TESTUL SOCIOMETRIC METODA DE CUNOASTERE A COLECTIVULUI DE ELEVI/STUDENTI TESTUL SOCIOMETRIC METODA DE CUNOASTERE A COLECTIVULUI DE ELEVI/STUDENTI Asistm n ultimul timp,

p, la o diversificare i perfecionare a metodelor si procedeelor de investigaie, de colectare si prelucrare a materialului faptic. Mai mult ca oricnd societatea contemporana simte nevoia unei cunoateri tot mai profunde a propriilor sale fenomene si mecanisme pentru a putea apoi interveni n dirijarea lor. Cercetrile sociologice se orienteaz tot mai mult spre macrosocial si mai ales asupra grupului mic. Aceasta se datoreaz n primul rnd prin specificul organizrii activitilor umane care se concentreaz tot mai mult spre grup (echipa sportiva, colectiv de munca, clasa de elevi, plutonul etc.) incluznd n acelai timp diverse domenii: (sport, industrie, educaie, armata etc.). Tehnicile si metodele de cunoatere a grupului mic permit nu numai sa surprind momentele manifestate la acest nivel ci si sa recomande pe baza celor constatate, modalitatea concrete de aciune n vederea ameliorrii unor manifestri sau deviante, conducnd spre creterea eficientei activitii. Latura practic-aplicativa a psihosociologiei iese astfel cu pregnanta n evidenta. Cercetrile ntreprinse asupra grupului mic au un caracter concret si urmresc o finalitate (ndeosebi cele de sociometrie asupra crora ne vom apleca n aceasta lucrare) practica, determinata. Aria de cuprindere a cercetrilor de sociometrie s-a extins continuu asupra celor mai diverse domenii de activitate umana incluznd activitatea educaionala s. Toate acestea pot fi investigate cu ajutorul metodelor si procedeelor caracteristice grupului n general. Rezultatele obinute sunt folosite mai apoi n vederea perfecionrii, aciunii educaionale, sau pentru a mbuntii relaionarea, adaptarea, coeziunea grupului n pregtire. nainte de a face o paralela ntre grup si colectivul de elevi/studeni dorim sa evideniem prin ce se caracterizeaz din punct de vedere psihosocial grupul. Caracteristicile grupului mic Cu toate ca grupul ca si calitate sociala a fost si este supus unor multiple investigri este dificil sa se ajung la o definiie unanim acceptata a acestuia. Grupul social (din punct de vedere general) este definit ca fiind "un ansamblu de persoane caracterizat de o anumita

structura si cu o cultura specifica, rezultate din relaiile si procesele psihosociale dezvoltate n cadrul sau". Se pot distinge civa parametri/caracteristici specifici care circumscriu coninutul conceptului de grup mic: 1. Mrimea grupului mic este ntre 3 (dup unii autori 2/4) si 3540 de membri. Limita superioara este dependenta si de durata funcionarii grupului ca unitate de sine stttoare. 2. Relaiile dintre membri grupului sunt directe, de tipul "face to face", aceasta nsemnnd ca fiecare poate comunica si efectua schimb de informaii cu toi ceilali. Prin urmare grupul apare ca un sistem de interaciune sociala, prin care subiecii i coordoneaz reciproc inteniile si preocuprile, modelndu-se unii pe alii. 3. Fiecare grup se caracterizeaz printr-o structura configuraionala proprie, care rezulta din interdependenta statutelor si rolurilor membrilor din care este format. Astfel innd cont de coninutul si funciile acestor statute si roluri putem distinge mai multe variante structurale ce se ntreptrund si se completeaz reciproc (structura de comunicare, structura decizionala si executiva, structura sociometrica determinata de distribuia afinitilor si atraciilor interpersonale). 4. Coeziunea grupului constituie o rezultanta a concentrrii tuturor forelor ce acioneaz asupra indivizilor pentru a se menine n cadrul grupului. Coeziunea este considerata ca fiind o condiie indispensabila apariiei si aciunii unor norme comune acceptate la nivelul grupului. Grupul acioneaz ca unitate de sine stttoarea numai n momentul cnd a atins un nivel minim de coeziune. 5. Dinamica grupului subliniaz ca grupul se afla ntr-o continua micare si transformare; ntr-un proces nentrerupt de adaptare si acomodare. Se poate vorbi de o dinamica interna (transformrile structurii interne, a personalitii membrilor) si de o dinamica externa (transformrile ce au loc ntre grup si calitatea sociala pe fondul cruia fiineaz). 6. Grupurile se constituie n vederea realizrii unor scopuri si rezolvrii unor sarcini. Acestei caracteristici i este proprie o puternica ncrctura motivaionala, ajungnd si direcionnd activitatea si comportamentul membrilor grupului. Toate aceste caracteristici se afla ntr-o strnsa interdependenta, coninutul lor avnd o pondere diferita de la un domeniu la altul.

