
prin nanri internaionale, o serie de terenuri agri-
cole nefolosite in prezent. Din 1992 pan acum, BERD
a investit in 357 de proiecte din sectorul agricol al sta-
telor sale membre, un total de 4,9 miliarde euro,
Desalinizarea apei srate spre a pus la dispoziia sis-
temului de irigaii, in contextul penuriei in cretere de
ap, acolo unde astfel de faciliti pot construite i ex-
ploatate. Limita minim a unei securiti de aprovizio-
nare cu ap proaspt pe cap de locuitor este un total
de 1.700 metri cubi anual, care se folosete atat in agri-
cultur cat i in orice alte consumuri. Din aceast can-
titate, 760 metri cubi sunt necesari anual pe cap de lo-
cuitor pentru producerea alimentelor necesare pentru
o alimentare la nivelul de 2.000 kcal. zilnic. n special
1o
statele din Orientul Mijlociu se confrunt cu penuria
de ap, securitatea aprovizionrii cu ap a Turciei, Si-
riei, Iordaniei, Iraqului, Libanului, Israelului i a Teri-
toriilor Palestiniene ind parte integrant a strategiei
de securitate naional. Totui, dei aceast tehnolo-
gie poate ameliora situaia actual, ea nu poate rezol-
va in intregime problema penuriei de ap, in special
din cauza faptului c instalaiile de desalinizare sunt
greu de construit, energointensive, au nevoie de per-
sonal calicat i presupun costuri mari de intreine-
re. Totodat, desalinizarea nu este o variant realist
pentru agricultur costul unui metru cub de ap ob-
inut astfel ajungand pan la 0,5 euro.
Continuarea liberalizrii comerului internaional cu
produse agricole pentru uidizarea transferrii alimen-
telor din zone de surplus in zone de cerere. Astfel, da-
c producia de alimente dintr-o serie de state asigur
cantiti peste cererea intern, precum cea din Aus-
tralia: 220, SUA: 128, Frana: 122, alte state in-
registreaz o cerere intern mai mare decat produc-
ia intern, precum Germania: 84, Marea Britanie:
70 i Japonia: 39.
Msurile propuse mai sus sunt legate de intervenii prin
politici monetare i de rat de schimb. Acestea din urm nu
sunt singure eciente pentru contracararea efectelor cre-
terii preurilor. Din aceste motive, la nivel internaional s-a
propus abordarea dubl, prin politici propriu-zise i suport
nanciar, in sectoarele:
creterii productivitii agricole la micii fermieri,
creterii securitii alimentare i a nutriiei concentra-
t pe persoanele vulnerabile,
extinderii proteciei sociale atat in zone urbane cat i
zone rurale. Msuri de protejare a persoanelor vulne-
rabile fr acces la alimente sunt susinute de Secre-
tarul General ONU i de preedintele Grupului Bn-
cii Mondiale,
1;
;. Svcuvi::v
eliminrii de ctre statele dezvoltate a barierelor legate
de comerul cu produse agricole, eliminarea subvenii-
lor pentru biocombustibili i analizarea impunerii unui
moratoriu general in producerea de biocombustibili,
extinderii asistenei pentru dezvoltare in agricultur,
servicii rurale, tiin, tehnologie, mrirea ajutorului
alimentar inclusiv programe de nutriie a copiilor. Par-
ticiparea Romaniei la politicile comune de dezvoltare
este atat o oportunitate de manifestare a prezenei -
rii noastre pe scena internaional a donatorilor, cat i
de adancire a integrrii europene in acest sector.
...i Romnia? De la un stat agrar
la unul al resurselor echilibrate
Micorarea efectului negativ al creterii cu 10,82 din ul-
timul an (2007-2008) a preurilor alimentelor in Romania va
putea fcut in msura in care agricultura noastr va reui
s organizeze livrarea produciei proprii de alimente pe raf-
turile magazinelor, precum i intrarea mai evident pe piaa
internaional. n Romania anului 2008, pe fundalul crizei
mondiale i a secetei locale din anii anteriori, produsele ali-
mentare s-au scumpit cu 10,82, procent atins deja in mar-
tie 2008, adic o cretere mai mare decat rata inaiei stabi-
lit de Banca Naional la 8,63. ntre timp, rata inaiei a
depit in octombrie 2008 pragul de 14 din PIB. Acest fapt
se vede mai ales la nivelul preurilor. Scumpirile inregistra-
te sunt la ulei (47), legume (24), ou (24), lapte (16),
paine i fin (12). Creterea preurilor la produsele agri-
cole se rsfrange negativ asupra soldului contului curent al
Romaniei, in contextul in care o bun parte a produselor ali-
mentare industrializate prezente pe rafturile magazinelor din
Romania sunt importate.
La nivelul Uniunii Europene, Romania ar trebui s ple-
deze pentru continuarea modelului european de agricul-
18
tur i pentru nalizarea reformei politicii agricole comu-
ne (PAC) incepute in 2003, dar inand cont de interesele ei
legitime, alturi de cele ale altor state est-europene. n ac-
tualul stadiu de dezvoltare a agriculturii sale, Romania nu
are cum s e de acord cu iniiativa european de limitare
a subveniilor acordate fermelor mari. n schimb, Romania
propune ininarea in cadrul PAC a unui fond de gestiona-
re a riscurilor din sectorul alimentar la nivel european, ca-
re ar urma s suporte o parte din costurile de asigurare so-
cial ale fermierilor.
Cat privete politica in domeniu din anii urmtori, Ro-
mania ar trebui s exploateze anumite aspecte inc poziti-
ve din agricultur, s imbine cat mai inteligent sigurana pe
care o d un stat agrar cu investiiile menite s ii asigure ac-
cesul la resurse echilibrate. Faptul c agricultura romaneas-
c se plaseaz intre subzisten i tendine de cartel nu este
o situaie care s asigure un viitor predictibil in domeniu. n
ne, nu putem trece cu vederea faptul c populaia din Ro-
mania are in general o alimentaie de calitate modest din
punct de vedere nutriional, puin variat, fapt care rezult
din combinarea a doua fenomene negative: creterea enor-
m a ponderii produselor importate (inclusiv a acelora care
pot produse in Romania) i lipsa unei culturi alimentare.
Malnutriia este o realitate intalnit in mediile defavoriza-
te social i provoac daune mai ales categoriilor vulnerabi-
le, precum copiii i varstnicii.
Concluzie provizorie la chestiunea
securitii energetice i alimentare
Exist interdependene demonstrate intre ordinea publi-
c intern, securitatea i stabilitatea internaional, crete-
rea preului alimentelor i aprovizionarea cu ap, schimb-
rile climatice, politica de subvenionare a agriculturii, gradul
de liberalizare a pieelor internaionale, creterea puterii de
1,
;. Svcuvi::v
cumprare a populaiilor din pieele emergente, creterea de-
mograc, migraiile interne din zone rurale in urbane, pre-
siunile imigraioniste. Contientizarea acestora ar trebui s
duc la o politic vizionar, preocupat nu doar de imagine
i de satisfacerea unor pseudo-obiective politice pe termen
scurt, la nivelul unui ciclu electoral. Aa cum se prezint ima-
ginea situaiei la nivel mondial, soluiile decidenilor politici
sunt in mod obligatoriu orientate spre viitor. Crizele actuale
anun doar ceea ce se poate petrece dac responsabilitatea
este sacricat de dragul populismului, iar interesele pe ter-
men lung de dragul unor comisioane. Securitatea Romaniei
de maine depinde decisiv de strategii capabile s armonize-
ze modernizarea armatei cu cea a sistemului de sntate, a
celui formativ, a resurselor alimentare i de energie.
ECOLOGIA
8
1
A, cur rivr: ov cX:vv ori mai sus, implementarea
msurilor menite s garanteze securitatea energetic i ali-
mentar presupune o schimbare radical a paradigmei in
ceea ce privete sursa primar de energie. Aceast nou pa-
radigm energetic nu poate aplicat de o manier izolat,
aici trebuind s ajungem la o politic energetic comun a
UE bazat la randul ei tot pe o politic ecologic comun.
Printre experii de varf ai acestui sector se a profesorul
Jeremy Rifkin de la Wharton School Executive Education
Universitatea Pennsylvania. Studiul su Leading the Way to
the Tird Industrial Revolution, publicat in toamna anului
2007, propune ideea c numai acele state care pornesc acum
vor putea benecia de avantajul tehnologic relativ, pentru a
nu excluse din zona decizional asupra structurrii viito-
rului sectorului energetic regenerabil i sustenabil. Este evi-
dent c sectorul energetic regenerabil i sustenabil a inceput
deja s ia locul energiei fosile in Europa, in ceea ce privete
aplicarea la scar local, orientarea industriei pentru viitor
i modul de percepere a securitii energetice prin diversi-
carea surselor. Rifkin arm c procesul de inlocuire a con-
sumului de energii fosile cu cele regenerabile se va rspandi
treptat dinspre lumea dezvoltat pe tot mapamondul, in uti-
lizarea ei pe plan local, apoi in planicarea surselor energe-
tice de ctre factorii de decizie, iar, in nal, prin aplicarea ei
pe scar larg. Evident, pan atunci, creterea cererii de ener-
gie care se inregistreaz in prezent, va satisfcut mai intai
1
prin arderea de resurse fosile i din surse nucleare, deoarece
doar acestea o pot produce in prezent in cuantumuri satis-
fctoare pentru consumatorii industriali.
Rifkin prezint iniial, din punct de vedere istoric, evolu-
ia dezvoltrii industriale a lumii, ca ind alctuit din trei
revoluii industriale. n viziunea sa, prima revoluie a fost
cea a crbunelui, aburului i presei tiprite desfurat in-
tre 1780-1960. A doua a fost cea a tehnologiei informatice i
comunicrii i a acoperit deceniile dintre 1969-2000. A tre-
ia revoluie industrial va , i de fapt este deja, cea a ener-
giei inteligente regenerabile, ecologice, produs local prin
tehnologii cu caracter etic, depozitat prin intermediul hi-
drogenului i transmis prin reele interconectate (prevzu-
t pentru perioada 2001-2030).
Energiile (electric i termic) care au propulsat activi-
tile economice din cea de-a doua revoluie industrial au
fost produse din resursele clasice: crbune, gaz natural, pe-
trol i tehnologie nuclear. Rifkin arat c incheierea celei
de-a doua revoluii industriale a fost determinat de mai mul-
i factori. Cel mai important factor este creterea exponen-
ial a cererii de energie pe plan mondial din ultimii treizeci
de ani, i care va continua intr-un ritm i mai alert in urm-
torii treizeci de ani, datorat creterii consumului in lumea
dezvoltat, in China, India i in economiile emergente de
pe toate continentele. Aceast cretere a avut i va continua
s aib drept consecin creterea preului petrolului i ga-
zelor naturale, deocamdat deja la 100 dolari barilul (acum
este din nou la 65 dolari barilul) respectiv 350 euro mia de
metri cubi ca i diminuarea rezervelor clasice naturale cu-
noscute de hidrocarburi.
Un alt factor al incheierii celei de-a doua revoluii indus-
triale este creterea sporit a necesarului de securitate publi-
c in legtur cu producerea i consumul de energie. Aceasta
este datorat atat creterii gradului de contientizare la ni-
velul populaiei asupra pericolului accidentelor nucleare i,
in ultimii doi trei ani, a pericolului catastrofelor climatice,
1
8. Ecoiooi
cat i creterii tensiunilor politice internaionale in zonele
geograce unde se a resursele clasice de hidrocarburi (de
ex. Orientul Mijlociu). Cel de-al treilea factor care contribu-
ie la trecerea spre cea de-a treia revoluie industrial i care
devine tot mai important pe msura creterii nivelului ge-
neral de industrializare pe plan mondial este, conform opi-
niei lui Rifkin, schimbarea climei. Aceasta se datoreaz pe
emisia de gaze industriale, agricole i din sectorul transpor-
turilor, cu consecina inclzirii atmosferice, care este perce-
put tot mai mult ca o ameninare la adresa securitii pu-
blice naionale i internaionale.
Trecerea la cea de-a treia revoluie industrial s-a contu-
rat cu claritate deja acum ase, apte ani, cand, pentru pri-
ma dat, rezultatul calculelor de ecien economic a ar-
tat c modernizarea tehnologiei de producie, distribuie i
consum al energiei produse din resursele clasice i din cele
bazate pe combustibilii fosili, cost mai mult decat intrea-
ga operaiune de trecere la producerea de energie din surse
regenerabile, la crearea de capaciti de stocare prin siste-
me de hidrogen i de distribuie inteligent prin adaptare in
timp real la condiiile meteorologice i de consum.
Astfel, s-a calculat de exemplu, c implementarea in Uni-
unea European a unui sistem complet de transport, bazat
pe energie produs din hidrogen pentru a deservi o sut de
milioane vehicule, ar costa cateva sute de miliarde de euro.
Pe de alt parte, Consiliul Mondial al Energiei a ajuns la con-
cluzia c modernizarea motoarelor cu combustie intern la
toate automobilele in SUA ce utilizeaz petrol i combustibili
fosili i care sunt baza sistemului actual de transport, ar cos-
ta proximativ 1.300 miliarde dolari (la nivelul anului 2007).
Avand in vedere acest nivel apropiat al costurilor, precum i
comparabilitatea dimensiunilor economiilor SUA cu cea a
UE, concluzia studiului este c aducerea la zi (aggiorna-
mento) prin modernizare tehnologic a sistemelor existen-
te in prezent in sectorul transportului prin pstrarea com-
bustibililor provenii din hidrocarburi, cost mai mult decat
1o
trecerea tuturor vehiculelor existente in sectorul transpor-
turilor la noile sisteme tehnologice bazate pe energie suste-
nabil produs din surse regenerabile.
Experii Uniunii Europene vd crearea noului sistem ener-
getic regenerabil, inteligent i adaptat dinamic in timp real,
bazat pe mai multe direcii:
producerea energiei regenerabile din surse solare, eoli-
ene, hidro, geotermale, valuri marine i biomas. Chiar
dac, in prezent, acestea constituie numai o mic parte
a mixului total de energie ce se a la dispoziia mul-
tor state dezvoltate (sub 10 la nivelul UE in 2008),
procentul lor in acest mix crete rapid deoarece gu-
vernele i-au propus inte pentru introducerea lor pe
pia i pentru c miliarde de euro din surse publice
i private sunt in prezent investii in cercetare, dez-
voltare i marketing,
pealizarea tehnologiei i capacitilor de depozitare a
energiei regenerabile. Deoarece electricitatea provenit
din energii regenerabile este produs numai intermi-
tent, ind in cea mai mare parte dependent de con-
diiile meteorologice, dezvoltarea de metode de depo-
zitare a acestor energii pentru a le avea permanent la
dispoziie este o condiie sine qua non pentru a putea
introduce noul sistem. Rifkin arm c o societate ba-
zat pe energii regenerabile este funcional numai in
msura in care o parte a energiilor astfel produse pot
stocate i depozitate sub form de hidrogen, pentru a
utilizate in perioade de penurii. Hidrogenul se poa-
te obine e prin electroliza apei, iar dac guvernele
nu ar mai favorabile electrolizei, acesta se poate pro-
duce din recolte de plante, deeuri animale i foresti-
ere, precum i deeuri organice (biomas). n timp ce
costurile crerii de energii regenerabile devin tot mai
competitive pe zi ce trece, costul producerii hidroge-
nului este inc mare. Totui, multiplele inovaii aa-
te in curs de desfurare in tehnologia de producie
1;
8. Ecoiooi
de hidrogen micoreaz anual i aceste costuri. Acest
progres tehnologic are loc in contextul creterii, per-
manente a costurilor energiilor fosile.
Asigurarea consumului in comun prin reele inteli-
gente interconectate i adaptate dinamic in timp re-
al la condiiile exterioare i de consum (smart power
intergrid). Ideea prezentat de Rifkin este c energia
electric, reelele de internet, ca i cele de comuni-
care in mas (telefonie, TV, mass-media) vor bene-
cia de o singur reea de cablaj care va alimenta-
t cu energie produs din surse regenerabile. Odat
aceast infrastructur realizat i interconectat, sur-
plusurile energetice existente intr-o regiune a Euro-
pei la un moment dat vor putea consumate, dato-
rit interconectrii compatibile din punct de vedere
tehnic, in alt regiune care inregistreaz in acel mo-
ment un decit. Senzori speciali de msurare a con-
sumului instalai in aceast mare reea, impreun cu
ali senzori constatatori ai condiiilor meteorologice
vor transmite informaiile ctre calculatoare specia-
le, care vor coordona, in timp real, producia i dis-
tribuirea de energie in funcie de producie, consum
i nevoie. Fiecare consumator (inclusiv ageni econo-
mici) ar urma s-i produc astfel propria energie re-
generabil. Un exemplu in acest sens este cel al eli-
celor eoliene sau celulelor solare montate pe terenul,
respectiv acoperiul consumatorului respectiv. Ace-
ti productori de energie, care in acelai timp sunt i
consumatori, vor putea livra o parte din surplus alto-
ra care nu au in acel moment energie sucient. Es-
te cazul i energiei electrice produse prin arderea ga-
zelor provenite din biomas. Toate trei tehnologiile
se aplic deja cu succces in multe comuniti din Eu-
ropa occidental care ii produc propria energie. Re-
elele locale trebuie acum ins interconectate. Potri-
vit grupului de experi ai UE (in analizele din 2003 i
18
2006), din punct de vedere tehnic, este posibil ca re-
eaua intergrid s aib trei componente eseniale:
minireelele (minigrid): utilizatorii casnici, IMM-uri-
le i marii ageni economici ii vor produce din surse
regenerabile proprii i vor i consuma local energia de
care au nevoie, tehnologia de contorizare inteligent
(smart metering technology) va permite circularea bi-
direcional a energiei. Cu alte cuvinte, consumatorii
vor putea, atunci cand au surplus de energie produs
din surse proprii, sau un consum mai mic, s livreze
diferena ctre reeaua principal, obinand credite pe
propria factur de energie, Tehnologia inteligent de
reea (smart grid technology) este realizat intr-o re-
ea cu senzori inteligeni, care conecteaz absolut toa-
te aparatele consumatoare. ntreg sistemul format din
aceste trei elemente este apoi supus analizei perma-
nente de ctre calculatoare dotate cu software specia-
le. Ele analizeaz consumul de energie in orice parte a
reelei, simultan i in orice moment, precum i uctu-
aiile de luminozitate, temperatur, intensitate a van-
tului din atmosfer, ca i ali parametri ai climei. Ca
urmare, sistemul informatic va putea adapta in mod
dinamic, in timp real, uxul de energie la gradul de
consum i la condiiile meteorologice.