Analogia dintre grupul mic si colectivul de elevi Definirea noiunii de colectiv, la majoritatea autorilor, se realizeaz folosind ca gen proxim noiunile de "totalitate"/"grup", A. S. Makarenko prin studiile sale desprinde doua coordonate ale unui colectiv de elevi, prezenta scopului si caracterul sau de organizare social. n sens logic grupul constituie noiunea generala, iar colectivul noiunea specie. Din punct de vedere al sferei grupul este o noiune supraordonata iar colectivul de elevi o noiune subordonata. Definind colectivul de elevi prin analogie cu grupul social se recunoate necesitatea circumscrierii caracteristicilor proprii colectivului pentru al diferenia de alte grupuri sociale. Lund n considerare notele definitorii ale grupului mic se pot preciza sensul psihosocial si pedagogic dobndite prin raportarea lor la colectivul de elevi: a) Din punct de vedere al mrimii colectivului, acesta este format dintr-un numr ce oscileaz ntre 10- 15 si 30- 35 de elevi. Reunirea lor n colectiv este determinata de dorinele sau opiunile colare a celor n cauza, dar n acelai timp si de factori obiectivi. n momentul constituirii clasa este un grup formal, instituionalizat prin masuri administrative si organizatorice att la nivel central ct si la nivelul scolii. Ulterior ntre elevi se stabilete o reea complexa de relaii interpersonale, informale, afective si spontane, care completeaz si substituie relaiile formale n cadrul colectivului de elevi sau studeni militari. Datorita climatului psihosocial specific, a timpului petrecut mpreuna, aceste relaii formale dar mai ales informale se amplifica puternic, implicnd o deosebita dinamica. n interiorul clasei sau plutonului se concretizeaz constituirea unor subgrupuri n cadrul crora domina ndeosebi relaiile informale. b) Relaiile din interiorul colectivului de elevi indiferent ca sunt informale sau formale se bazeaz pe contacte directe, de tipul "face to face". Astfel clasa sau plutonul pot fi considerate grupuri primare, n timp ce anul de studiu, compania, liceul sau academia sunt grupuri secundare. La nivelul colectivului scolii, relaiile dintre membri ai sunt mai ndeprtate n spaiu si timp, cu o frecventa mai redusa, fiind lipsite de acea ncrctura afectiva specifica relaiilor directe si permanente din interiorul clasei.

c) Structura colectivului de elevi este generata de interrelaiile existente ntre membri ei. Aceste interrelatii se pot structura n funcie de interdependenta rolurilor si statusurilor, astfel nct putem distinge doua structuri fundamentale: o structura formala si o structura informala. Prima, structura formala apare ca rezultat al investirii oficiale a elevilor sau studenilor n diferite roluri (sef de grupa, comandant de pluton/ sef de clasa, nlocuitor la comanda companiei, cancelar, planton, G. S. S. etc.). n urma acestor investiri cu roluri fcute de comandantul de companie, comandantul de pluton/ diriginte, vor aprea n mod firesc diveri lideri oficiali /formali, permaneni/temporari. Acetia formeaz un organism de conducere nsrcinat cu urmrirea, ndeplinirea, atingerea unor obiective comune. Structura formala este un rezultat al unificrii acestor relaii formale ntr-un tot unitar. Forma si coninut ei sunt determinate de autoritatea si modul n care se iau deciziile si se ndeplinesc sarcinile. Prezenta dirigintelui, a comandantului de pluton/ a comandantului de companie, ca lider formal adult , imprima un anumit specific reelei relaionale a structurii formale, att pe orizontala ct si verticala. Liderul formal si cel informal manifesta mai multe funcii printre care asigurarea condiiilor n vederea atingerii scopurilor sau aciuni ndreptate n vederea meninerii coeziunii grupului. Structura informala se caracterizeaz prin aceea ca interaciunea dintre membri grupului de elevi, nu este impusa sau reglementata din exterior, ea este rezultatul firesc, natural si spontan al relaiilor intersubiective, psihologice ce se stabilesc ntre elevi. Acestea sunt relaii interpersonale ntre personalitatea diferite, care se influeneaz reciproc, prin care elevii se percep, comunica, acioneaz si reacioneaz unii n raport cu alii, se cunosc, se apropie, se asociaz, se ndrgesc, se ajuta, se mprietenesc sau dimpotriv, se suspecteaz, devin geloi, se resping etc. Structura informala are un caracter afectiv, simpatetic, bazat pe legturi sociometrice de simpatie, antipatie si indiferenta ntre membri ai. Putem spune ca este vorba de "expansiunea afectiva" (atitudinea elevului fata de ceilali colegi), dar n acelai timp si de "incluziunea afectiva" (atitudinea clasei fata de elev). Cele doua laturi constituie un tot indisolubil, una neputnd exista fora cealalt. Conexiunea complexa dintre ele conduce la o interinfluenare reciproca, expansiunea fiind predominat individuala iar incluziunea predominat

sociala, ambele au un caracter psihosocial. n funcie de aceste relaii informale apar aa ziii lideri informali/persoane preferate. Daca liderii formali se impun mai ales n virtutea rolului si funciei pe care le dein, liderii informali se impun n virtutea unor calitatea personale apreciate de colegii lor. Cele doua tipuri de structuri, formala si informala specifice colectivului de elevi se afla ntr-o strnsa interdependenta. Structura informala se cristalizeaz dup un anumit timp dar are o dinamica si dezvoltare proprie, continua. Tocmai de aceea studiul sociometric asupra cruia ne vom opri mai apoi, nu poate fi realizat cu succes, astfel nct sa surprind o anume stabilitate relaionala, dect dup un anumit timp de la formarea clasei, timp n care elevii sa ruseasca sa se cunoasc ntre ei, sa manifeste simpatii sau antipatii. d) Coeziunea grupului. Din punct de vedere sociologic colectivul de elevi ca realitate supraindividuala, nu poate fi redusa la suma particularitilor psihice ale elevilor, ea fiind o rezultanta, calitativ deosebita, ce apare tocmai din interaciunile stabilite ntre ei. Coeziunea colectivului reflecta convergenta dintre membri ai, concentrarea interaciunii lor n vederea integrrii elevilor ntr-un tot unitar. e) Dinamica colectivului surprinde totalitatea transformrilor ce au loc n interiorul clasei/plutonului, transformri care i imprima acestuia n timp o anume traiectorie. Dinamica este determinata de adaptarea, integrarea sau subordonarea celor doua structuri, de contradiciile, conflictele, intoleranta/toleranta dintre membri colectivului, care se manifesta si se modifica permanent. Odat cu admiterea n colile militare de nvatamnt a fetelor, relaiile din grupul de elevi/studeni militari s-au diversificat, astfel acest fapt determinnd o amplificare a dinamicii si n mod implicit influennd major toate caracteristicile colectivului militar. f) Ca oricare alt grup colectivul de elevi se constituie n vederea desfasurarii unei activitatea si a atingerii unor scopuri fundamentale. Din acest punct de vedere colectivul de elevi este un "grup educaional" n care membri lui sunt orientai spre realizarea unor scopuri majore cu semnificaie sociala si finalitate educativa.