Bazele tranziiei spre a treia revoluie industrial au fost
consolidate de Consiliul European din martie 2007 (prezi-
dat de Germania), prin autoimpunerea intei ca pan in anul
2020, 20 din totalul energiei consumate s provin numai
din surse regenerabile. Aceast hotrare a dat semnalul poli-
tic la nivelul UE pentru a pune in micare parghiile de cerce-
tare, legislative i instituionale, ind sprijinit i prin repe-
tate declaraii ale preediniei germane a UE din anul 2007.
Rifkin arm c, in prezent, optsprezece dintre secretariatele
comisarilor europeni lucreaz intens la denirea de politici,
programe i aspecte ale acestor modicri ale politicii ener-
getice ale Uniunii. nc din 2003, Comisia european a creat
1,
8. Ecoiooi
o Platform de Tehnologie a Hidrogenului astfel incat Europa
s poat conduce cursa mondial dintre state in era hidroge-
nului. ntre timp, numrul platformelor tehnologice similare
a crescut la douzeci, iar mai multe agenii specializate din
Europa dein mandate i lucreaz la indeplinirea acestora in
sensul mobilizrii generale in Uniune inspre revoluia ener-
giilor regenerabile. Alocarea de fonduri in acest sens a fost
fcut i la nivel naional, de ctre mai multe ri.
Dintre realizrile practice ale implementrii politicilor
energiilor regenerabile, Rifkin menioneaz c UE este cea
mai mare pia de energie solar i cel mai mare productor
mondial de energie eolian. De pild, in ianuarie 2009, Ger-
mania urmeaz s livreze in mod gratuit energie Olandei i
Poloniei datorit faptului c in lunile de iarn vantul bate cu
putere peste parcurile eoliene de la Marea Nordului i Ma-
rea Baltic, producand astfel un surplus care este direcio-
nat in reea. De asemenea, exemple din sectorul transpor-
turilor ne arat posibilitile tehnice deja existente, primul
submarin propulsat integral cu hidrogen ind de caiva ani
operaional in Germania. Mai de parte, primele feriboturi
propulsate cu hidrogen se a in faza de dezvoltare a proto-
tipurilor in Olanda i Germania, iar prima locomotiv pro-
pulsat integral cu hidrogen va dat probabil in exploata-
re in anul 2010.
Efecte noilor politici i tehnologii
ecologice
Implementarea celei de-a treia revoluii industriale va crea
inainte de toate noi locuri de munc prin restructurarea sec-
toarelor construciilor, zootehniei, transporturilor i electri-
citii. n plus, securitatea energetic in acest model de reea
i sistem energetic, va mai mare decat cea din prezent, ind
similar celei a Internetului. Dac au loc intreruperi de fur-
nizare ale energiei intr-o parte a reelei oriunde in interiorul
1oo
Uniunii Europene datorate e unor cauze militare, politice
sau de perturbri ale echilibrelor ecologice, celelalte pri ale
reelei vor continua s funcioneze nestingherite.
Trecerea de la energii fosile, irecuperabile odat cu utiliza-
rea lor, la unele regenerabile are, ca orice nou ramur indus-
trial care atinge o aplicabilitate la scar mare, efecte sociale
nemijlocite. Este vorba despre progresul in ceea ce prive-
te lrgirea bazei celor care au acces la un nivel de trai demn.
Motivul armaiei este legat de faptul c sursele energiei fo-
sile se gsesc numai in anumite pri ale lumii i, ca urmare,
accesul la ele poate asigurat numai prin intervenii milita-
re sau cu mari investiii de capital, ambele ind costisitoare.
Lupta pentru petrol este mai mult decat o simpl metafor.
Ca urmare, aceste cheltuieli pot realizate numai de ctre
state sau anumite companii multinaionale mari, care au la
dispoziie vaste resurse nanciare i umane, ceea ce repre-
zint un proces social de sus in jos. Dimpotriv, energia re-
generabil se a peste tot pe mapamond i, prin produce-
rea ei la nivel local, de ctre ecare individ, familie, sau agent
economic in parte, dar comercializarea ei pe plan mondial,
prin intermediul reelelor interconectate i conduse inteli-
gente, se va putea trece la sistemul sau model social de jos
in sus. Astfel, indivizii vor cei care vor avea puterea de de-
cizie asupra gradului de libertate individual i a tipului de
energie cu care se vor propulsa. Odat depite costurile de
implementare a tehnologiilor de captare a acestor surse di-
verse de energie i catigat astfel o parte insemnat a au-
tonomiei, pentru multe ri se vor deschide orizonturi pan
acum refuzate. O energie ieftin i practic inepuizabil es-
te premiza unor raporturi cu totul altele decat cele existen-
te acum: de la dependena industriei de anumii furnizori i
pan la factura pltit de ecare familie, relaxarea energetic
antreneaz alte energii, de data aceasta umane, de idei.
Energia regenerabil va putea utilizat in mod similar cu
utilizarea actual a informaiei prin internet. n plus, pentru
o generaie mai tanr, care a crescut intr-o lume mai puin
1o1
8. Ecoiooi
ierarhic i constant interconectat, capacitatea de a-i pro-
duce i impri cu alii propria energie, dup acelai model
cum ii produce i schimb propria informaie in faa mo-
nitorului calculatorului sau al telefonului mobil, va prea un
lucru natural i resc. Aa c ecare utilizator de energie va
avea interesul s protejeze ecosistemul din jurul lui, deoa-
rece depinde personal i in mod direct de acesta pentru a-i
putea produce propria energie. Ca urmare, a treia revoluie
industrial va marca i trecerea denitiv de la era geopoli-
tic la ceea ce Rifkin numete era biopolitic.
Legat de efectele sociale ale acestei noi ere, autorul stu-
diului mai arm c implementarea erei biopolitice, va con-
tribui la eliminarea srciei pentru miliarde de persoane, ce-
ea ce reprezint de asemenea un progres in calitatea vieii i,
deci, a garantrii demnitii umane. Analizand cifrele legate
de volumul actual al economiei sectorului regenerabil, con-
statm c investiiile in sectorul energiilor regenerabile pe
plan mondial au depit intre timp 100 miliarde euro in 2007
i, dup cum prezint Rifkin, vor depi 460 miliarde euro in
2030. n prezent, pe plan mondial exist deja peste 2 milioa-
ne de locuri de munc in sectorul energiilor regenerabile. n
Uniunea European in 2005 piaa hidrogenului avea un or-
din de mrime de 283 milioane euro i se ateapt ca aces-
ta s creasc pan in 2010 la 569 milioane euro. Evident, in
comparaie cu cifrele vehiculate in industria i pe piaa pe-
trolului, cele de pe piaa de hidrogen sunt inc mici, ins ele
anun de pe acum posibile evoluii spectaculoase.
Msuri politice i tehnologice
n curs i pentru viitor
n ceea ce privete msurile deja luate, s amintim fap-
tul c la nivelul Comisiei Europene a fost ininat in 2006
o Platform European de Tehnologie Inteligent de Reea
(European Smart Grid Technology Platform) i pregtit un
1o:
document strategic pentru recongurarea reelei energetice
a Uniunii pentru a o face inteligent, omogen i interactiv.
Un an mai tarziu, in 2007, Parlamentul European a adoptat
cu majoritate covaritoare de voturi o Declaraie cernd tre-
cerea la energii regenerabile, la o economie bazat pe hidro-
gen i la generarea de energie inteligent interconectat.
Legat de msurile propuse pentru viitor, acelai Rifkin re-
comand s se formuleze pentru ecare dintre cele douzeci
i apte de state membre ale UE un plan strategic pentru ca
pan in 2020 cel puin o prim parte a infrastructurii ree-
lei celei de-a treia revoluii industriale s e in operare. Le-
gat de asigurarea nanrii acestei reele, el propune inin-
area unei Comisii nanciare special destinate acestui scop.
Aceasta ar urma s creeze recomandri de cooperare tip PPP
(Parteneriat Public Privat), stimularea acumulrii de capital
pentru cercetare, dezvoltare i de penetrare a pieelor, apoi
stabilirea de stimulente de impozitare i de taxare din care
s se poat redireciona acele fonduri nanciare care sunt in
prezent inc folosite ca subvenii acordate sectorului ener-
giilor fosile. Sunt propuse msuri urgente, precum cea ca in
termen de dousprezece luni, Agenia European a Mediu-
lui s realizeze un studiu asupra disponibilitii energiilor
regenerabile in toate cele 27 state membre.
La nivelul intregului continent, Rifkin propune acorda-
rea de ctre Comisia European a unui mandat de cercetare
pentru ca, tot in termen de dousprezece luni, s e reali-
zat un studiu de prognoz economic al impactului trecerii
de la energii fosile la regenerabile in ecare sector econo-
mic in parte in ceea ce privete eciena energetic, evo-
luia produciei de energie, a ocuprii locurilor de mun-
c etc. Aceste insistene legate de deciziile UE sunt bazate
pe startul bun al Uniunii i pe faptul c aceasta poate deve-
ni un model al energiilor regenerabile i al dezvoltrii sus-
tenabile pentru restul lumii. Proiectul este posibil dac e-
care stat membru realizeaz in cate o comunitate de cinci
mii de persoane juridice i zice proiecte pilot de trecerea
1o
8. Ecoiooi
integral la furnizareaiproducerea energiilor regenerabile.
Din aceast prim comunitate experimental ar trebui s
fac parte cel puin cateva companii i, evident, utilizatorii
privai tocmai pentru a vedea cum se suprapun sau se con-
cureaz consumul industrial i cel casnic, dac suma tutu-
ror resurselor regenerabile ale unei localiti de pild poa-
te acoperi satisfctor toate cererile de consum. Abia dup
aceea, analizand rezultatele unor experiene de acest gen i
avand intre timp o tehnologie avansat, am putea s ne pu-
nem problema schimbului complet de la o surs de energie
la alta pentru naiuni intregi.
Protocolul de la Kyoto
i aplicarea acestuia
Cele prezentate mai sus nu sunt decat in parte utopii,
adic expresii ale unei dorine in mod sistematic contrazise
de realitate. Un prim i important pas ctre ridicarea ches-
tiunii ecologice la nivel de politic strategic a fost realizat
odat cu negocierea i adoptarea ulterioar, treptat, a pro-
tocolului de la Kyoto din 1997, document pe care USA, de
pild, au mari greuti, nu in ultimul rand mental-cultura-
le, s il ratice. Prezentat pe scurt, sistemul discutat la Kyo-
to prevede in perioada 2008-2012 o reducere cu 5 a emi-
siilor de gaze de ser (Green House Gas, abreviat: GHG) in
atmosfer, fa de nivelul de emisie existent in anul 1990, de
ctre toate statele semnatare (175 state i 1 organizaie regi-
onal UE, stadiu octombrie 2007). ntre timp ins, in ur-
ma accenturii efectelor negative ale schimbrilor climatice,
UE s-a angajat in 2007, aa cum am amintit, s reduc emi-
siile cu 20 in aceeai perioad, deci o int mai ambiioas
decat cea convenit Kyoto. Principalul gaz de ser este bio-
xidul de carbon, CO2, motiv pentru care cantitile de gaze
de ser emise i sub forma altor gaze (monoxid de carbon,
azot etc.), sunt convertite in uniti echivalente de CO2. Din
1o
acest motiv, principala unitate de msur a emisiilor se ex-
prim in CO2. n cadrul sistemului protocolului de la Kyoto,
ecrei ri semnatare i s-a acordat o cot adic o cantitate
anual maxim de emisii de CO2, negociat de ecare a-
r in parte in anii 1990 premergtori semnrii. Conceput ca
mecanism concret de aplicare mondial a Conveniei ONU
privind Schimbrile Climatice (UNFCCC) de la Rio de Ja-
neiro din 1992 i monitorizat de la sediul Secretariatui in-
stalat la Bonn (Germania), protocolul de la Kyoto a intrat in
vigoare in 2005 in urma semnrii a cel puin 55 de state, ce-
ea ce inseamn c in funcie de el sunt controlate cel puin
55 din totalul emisiilor statelor semnatare.
i mai concret, documentul a fcut posibil alctuirea unui
Plan Naional de Alocare (NAP - National Allocation Plan)
pentru ecare ar semnatar. n cazul statelor membre UE
exist, suplimentar, un sistem de imprire a sarcinii (bur-
den sharing) intre ele. Aceste cantiti alocate pe ri se im-
part intr-un numr de Uniti de Emisie Admise (EUA
Emission Unit Allowance) in cazul UE i in Uniti Alocate
Admise (AAU Assigned Allowed Unit) in cazul celorlalte
state semnatare de la Kyoto. Potrivit primului plan naional
de alocare (NAP1 in vigoare pan in 2007, inclusiv), Ro-
maniei, precum i a altor state din blocul socialist, al cror
nivel de producie industrial s-a prbuit dup 1989, i s-a
convenit ca baz de referin i de calcul, in mod excepio-
nal, nivelul de emisii al anului 1990, iar nu 1989 ca celorlalte
state. Datorit descreterii de atunci incoace a activitii in-
dustriale i deci a emisiilor, nivelul de emisii din 1989 a fost
mai mare decat cel din i de dup 1990, aa c ara noastr a
avut iniial, prin luarea ca referin a anului 1990, un surplus
de drepturi de emisii, care poate vandut prin Sistemul de
tranzacionare de emisii (ETS Emission Trading System).
O parte a rezervei Romaniei s-a consumat ins intre timp,
datorit tierii pdurilor din ultimii 18 ani, precum i dato-
rit relurii altor activiti industriale emitente de gaze no-
cive, prin transferul rezultat in urma investiiilor strine de
1o
8. Ecoiooi
activiti industriale, precum i datorit intensicrii emi-
siilor datorate transportului.
Fiecare ar ii divizeaz sau repartizeaz cota admis de
emisii pe plan internaional intre Guvern i sectoarele eco-
nomiei naionale, fcand alocri punctuale ca de exemplu
pentru producia de energie, a materialelor de construcii,
a celulozei i hartiei, pentru agricultur, materiale specia-
le, chimie, etc. in funcie de strategia economic a ecrui
stat. EUA sau AAU se repartizeaz apoi e gratis, e la li-
citaie, intre toate societile comerciale inregistrate in -
ecare sector naional. Numrul de AAU, respectiv EUA i
raportrile ecrei societi comerciale se inscriu in Regis-
trul Naional de Emisii (NR National Registry) care de
obicei se administreaz de ctre Agenia Naional de Me-
diu a ecrei ri. n Uniunea European exist deja dou-
zeci i apte de registre naionale, din care peste jumtate
sunt online.
Fiecare societate comercial are obligaia s trimit pan
in luna aprilie a anului urmtor raportrile anuale ale can-
titilor emise in anul precedent pentru a inscrise in Re-
gistrul Naional. n cazul in care emisia este mai mic decat
cota alocat societii respective, acesteia i se elibereaz, de
ctre Registrul Naional, pentru diferena dintre cota aloca-
t i cea realizat efectiv, un certicat de reducere a emisii-
lor. Acesta poate un:
Certicat de Emisii Reduse (CER Certied Emission
Reduction) in cazul proiectelor inscrise in mecanismul
CDM (Clean Development Mechanism) al Kyoto,
Unitate de Reducere a Emisiilor (ERU Emission Re-
duction Unit) in cazul proiectelor inscrise i realizate
prin mecanismul JI (Joint Implementation) al Kyoto,
Unitate Admis de Emisie (EUA Emission Unit Al-
lowance) in cazul rilor UE i
Unitate Alocat Admis (AAU Assigned Allow-
ance Unit) in cazul sistemului internaional de tran-
zacionare.
1oo
Societile comerciale sau statele in care se a aces-
tea i care au emis mai multe gaze nocive decat cota aloca-
t sunt obligate:
e s cumpere CER, ERU, EUA sau AAU din fonduri
proprii,
e s realizeze, din fonduri proprii, investiii de eco-
logizare care s reduc emisiile pentru a se incadra in
cota alocat.
Ca urmare, in funcie de varianta considerat de manage-
mentul societii sau de guvernul respectiv ca ind cea mai
oportun (de obicei cea mai ieftin), se ia decizia aferent.
Protocolul de la Kyoto prevede dou mecanisme de re-
ducere a emisiilor sau de creare de drepturi de emisie. Es-
te vorba de:
Mecanismul de dezvoltare curat (CDM Clean De-
velopment Mechanism) este un sistem prin care soci-
etilor din statele dezvoltate li se recunoate dreptul
de a emite mai mult decat cotele alocate cu condiia s
realizeze proiecte de ecologizare i reducere a emisi-
ilor in state nesemnatare ale Kyoto. Altfel spus, marii
poluatori sunt obligai s arate o solidaritate ecologi-
c cu statele subdezvoltate industrial dar care sunt la
randul lor afectate de schimbrile climatice globale.
Mecanismul de Implementare in Comun (JI Joint
Implementation) este un sistem aplicabil numai state-
lor semnatare ale Kyoto. JI se refer numai la proiecte
bi- sau multilaterale de reducere in comun a emisii-
lor. Reducerile de emisii se realizeaz prin cumpra-
rea i montarea de echipamente ecologice industriale,
de retehnologizri ecologice, de achiziionri pe piaa
ETS de drepturi de emisie etc.
Acest Mecanismul JI are dou moduri de realizare: Modul
I este cel in care societatea comercial implicat se supune
numai acelor reguli i aprobri pentru proiectele de investiii
in vederea reducerii emisiilor, care sunt solicitate de statul pe
teritoriul cruia este amplasat proiectul. Este un mecanism
1o;
8. Ecoiooi
mai puin birocratic. Modul II este cel in care societatea co-
mercial care realizeaz proiectul de investiii in vederea re-
ducerii emisiilor, se supune direct deciziilor Subcomitetului
de Implementare in Comun (JISC Joint Implementation
Sub Committee) din cadrul UNFCCC. Riscul aici este c pre-
gtirea documentaiei pentru aprobarea proiectului este de
lung durat i ca urmare implic mari costuri pentru soci-
etatea comercial. Riscul este ca JISC s resping proiectul,
ceea ce ar putea duce multe societi in faliment datorit in-
vestirii de fonduri in pregtirea proiectelor.
Pentru tranzacionarea internaional a drepturilor de
emisie, exist mai multe piee. Principalele piee mondiale
a certicatelor de drepturi de emisie sunt:
EU ETS ( European Union Emission Trading System),
81 tranzacioneaz primordial EUA,
piaa proiectelor Kyoto, 18 tranzacioneaz pri-
mordial CER i ERU,
International Trading System (incepe in 2008) tran-
zacioneaz interguvernamental primordial AAU, sub
1,
alte piee de tranzacionare (piaa japonez, piaa re-
gional SUA, piaa neozeelandez etc.), sub 1,
segmentul voluntar de tranzacionare (provine din
emisii neinregistrate, sau reduceri neimpuse, volun-
tare, realizate de rme i organizaii), sub 1.
n plus, pentru exibilizarea pieelor, exist modaliti
de transformare a unor tipuri de certicate, in alte tipuri de
certicate, de exemplu AAU in ERU. Pentru aceasta se apli-
c anumite chei valorice.
Situaia ecologic a Romniei de azi
n Romania, exist acum 21 proiecte in modul I al JI.
Olanda, Danemarca i Banca Mondial (BM) sunt partene-
rii externi ai Romaniei in cadrul acestor proiecte. Exist de-
ja o baz de date a tuturor proiectelor de reducere a emisii-
1o8
lor din Romania. Aceasta este construit i administrat de
consultantul PwC Frana. Iniiatorii de noi proiecte pot i
trebuie s se inscrie in aceast baz de date.
NAP2 al Romaniei in vigoare pentru perioada 2008-2012
(intre 2005-2007 a fost in vigoare NAP1) este de 95,7 milioa-
ne tone CO2 anual. Fa de acest plafon propus, Romaniei i
se solicit s reduc emisiile cu 20,7 aplicat acestui nivel,
reducere ce a fost dat publicitii de ctre Comisia Euro-
pean la 26 octombrie 2007. n urma reducerii, ar urma s
se ating un nivel maxim (cumulat la nivel naional) admis
de emisii 75,9 milioane tone CO2 anual. Acest NAP2 con-
ine o int mult mai ambiioas decat cea atribuit iniial
prin protocolul de la Kyoto.
Rezultatul ultimei vericri a nivelului emisiilor Roma-
niei a determinat c in 2005 s-au emis 70,8 milioane tone
CO2 (sau echivalent). n acea perioad era in vigoare NAP1
i plafonul admis a fost de 74,8 milioane tone CO2, care, du-
p cum vedem, nu a fost atins. Iniial a fost deci vorba de
o supraalocare in cazul NAP1, fenomen inregistrat in toa-
te statele UE cu excepia Marii Britanii, Spaniei, Italiei, Aus-
triei i Irlandei. Ca urmare a supraalocrii de dinainte de
2007 din cadrul UE, preul drepturilor de emisie s-a prbu-
it in aprilie 2006 de la 30 euroitona CO2, la ca. 10 euroito-
na CO2 in prezent. inand cont de acest nivel de emisii re-
dus pentru Romania, diferena de 20,7 milioane tone pe an,
va produce, in cazul ipotetic al tranzacionrii lor la valoa-
rea de pia de 10 euro tona CO2 timp de 5 ani, o pierdere
cumulat la economia naionale a Romaniei de 1 miliard eu-
ro cumulat in perioada 2008-2012. Vedem deci c i in sis-
temul tranzacionrii cu certicate exist posibilitatea de a
crea resurse nanciare i de a crea plus-valoare din sectorul
proteciei mediului.
Dincolo de aceste poteniale surse de venit la bugetul de
stat, situaia ecologic a Romaniei de azi ar trebui s e o sur-
s major de ingrijorare pentru decidenii politici. Defriri-
le masive, reducerea spaiului verde alocat locuitorilor ma-
1o,
8. Ecoiooi
rilor orae, poluarea majoritii albiilor raurilor, aruncarea
la intamplare a produselor de plastic, nedegradabile biolo-
gic, situaia incert a celor mai multe gropi de gunoi, inexis-
tena tehnologiilor la scar mare de reciclare a deeurilor,
rezistena mental la regulile de sortare a deeurilor mena-
jere, numrul in cretere al autoturismelor, instalarea cen-
tralelor termice individuale, in locul unora de bloc, ceea ce
face s existe mult mai multe surse concomitente de polua-
re pe un singur metru ptrat de spaiu public toate aces-
tea pun societatea romaneasc in faa unei probleme ecolo-
gice de proporii.
Asemeni tuturor chestiunilor tematizate pan acum, eco-
logia are un implicit caracter teologic i etic. Este motivul
pentru care, inainte de a combate efectele polurii, trebuie
s mergem la cauze. Or, acestea nu sunt doar de natur in-
trinsec varstei de dezvoltare industrial a Romaniei, ci re-
ect in egal msur varsta spiritual a acesteia. n afar de
marii poluatori industriali, otrvirea mediului inconjurtor
este un fenomen care se petrece zilnic i la care contribuim,
contieni sau nu, ecare dintre noi. Prin etosul ei, Biserica
ne poate ajuta s contientizm caracterul de pcat al dispre-
ului, voluntar i involuntar, fa de creaia lui Dumnezeu i
implicit fa de noi, cununa acesteia. Iat de ce, pornind de
la aceast lectur social-teologic, este momentul ca Biseri-
ca (generic vorbind) s se implice intai de toate in articula-
rea unei contiine ecologice, prelungire de fapt a contiin-
ei ei liturgice snitoare a toat lumea. n numele acesteia
a fost, la urma urmelor, posibil rezistena fa de proiectul
de la Roia Montan. Este un prim pas, dar nu poate i ul-
timul. Concret, trebuie s rmanem treji in continuare, s
nu considerm c am bifat o problem prin simplul fapt c
am enunat-o i denunat-o public.
A doua propunere practic are in vedere lrgirea sensului
crizei ecologice i in consecin a domeniilor in care vocea
raiunii ecleziale trebuie s se fac auzit. Pentru a ne limita
la Romania de azi, vedem cum distrugerea naturii este du-
1;o
blat de poluarea moral la nivel individual i public. Nu nu-
mai c se produc in continuare despduriri masive, se arunc
gunoaiele la intamplare sau, in mediul rural, se folosesc pes-
ticidele fr discernmant. n afar de toate aceste acte ale
barbariei de zi cu zi, unele dintre ele ind considerate deja
reti, societatea romaneasc este poluat intens cu tot ce-
ea ce poate mai nociv, mai murdar i mai josnic. Este su-
cient s deschizi televizorul, s arunci ochii pe prima pagi-
n a ziarelor sau s intri in primul bar de comun peste tot
te intampin aceeai atmosfer a unei societi poluate, alie-
nate i degradate. Oricat am cultiva imaginea unei Romanii
bucolice, fruste, pline de vitalitate i de cuviin, aceste vir-
tui sunt pe cale de dispariie, adic risc s e acoperite de
fumul mizeriei. Contiina ecologic trebuie s intre in aci-
une incepand de la acest strat social.
STATUL SOCIAL
9
1;
DuvX cv r :vvcu: I revist cateva aspecte mai curand
tehnice ale sistemului economic, pornind de la actuala criz
mondial nanciar-bancar, dup ce am scos in eviden ar-
hitectura securitii din punct de vedere energetic i alimen-
tar i am incercat, tot tehnic, s artm in ce const provoca-
rea ecologic, mecanismele internaionale puse in funciune
pentru a o limita i atitudinea punctual a Romaniei, s ve-
dem acum care este tipul de stat i implicit de societate in
care binele comun are anse s se realizeze cu ajutorul con-
comitent al tuturor acestor factori.
O Romnie social
ntr-o Europ social
Pentru decenii, marca politic identitar a Europei libere
i democratice a fost statul social i modelul german al eco-
nomiei sociale de pia. Politicienii europeni, mai ales cei de
inspiraie cretin-democrat, dar nu numai, se puteau man-
dri, pe bun dreptate, pentru faptul de a gsit acele meca-
nisme capabile s incurajeze creterea economic i s redu-
c in acelai timp, pe cat posibil, pierderile sociale ce rezult
inevitabil din concurena antreprenorial. Cu alte cuvinte, di-
lema transportului in aceeai ambarcaiune a lupului, caprei
i verzei prea s e rezolvat denitiv. Cel puternic era sti-
mulat s devin i mai puternic, cel slab era ajutat s nu de-
1;
vin i mai slab, ci s se echilibreze, iar varz (mancare, ser-
vicii sociale, asigurri de sntate) era pentru toi berechet.
Totui, de caiva ani, intre timp un deceniu, imaginea statu-
lui social european se schimb fundamental. Pe alocuri, ea
este complet mutilat, de nerecunoscut. Un exemplu: pros-
pera Germanie se a acum pe locul 21 din cele 24 totale pe
lista aa-numitului social ranking european. Cu aproxima-
tiv 15 milioane de beneciari ai ajutoarelor de omaj i a al-
tor forme de asistena social, in cuantumuri diferite, Ger-
mania nu mai este nici pe departe cea pe care o tiam i fa
de care, cu admiraie i pe undeva cu invidie, ne raportm
atunci cand vorbim despre o societate funcional.
Vizibil mai ales in domeniul asistenei varstnicilor, dar
nu numai, criza Europei sociale se datoreaz intai de toate
dezechilibrului demograc inregistrat in ultima jumtate de
secol. Tot mai muli btrani sunt ingrijii de din ce in ce mai
puini tineri. Piramida social ind complet inversat, con-
tractul dintre generaii nu mai poate respectat. O alt ca-
uz a crizei statului social european este schimbarea in ul-
timele decenii a parametrilor politici. Fie c a urmat cea de
a treia cale sau a fcut concesii neoliberalismului, clasa po-
litic european, in ciuda instituiilor comune avand la ba-
z idealuri declarat comune, a fost incapabil pan acum
s reformeze sincronizat sistemele sociale ale rilor Uniu-
nii Europene. De unde confuziile, nesigurana i, cel puin
pan acum, eecul majoritii formulelor propuse. La aces-
tea se adaug accelerarea procesului globalizrii i dinamica
proprie a acestuia, fuga dintr-o zon in alta a mapamondu-
lui, creterea numrului omerilor in rile Europei puter-
nic dezvoltate dar i puternic scalizate, cu mari costuri de
producie. Statul european de azi, vlguit nanciar i prin-
cipial, se retrage din ce in ce mai mult i las societatea s se
descurce pe cont propriu.
Toate acestea ne sun cunoscut. n ceea ce o privete,
Romania a intrat in UE cu o criz acut a sistemului social
i medical. Dubla dram, a srciei i a bolii, produce zilnic
1;
,. S::ui socii
victime inocente. Imaginile dezolante ale spitalelor publice
fr cldur, cu pereii murdari de praf i sange, ale centre-
lor de ingrijire transformate in adevrate lagre in care ii
duc traiul marginalii i decrepiii, pensionarii incapabili s
ii plteasc medicamentele, fapt pentru care stau la cozile
interminabile ale reetelor compensate, diabeticii disperai
de lipsa insulinei, slaba salarizare a personalului i incuraja-
rea in acest mod a corupiei, lipsa de echipament adecvat i
acoperirea doar parial a nevoilor social-medicale din teri-
toriu toate acestea puncteaz sfaietor orizontul cotidian
romanesc la inceput de secol XXI i de er european. Du-
p ce a pierdut pe majoritatea tinerilor inzestrai i talentai,
plecai in cele patru zri, dup ce refuz s nasc pe alii, do-
vad numrul inspimanttor de mare al avorturilor, societa-
tea romaneasc se auto-abandoneaz sub privirile indiferen-
te ale unui stat care nu ii onoreaz decat decitar i selectiv
deniia social. Dincolo de metafor, Romania moare ca-
te puin in ecare zi.
Ce se poate face O soluie cu adevrat subsidiar in faa
complexitii situaiei, la noi i in Uniunea European, este
tocmai implicarea social-medical a Bisericilor i a confesi-
unilor cretine. De ce Pentru c miezul crizei nu este exclu-
siv de natur nanciar, ci mai ales moral. Sistemele social-
medicale publice sunt virusate de lipsa de responsabilitate,
de indiferena fa de banii altora, de risipa resurselor i de
cinism. La baza modelului statului social ind idealul comu-
nitii de destin, dezintegrarea structurilor sociale atrage du-
p sine i denaturarea sau ignorarea pur i simplu a valorilor
i principiilor valabile pan de curand. Europa post-comu-
nitar i cea post-comunist ii dau intalnire. Eroarea de a
crede c valorile comunitare sunt bune doar in vremuri de
prosperitate se conjug acum cu eroarea de a crede c, de
dragul binelui comun abstract, binele personal poate sa-
cricat. Europa politic are de invat din amandou. Retra-
gerea statului prin renunarea la funciile clasice ale acestu-
ia produce un fenomen fa de care, la randul lor, Bisericile
1;o
nu pot rmane indiferente. Pentru c falimentul parial al
statului social european (Wohlfahrtsstaats sau Sozialstaats,
Welfare State, lEtat Social) sau in orice variant ar exis-
tat el pan acum, adic in formele cele mai explicite sau im-
plicite, de la modelul englez, la cel german sau de la cel sue-
dez, la cel francez, atrage dup sine o enorm reconsiderare
a deniiei spaiului public. Or, aceast evoluie oblig Bise-
rica, mai ales atunci cand este majoritar, ca, in conlucrare
cu alte confesiuni, s nu lase terenul pe seama celor care vor
s il privatizeze prin monopol ideologic i simbolic.
Miza unei Europe sociale, prin i cu ajutorul componen-
tei religioase, este enorm. Iat de ce este momentul ca Bi-
sericile i confesiunile cretine de la noi s ii aduc aminte
statului roman de obligaiile ce ii revin. n plus, este cazul
ca, in sfarit, s precizm care este modelul social roma-
nesc, pe baza cror mecanisme juridice i prin cooperarea
cror structuri i instituii ar putea acesta s funcione-
ze. Faptul c Europa social se a in criz incurajeaz pe
destui factori politici autohtoni s considere modelul soci-
al american drept cel mai avantajos. n Statele Unite, spun
ei, statul nu este acuzat de lipsa sensibilitii fa de criza
sistemului social-medical. Pentru c acesta din urm este,
cu mici excepii, privat. Tot astfel i invmantul. Susi-
ntorii acestei losoi sociale bazat exclusiv pe iniiati-
va privat uit c Europa este ceea ce este tocmai pentru
c geneza culturii ei civice are la baz solidaritatea articu-
lat de-a lungul istoriei in polis-ul antic, in burgul medi-
eval i in oraul modern. Iar in toate aceste momente ro-
lul Bisericii a fost decisiv. Deoarece cretinismul nu este
ideologia iubirii, ci practica iubirii. Concret i imediat.
A ignora toate acestea, in numele unei eciene contabile,
a lsa aadar societatea s se descurce cum crede de cuvi-
in, fr a o ajuta in nici un fel, incasand doar impozitele
din ce in ce mai mari, ar insemna in cele din urm victoria
egoismului asupra binelui comun, a individualismului asu-
pra comuniunii. Pe de alt parte, in ceea ce privete inii-
1;;
,. S::ui socii
ativa economic privat, este nevoie de mecanisme meni-
te s oblige pe actorii economici la practica socializrii i
a proturilor, nu doar a pierderilor.
Strategii concrete
Statul social presupune o losoe economic pe care am
putea s o incadrm, in contextul dezbaterilor actuale pe plan
internaional, la ordoliberalism. Scopul nal al unei astfel de
losoi este statul minimal fr a avea o stare de suprasoli-
citare a populaiei. n procente, un stat minimal este opusul
statului suprascalizat de azi. Atingerea cotei statului mini-
mal (suma tuturor fondurilor nanciare care trec prin ma-
na statului in orice form) este de sub 50 din PIB. Aceas-
t stare presupune un grad mare de maturizare economic
i social a indivizilor i grupurilor sociale, unde ecare es-
te capabil s-i poarte singur de grij, ceea ce nu este deo-
camdat cazul in Romania. Motiv pentru care sunt necesa-
re cateva etape intermediare
O prim etap intermediar este precizarea i limitarea
funciei statului ca purttor de grij. Chiar i statul minimal
nu poate absenta de la obligaiile care in de insi deniia
lui. Astfel, minimal sau nu, statul are roluliobligaia de a ap-
ra structurile sociale (individul, familia, grupurile sociale i
profesionale), in special in contextul crizelor nanciar-ban-
care, energetice, a alimentelor, adic in acele tipuri de sinco-
pe prezentate anterior. n ceea ce privete Romania, acelai
stat are funcia de a diminua atat cat se poate dintre efec-
tele negative produse de tranziia brusc de la economia se
tip centralizat la cea de pia. Tot statul, prin clasa politic,
trebuie s comunice mai des i mai clar sensul unor decizii,
importana unor sacricii i s evite astfel coliziunea dintre
un bine comun in construcie i altul individual care ii ce-
re acum i aici drepturile.