Un rol deosebit n realizarea scopurilor l au comandantul de companie/dirigintele, care trebuie sa coordoneze activitatea, sa stabileasc cerine, care sa conduc mai apoi la satisfacerea obiectivelor educaionale. Structura, interaciunea si coninutul circumscriu, toate la un loc, specificul colectivului ca grup social microstructura. Cunoaterea lor este deci o premisa indispensabila pentru toate aciunile educative ce se ntreprind asupra sa. Fiind un grup social microstructura nseamn ca prezint specificul si legitile sale proprii. Pentru cunoaterea lor trebuie sa apelam deci la metode si procedee adecvate acestei realitatea. Metode si tehnici de cunoatere a colectivului de elevi. Cunoaterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoaterea personalitii membrilor lui, ci mult mai mult. Cunoaterea colectivului de elevi vizeaz surprinderea acelor caracteristici prin care se definete ca un tot, ca o unitate de sine stttoare, ca un grup social. Putem spune ca identificarea unor trasatori personale ne ofer posibilitatea sa nelegem mai bine semnificaia rolurilor pe care le joaca elevii, iar prin intermediul acestora sa ptrundem n mecanismul procesului de interaciune, mecanism care declaneaz si determina caracteristicile colectivului ca un tot unitar. Cunoaterea poate parcurge si drumul invers, de la trsturile definitorii colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezulta din exercitarea rolurilor, la condiiile interne si particularitile psihologice ale membrilor ai. n acest al doilea sens putem spune ca tehnicile sociometrice asigura o cunoatere amnunita mai ales a structurii informale/afective dar si n mod indirect a caracteristicilor de personalitate a elevilor. Fiecare colectiv are, dup cum am vzut, structura sa proprie, care se manifesta diferit. Cunoaterea sintalitii colectivului de elevi/studeni si a personalitii fiecruia dintre ei nu constituie doua aciuni paralele sau independente una de alta. Dimpotriv, ele se completeaz reciproc nu numai din punct de vedere gnoseologic, al informaiilor pe care ni le ofer ci si din punct de vedere metodologic. Cunoscnd sintalitatea vom putea face diverse aprecieri cu privire la unele componente ale personalitii, si invers, cunoscnd personalitatea indivizilor din care este format

colectivul, vom putea interpreta unele manifestri ale sintalitii. Cunoaterea dinamicii colectivului reclama un studiu longitudinal si folosirea unor metode corespunztoare. Un astfel de studiu ne indica nu numai tendina generala de evoluie a colectivului, ci si principalele momente nodale ale acestei evoluii. n circumscrierea metodelor de cunoatere a colectivului de elevi important este nu numai cum sunt alese ci si modul n care sunt folosite si combinate. innd seama de interdependenta care exista ntre sintalitatea colectivului si personalitatea membrilor ai va trebui sa apelam la metode specifice ambelor domenii, cu condiia ca ele sa fie astfel aplicate si folosite nct sa ne ofere ct mai multe date despre colectiv ca unitate sociala, ca ntreg. Vom enumera mai jos metodele si tehnicile de cunoatere a colectivului de elevi/studeni militari cu obiecia ca ne vom opri n descriere cu predilecie asupra tehnicilor sociometrice si metodei aprecierii obiective a personalitii, pe considerentul ca acestea doua se completeaz foarte bine si chiar pot fi incluse una n cercetarea celeilalte. 1. Observaia psihosociala este considerata una dintre metodele fundamentale deoarece presupune un contact nemijlocit cu realitatea si asigura obinerea unor date reale, care ulterior vor fi supuse obligatoriu prelucrrii si interpretrii. Aceasta observaie este recomandabil a fi fcuta de diriginte/ comandantul de pluton, deoarece acetia sunt persoane pregtite psihopedagogi, sunt coparticipani la viata colectivului, prezenta lor nedenaturnd fenomenele si manifestrile supuse observrii. Situaiile si fenomenele asupra crora se concentreaz observaia pot fi: a) manifestri ale sintalitii (modul n care se exprima opinia colectivului n diverse situaii, conduita colectivului, conduita subgrupurilor din cadrul colectivului, participarea membrilor la discutarea anumitor probleme, modul n care se iau diverse decizii, constatri n legtura cu coeziunea grupului, etc.). b) manifestri psihosociale (autoritatea si influenta liderilor formali, comportamentul liderilor informali, modul n care elevii i exercita influenta ntre ceilali, etc.). 2. Metoda chestionarului este una din cele mai rspndite metode n cercetarea sociala si psihologica. Specificul sau consta n faptul ca se

bazeaz pe formularea unor ntrebri la care subiecii anchetai urmeaz sa rspund verbal sau n scris. 3. Metoda experimentului este expresia concludenta a interdependentei dintre cunoatere si aciune. Aceasta metoda presupune stabilirea unei relaii cauzale ntre variabila independenta si cea dependenta. Se impune un control riguros din partea cercettorului asupra tuturor componentelor situaiei experimentale, astfel nct relaia dintre variabile si modificarea fenomenelor sa fie foarte bine cunoscuta si manipulata. 4. Metoda scrilor de opinii si atitudini (scri de apreciere) se caracterizeaz prin aceea ca introduce anumite diferenieri n rspunsurile subiecilor, dup intensitatea cu care-si exprima opiniile n legtura cu diferite fenomene. Rspunsurile sunt precodificate si ordonate asemntor unei game, sub forma ascendenta/descendenta, n funcie de intensitatea/fermitatea care ar corespunde opiniei celui ce rspunde. 5. Tehnica sociometrica 5. 1. Obiectul si metoda sociometriei. Iniiatorul sociometriei este sociologul american J. L. Moreno, originar din Romnia. El afirma ca sociometria se ocupa doar de o parte a realitii sociale, si anume de relaiile interpersonale, acordnd o importanta deosebita aspectelor cantitative si calitative ale acestora. "Sociometria are ca obiect studiul matematic al proprietarilor psihologice ale populaiilor "n cazul nostru tehnica sociometrica se ocupa cu studiul relaiilor interpersonale, ndeosebi acelor relaii simpatetice care se bazeaz pe atracii si respingeri ntre membrii colectivului. Se realizeaz cu ajutorul unor formule si calcule matematice surprinderea unor calitatea/caracteristici relaionale ale grupului de elevi. Tehnicile sau metodele sociometrice reprezint un ansamblu de instrumente si procedee destinate sa nregistreze si sa msoare configuraia si intensitatea relaiilor interpersonale din interiorul grupului colar. Sub aceasta denumire sunt incluse att instrumentele de culegere a materialului faptic, ct si cele de prelucrare, interpretare sau prezentare a materialului respectiv. De aceea ele sunt indispensabile pentru cunoaterea concreta a interaciunilor ce se stabilesc n cadrul colectivului de elevi/studeni. Studiul sociometric are o tripla

orientare: n primul rnd cunoaterea de ctre diriginte/comandant/psiholog a afinitilor exprimate de membri grupului si implicit a relaiilor din cadrul colectivului; n al doilea rnd o cunoatere mai buna de ctre elevi a propriilor lor poziii n grup; si n al treilea rnd, dar nu cel din urma, mbunatatirea relaiilor si a climatului psihosocial a grupului colar prin aciuni psihologice specifice. Prin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot determina: amplasamentul, statutul unui elev/student n cmpul relaiilor interpersonale (lider, popular, izolat, ignorat, respins, etc.), structura psihologica globala a grupului si a subgrupurilor din cadrul sau, diversele centre de influenta, percepia grupului fata de un anumit membru, coeziunea de grup, etc. Uor de administrat si prelucrat oferind foarte multe date asupra microgrupului cercetat testul sociometric poate crea uor iluzia instrumentului "ideal". Totui trebuie atrasa atenia asupra unor limite privind utilizarea testului sociometric: acesta nu epuizeaz totalitatea relaiilor interpersonale, ceea ce implica n mod obligatoriu corelarea lui cu alte metode si tehnici de cercetare; criteriile testului sociometric trebuie corelate cu orientarea valorica si cu motivaiile preferinelor exprimate; pentru asigurarea succesului cercetrii trebuie creata o atitudine de nelegere, dispoziii si atitudini favorabile ale subiecilor fata de test; cercettorul trebuie sa dea dovada de delicatee si competenta psihosociala, el este recomandabil a fi un observator participant care sa creeze la elevi sentimentul utilitarii participrii lor la test, sa-i implice personal. Modalitatea de alctuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului sociometric precum si prezentarea rezultatelor va fi redata sub forma unui algoritm, particularizat la colectivitatea urmrita. Putem sa le definim ca metode sau etape ale tehnicii sociometrice: testul sociometric; matricea sociometrica; indicii sociometrici; sociograma (reprezentarea grafica a relaiilor);