O etap ulterioar vizeaz articularea unei culturi a liberei
iniiative sau a antreprenoriatului. Este vorba despre cultura
1;8
iniiativei private, pandant la cea a responsabilitii. Pentru
incurajarea acesteia avem ins nevoie de simplicarea pro-
cedurilor de ininareidesinare a societilor comerciale i
de acces la credite garantate menite s ofere capitalul de start
al unei iniiative. Numai astfel vom reui s construim acea
ptur de mijloc care este la temelia oricrei economii soli-
de i solidare in acelai timp. Din aceeai categorie de msuri
mai pot enumerate, doar pe scurt, i urmtoarele:
simplicarea dreptului comercial contractual,
dereglementarea pieei muncii, simplicarea angaj-
rii i concedierii salariailor, pentru uurarea transfe-
rului de activiti economice din zona economiei sub-
terane la negru , spre cea de suprafa,
intrirea independenei Bncii Naionale fa de Gu-
vern, respectiv fa de Ministerul Economiei i Fi-
nanelor,
continuarea conducerii economiei i ciclurilor con-
juncturale prin urmrirea de ctre Banca Naional a
elului inaie mic i nu cretere economic, de-
oarece in stabilitatea monedei (= inaie mic) este de
fapt cheia economisirii i acumulrii de capital pe care
antreprenorul s-l poat reinvesti, deci s creeze noi
locuri de munc, fr a nevoit s apeleze la sistemul
nanciar-bancar ce este deja supradiscreditat,
meninerea cat mai simpl a politicii de impozitare
a protului i a veniturilor private (globale), procen-
tul unic de impozitare de 16 procente ind un suc-
ces major,
acordarea unei atenii sporite faptului ca politica sca-
l s asigure dreptatea intre pturile sociale. Credem
c acele niveluri de redistribuire a veniturilor incasa-
te din impozit care nu demotiveaz pe antreprenori
i pe cei harnici de la munc, sunt foarte limitate, in-
s posibil de determinat teoretic i apoi de aplicat.
Dac un stat redistribuie resurse care nu au fost cre-
ate in mod nemijlocit de el, acest fapt duce treptat la
1;,
,. S::ui socii
dezintegrarea consensului social, deoarece cei care
muncesc pltesc pentru cei care nu muncesc. De aici
rezult, cum ne arat i experiena altor sisteme de
asisten social din Europa, demotivarea celor care
au un loc de munc,
stabilizarea politicilor nanciare. elul ca nanele pu-
blice s se ae in stare consolidat este important i
aici nu trebuie urmat exemplul negativ al statelor oc-
cidentale din zona euro care triesc de ani i ani de zi-
le cu datorii de peste 180 procente din PIB i cu bu-
getele de stat aate in minus (datoria total a Spaniei
a depit in 2007 cu un procent de nu mai puin de
224 din PIB!). Armm aceasta, chiar dac criteriul
de admitere in zona Euro din Pactul de Stabilitate i
Cretere admite totui un nivel al datoriei publice de
pan la 60 procente din PIB i un nivel de 3 procen-
te din PIB pentru nivelul decitului bugetului de stat.
Din pcate, dat ind curentul general in zona euro,
probabil c Romania nu va putea s dea un exemplu
aici, chiar dac anterior s-a vzut c s-au putut atinge
deja rezultate tot mai bune, in 2006 cu un nivel -0,6
din PIB de un buget echilibrat, ins din pcate in 2007
s-a depit nivelul decitului bugetar de 2,8. n orice
caz, regula economic sntoas este clar, cel puin
in teorie: a nu se face cheltuieli cu bani care nu exist,
indiferent de principiul aplicat de vest-europeni pen-
tru integrarea monetar in zona euro,
constana i previzibilitatea a politicii economice, s-
cale i monetare a Guvernului i a Bncii Naionale
este esenial intr-o politic economic matur. Aici
va trebui invins tendina clasei politice de a merge
un pas inainte i unul inapoi, respectiv in alt direc-
ie. Motivul este c din momentul planicrii unei in-
vestiii (noi locuri de munc se obin exclusiv prin re-
alizarea de noi investiii ce se realizeaz din crearea
de noi activiti economice) i pan aducerea la nivel
18o
de protabilitate, trece de regul un interval de mi-
nimum 4-5 ani. De aceea, schimbrile majore de di-
recie in politica economic i scal trebuie, in mod
necesar, limitate pentru a se evita dezorientarea an-
treprenorilor i reducerea ratei de prot anticipat de
ei in planul iniial de afaceri de la angajarea in investi-
ie. Altfel, putem asista eventual chiar la falimentarea
lor deoarece investiiile vor deveni neprotabile intre
momentul deciderii i momentul drii in funciune a
proiectului respectiv,
crearea i meninerea unui numr (restrans) de produ-
se specic naionale, prin cooperarea intre ministere-
le economice, industriale, agrare i comunitatea aca-
demic, prin care se pot obine acum in 2009-2010 (i
nu numai in viitorul indeprtat i nici mcar mediu)
venituri externe in valut pentru diminuarea deci-
tului contului curent de pli al rii. ninarea rapi-
d a unei Comisii interdisciplinare pentru detectarea
produselor naionale prin care s-ar putea marketiza
numele Made in Romania. Propunem concentrarea
politicii industriale pe un numr restrans de produ-
se precum: perfecionarea automobilului Dacia ce de-
ja este o marc de succes, apoi un produs cultural i
tehnologia informatic, concentrarea politicii agrare
pe dezvoltarea de dou produse agricole i un serviciu
agricol, care s e aduse la o calitate de prim rang in-
ternaional: de exemplu, Comisia ar putea ajunge, du-
p efectuarea studiului de fezabilitate, la concluzia c
acestea ar telemeaua i vinurile, iar serviciul bio-
turismul, Politica agrar ar trebui s aib ca scop sri-
rea etapei agriculturii cu produse manipulate genetic i
adoptarea direct a bioagriculturii ca produse exporta-
bile. Astfel, avantajul enorm ar c nu ar mai nevoie
de schimbarea metodelor agricole actuale de produc-
ie, ci numai de productivizare, colectare, marketing
i vanzare a acestor produse. Pentru depirea handi-
181
,. S::ui socii
capului organizatoric tipic Romaniei, in acest sector
s-ar putea folosi fondurile Uniunii Europene pentru
subvenionarea profesionalizrii de rme romaneti
specializate in marketing-ul adecvat i introducerii
produselor simple rneti romaneti ca produse
bio in reelele lor de vanzare. Acestea s-ar putea re-
aliza mai ales in contextul programelor avute in vede-
re de BERD pentru transformarea Romaniei in parte
a principalei zone agricole pentru compensarea pier-
derilor de suprafee agricole in alte pri ale lumii in
beneciul produciei de etanol i nu de alimente, du-
p cum am vzut mai sus,
punerea unui accent mai mare pe structurile inv-
rii permanente i a cursurilor de reconversie profesi-
onal, ceea ce duce la formarea unei piee de munc
secunde, de rezerv, ins calicat.
Minimumul social garantat
Expresia concret a statului social este garantarea unui
minim social de resurse nanciare i sub form de servicii
persoanelor cu venituri mici sau in incapacitate de munc.
Mecanismele de nanare i aplicare a acestui minim tra-
duc in cele din urm grija statului fa de demnitatea omu-
lui, subsidiaritatea in raportul cu cetenii si, solidaritatea i
dreptatea dintre acetia. Nu este vorba despre gratuiti sau
despre redistribuiri electorale de pomeni de la bugetul cen-
tral sau local. Un astfel de minim social garantat este legat
de posibilitatea oferit tot prin lege ecruia de a se eman-
cipa de ajutorul statului prin acceptarea unui loc de munc
mai bine pltit, in sectorul public sau in cel privat, prin for-
marea intr-o meserie nou i acumularea unor competene
suplimentare etc. Cu alte cuvinte, acest minim ajutor se in-
toarce spre societate ca un maxim de solidaritate sub forma
impozitelor care alimenteaz structurile asisteniale. n plus,
din punct de vedere economic, venitul minim garantat, ca-
18:
re a crescut in Romania ultimilor ani de mai multe ori, are
menirea de a crea o atmosfer corect pe piaa muncii i de
a impiedica exploatarea salariailor prin incadrarea lor la ca-
tegorii inferioare pregtirii sau altor competene.
Minimumul social absolut este o ultim plas de sigu-
ran care ii prinde din cdere pe cei eliminai temporar de
pe piaa muncii prin restructurri i conjuncturi macro- sau
microeconomice. Aceste persoane trec de pe piaa princi-
pal de munc (cea a locurilor de munc productoare de
valori), pe piaa secundar de munc (omajul sau starea de
nemunc pltit prin banii de la bugetul asigurrilor socia-
le). Asigurarea minimului social absolut este i o msur de
prevenie din partea Statului, care evit astfel destabilizarea
ordinii publice prin acumularea unor situaii individuale la
limit. Metaforic sau nu, minimul social este o msur anti-
depresie i una anti-anarhie in egal msur, o man intin-
s la nevoie. Ea semnalizeaz celui care se bucur de ea c
nu este singur i, fapt important, c situaia sa nu este de-
nitiv proast. Sigur, nivelul acestui ajutor trebuie s e in
mod clar sub cel mai mic nivel de venit al unei persoane ca-
re lucreaz, tocmai pentru a obliga pe beneciarul acestei
alocaii s devinirman un cuttor activ pe piaa secun-
dar a muncii i s ii gseasc astfel cat mai repede un nou
loc de munc. Absena pentru moment a unei losoi poli-
tico-nanciare unitare in domeniul garantrii venitului me-
diu, al cuantumului ajutorului de omaj, a nivelului pensii-
lor i in general a modului in care statul imparte ceea ce tot
el adun explic gravele diferene care ar putea rezuma-
te in imaginea acelei btrane din Maramure cu o pensie de
urma in valoare de 3 RON alturat celei a unui funcionar
public ieit la pensie cu suma lunar de 30.000 RON. Mora-
la acestei situaii: idealul statului social este idealul unei so-
cieti mature i responsabile. Atata vreme cat procesul de
asumare a responsabilitii va amanat, tot la fel de mult va
amanat i aplicarea acelui bine comun in cutarea cruia
ne gsim de dou decenii.
EUROPA
10
18
Aovvvv RorXivi i Uiuv EuvovvX este cel
mai important moment istoric pe care, dup Marea Unire
i dup cderea comunismului, avem privilegiul s il trim
ca naiune. i aceasta nu pentru c Uniunea European ar
forma politic, realizat terestru, a paradisului, un proiect
angelic, fr cusur i fr prihan. Motivul este altul, mai
concret: de la 1 ianuarie 2007, facem parte dintr-un sistem
care, dincolo de birocraiile locale i comunitare i de ide-
ologiile concurente, este pan la ora actual singurul capa-
bil s asigure o minim prosperitate intr-un maxim de sigu-
ran. Garaniile c Romania va intr-o bun zi un stat de
drept, c economia va avea i o component social, c va
e important in sfarit i consumatorul, c mediul inconju-
rtor va protejat mai sistematic toate acestea nu ar po-
sibile fr Uniunea European. nainte de orice, aderarea la
organismul comunitar ne plaseaz intr-un mecanism civi-
lizatoriu, repet: nu fr cusur, ale crui principii sunt, mai
mult decat folositoare unei ri unde pan acum absena le-
gii este legea. Aai la porile Orientului, ne-am transformat
peste noapte in Porile Occidentului.
S nu ne facem prea multe iluzii. La 1 ianuarie 2007, Ro-
mania a aderat la Uniunea European. De la 2 ianuarie 2007,
a inceput integrarea. Or, integrarea este un proces lung cat
proiectul politic. Un efort cotidian reectat in maniera, in-
teligent sau nu, a unei ri, reprezentat prin oameni, de a
ii negocia simbolic statutul in faa celorlali. O ar relativ
18o
mic, fr o economie impuntoare, avand in mod inc vizi-
bil cicatricele unui trecut insucient asumat, Romania are cu
toate acestea ansa de a face din integrare un parcurs chiar
mai bun i mai demn decat cel al aderrii: s e mai critic i
mai auto-critic, s mizeze pe valorile ei reale i s e atent
la agenda comun a omului european in acelai timp. nce-
tand s mai e un el, Europa va deveni i pentru noi o sta-
re cotidian. Aadar, cutarea binelui nostru comun are loc
de la 2 ianuarie 2007 in context explicit european. ntreba-
rea care se pune este dac cele dou dimensiuni cea loca-
l i cea european au reuit pan acum s se armonizeze
sau dac dau semne in acest sens. Altfel spus, este Europa
proiectul de ar al Romaniei de acum
Europa ca proiect de ar
al Romniei post-comuniste
Cderea regimului comunist in decembrie 1989, cu tot
eafodajul su ideologic i de false valori, a lsat loc unei al-
te ideologii care nu de puine ori a fost victima unui lim-
baj cu accente tipizate: integrarea euro-atlantic. Chiar dac
semnicaiile i valenele acestei integrri au rmas in bun
msur nedescifrate in bun msur nici astzi, integrarea
euro-atlantic a constituit reperul ideologic al unei tran-
ziii ale crei granie temporale sunt inc discutabile. n toi
aceti ani de dup 1989 integrarea euro-atlantic, proiectul
european, veritabil laitmotiv al tuturor guvernrilor i par-
tidelor politice, au fost percepute ca destinaii i obiective
nale i nu ca mijloace in scopul modernizrii societii i
a statului. Aderarea Romaniei la NATO i apoi la Uniunea
European au fost concepute ca borne temporale demne a
contura ceea ce Francis Fukuyama numea sfaritul istori-
ei. Atitudinea i conduita economic, politic i institutio-
nal a Romaniei dup 1 ianuarie 2007 demonstreaz cu pri-
sosin acest lucru.
18;
1o. Euvov
Care este prolul Romaniei in competiia de valori ale
Uniunii Europene Care va parcursul Romaniei in Uni-
unea European Ce urmeaz dup aderare Iat doar ca-
teva dintre intrebrile care in mod resc ar trebuit pu-
se inainte de 1 ianuarie 2007 dar care sunt rmase inc fr
rspuns la mult vreme dup aceast dat a aderrii. Sonda-
jele de opinie public atat interne, cat i externe au relevat
i relev faptul c romanii sunt dintre cei mai optimiti ce-
teni ai Uniunii Europene. Explicaiile unei asemenea ati-
tudini, ludabile dealtfel, sunt ins cat se poate de perver-
se: ateptrile lor de la Uniunea European sunt pe cat de
mari, pe tot atat de nerealiste i se bazeaz pe neinelegerea
realitilor din Uniunea European. Europa constituie pen-
tru majoritatea romanilor o surs de fonduri i de protecie
social, un veritabil welfare state de talie continental, ba-
zat doar pe mecanisme de redistribuire a bogiei comune
i mai puin pe aportul integrat al statelor componente. n-
trebarea aproape general este Ce ne d Europa i nu ca-
re este contribuia noastr adugat la universul european
de valori i prosperitate.
Decitului de mentalitate modern i se adaug o igno-
ran ingrijortoare a realitilor i mecanismelor Uniu-
nii, ignoran perceptibil nu doar la nivelul ceteanului
de rand, ci mai grav, la nivelul celor care conduc sau vor s
conduc destinele rii. Adoptarea instituiilor democrati-
ce de tip occidental, preluarea acquis-ului Uniunii Europe-
ne, s-au dovedit mai degrab un fenomen ce ine de o anu-
mit conduit la mod, i nu unul izvorat dintr-o necesitate
funcional. Una din problemele reale ale Romaniei de azi
nu const doar in necesitatea unor schimbri de sistem, ci
mai ales in necesitatea unei profunde schimbri de menta-
litate, schimbare care nu poate face ins obiectul unui im-
port sau preluri de acquis in materie, chiar i sub o moni-
torizare foarte strict.
Dupa aderare Romania se confrunt acut cu pericolul
relaxrii, vizibil mai ales la nivelul clasei politice. Ideologia
188
zilei, rezumat in cuvantul-cheie reform, a euat in corup-
ie, clientelism i lips de profesionalism a celor implicai in
viaa public i in procesul de decizie. Romania este pe cale
s compromit istoricete procesul aderrii la Uniunea Eu-
ropean, aa cum a reuit din pcate s compromit i alte
procese i realiti menite s-i asigure modernizarea i dez-
voltarea: privatizarea i economia de pia, pluripartidismul
i parlamentarismul, democraia i libertatea de exprima-
re. Originalitii tranziiei de la totalitarism la democra-
ie i la economia de pia i se adaug acum, ca o fatalitate
oarecum istoric, originalitatea integrrii in Uniunea Eu-
ropean. Leitmotivul argumentelor pentru o anumit rea-
litate, adic pentru faptul c Romania se a in urma ma-
joritii statelor membre ale Uniunii datorit politicilor din
trecut, evit responsabilizarea intregii clase politice post-
decembriste care intr-un fel sau altul s-a aat la carma des-
tinelor statului.
Bilanul perioadei scurse de la aderare nu este deloc op-
timist. Autosuciena consolrii cu ideea c Romania nu
este ultimul stat al Uniunii explic in bun msur comple-
xul de atitudini i conduite perceptibile atat la nivelul soci-
etii, cat i la nivelul clasei politice. n schimb, prea puine
voci politice ii reproeaz statutul de membru monitori-
zat de care beneciaz in mod trist Romania. Mandria i
demnitatea naional, adesea obiect al unei retorici patrio-
tarde desuete, nu constituie mobilul necesar punerii in mi-
care a unei mentaliti i atitudini care s asigure armarea
Romaniei in Uniunea European, spaiu al valorilor gene-
ral-universale. Dac pan in 1989 i mai ales dup aceea ex-
plicam decalajul fa de lumea civilizat prin mult incrcata
factur istoric, generat de divizarea Europei i vanzarea
de la Yalta, in prezent suntem pe cale s ne amanetm sin-
guri propriul viitor, in mod tacit dar contient. Mai mult ca
niciodat, Romania ii are in maini propriul destin i de vo-
ina i de conduita ei depind atat armarea, cat i revenirea
in universul european al valorilor, mai mult ca niciodat Ro-
18,
1o. Euvov
mania beneciaz de condiiile i premisele prielnice unei
asemenea armri.