 cadranele sociometrice; prezentarea n fata clasei/individual a rezultatelor. 5. 2. Testul sociometric este considerat instrumentul principal si punct de plecare n cunoaterea diferitelor aspecte a procesului de interaciune ce se manifesta n colectiv. El ofer doar materialul brut n legtura cu aspectele relaionale ale elevului si ale grupului n totalitatea sa. Ulterior acest material se va prelucra si numai pe baza celor rezultate vom putea cunoate aceste aspecte. Toate aprecierile, interpretrile si rezultatele obinute n urma prelucrrii sunt dependente de fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea depinde de sinceritatea rspunsurilor la ntrebrile testului, sinceritate care la rndul ei este determinata de felul n care a fost ntocmit testul si de modul n care a fost aplicat. Testul sociometric consta n formularea unor ntrebri prin intermediul crora se solicita fiecrui elev sa-si exprime simpatiile si antipatiile fata de ceilali colegi ai ai. Foarte important este ca ntrebrile sa aib la baza criterii atent alese, care sa fie n concordanta cu interesele, preocuprile si aspiraiile tuturor elevilor, dar si cu interesele cercetrii. Este necesar sa li se ofere elevilor suficiente motive pentru a rspunde ct mai sincer. n cercetarea pe care am ntreprins-o am folosit un test sociometric cu 4 ntrebri solicitnd elevilor sa indice 3 nume ale unor colegi pentru fiecare ntrebare (vezi anexa 1- testul sociometric). Aceste ntrebri pot avea ca referina diverse aspecte sau domenii de interes: petrecerea timpului liber, participarea la sarcini profesionale, cooperarea n cadrul echipei sportive, etc. n cazul nostru ntrebrile nu s-au referit la un anume aspect, ci s-a lsat un criteriu general, tocmai pentru a acorda libertate elevilor, pentru ca acetia n rspunsurile lor sa nu fie restricionai. La fiecare rspuns dat s-a urmrit si motivaia deoarece din aceste motivaii se poate realiza ntr-o oarecare msura evaluarea obiectiva a elevilor. Etapele aplicrii testului sociometric: a) membri grupului primesc motivri, li se explica scopul cercetrii: fiecare i va cunoate mai bine locul n grup, n repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferinele interpersonale,

 se va tine cont de relaiile sociopreferentiale si n structura formala a grupului; b) se obine ncrederea subiecilor n caracterul confidenial al rspunsurilor la ntrebri; c) se distribuie membrilor grupului formularele cu ntrebri ce urmeaz a fi completate si se explica clar modul de completare; d) se precizeaz caracteristicile situaiei: grupul n cadrul cruia se fac alegerile si respingerile; sensul fiecrei ntrebri; limitarea la un anumit numr de rspunsuri, se recomanda 3 sau 5 rspunsuri n funcie de mrimea grupului; se explica faptul ca poate rspunde att ct corespunde preferinelor sale dar sa nu depaseasca numrul maxim indicat; se precizeaz faptul ca ordinea preferinelor este o ordine valorica, cel de pe locul nti sa fie cel mai preferat, iar urmtorii n ordine descresctoare; nu se impune o limita de timp pentru completare. e) se recolteaz rspunsurile. Testul sociometric se poate folosi ntr-o cercetare transversala pentru a surprinde evoluia relaiilor colectivului. Astfel testul urmeaz a fi administrat periodic, iar rezultatele obinute sa fie comparate ntre ele. Trebuie specificat faptul ca reluarea testului la intervale prea scurte i diminueaz eficacitatea, subiecii orientndu-se mai mult dup rspunsurile anterioare, care sunt nc vii n memorie, dect dup ceea ce simt n momentul respectiv. De asemenea n cazul n care intervalele sunt prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta stricta dintre fenomene. Putem recomanda pe baza experienei reluarea testrii sociometrice anual. 5. 3. Matricea sociometrica Datele testului sociometric sunt nregistrate ntr-un tabel cu doua intrri, unde att pe verticala ct si pe orizontala sunt trecui elevii din colectivul respectiv. Pe verticala se trec punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizai, iar pe orizontala percepiile pozitive si negative atribuite de asemenea colegilor. Matricea sociometrica este mai mult un instrument tehnic dect unul de cunoatere. Ea faciliteaz descoperirea si ordonarea datelor brute pe care