Sublima strategie post-aderare constituie un exemplu
relevant al nefastului pericol al relaxrii post-aderare. Re-
dus la nivelul unui document adoptat i asumat unilateral
doar de guvern, strategia post-aderare este exemplul unui
eec lamentabil, generat de ambiii politice, de neprofesio-
nalism, lips de solidaritate naional i politic. Redus la o
sum de principii generale i de bune intenii, documentul
in cauz este lipsit de msuri concrete, neavand prolul ne-
cesar al unei foi de parcurs absolut necesare dup momen-
tul cronologic al aderrii. Strategia post-aderare nu poate
constitui apanajul unei guvernri sau al unui partid politic,
pentru c prin esena sa are implicaii ce in de insi secu-
ritatea naional i de interesele legitime ale rii. La deja de
mult timp dup data aderrii, Romania nu are un document
strategic, asumat i susinut de toate partidele, de toate seg-
mentele societii, care s constituie o sinergie constructi-
v in sprijinul unui bine comun. O strategie post-aderare
nu poate conceput i pus in aplicare decat cu concursul
tuturor forelor politice. De asemenea, este nevoie de a ini-
ia noi parteneriate in aceast direcie intre instituiile sta-
tului i mediul academic i cel asociativ, in spiritul princi-
piului subsidiaritii. A reecta asupra viitorului Europei si
destinului european al Romaniei nu poate o sarcin exclu-
siv a administraiei publice sau a celor care exercit, chiar
i pasager, puterea.
Potenialul uman i tiinic al universitilor romaneti,
pe lang cel cultural-spiritual, nu a fost pan in momentul de
fa pus in valoare. Aa cum executivul concesioneaz mo-
dernizarea infrastructurii, considerm c poate concesi-
onat gandirea despre construcia european celor care pot
reecta asupra ei. Economia bazat pe cunoatere, unul din-
tre obiectivele prioritare ale Uniunii Europene, identicat
ca atare prin Strategia Lisabona, nu poate pus in aplica-
re fr a pune in valoare resursele intelectuale ale naiunii
1,o
atata vreme cat acestea sunt disponibile i in msura in ca-
re exist incredere reciproc. Perioada la care se raporteaz
Agenda Lisabona (2000-2010) acoper i 3 4 ani din peri-
oada post-aderare a Romaniei. Romania este evident incli-
nat s urmeze un model tradiional de cretere-dezvoltare,
prin imitare, in timp ce ansele actuale de ajungere din ur-
m in exact domeniul in care suntem foarte decitari, cel al
inovrii, sunt destul de reduse. Fr o cretere a resurselor in
domeniul educaiei i cercetrii i fr o strategie orientat
spre viitor, exist riscul real al unei stagnri sau chiar declin
in raport cu ceilali membri ai Uniunii Europene. Romania
are, deocamdat, de soluionat mari probleme de dezvolta-
re economic, iar a se raporta direct la obiectivele Lisabona
pare, intr-adevr, a nerealist.
O strategie post-aderare trebuie s implice comunitile
locale care trebuie sprijinite pentru a avea reprezentane pro-
prii pe lang instituiile europene. Ele trebuie s devin pri-
ma interfa a intereselor noastre legate de integrarea euro-
pean i nu ultima verig in lanul decizional. Prin punerea
in aplicare a acestui obiectiv, accesarea fondurilor structu-
rale i de coeziune va mult ameliorat. Romania nu tre-
buie s se limiteze la a subiectul unei decizii a instituiilor
europene, ci s participe la luarea deciziei inc din momen-
tul in care procesul de reecie se a intr-o etap incipien-
t. Este de altfel cea mai ecient formul prin care Europa
politic rmane i Europa cetenilor.
Lipsa acestei strategii nu se cuantica numaidecat in lip-
sa unui document mai mult sau mai puin elaborat, ci trans-
pare din lipsa unui sistem de gestionare a afacerilor europe-
ne ale Romaniei, in lipsa unui demers coerent i susinut de
formulare a unor opiuni i interese proprii, in absena in-
contient din mecanismele exercitrii actului de putere i
de decizie de la nivelul instituiilor Uniunii Europene. Roma-
nia este incapabil s ofere partenerilor europeni o predicti-
bilitate necesar pentru conduita sa ca stat membru, este in-
capabil s exprime poziii proprii fa de problemele de pe
1,1
1o. Euvov
agenda european, este absent din jocul geometriei varia-
bile care caracterizeaz procesul decizional al Uniunii.
Romania, spre deosebire de alte state membre ale Uni-
unii Europene, nu ii are reprezentate interesele la un ni-
vel pe msura potenialului su. Uniunea European este
in prezent un policy network, o reea complex de instituii,
agenii, grupuri de presiune i persoane care incearc s ii
promoveze interesele, cu respectarea unor norme clar sta-
bilite sau a unor coduri de conduit asumate in mod volun-
tar. Politicile Uniunii Europene reect coagularea jocului
de interese la un moment dat i orientrile acestor politici se
schimb in funcie de conjuncturi dinamice i implicit im-
previzibile, greu de sintetizat in spaiul dat. n aceast logi-
c a politicii de reea, prezena unui stat precum Romania
in structurile Uniunii Europene nu se reduce la suma inte-
reselor guvernamentale.
Anumite analize economice susin credibil formarea unui
pol al intereselor politice i de afaceri in zona Europei de
Sud-Est, adic regiunea in care Romania se bucur de cea
mai mare incredere. Dincolo de aceste premise, nu exist in-
c evidene care s pun in lumin angajamente susinute i
vizibile de coalizare a intereselor. Ipostaze precum dezbate-
rile la nivel european asupra proiectului Tratatului de insti-
tuire a unei Constituii pentru Europa nu au gsit Romania
aliniat unei poziii. Analizele politice au pus in lumin aran-
jamentele in formare in randul actualelor sau fostelor candi-
date, spre exemplu ind foarte vizibila creterea considerabi-
l a inuenei Germaniei prin atragerea in sfera de inuen
a unor ri precum Polonia, Cehia, Ungaria sau statele bal-
tice. Romania a fost absent din concertul celor 15 state mi-
ci conturat pentru a contrabalansa poziiile de putere pier-
dute prin Tratatul de la Lisabona, iar miza a fost una real
pentru Bucureti: Romania se a in poziia de a pierde din
inuena ce-i fusese conferit prin Tratatul de la Nisa. De
la inceputul constituirii mecanismului decizional la nivelul
Uniunii Europene, principala problem nu a fost conveni-
1,:
rea unui numr de drepturi de vot echitabil al ecrui stat
membru, ci denirea grupurilor de ri care ar capabile s
blocheze deciziile la nivel european. Or pan acum Roma-
nia nu a tiut nici un moment s se alture acelui mecanism
de constituire a grupurilor de state care s inueneze sau
s determine decizia la nivelul Uniunii Europene. Romania
trebuie s e un actor activ in campul deschis interaciuni-
lor de tip strategic intre state, un context cu totul nou fa de
cel al negocierilor de aderare. ntr-o asemenea realitate au-
tosuciena european a Romaniei s-a rezumat pan acum
la caracterul bland al rapoartelor de evaluare post-aderare,
la statutul de furnizor de for de munc pe piaa muncii din
alte state membre mai dezvoltate sau eventual la nivelul de
absorbie al fondurilor Uniunii.
Pe plan intern se inregistreaz tendina comunitariz-
rii eecurilor i greutilor social-economice de la nivel na-
ional i cea a naionalizrii reuitelor inregistrate la nivel
european. Greutile sau costurile aderrii sunt generate in
cazul Romaniei mai mult de caracterul incomplet i improvi-
zat al unor reforme structurale i instituionale, reforme in-
treprinse mai ales pentru a rspunde unor sisteme de evalu-
are i monitorizare instituite la un moment dat e de Banca
Mondial, de Fondul Monetar Internaional sau de Uniunea
European. Necesitatea indeplinirii unor criterii cu conse-
cine coercitive a constituit singura motivaie necesar, dar
nu sucient, a restructurrilor i reformelor economice i
instituionale ale Romaniei postdecembriste i nu contien-
tizarea unor necesiti proprii i obiective. Lipsa de compe-
titivitate a economiei interne pe plan european este in mod
paradoxal capabil s genereze o cretere economic nemai-
intalnit la nivelul celorlalte state ale Uniunii. Aceasta cre-
tere nu se regsete ins decat prea puin la nivelul bunst-
rii propriilor ceteni i nu este capabil s confere o putere
economic in peisajul european.
Atingerea obiectivului cu privire la reducerea inaiei i,
in perspectiv, a xrii acesteia la nivelul stabilit prin sta-
1,
1o. Euvov
tutul Bncii Centrale Europene nu se poate realiza exclusiv
prin msuri monetare, ci presupune o bun coordonare cu
celelalte politici, care aparin guvernului, in special cu po-
litica scal i a veniturilor. n Romania, politica monetar
a avut un parcurs coerent, in timp ce politica scal a fost
extrem de uctuant i greu previzibil, afectand in primul
rand mediul de afaceri. Soluia este e un anumit consens,
al tuturor actorilor implicai, asupra coninutului reformei
scale, care s-i confere stabilitate nu doar pe durata unui
ciclu electoral, e stabilirea unui nivel obiectiv al inaiei in
limitele unei anumite marje, rezonabile. Deciziile politice in
acest domeniu nu se pot concretiza pur i simplu in modi-
carea mrimii decituluiisurplusului bugetar i a nivelu-
lui impozitelor, ci trebuie s e explorate in detaliu toate al-
ternativele, inclusiv cele care presupun evaluarea ecienei
cheltuielilor, capacitatea ministerelor de a atinge obiective-
le propuse i efectele colaterale ale modicrilor de impo-
zite. Statutul de stat membru face ca losoa de reducere a
impozitelor fr o reform a cheltuielilor va deveni mai di-
cil de susinut.
Comunitarizarea eecurilor de la nivel naional i cea a
naionalizrii reuitelor de la nivel comunitar este insoi-
t de o bagatelizare i o vulgarizare a discursului european,
direct proporional cu lipsa de profesionalism i de cuno-
tine a celor ce prolifereaz acest discurs. Lipsa temelor eu-
ropene din discursul politic i public intern, vizibil in mod
pregnant cu ocazia primelor alegeri pentru Parlamentul Eu-
ropean, este insoit de o abordare simplist i adesea vul-
gar a integrrii europene la nivelul clasei politice. O tem
prezent in discursul european al unor persoane publice
este aceea a impactului negativ al aderrii asupra sectorului
agriculturii, in timp ce alte voci susin ansa Romaniei de re-
dobandire a statutului pierdut de granar al Europei, bene-
ciind de auxul fondurilor europene. Ambele abordri sunt
eronat dat ind, pe de o parte caracterul puin competitiv
al agriculturii romaneti, iar pe de alt parte caracteristicile
1,
politicii europene in materie. Miza pe un sprijin masiv pen-
tru dezvoltarea agriculturii in Romania este riscant, in con-
textul presiunilor foarte mari care exist in interiorul Uniu-
nii Europene, presiuni venite din afara ei, pentru reducerea
cheltuielilor comunitare cu acest sector i implicit liberali-
zarea comerului cu produse agricole.
ncercand s formulm sintetic cele armate mai sus, par-
cursul european al Romaniei ca stat membru al Uniunii Eu-
ropene are nevoie de o reprezentare a propriilor interese i
pe baza acesteia de elaborarea politicilor menite a-i asigura o
dezvoltare competitiv: politica industrial i de concuren,
politica monetar i politica economic. Acest parcurs tre-
buie insoit de o revizuire profund a mentalitilor i atitu-
dinilor, atat cu privire la propriile realiti, cat i cu privire la
cele europene din care acum facem parte integrant.
Valori naionale
versus valori europene: rolul religiei
Proiectul politic european este o construcie netermina-
t inc, disputat de ideologii i viziuni concurente, supu-
s modicrilor, contestaiilor, crizelor de tot felul, fr pu-
tere consensual in multe chestiuni importante, incapabil
pentru moment s se pun de acord in legtur cu o posi-
bil Constituie, aat in jocul mondial al puterilor undeva
intre America, Rusia i noile puteri asiatice. Comunitate is-
toric de destin, adic nu doar pia comun de mrfuri i
resurse, Uniunea European nu poate , ca sum de state i
naiuni, mai bun sau mai rea decat statele i naiunile ca-
re o formeaz. Uniunea European este i va rmane pentru
mult vreme de acum inainte un spaiu politic in care trs-
turile de caracter ale rilor membre sunt decisive. Cel mai
sugestiv exemplu este chiar compoziia etnic a Comisiei
Europene: ara i comisarul. Aceast structur multi-naio-
nal, doar la suprafa uniformizat de miile de reguli, ex-
1,
1o. Euvov
plic de ce Europa celor 27 este vulnerabil dar i autenti-
c in egal msur.
Gradul de abstractizare al eurobirocraiei, la care se adau-
g maniera prin care se comunic deciziile acesteia (de sus
in jos), alimenteaz percepia unui centru decizional situat
in mod evident deasupra tuturor. Tentaia de a vedea rile
membre precum un fel de colonii administrative marcheaz
mentalitatea eurobirocratic. Aceasta a reuit s se impun
in ultimele decenii ca un fel de papalitate politic impotriva
creia nu exist apel i fa de hotrarile creia cea mai bun
reacie este punerea necondiionat in practic. Bruxellis lo-
cutis, causa nita. La Bruxelles sau la Strassbourg totul este
negociabil. Motiv pentru care regula de aur in politica euro-
pean este s invii i s accepi la randul tu invitaiile la di-
alog, s nu te lai marginalizat, s nu cazi victim propriilor
complexe, s nu te izolezi, s nu opui de la bun inceput va-
lorile tale celor ale Europei in ansamblu. Din acest punct de
vedere, prima i cea mai consistent provocare pentru Bul-
garia i Romania va tocmai capacitatea dialogului. Nu doar
din cand in cand, la vizitele la Soa sau Bucureti ale inali-
lor funcionari europeni. i nu doar politic.
Pentru a rmane la tandemul amintit, Bisericile Ortodo-
xe din cele dou ri sunt, cu diferenele istorice i actua-
le de rigoare, cele mai respectabile i mai eciente structuri
comunicaionale ale societilor in mijlocul crora propov-
duiesc Evanghelia lui Hristos. Pan acum, cu excepia unor
gesturi simbolice i declaraii fr urmri, cele dou Biserici
nu au fost considerate in mod constant partenere sociale in
procesul de aderare la UE. Clasa politic din ambele ri a
suferit i mai sufer de aceeai boal a unui ateism nemr-
turisit dublat de o cras incultur religioas. Cu toate aces-
tea, mai ales Ortodoxia de expresie romaneasc nu a incetat
s e prezent in dialogul european, e la nivel ecumenic,
e la nivel caritativ, e prin comunitile diasporei. Cu mult
inaintea altor realiti sociale, precum cea politic sau eco-
nomic, cea religioas a fost imediat dup cderea comunis-
1,o
mului racordat la pulsul european. Cu riscurile de rigoare.
Prin membrii ei, Bisericile de o parte i de alta a Dunrii, ase-
meni altora din intreaga Europ dup cel de-al doilea rzboi
mondial, au fcut experiena unei tranziii confuze, tradus
printre altele prin numrul mare de emigrani, i s-au vzut
nevoite s se acomodeze, mai mult sau mai puin conving-
tor, unui context social nou. Acum, la mai puin de doi ani
de la data integrrii politice a rilor lor, cele dou Biserici
locale nu numai c pot spune ceva, dar chiar pot soluiona
dileme identitare, crize de sens i rbufniri ancestrale. De-
pinde, aadar, numai de ele, de intreg corpul eclezial, s de-
monstreze credibil c Ortodoxia nu este o piedic in deru-
larea proiectului politic european, ci o prezen profetic,
lucid, critic dar i constructiv in egal msur.
n lectur cultural-teologic, aderarea la Uniunea Euro-
pean a Romaniei este conrmarea locului ei real in familia
european. Acest adevr banal devine pe zi ce trece i mai
banal prin faptul c este repetat i de occidentali. Cu toate
acestea, o astfel de banalitate nu era luat ca atare in urm cu
nici mai puin de un deceniu. Cultural i spiritual, Romania
era vzut ca reprezentand grania reasca a Europei. For-
mula vehiculat de un ministru austriac suna astfel: Europa
inceteaz acolo unde incepe Ortodoxia. Aceast viziune de-
loc vizionar era sprijinit in epoc de viziunea nu mai pu-
in mioap a unui Huntington care punea la un loc Ortodo-
xia i Islamul declarand blocul ortodoxo-islamic dumanul
natural al lumii catolico-protestante. Mutaiile pe harta lu-
mii, pericolul terorismului islamic i nu numai, reconside-
rarea parteneriatelor strategice au lsat s cad in derizoriu
aceste consideraii geo-politice. De la 1 ianuarie 2007, Uni-
unea European este mai bogat cu 30 de milioane de orto-
doci. Pentru prima dat in istoria continentului, Ortodoxia
nu mai este doar grania dintre credina cretin i Islam, ci
devine noul limes intern al Europei. De o parte i de alta a
graniei de est a Uniunii, din Finlanda i pan in Bulgaria,
confesiunea ortodox este comun majoritii populaiei de
1,;
1o. Euvov
o parte i de alta, din Rusia, Belarus, Ucraina i Republica
Moldova. Aceast situare provoac potenialul integrator al
Ortodoxiei. Cu ajutorul acestuia putem impiedica transfor-
marea graniei politice a UE intr-o grani de cultur i ci-
vilizaie. Ca de atatea ori in istorie, periferia devine egal ca
importan cu centrul.