ni le ofer testul si asigura condiiile necesare pentru manipularea si prelucrarea lor. Pe verticala se trec n ordine, corespunztor fiecrui elev, cu culoare roie +3, +2, +1 puncte n dreptul colegilor alei, preferai, iar cu culoare albastra 3, 2, 1 puncte n dreptul colegilor respini, nominalizai la ntrebarea a doua. Pe orizontala se trec percepiile pozitive reprezentate prin cercuri roii si percepiile negative reprezentate prin cercuri albastre. Mai apoi n capetele de tabel ale metricii sociometrice se calculeaz suma punctelor obinute din alegeri si respingeri si suma percepiilor pozitive/negative. Primul coleg ales la prima ntrebare primete +3 puncte, al doilea +2 puncte, iar al treilea +1 punct. Primul coleg nominalizat la ntrebarea a doua primete 3 puncte, al doilea 2 puncte, iar al treilea 1 punct. Toi cei trei nominalizai la ntrebarea a treia primesc nedifereniat un cerc rou, iar cei trei nominalizai la ntrebarea a patra primesc de asemenea nedifereniat un cerc albastru (anexa 2). 5. 4. Indici sociometrici. Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric si trecute n matrice se pot calcula o mulime de indici sociometrici. Prezentam mai jos civa din cei mai importani indici sociometrici: a) indicele statusului sociometric arata poziia ocupata de o persoana n cadrul grupului si se calculeaz dup formula: I=n / (N- 1), unde n = numrul alegerilor primite de respectiva persoana, N = numrul membrilor grupului L. D. Zeleny propune o alta formula de calcul mai adecvata lundu-se n considerare att poziia individului n grup, ct si stabilitatea acestei poziii: I = I D = i / (N- 1) (i- i) / (N- 1) unde I determina poziia persoanei n grup D arata stabilitatea pozitiei i reprezint intensitatea alegerilor b) indicele expansivitatii sociometrice permite determinarea cantitativa a orientarii individului spre membrii grupului prin luarea n calcul att a expansivitatii pozitive ct si a expansivitatii negative: I = (E+) + (E-) = [(n+) / (N- 1)] + [(n-) / (N- 1)] unde (n+) = numr de alegeri emise

(n-) = numr de respingeri emise N = numrul membrilor grupului * acest indice masoara si gradul de integrare a individului n grup, cu ct valoarea e mai mare cu att individul e mai bine integrat n grup. c) indicele sensibilitatii rationale exprima capacitatea individului de a-si evalua propria sa pozitie n grup; exprima acuratetea perceptiei relaiilor sociometrice cu privire la propria persoana. I = Aa / Ap unde Aa = numrul asteptarilor de a fi ales Ap = numrul alegerilor primite d) indicele asocierii persoanelor n cadrul grupului se calculeaz dup formula: I = n / [ k(N- 1)/2 ] unde n = numrul relaiilor simetrice N = numrul membrilor grupului k = numrul alegerilor permise * cu ct valoarea indicelui asocierii e mai mare cu att relaiile n grup sunt mai bune. e) indicele coerentei grupului exprima, de asemenea, calitatea relaiilor sociometrice la nivelul grupului; cu ct valoarea indicelui este mai mare, cu att grupul este mai coeziv. I = Rq / Up unde R = numrul alegerilor reciproce, U = numrul alegerilor unilaterale p = k / (N- 1), q = 1 p k = numrul alegerilor permise N = numrul membrilor grupului 5. 5. Sociograma Pe baza datelor cuprinse n matricea sociometrica putem ntocmi sociograma care ne prezint sub forma grafica relaiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate n evidenta printr-un mod grafic nu numai locul fiecrui elev ci si diverse tipuri de retele interpersonale. Aceste retele se cuantifica n sociograma prin diferite simboluri grafice. Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective. Primele nu sunt altceva dect un extras din sociograma colectiva si prezint situatia unui elev aa cum rezulta ea din totalitatea relaiilor cu ceilali colegi. O sociograma se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legturilor dintre molecule) sau sub forma "inta" (relaiile sunt prezentate n cadrul unui numr de cercuri concentrice). Numrul cercurilor din care e

formata "inta" poate fi mai mic sau mai mare n funcie de numrul elevilor din clasa sau n funcie de distanta sociometrica dintre elevi. Este recomandat un numr de cercuri impar astfel nct cercul de nivel mediu (de ex. cercul 4 din 7) este nivelul corespunztor statutului sociometric nul. Cercurile din interior corespund nivelului de integrare, n care se afla elevii cu punctajul total pozitiv, iar cercurile din exterior corespund nivelului de "neintegrare", n care se afla elevii cu punctaj total negativ. (vezi anexa 3) Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este aezat n centrul cercului numrul 1(cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu ct un elev are un punctaj mai mic cu att se deprteaz mai mult de centrul cercului 1 sau chiar de grup (vezi anexa 3). Sociograma colectiva ne ofer posibilitatea cunoaterii structurii prefereniale ce se stabilete n interiorul colectivului, indicndu-se n mod grafic cine cu cine relaioneaz din punctul de vedere al afinitilor. Pe grafic alegerile sunt reprezentate printr-o sgeata roie B), iar respingerile printr-o sgeata(A l alege pe B, adic A albastra B). Relaiile reciproce ne apar ca o(A l respinge pe B, adic A linie continua dubla cu vrful spre ambele sensuri, n culoarea corespunztoare. Se pot realiza analize multiple si foarte complexe, ct si aprecieri calitative diverse n funcie de: numrul alegerilor/respingerilor, subgrupurile care se formeaz, statutul sociometric al elevilor ce fac parte dintr-un subgrup sau altul, distanta dintre ei, etc. Daca un elev trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric mare are alta semnificaie dect un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un statut sociometric mai mic. Putem sa atribuim unui lider o semnificaie pozitiva sau una negativa n raport cu poziia subgrupului din care face parte n cadrul colectivului clasei. 5. 6. Cadranele sociometrice ne ofer posibilitatea de a prelucra si interpreta relaiile interpersonale sub aspectul dinamicii lor n timp. Comparnd datele ce figureaz n cadrane se pot desprinde o serie larga de trasatori ale colectivului ca ntreg. Observnd ponderea distribuiei elevilor n cadrane se pot cunoate influentele si

"constrngerile" pe care colectivul le poate exercita asupra lor. Procedeul cadranelor surprinde fenomenele sociale n intimitatea lor. 5. 7. Prezentarea sociogramei se poate face n fata clasei (punctnd pe aspectele generale) dar si individual (punctnd pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este recomandat a se scoate n evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel nct sa mbunatatim climatul psihosocial, sa nclzim relaiile dintre elevi. Se impune contientizarea fiecrui elev asupra rolului, statutusului si pozitiei sale n grup n mod realist si consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile negative. 6. Metoda aprecierii obiective a personalitii Metoda, dup cum se poate constata din nsui enunul ei, urmrete cunoaterea unor trasatori de personalitate. Acest lucru se realizeaz cu concursul celor ale cror trasatori vrem sa le cunoatem. Datele necesare sunt obinute de la elevi prin aprecierile pe care sunt solicitai sa le fac asupra propriilor colegi n motivarea alegerii sau respingerii lor. Ipoteza ce sta la baza metodei este aceea ca aprecierile pe care le fac elevii asupra colegilor lor includ informaii reale despre personalitatea acestora. Cu ct elevii convieuiesc mai mult mpreuna, cu att se cunosc mai bine si ca atare aprecierile vor fi mai obiective. Elevii au posibilitatea sa se observe reciproc n situaii concrete de activitate si comportare, aprecierile avnd un suport real. Se impune necesitatea mbinrii metodelor mai sus prezentate pentru a obine n cele din urma o cunoatere ct mai exacta a colectivului de elevi. Cunoaterea clasei sau plutonului nu poate fi o aciune de campanie ce se desfasoara n anumite momente, ci una continua. BIBLIOGRAFIE 2. Ioan Nicula "Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi ", Editura didactic si pedagogic, Bucureti, 1978 3. Ion Radu "Psihologie colara ", Editura tiinifica, Cluj Napoca, 1974 4. Paul Popesc Neveanu " Manual de psihologie pentru cl. a X- a ", Editura didactic si pedagogic, Bucureti

1993 5. Catalin Zamfir "Dictionar de sociologie " Editura Babel, Bucureti, 1993 6. Marin Calin "Teoria educatiei " Editura ALL, Bucureti, 1996

Anexa 1 Testul sociometric 1. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine ati dori sa fiti din nou coleg? De ce? 1. 1. 1. 2. 1. 3. 2. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine nu ati dori sa fiti din nou coleg? De ce? 2. 1. 2. 2. 2. 3. 3. Cine crezi ca te-a ales, ca te-a nominalizat la prima ntrebare? De ce? 3. 1. 3. 2. 3. 3. 4. Cine crezi ca te-a respins, ca te-a nominalizat la a doua ntrebare? De ce? 4. 1. 4. 2. 4. 3.