N LOC DE CONCLUZII
:o1
Reforma politic i nnoirea etic
sau necesitatea unei minima moralia
Cu viscui co,:iv: sur: ov a repeta i la nal ceea
ce s-a mai armat de cateva ori de-a lungul crii, dubla mi-
siune in faa creia se a societatea romaneasc de azi este
reforma politic i innoirea etic. Cele dou demersuri se
condiioneaz reciproc. Cu alte cuvinte, nu putem avea o
autentic reform a forelor politice fr asumarea, in ace-
eai msur, a unor principii i criterii etice, prin aplicarea
crora actul decizional s e, atat cat este posibil mcar, in
slujba binelui comun.
Reforma politic se deruleaz anevoios i are dou dimen-
siuni: uman i instituional. La nivel uman, clasa politic
se vede nevoit s ii deschid randurile celor care vor reu-
i s se impun la nivel local prin sistemul votului uninomi-
nal. ansa aceasta este in acelai timp i un pericol: intrarea
in Parlament a unor guri de poteniali lideri politici poate
nefericit concurat de colegialitatea cu vedete de televizi-
une i inlocuitori de lideri reali. Dimensiunea instituional
a reformei politice nu se oprete la nivelul partidelor, ci ea
rezid in egal msur in revizuirea sau scrierea unei Con-
stituii noi i, in general, in reaezarea tuturor instituiilor
publice. Este un proces lent, anevoios i care trebuie s se
:o:
lupte cu ineriile i rezistenele sistemului. Fr acest efort,
indisolubil legat de dimensiunea uman, modernizarea Ro-
maniei risc s rman pentru mult vreme sub dominaia
formelor fr fond.
Cat privete innoirea etic, aceasta se produce prin revi-
zitarea surselor majore care determin deciziile clasei politi-
ce, a liderilor de orice fel i a ecruia dintre noi in parte. Mi-
za unei bune orientri valorice pentru societate este c prin
aceasta ecare dintre membrii ei va ti ce s accepte i ce s
cear de la ceilali, incepand cu clasa politic. O aezare eti-
c solid nu exclude disensul, ins face posibil dezbaterea
cu folos maxim a diferenelor de opinii. Un proiect de soci-
etate presupune aadar o minima moralia acceptat ca atare
de principalii artizani, dar i de beneciarii binelui comun.
Am putea identica pentru moment patru mari zone unde
un astfel de consens ar decisiv pentru crearea unei culturi
a dialogului, a respectului i a deciziilor argumentate: clasa
politic, economia, presa i ceea ce numim atat de abstract
intelectualitate. S le trecem pe scurt in revist.
Minima moralia (politic)
Cand publica in 1951 prima ediie a volumului de insem-
nri Minima Moralia, avand un subtitlu explicativ i sugestiv:
Reexionen aus dem beschaedigten Leben / Reexii dintr-o
via avariat, Adorno ii propunea reconstrucia catorva
repere etice in plin criz a subiectului gandirii. Germania
sociologului i losofului nostru era confruntat cu propriul
succes economic, cu trecerea brusc de la o societate marcat
de rzboi i de tot cortegiul nefast al acestuia la una produc-
tiv material, febril, grbit parc s recupereze intr-o sin-
gur zi toate bucuriile ratate in cele dou decenii anterioare.
n acest context, Minima Moralia era un semnal de alarm
i un program de supravieuire in acelai timp.
Pstrand proporiile, Romania de azi resimte la randul ei
necesitatea unui fundament etic minim, adic sucient de
:o
ioc ov cociuzii
solid i de larg, de generos i de precis incat s e acceptat
i aplicat de cat mai muli. Este o eviden a ultimilor ani de
dup cderea comunismului c democraia i libertatea sunt
la noi bunuri ale cror manuale de utilizare nu au fost livra-
te odat cu acestea, s-au pierdut pe drum sau au fost uitate
intr-un sertar. Modul in care exerciiul democratic eueaz
in cabal politic, iar libertatea devine pretext pentru a ca-
lomnia pe oricine i oricum arat limpede decitul de sub-
stan al societii romaneti. Preul ridicat pe care il pltim
deja pentru acest mod iresponsabil de inscenare a vieii pu-
blice este delegimitarea simbolic tocmai a acelor instituii
care ar trebuit s joace un rol normativ intr-o perioad a
transformrilor masive. Un alt efect de durat este prelungi-
rea tranziiei de la anomalie la normalitate astfel incat ceea
ce se petrece in politica romaneasc are un caracter puternic
tranzitoriu, improvizat, de moment. ntre poziia real a Ro-
maniei pe harta politic a Uniunii Europene i poziia men-
tal a liderilor ei politici nu exist nici un raport. Aa se fa-
ce c Romania european este pentru muli observatori din
afar un oximoron, o curiozitate i un capriciu. n aceast lo-
gic, 1 ianuarie 2007 este data la care dosarul proiectului de
ar a fost inchis cu succes. Odat depit hopul aderrii,
omul nostru politic se reintoarce fr jen la ale lui.
Pe ruinele unei democraii care nu a ajuns nici mcar s
se impun real, pan la capt, se ridic steagurile agitate ale
unor armate ce se declar salvatoare i ale cror generali se
plimb de la o televiziune la alta. n lipsa argumentelor i a
gandirii structurate, a unei culturi a dialogului i a polemicii
constructive, comunicarea public a acestora este domina-
t de injurii, fantasme geo-politice, aberaii, fabulaii, incoe-
rene hilare, monstruoziti gramaticale, promisiuni cosmice
i interese bicisnice. Discursul populist exprim del tristul
paradox al unei Romanii europene (de form) aate in pre-
modernitate politic (de fapt). Dac ar s dm crezare son-
dajelor, succesul la public al acestui tip de mesaj este imens
i tendina ascendent. Chiar i dac ar mult mai mici in
:o
realitate, cifrele ar sucient de mari pentru a ne ingrijora.
Dincolo de tentaia interpretrii catastroce a prezentului,
amplicat de majoritatea directorilor notri de opinie, f-
r ins a propune eventuale soluii, Romania se a intr-un
moment de cumpn de deznodmantul cruia depinde vi-
itorul ei cel puin pe termen mediu. Adic sucient de mult
pentru a marca profund dou generaii de acum inainte.
Ce este de fcut Simplitatea intrebrii arat situaia dra-
matic in care ne am. Cu alte cuvinte, suntem confrun-
tai cu intrebri eseniale care reclam rspunsuri pe msu-
r. Lectura social-teologic a semnelor vremii ne arat cat
de important este i in domeniul politic o Minima Mora-
lia. Aceasta nu trebuie nici inventat i nici importat. Fr
a idealiza capitolele anterioare ale istoriei noastre, putem g-
si in trecut cateva guri de oameni politici demni de a lu-
ai drept model. Fr a intra in detalii, caracteristicele unui
astfel de model de politician sunt pe cat de simple, pe atat
de greu de imitat sau improvizat. Nu intampltor, lucrurile
genuine, autentice, sunt i cel mai greu de falsicat. Aadar,
virtuile politicianului aat in slujba binelui comun se con-
centreaz in jurul a ceea ce banal formulat se numete carac-
ter. Acesta este suma educaiei din familie, a valorilor primite
i descoperite intre timp, a experienelor de via, a cultu-
rii acumulate temeinic, a acelor caliti secundare, precum
seriozitatea i onestitatea, care la un loc ofer temelia unei
cariere in sensul valoric, iar nu doar conjunctural, al cuvan-
tului. Omul politic, brbat sau femeie, ar trebui s e inain-
te de orice un bun profesionist in domeniul su. Acest tip de
referin legat de priceperea nemijlocit este indispensabil
in exercitarea ulterioar a mandatului politic. n plus, poli-
tica nu devine un fel de compensaie a unei cariere profesi-
onale neduse pan la capt, o alternativ la eec, o implini-
re instituional a mediocritii personale.
Chestiunea formrii caracterului este central in gandirea
cretin, antropologia spiritual oferind fundamentul unei
inelegeri superioare a vocaiei omului in propria lui comu-
:o
ioc ov cociuzii
nitate de credin i in societate deopotriv. Sinteza dintre
grija pastoral, indreptat asupra ecrei persoane in parte,
i mesajul social adresat generic spaiului public, sunt cele
dou nivele la care inuena formativ a Bisericii se (poate)
face simit. Catigul potenial de pe urma acestei prezene
publice a unei structuri normativ-valorice este enorm. Cu
condiia ca insi Biserica s nu e prea prudent, prea di-
plomatic i, la o adic, prea politic atunci cand ar trebui
s rearme cu tenacitate i curaj profetic aceste repere eti-
ce care ii sunt proprii i care pot acceptate nu doar de c-
tre cei credincioi, ci, in egal msur, de orice om de bun-
voin i bun intenie. Repetarea didactic a acestor repere
trebuie s aib loc independent de culoarea partidelor aa-
te la putere i a celor din opoziie, contribuind astfel la rea-
bilitarea exerciiului politic in ansamblu.
Minima moralia (economic)
Aa cum am vzut, nu numai mediul politic are la noi
nevoie urgent de o aezare etic solid, adic de acel set de
principii minime care pot garanta un maxim de ecien a
gestiunii intereselor publice. Spaiul economic este in ega-
l msur mcinat de metehne vechi i noi care, toate la un
loc, compromit ideea succesului in afaceri i pun sub sem-
nul intrebrii moralitatea celor care au acumulat foarte mult
in acelai timp in care alii au pierdut sigurana material a
unei viei decente. Dac mai lum in discuie i crizele eco-
nomice internaionale care se succed cu putere, constatm
cum, dup aproape dou decenii de transfer alert de la ca-
drele unei economii planicate la una concurenial, de pia-
, economicul ca atare, asemeni politicului, nu reuete inc
s se prezinte credibil, s e un instrument stabil al realiz-
rii binelui comun.
n ceea ce privete lipsa de credibilitate, crizele politice
din ultima vreme, anchetele penale pentru infraciuni eco-
nomice, arestrile i puinele procese de pan acum inche-
:oo
iate cu o decizie toate arat c, undeva, in estura socia-
l a Romaniei, corupia este mult mai rezistent decat orice
dorin de innoire, c ocolirea legii este mai protabil de-
cat respectarea acesteia. Impresia general, bazat pe statis-
tici i studii comparate legate de evoluia altor ri aate in
situaii similare, este c societatea romaneasc post-comu-
nist a pornit complet greit, c imprirea darurilor s-a f-
cut pe ascuns, c ecare este aadar liber, tiind acest lucru,
s caute toate acele oportuniti prin care s ii fac drep-
tate material de unul singur. Furtul de la stat este continu-
at prin furtul de la patron. Mentalitatea angajatului-proleta-
rului in rzboi nedeclarat cu angajatorul-asupritorul unete
in mod surprinztor dou capitole de istorie economic to-
tal diferite. Lipsa de incredere i a unor raporturi corecte
intre toi actorii economici duce la inconsecvene care se
traduc de regul in incapacitatea de a rezista pe piaa inter-
naional prin produse de egal calitate indiferent de seria
lor de producie.
Dac ar s facem un portret omului de afaceri roman
de azi, acesta are un prol social i etic in mod evident ca-
uionat. n primul rand i acesta este pcatul originar al
economiei noastre postdecembriste prin accesul selec-
tiv la informaii i oportuniti aparte. Ceea ce inseamn, in
mod concret, c nu toi intreprinztorii au avut anse ega-
le de a porni o afacere. Or, in condiiile unei lipse de anse
egale, succesul unora i falimentul altora nu mai este o pro-
b de competen economic, trecut de unii i picat de c-
tre ceilali, ci dovada de a fost in posesia unor mecanisme
altele decat cele profesionale. Acest lucru se vede in evolu-
ia ulterioar a omului nostru de afaceri de succes: ajuns in
fruntea bucatelor prin respectarea unor reguli de joc nede-
clarate ca atare, acesta ii va pstra poziia tot prin parghii
non-economice. Nimeni nu poate atat de naiv i s arme
c, in economiile dezvoltate din rile avand tradiii demo-
cratice consolidate, nu are loc un dialog permanent dintre
economic i non-economic, dintre interesul comercial i cel
:o;
ioc ov cociuzii
politic, dintre lobby-ul industrial i decidenii publici. Ceea
ce nu inseamn ins c succesul pe termen lung al unei r-
me poate realizat i meninut numai prin astfel de metode,
adic fr inovaie i originalitate, fr investiii in oameni i
principii, fr emulaie i concuren, fr imagine social
cultivat constant i cu seriozitate, dincolo de iluziile recla-
mei. Oriunde in lumea civilizat, oamenii inueni din eco-
nomie au relaii pe msur. Nu ins peste tot, aa cum este
cazul nostru, oamenii cu bani ajung s domine cu atata dez-
involtur economia i politicul in acelai timp.
Lipsa unui ethos antreprenorial, a unei minima moralia
economic la o bun parte dintre cei care formeaz mediile
de afaceri romaneti a izvoarelor spiritului capitalismu-
lui de care vorbea Werner Sombart, contemporanul lui Max
Weber, preocupat la randul su de valorile spirituale, nor-
mative reectate in actul economic explic paradoxul etic
al economiei noastre de tranziie: apariia unei clase medii
i peste medie din punct de vedere nanciar nu a atras du-
p sine reapariia burgheziei ca termen de gandire i cate-
gorie social-cultural. Burghezul, nu cel despre care vorbea
propaganda comunist, ci acela despre care Sombart a scris
o carte deja clasic i cruia Mihail Manoilescu ii dedica in
perioada interbelic o analiz in context romanesc, este ele-
mentul de stabilitate economic, actorul social care intervine
prompt (subsidiar, am spune astzi) cand statul este absent
sau neputincios, cel care incurajeaz prin iniiative private
excelena (precum Fundaia lui Emanoil Gojdu, un burghez
roman membru al Casei Magnailor de la Budapesta), cel ca-
re este stalp neclintit al Bisericii sau confesiunii din care face
parte, participant substanial i discret la opera de caritate,
care are destui bani pentru a face politic din pasiune, care
colecioneaz obiecte de art ce vor umple ulterior muzeele
publice i care, cunoscand valoarea banului i a importan-
ei caracterului celui care il catig prin munc i inteligen-
, se ingrijete de o succesiune pe msur la carma rmei,
:o8
o apr de aventuri nesbuite i ofer astfel stabilitate soci-
al zecilor, sutelor sau miilor de angajai.
La polul opus, baronul nostru economic de azi, preocupat
doar de acumularea cu orice pre, invidios pe succesele al-
tuia, incult, fr deschidere de nici un fel, obtuz la orice for-
m de mecenat, interesat doar de sponsorizarea aductoare
de reclam, incapabil s se bucure cu sobrietate i elegan
de banii si, agresiv cu concurena, visceral i tumultos fa
de angajai, ru pltitor al muncii altuia, dar, in acelai timp,
risipitor pe tot felul de eacuri, intrigant, nesigur pe ceea ce
poate s fac i cuttor permanent de protecie, slab negoci-
ator pe piaa internaional i protand doar de preul sczut
al mainii de lucru in Romania, speculant pe piaa imobiliar
sau de mrfuri, fr capacitatea de a aduce noul in domeniul
su, necreativ, pseudo-cosmopolit, vorbitor de limbi strine
cu ambele maini, imbrcat la ultima mod, netiind c nu se
aplaud intre prile unei simfonii, complet neajutorat tehnic
i nedispus la investiii pe termen lung, indiferent la bucuri-
ile simple ale vieii, neglijent fa de propria familie, super-
cial in sentimente i umat de propriul succes un astfel
de personaj nu poate motorul pe termen lung al unei so-
cieti convalescente precum cea romaneasc.
Sigur, aa cum nu ne putem atepta s avem o clas politi-
c format peste noapte, onest i competent, tot astfel tre-
buie s ne mulumim pentru moment cu actualul mediu de
afaceri. Pentru a continua paralela, este ins la fel de evident
c aa cum din ce in ce mai muli romani reclam minima
innoire moral a omului politic, tot astfel nu putem ignora
necesitatea similar a innoirii celui care, la ora actual, es-
te lociitor al burghezului veritabil, al aceluia pe care inc il
mai ateptm pentru a concretiza binele comun.
Minima moralia (mediatic)
De aproape dou decenii ne plangem consecvent de ace-
lai lucru. Crizele politice, scandalurile economice, cazuri-
:o,
ioc ov cociuzii
le de corupie la nivel inalt, dezvluirile legate de colabora-
torii fostei poliii politice, receptarea imaginii Romaniei in
strintate, raportul dintre societatea civil i putere, lipsa de
coeren intre prioritile ierarhiei ecleziale i cele ale pro-
priului laicat, rzboaiele dintre sferele de inuen i decizie,
tensiunile dintre grupurile i subgrupurile ecrei bresle in
parte toate sunt puse pe seama unei proaste gestionri a
comunicrii. Invariabil, mesajul este deformat pe drum, pre-
supunerea transformat in dovad i zvonul in tire veri-
cat pe surse. Asemeni spaiului politic i mediului de afa-
ceri, existena unei minima moralia i in domeniul mediatic
este un deziderat urgent i necesar deopotriv.
Critica la adresa agenilor comunicrii publice presa
este de vin sau ai minit poporul cu televizorul este
doar parial intemeiat deoarece ea nu are in vedere faptul
simplu c in orice raport de comunicare prin instrumente-
le mass-media exist doi parteneri: vanztorul informaiei
i cumprtorul acesteia. Toate instituiile de la noi s-au in-
zestrat in ultimii ani cu un purttor de cuvant, oer de pre-
s, director pentru comunicaie sau responsabil cu relaiile
publice. Acetia sunt in situaia de a vinde, in sens simbo-
lic, informaia ctre piaa liber a presei audio (radiouri), vi-
deo (televiziuni), print (ziare) sau virtual (publicaii elec-
tronice). Conferinele de pres, comunicatele i declaraiile
sunt mijloacele curente ale acestui transfer. De cele mai mult
ori ins, comunicarea are pentru personajele sau instituiile
implicate un alt rol decat acela genuin al informrii opiniei
publice despre realiti i fapte de interes general. De pild,
omul politic vorbete la o conferin de pres despre multe
fr s comunice nimic concret, ministrul de resort ne anun-
scumpirea preurilor nu ins i baza real de calcul a aces-
tora, reprezentantul justiiei citeaz cateva paragrafe de lege
fr s ne lmureasc deloc, purttorul de cuvant al CNSAS
ne transmite c nu sunt intrunite toate condiiile pentru a
constata colaborarea unui important om politic cu Securi-
tatea, biroul de pres al Patriarhiei declar la ora 12 una i la
:1o
ora 20 cu totul alta (dac nu tace) etc. Pe scurt, toi incear-
c, unii chiar reuind, s mimeze transparena, s evite acu-
za de a tcut atunci cand ar trebuit s vorbeasc, s rs-
toarne logica sistemului comunicaional i s se foloseasc de
instrumentele acestuia ca de nite enorme dispozitive pro-
ductoare de fum. n loc s genereze claritate, majoritatea
momentelor de comunicare se transform in tot atatea mo-
mente de ambiguitate, cea i confuzie. Comunicarea devi-
ne summa pre-textelor care ascund in fapt textul, informaia
propriu-zis, de cele mai multe ori incomod.
Cel care cumpr, tot in sens simbolic, aceste informa-
ii, adic mass-media, i le d mai departe publicului, clien-
ilor, nu este mai puin complice la acest joc. Pentru c omul
de pres nu este un simplu transportator de informaii, un
vehicul, ci un ltru. Aceasta este, in cele din urm, arta jur-
nalismului: capacitatea de a transmite informaii dup ce, in
prealabil, te-ai asigurat c nu sunt scoase din context, ai ve-
ricat autenticitatea acestora, ai mers la faa locului, ai ope-
rat traducerea coninutului pe inelesul unui public cat mai
larg, fr s trdezi sensul iniial, ai consultat specialitii in
domeniul din care este luat informaia, ai ascultat i opini-
ile altora, ai coroborat datele de ultim or cu cele de acum
o sptman, un an sau un deceniu, adic ai o imagine pe cat
de atent la detaliu pe atat de lucid i clar in ceea ce prive-
te intregul. Cam acestea ar datele tehnice ale unui act jur-
nalistic de calitate. Ca s operezi ins cu acestea ai nevoie de
o formaie pe msur: s cunoti bine limba in care scrii sau
vorbeti, cu tot cu gramatic, s inelegi limbajul specic do-
meniilor (s nu comentezi alegerea unui nou pap in terme-
nii unui campionat de fotbal), s ai curiozitatea intelectual
de a citi minima literatur de specialitate (pentru a nu con-
funda Consiliul Europei cu Consiliul European sau Curtea
European a Drepturilor Omului cu Tribunalul Penal Inter-
naional de la Haga sau Comisia de la Veneia cu Festivalul
de Film sau Bienala din acelai ora), s tii pe cine s intrebi
i s stpaneti tehnica dialogului (adic s nu vorbeti mai
:11
ioc ov cociuzii
mult decat cel invitat i s pui corect intrebrile), s rezumi
fr s simplici i s explici fr s manipulezi.
Pe cat de frumoas teoria, pe atat de sinistr realitatea
comunicrii cotidiene de la noi. Pe pagina tiprit sau pe
ecranul televizorului intalnim zi de zi gafe, balbe, dezacor-
duri, dovezi de incultur i de proast cretere, mahalagis-
me, prostie infumurat i grotesc sublim, intre via i lmul
acesteia existand o strans lupt, inc nedecis. Toate ar
scuzabile pan la un punct, dac nu ar atat de evident c
majoritatea celor care ne servesc informaiile in acest decor
nu sunt de fapt in slujba comunicrii publice, ci a cuiva care
vrea s ne transmit ceva anume, s ne inueneze i, la ur-
ma urmei, s ne mint in fa. C mass-media nu va scpa
niciodat de prezumia falsicrii i nici jurnalistul de cea a
mercenariatului, este o banalitate ce se poate verica in toa-
te rile cu tradiie democratic i comunicaional. Motiv
pentru care, pe orice pia serioas de informaii va exista
mereu cate ceva pentru gustul ecruia: de la ziarul cu fe-
te pe prima pagin la cotidianul sobru, informat, cu comen-
tarii solide. Boala noastr rezid tocmai in cultivarea, doar
cu cateva excepii, a aceluiai tip de abordare jurnalistic,
amestecat valoric, indiferent de public sau de subiect. Or,
o societate incapabil s discearn la nivel mediatic, s ope-
reze diferene de bun sim, este in real pericol s nu mai fa-
c, intr-o bun zi, nici diferena dintre libertate i prizonie-
rat. Ajuni acolo, am tri un foarte trist paradox ca primul
fruct al eliberrii de comunist, libertatea de opinie, s e i
primul care putrezete.
Minima moralia (intelectual)
Necesitatea i urgena unei minima moralia in politic,
economie i comunicare nu poate ignora un element comun
frecvent trecut cu vederea. Este vorba despre felul in care lu-
crm zi de zi cu informaiile, principiile, regulile, normele,
posibilitile, cu textele altora i exegezele proprii, cum argu-
:1:
mentm, cum ne justicm opiunile i cum explicm ceea
ce dorim s realizm. Cu alte cuvinte, cum gandim sau cum
ne punem mintea la lucru. Nu cumva multe dintre derapaje-
le, crizele i nehotrarile actuale care cauioneaz mersul
resc al societii romaneti i care sunt puse, iat, pe seama
deteptciunii unor biei anume au la origine un decit
de gandire sau, dup caz, un mod pervertit al acesteia
Cand vorbim despre actul gandirii, ne gandim la intelec-
tuali. Cand vorbim despre intelectuali, se produce o distinc-
ie spontan in virtutea creia unii sunt considerai ca atare
pentru c se manifest in consecin: scriu articole, public
volume, au idei i se exprim fr dezacorduri. n exact ace-
lai timp sunt scoi din aceast categorie toi ceilali. Inte-
lectualitatea este la noi proiectat in termenii unei minori-
ti glgioase din vreme in vreme, ins care se subiaz pe
zi ce trece. Aceasta in condiiile in care avem cel mai mare
numr de universiti de stat i private la suta de mii de lo-
cuitori din Europa. Se mai uit faptul c majoritatea perso-
najelor publice ale momentului din politic, economie sau
mass-media indeplinesc condiiile de a omologai catego-
riei intelectualilor: au studii i diplome, unii chiar au publi-
cat ceva i nu in mod obligatoriu un plagiat, nu au mereu
idei i mai fac dezacorduri, unii sunt ins chiar conving-
tori, au personalitate i succes la public, alii posed titluri
tiinice sau ocup locuri in ierarhia academic, au urmat
coli serioase sau au fcut liceul la seral i facultatea la Cli-
mneti, au o diplom de studii manageriale i un certicat
de englez. Formal, nu ii putem exclude pe acetia din cate-
goria intelectualilor. Mergand aadar pe logica acestei de-
niii pan la capt, ajungem inevitabil s constatm c avem
o grav problem cu precizarea i aplicarea criteriilor mun-
cii intelectuale.
Romania este ara tuturor posibilitilor i in ceea ce pri-
vete depirea condiiei umane prin diplome i a incultu-
rii profunde prin titluri. Sugestiv, obsesia numrului doi din
ierarhia comunist erau tocmai doctoratele onorice i re-
:1
ioc ov cociuzii
cunoaterile internaionale. Consecvent, obsesia multora
dintre parlamentarii de azi este un post de profesor, garan-
ia unei pensii politice la un nivel social respectabil. Aa se
explic anomalia legislativ de acum care face posibil dife-
rena uria intre salariile profesorilor universitari i restul
corpului didactic deopotriv de calicat. Cum o lum, pozi-
ia de intelectual continu s inspire respect i indeamn la
aciune. Problema este c, in comparaie cu domeniile con-
crete, unde competena se poate verica imediat i evident,
cel abstract al gandirii e deosebit de subiectiv. De pild, lip-
sa de talent sau de tehnic vocal a unei cantree se aude
imediat: pus s interpreteze o arie, aceasta va claca dup
primele note. Tot astfel, nepriceperea unui chirurg poate
msurat dup numrul operaiilor euate i al pacienilor
nemulumii sau deja mori. Nu ins la fel de repede poi de-
masca improvizaia intelectual: cel in cauz, asemeni stu-
dentului inteligent, dar lene, vorbete mult, citeaz de-a
valma, d impresia c tie, c este in tem, face trimiteri la
propriile cri i studii, pe care nu le-a citit nimeni, invoc
autoriti defuncte sau se laud cu diploma unei Academii
din provincia texan sau cu faptul, rar pentru un roman, de
a menionat in nu tiu ce dicionar internaional al perso-
nalitilor (uitand s spun cat a pltit pentru aceast onoa-
re) etc. Pe scurt: cu cat este mai vehement, impostura are
toate ansele s se impun. Succesul este cu atat mai facil cu
cat, in Romania de azi, poi ajunge profesor doar cu dosa-
rul, adic bifand cateva condiii cantitative. Trei cri, cate-
va studii, un program de cercetare reeta este simpl. De
calitatea real, dovedit ca atare, pare s nu e nimeni inte-
resat. Sau, altfel spus, absena acesteia nu este o piedic in
calea unei strlucite cariere instituionale.
n aceste condiii, onestitatea intelectual este sinonim
cu incetinirea carierei. Nu este loc pentru proiecte de cerce-
tare pe termen lung, pentru viziuni de sintez i construcii
migloase. Totul se reduce la un raport funcional. Aa cum
un fermier ii cumpr un tractor pentru a avea mai mult
:1
ecien i a catiga mai muli bani, un intelectual public o
carte pentru a primi o cretere la salariu. n aceast ecuaie,
s nu ne mirm c se rspandete cancerul care macin in-
cet i sigur temeliile sociale. Dac cei care garanteaz cali-
tatea intelectual sunt la randul lor produsul unui sistem al
imposturii, la un moment dat cercul se inchide i ajungem s
constatm c, in denitiv, nu mai avem nici o instan criti-
c. Totul este la dispoziia tuturor. Regulile ind suspenda-
te sau negociabile, important este s tii cu cine s vorbeti,
unde s plusezi, cum s formulezi cererea i unde s o de-
pui. Este culmea inteligenei pervertite care tie s ocoleas-
c propriile rigori. Un fel de a-i fura singur cciula, de a in-
tra in propria cas prin ua din spate.
Riscul este dublu. Pe de o parte, un astfel de spectacol
uman scarbete pe orice om tanr de calitate care va cuta s
plece vzand cu ochii. Hemoragia sever de resurse umane
suferit in ultimele dou decenii este intrecut doar de pier-
derile cauzate de terorismul comunist i de decimarea inte-
lectualitii interbelice. Sub privirile indiferente i cinice ale
tuturor guvernanilor ce s-au succedat dup 1989, Romania a
pierdut cu dezinvoltur capitalul ei cel mai preios. Pe de al-
t parte, rsturnarea valoric duce la apariia treptat a unei
elite alternative, adic a adevratei elite lipsite ins de funcii
sau privilegii, fr posturi de conducere sau instituii create
s le uureze munca de cercetare. Calitatea uman i tiini-
c devin virtui de catacomb tocmai in momentul in care
Romania european are nevoie de o infuzie de idei. Pentru
c, in sfarit, dup aproape dou decenii, nu mai putem in-
voca lipsa banilor, ei ateptand s e luai de la Bruxelles i
transferai in ar. Cum Prin proiecte inteligente, nu doar
mechere, adic nu bazate pe o inteligen pervertit, ci pe
una constructiv, vertical, demn, de durat.
:1
ioc ov cociuzii
Concluzie la concluzii
Chiar dac suntem cu toii de acord c motenirea co-
munismului, metehnele ancestrale i greutile sistemice din
prezent nu pot depite sau cel puin ameliorate in timp
scurt, trebuie s avem tot consensual convingerea c se im-
pune demararea acestei schimbri care se anuna atat de di-
cil. n mediul politic sau in cel economic, la nivelul mij-
loacelor de comunicare sau al instrumentelor de gandire,
Romania de azi are o multitudine de antiere concomiten-
te, unul mai important decat cellalt i indispensabile toate
la un loc. Acest fapt nu inseamn ins c nu are nimic bun,
c totul st s se surpe, c reforma statului de drept sau a
clasei politice pleac de la zero, c suntem pe cale s inven-
tm o ar pur i simplu. Dimpotriv. Marcat de fracturi-
le istorice succesive, de crizele care au bantuit-o periodic i
de neputinele majoritii celor care au condus-o, Romania
este cu toate acestea un spaiu care adpostete, hrnete i
face posibil naterea multor lucruri minunate. Este aceeai
ar care uimete pe un vizitator atent, care nu se las furat
de prejudeci sau de evidente defeciuni de civilizaie. Este
aceeai ar care, ici-colo, pare rupt dintr-un alt timp, mai
frumos i mai curat decat cel de azi. n ne, este aceeai a-
r din care au plecat ataia oameni de calitate care ocup in
prezent posturi importante in mai toat lumea. Marea noas-
tr problem nu este aadar lipsa unor valori, ci amesteca-
rea acestora cu contrariul lor. Proiectul de societate al Ro-
maniei de maine rezid de aceea i in acest efort de limpezire
etic, de separare a adevrului de minciun, a cinstei de co-
rupie, a seriozitii de prostie, a calitii de impostur. Es-
te motivul pentru care un astfel de proiect are nevoie i de
o perspectiv cretin implicit apt, aa cum am vzut in
paginile de mai sus, s irige panza freatic in care se a r-
dcinile fenomenelor de la suprafaa timpului istoric pe ca-
re il parcurgem in cutarea binelui comun.
:1;
Repere bibliografice
Documente
COMECE, A Family Strategy for the European Union. An Encouragement
to Make the Family an EU Priority, March 2004.
Enciclice Papale:
Rerum Novarum (1891)
Quadragesimo Anno (1931)
Mater in Magistra (1961)
Pacem in Terris (1963)
Gaudium et Spes (1965)
Populorum Progressio (1967)
Laborem exercens (1981)
Sollicitudo Rei Socialis (1987)
Centesimus Annus (1991)
Deus Caritas est (2005)
Exortaia Apostolic Ecclesia in Europa (2003).
Kuv: Bivovovr, Bvoisi Gvvvrv, Kvzvs:or Micnisi,
Concluding Remarks of the Spiritual and Cultural Dimension of Eu-
rope, ViennaiBrussels, October 2004 (Ce ine Europa la un loc, Di-
lema Veche, nr. 56, 11-17 februarie 2005).
For a Europe of the Citizens: Priorities for a Better Future (Rome Ma-
nifesto), adopted by the EPP Congress, Rome, 30-31 March 2006,
httpiiwww.epp-eu.org.
European Peoples Party, Action Programme 2004 2009, approved by
EPP Congress of 4-5 February 2004, httpiiwww.epp-eu.org.
*** Din gndirea cretin democrat romneasc, Metropol, Bucureti,
1995.
*** Raportul Final al Comisiei prezideniale pentru Analiza Dictaturii Co-
muniste, Humanitas, Bucureti, 2007.
Studii i volume
Pv:vv A:vs (Hg.), Christentum und europische Kultur. Eine Geschichte
und ihre Gegenwart, Herder, Freiburg Basel Wien, 2002.
D Auvvi Bciu, Grupuri i minoriti. O abordare din perspectiva
subsidiaritii, Editura Fundaiei pentru Studii Europene, Cluj-Na-
poca, 2006.
Divi Bvnu, Republica absent, Nemira, Bucureti, 1999.
:18
Rvvvvv niniioovricv
Divi Bvnu, Democraia cretin in apte teme de politic romneas-
c, Antet, Bucureti, 1997.
Rrvi Ciovv, Specicitatea democraiei cretine, traducere de Doina
Lascu, Editura Progresul Romanesc S.A., Bucureti, 1992.
Rou Cvv, Conceptul de persoan: Martin Buber i losoa persona-
list, in Aivxovv Burov:v (ed.), ngerul i persoana, Char-
mides, Bistria, 2000.
Rou Cvv (coord.), Un suet pentru Europa. Dimensiunea religioas a
unui proiect politic, Editura Fundaiei Anastasia, Bucureti, 2005.
Rou Cvv, Dci Gvi Gi, Sovi Muvv,, Rou Pvvo,
Principiile gndirii populare. Doctrina cretin-democrat i aciunea
social, Eikon, Cluj-Napoca, 2006.
Radu Cvv, Cretinism i democraie. Un posibil model de teorie i ac-
iune politic, Studia Politica VIII, 2 (2008).
Fvois CnX:viv:, vvivv Pisivv, Concepiile politice ale secolu-
lui XX, traducere de Cristian Preda i Mircea Boari, Humanitas, Bu-
cureti, 1994.
Viv:i Coiu, Mvi BXvs, Liviu Muvv,, O Avis:iov,
Elemente ale unei strategii post-aderare pentru Romnia, Institutul
European din Romania, Bucureti, 2006.
A::iiio Dvsv, Personnalisme et personne aujourdhui, Saeculum
3-4 (12) (1995).
:vr Dviuvvu, Geneza Europei Comunitare mesajul democrai-
ei de inspiraie cretin, Paideia, Bucureti, 2001.
Psci Dvii: (ed.), Dmocraties chrtiennes et conservatismes en Eu-
rope une nouvelle convergence ?, Editions de lUniversite de Bruxel-
les, Bruxelles, 2003.
Jv-DoriiQuv Duvo, LEurope de la dmocratie chrtienne, Editions
Complexe, Bruxelles, 1995 (versiunea roman: Europa democraiei cre-
tine, traducere de Eugenia Zinescu, Institutul European, Iai, 2004).
Jv Ciuov Esii, Dumnezeu i puterea. Teologie i politic n Occi-
dent, traducere de Tatiana Petrache i Irina Floare, Anastasia, Bucu-
reti, 2001.
Wi:vv Fuvs:, Jocnir Dvurr, Woiroo M. Scnv6ovv (Hg.), Ide-
en fr Europa. Christliche Perspektiven der Europapolitik, LIT Ver-
lag, Mnster, 2004.
Iovnovo Gnvivi, Aivxovos K. Pvovvos, Uivicn H. J. K6v:-
vv, Perspektiven kumenischer Sozialethik. Der Auftrag der Kirchen
im greren Europa, Matthias-Grnewald-Verlag, Mainz, 2005.
Iovnovo Gnvivi, Fvz Gssvv (Hg.), Solidaritt und Gerechtig-
keit. kumenische Perspektiven, Matthias-Grnewald-Verlag, Mainz,
Ostldern, 2007.
:1,
Rvvvvv niniioovricv
Iovnovo Gnvivi (Hg.), Politik und Teologie in Europa. Perspektiven ku-
menischer Sozialethik, Matthias-Grnewald-Verlag, Ostldern, 2008.
Fvii I. Grvii, Politics as a Christian Vocation: Faith and Demo-
cracy Today, Cambridge University Press, Cambridge, 2005.
Micnvi Gvnivv, Woirr Kisvv (eds.), Christian Democracy in Eu-
rope since 1945, Routledge, London, 2004.
Ai Gvvvsv, Te Age of Turbulence. Adventures in a New World,
Penguin Books, London, 2007.
Juvov Hnvvrs, Josvvn R:ziovv, Dialektik der Skularisierung.
ber Vernunft und Religion, Herder, Freiburg, Basel, Wien, 2005 (ver-
siunea roman: Dialectica secularizrii. Despre raiune i religie, tra-
ducere de Delia Marga, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005).
Wiirvvo J. Hn, Die Geldfalle der Endzeit, Verlag Mitternachtsruf,
Pfa kon, 2004.
Dvio L. Hivv (ed.), Christian Democracy in Europe: A Comparative
Perspective, Pinter Publishers Ltd., 1996.
Io I. IcX iv., Gvvro Mvi (ed.), Gndirea social a Bisericii. Fun-
damente documente analize perspective, Deisis, Sibiu, 1998.
Roio Ioivnv:, Pivv Novvis, Sacred and Secular. Religion and Po-
litics Worldwide, Cambridge University Press, New York, 2004.
Aivxov Iovscu, Une rexion social chrtienne roumaine la
revue Solidaritatea, in Luvviu Vio (ed.), Pouvoirs et mentali-
ts, Babel, Bucureti, 1999.
Aivxov Iovscu, Le bien commun et ses doubles. Deux rencontres
roumaines entre morale et politique, Editura Universitii din Bucu-
reti, 2002.
R.E.M. Ivvio, Te Christian Democratic Parties in Western Europe, Geor-
ge Allen & Unwin, London, 1979.
Hs Jos, Kius Wivoo: (Hg.), Die kulturellen Werte Europas, Fis-
cher Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 2005.
S::nis N. Kivvs, Te Rise of Christian Democracy in Europe, Cor-
nell University Press, 1996.
K. V Kvvsnvvov, Social Capitalism: A Study of Christian Democracy
and the Welfare State, Routledge, London, 1995.
Ronvv: P. Kvv, Christian Faith and Modern Democracy: God
and Politics in the Fallen World, University of Notre Dame Press,
2001.
Pivvvv Lv:rvoi, La dmocratie chrtienne, Presses Universitaires de
France, Paris, 1993 (versiunea roman: Democraia cretin, traduce-
re de Gabriela Stoica, Silex, Bucureti, 1998).
JuiiX MvIs, Perspectiva cretin, traducere de Mihai Cantuniari,
Anastasia, Bucureti, 2003.
::o
Rvvvvv niniioovricv
JcQuvs Mvi:i, Man and the State, University of Chicago Press,
Chicago, 1951.
JcQuvs Mvi:i, Christianisme et dmocratie, Desclee de Brouwer,
Paris, 2005 (versiunea roman: Cretinism i democraie, traducere de
Liviu Petrina, Crater, Bucureti, 1999).
JcQuvs Mvi:i, Le personne et le bien commun, Desclee de Bro-
uwer, Paris, 1947.
Jv-Fvois M::vi, Le regard vide : Essai sur lpuisement de la cul-
ture europenne, Flammarion, Paris, 2007.
Tnors Mvvvv, Die identitt Europas. Der EU eine Seele?, Suhrkamp,
Frankfurt am Main, 2004.
Io Miciv, Elemente de politic cretin, Vremea, Bucureti, 1947.
Giovoios M:zviois, Morala cretin, traducere de Cornel Constan-
tin Coman, Editura Bizantin, Bucureti, 2006.
Io MinXicvscu, Rolul social al religiei, Solidaritatea I, 1 (1920).
Cn:i Miiio-Dvisoi, Les ides politiques au XX
e
sicle, Presses Uni-
versitaires de France, Paris, 1991 (versiunea roman: Ideile politice ale
secolului XX, traducere de Velica Boari, Polirom, Iai, 2002).
Cn:i Miiio-Dvisoi, LEtat subsidiare, Presses Universitaires de
France, Paris, 1992 (versiunea roman: Statul subsidiar, traducere de
Margareta Petru, Editura Fundaiei pentru Studii Europene, Cluj-
Napoca, 2000).
Cn:i Miiio-Dvisoi, Le principe de subsidiarit, Presses Univer-
sitaires de France, Paris, 1993.
Cn:i Dvisoi, Eloge de la singularit : Essai sur la modernit tardi-
ve, Editions de La Table Ronde, Paris, 2007.
R. Pui Kvuor, Muvicv Ons:rvio, International Economics, 6th
edition, Boston, San Francisco, New York, 2003.
Erruvi Mouivv, Le personnalisme, Presses Universitaires de Fran-
ce, Paris, 1949.
Sovi Muvv,, Ordoliberalism n economia social de pia a Germa-
niei postbelice, Cartimpex, Cluj-Napoca, 2000.
Sovi Muvv,, Economia social de pia. Modelul german, Cartim-
pex, Cluj-Napoca, 2003.
Picu Ocoivu, Iisus Hristos mijlocitorul sensul diaconal al eticii so-
ciale ortodoxe, Christiana, Bucureti, 2008.
Picu Ocoivu, Liturghia poruncilor divine prolegomene teologice la
o nou cultur a legii, Mitropolia Olteniei, Craiova, 2004.
Picu Ocoivu, Rou Pvvo (ed.), Via liturgic i etos comunitar.
Preliminarii la o teologie social ortodox, Mitropolia Olteniei, Cra-
iova, 2008.
::1
Rvvvvv niniioovricv
Mvcviio Pvv, Josvvn R:ziovv, Ohne Wurzeln. Der Relativis-
mus und die Krise der europischen Kultur, Sankt Ulrich Verlag, Augs-
burg, 2005.
Gnvovonv Povvscu, Evoluia gndirii economice, ediia a III-a, Editura
Academiei Romane, Bucureti, 2004.
Hs-Gvv: P6::vvio, De la viziune la realitate. Pe drumul spre uni-
carea Europei, traducere de George Damian, Ziua, Bucureti, 2007.
Rou Pvvo, Biserica n Stat. O invitaie la dezbatere, Editura Scripta,
Bucureti, 1999.
Rou Pvvo, Une perspective orthodoxe concernant les relations gli-
se-tat en Roumanie: Neuf thses, Lanne canonique XLV (2003),
pp. 43-54.
Rou Pvvo, Teologia Social Ortodox in contextul european actu-
al. Contribuia rsritean la o cultur a valorilor, Studii Teologice 4
(2007), pp. 95-110.
Rou Pvvo, Securitatea i insecuritile deconspirrii ei. Comunismul
in memoria clasei politice, a societii civile i a Bisericii, Studia Po-
litica VII, 3 (2007), pp. 773-784.
Rou Pvvo, Sozialtheologie. Eine Herausforderung fr die orthodoxe
Kirche am Beispiel Rumniens, in: Iovnovo Gnvivi, Fvz Gs-
svv (Hg.), Solidaritt und Gerechtigkeit. kumenische Perspektiven,
Matthias-Grnewald-Verlag, Mainz, 2007, pp. 109-133.
Rou Pvvo, Christianity and the Limits of Europe. A Social-Teologi-
cal Approach, Eurolimes V (2008), pp. 120-150.
Josvvn R:ziovv, Drsios, Mi:vovoii: i Eivvivi, Moteni-
rea cretin a Europei, ediie ingrijit i traducere Viorica E. Ungu-
reanu, Trinitas, Iai, 2002.
Giovi Rviv, Radici culturali e spirituali dellEuropa. Per una
rinascita delluomo europeo, Raffaello Cortina Editore, Mila-
no, 2003.
Pui Ricovuv, Emmanuel Mounier: o losoe personalist, in Isto-
rie i adevr, traducere de Elisabeta Niculescu, Anastasia, Bucureti,
1996.
Jvvvrv Riri, Leading the Way to the Tird Industrial Revolution. Te
Foundation on Economic Trends, Washington DC, 2007.
Woiroo ScnXuniv, Und der Zukunft zugewandt, Goldmann, Ber-
lin, 1995.
Tnvooov Scniiiio, Subsidiarity as a Rule, or Taking Subsidiarity Se-
riously, vezi in format electronic la adresa http:iiwww.jeanmonnet-
program.org (accesat la 1 noiembrie 2008).
:::
Rvvvvv niniioovricv
Cvis:ovn Scn6nov, Oamenii, Biserica, ara. Cretinismul ca provo-
care social, traducere de Tatiana Petrache si Rodica Neoiu, Anasta-
sia, Bucureti, 2000.
Pov Sri:n, Rediscovering Christianity: A History of Modern Democracy
and the Christian Ethic, St. Martins Press, 1994.
Tors Svioii, Alle fonti dellEuropa, Miscellanea I, Lipa, Roma, 2004.
Vivviu S:oic, Unicarea dreptei, Humanitas, Bucureti, 2008.
Luioi S:uvzo, Libertatea: prietenii i dumanii si, traducere de Nico-
leta Panait, Paideia, Bucureti, 2001.
Iiiv vvnXvscu, Romnia sub tirania cifrelor mici, Universal Dalsi, Bu-
cureti, 2002.
Mivu TX:vu-Czn (coord.), Teologie i politic. De la Snii P-
rini la Europa unit, Editura Anastasia, Bucureti, 2004.
Hs Tiv:rvvvv, Herausforderung Euro, Hanser Verlag, Wien, 2005.
Gvvoovv Vis:os, Christian Faith and Democracy, Kessinger Publi-
shing, 2004.
Gnvovonv ViXouvscu, Personalismul francez, Editura tiinic, Bu-
cureti, 1971.
Vvui Vosoi, Mesajul dreptei romneti. Tradiie i modernita-
te, Nemira, Bucureti, 2001.
J.H.H. Wviivv, UnEuropa cristiana. Un saggio esplorativo, Rizzoli, Mi-
lano, 2003.
Jv-Pui Wiiiirv, Europe et religions. Les enjeux de XXIe sicle, Fa-
yard, Paris, 2004.
::
Index de nume i termeni
A
administraie local 42, 66, 69, 81
asigurri sociale 14, 84, 85, 108, 182
Avocatul Poporului 49
B
Bartolomeu I (Patriarhul Ecumenic) 70
bine comun 10-12, 15-17, 26, 37, 52-53, 55-56, 62, 131, 173, 175-177,
182, 186, 189, 201-202, 204-205, 208, 215
bioetic 15, 82, 86-87
Biserica 13, 61, 71, 87, 169, 176, 205, 207
Biserica Catolic 61, 70
Biserica Ortodox 70-71, 87, 195-196
Biserici i confesiuni 10-11, 35, 71, 73, 82, 175-176
C
capitalism 41-42, 80, 83, 109, 111, 207
Ceauescu, Nicolae 22
cetenie 33-34, 42-47
clas de mijloc 41, 102, 127
clas politic 11, 14, 16, 22-23, 25, 27-28, 44-45, 68, 81-82, 87, 91, 174,
177, 179, 187-188, 193, 201-202, 208, 215
Comisia Tismneanu 27
comunism 11-12, 16, 21-25, 27-29, 77, 79, 81, 185, 195, 203, 215
procesul comunismului 22
Consiliul Economic i Social 40, 48
Constituia Romaniei 43, 47-48, 62, 66, 77, 92-93, 201
corp social 22, 38, 41-42, 51
criza alimentelor 136, 142, 177
criza nanciar 15, 100-101, 104-115, 117-119, 121-124, 173, 175, 177
culte religioase 47, 71
D
Declaraia Universal a Drepturilor Omului 26, 78
demnitatea omului 15, 75, 77-80, 82, 86-87, 99, 181
democraie 9, 12-13, 26-28, 37-38, 44, 47-48, 51-52, 55-56, 62, 72,
94-95, 188, 203
dreptate 15, 23, 83, 89, 91, 96, 178, 181, 206
::
Iovx ov urv ,i :vvrvi
E
ecologie 15, 126, 136, 151, 153-154, 159-160, 163, 166-170, 173
elite 9, 27, 214
etic 13, 15, 16, 71, 125-126, 201-202, 205, 215
Europa de Est 10, 142, 145
F
familie 35-36, 63, 69, 144, 160, 177, 196, 204, 208
I
integrare european 147, 190, 193
J
justiie 15, 82, 91-96, 100, 209
L
legea lustraiei 25, 29
M
mass-media 34, 157, 209-212
memorie 5, 14-15, 19, 24-25, 29, 55, 221
minoriti 9, 50-52, 212, 217
P
Parlamentul European 48, 162, 193
Parlamentul Romaniei 48
pluralism 9, 12-13, 51, 55
postcomunism 12, 22, 24, 79, 82
Proclamaia de la Timioara 27
program politic 13, 47
prosperitate 5, 11, 15, 42, 97, 127, 175, 185, 187
Protocolul de la Kyoto 163, 166
R
reform 16, 23, 25, 28, 55, 73, 95, 113-115, 126, 148, 188, 192-193, 201,
215
regiuni de dezvoltare 53-54, 56, 70
Romania 13, 15, 22-27, 29, 33-34, 37, 39-41, 43, 45-46, 49, 53, 55, 66,
68, 70, 72-73, 77, 79, 82-83, 85, 91-92, 95, 101, 122, 126-127, 131,
::
Iovx ov urv ,i :vvrvi
135, 145, 147-148, 167-169, 174-175, 177, 179, 182, 185-196,
202-204, 208, 212-215, 218, 222
S
securitate energetic i alimentar 15-16, 131, 148, 153
sindicate 37-41, 47-48
sistem nanciar-bancar 105, 109-110, 125, 178
societatea civil 9, 27-28, 36-37, 83, 86, 209, 221
solidaritate 5, 10, 14, 23, 31, 33-34, 38, 42, 55, 72, 166, 176, 181, 189,
219-220
spaiu public 25, 33-34, 42, 46, 50, 52, 70, 83, 169, 176, 205
stat de drept 10, 13, 22, 28, 36-37, 51-52, 92-94, 100, 185, 215
stat social 5, 15, 171, 173-177, 181-182
subsidiaritate 5, 14, 48, 55-56, 59, 61-72, 85, 181, 189, 217
T
Teologia social ortodox 16, 87, 220
Tratatul de la Lisabona 64-65, 191
Tratatul de la Maastricht 64-65
trecut recent 10, 21, 28, 29
U
Uniunea European 35-36, 43-47, 51, 53-55, 64-65, 68, 71, 78, 82-83,
85-86, 91, 111, 113, 116, 124, 131-133, 135-136, 141, 147, 153,
155-165, 168, 174-175, 181, 185-192, 194-197, 203
::o
Despre autori
Rou Cvv, Dr. Jur. Facultatea de tiine Politice a Universi-
tii Bucureti. Cel mai recent volum publicat: Limitele Constitu-
iei. Despre guvernare, politic i cetenie n Romnia (impreun
cu Ioan Stanomir), C.H. Beck, Bucureti, 2008.
Dci Gvi Gi, Dr. Hist. Comisia European, Bruxel-
les. Cel mai recent volum publicat (impreun cu D. Buo): Par-
lamentul instituie a statului i a Uniunii Europene, Accent,
Cluj-Napoca, 2007.
Sovi Muvv,, Dr. Sc. Ec. Director al rmei de consultan-
politic i strategie economic Te Diplomatic Economist Ltd.,
Bonn, Republica Federal Germania. Cel mai recent volum publi-
cat: Discursurile parlamentare ale unui roman transilvnean la
Viena ntre 1863-1865. George Bariiu, Membru al Parlamentu-
lui Monarhiei Austriece, Eikon, Cluj-Napoca, 2008.
Rou Pvvo, Dr. Teol. Facultatea de Teologie Ortodox a
Universitii Babe-Bolyai, Cluj-Napoca. Cel mai recent volum
publicat: Picu Ocoivu, Rou Pvvo (editori), Via liturgic
i etos comunitar. Preliminarii la o teologie social ortodox, Edi-
tura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007.

Carp Gal Muresan Preda in Cautarea Binelui Comun

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carp Gal Muresan Preda in Cautarea Binelui Comun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

w

Sirviu svus, soiiovi::v ov i baza coeziunii colec-

ritatea s angajeze responsabilitatea individual a celor care

dedicat drepturilor care sunt garantate. Acordarea cete-

vina guvernrii, ind chiar cooptate la guvernare, iar aces-

S-ar putea să vă placă și