UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2010 - 2011

Exigente privind constructiile aferente transportului aerian

Prof. coord: S. Bancila

Paslariu Claudia anul III, IEC, grupa 2

CUPRINS ................................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................................

1. 2. 3. 4.

NOTIUNI GENERALE...........................................................................................................3. SERVITUTI AERONAUTICE CIVILE..................................................................................6. LIMITAREA SI INLATURAREA OBSTACOLELOR.......................................................13. BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................22.

................................................................................................................................................................. .................................................................................................................................................................

1. NOTIUNI GENERALE. DEFINITII Infrastructurile aeroportuare sunt sisteme complexe, asociind numeroase componente: Gestiunea aeroportului, Companiile aeriene, Asistenta in timpul escalelor, Comertul aeroportuar, Controlul aerian, Serviciile de securitate, patru categorii de clienti: companiile aeriene, pasagerii, alti vizitatori, serviciile publice. Definitii - administrator al aerodromului - persoana fizic ori juridic ce conduce i gestioneaz un aerodrom aflat n proprietatea public sau n proprietatea privat a unor persoane fizice ori juridice; - aerodrom - suprafaa delimitat pe pmnt sau pe ap, care cuprinde, eventual, cldiri, instalaii i materiale, destinat s fie utilizat, n totalitate ori n parte, pentru sosirea, plecarea i manevrarea la sol a aeronavelor; - aeroport - aerodrom deschis pentru operaiuni comerciale de transport aerian; - agent aeronautic civil - orice persoan fizic sau juridic autorizat s desfoare activiti aeronautice civile; - aviz - document emis de Regia Autonom "Autoritatea Aeronautic Civil Romn", pe baza unei solicitri, prin care se stabilesc condiiile pentru realizarea, dezvoltarea i/sau utilizarea unui obiectiv (construcie, amenajare, activitate etc.) amplasat n zone supuse servituilor aeronautice sau n afara lor i care poate afecta sigurana zborului; - banda pistei - zon definit, care ncadreaz pista i, unde exist, prelungirea de oprire, destinat s reduc riscul de deteriorare pentru aeronava care iese n afara pistei i s protejeze aeronava care trece pe deasupra ei n timpul operaiunilor de decolare sau aterizare; - cale aerian - spaiu aerian controlat sau o poriune din acesta definit sub forma unui coridor (culoar); - compatibilitate electromagnetic - capabilitatea unui echipament de a funciona fr s afecteze funcionarea n parametri nominali a mijloacelor de navigaie aerian; - distan de referin a aeronavei - distana minim necesar pentru decolare la masa maxim certificat pentru decolare, nivelul mrii, condiii atmosferice standard, aer calm i panta pistei nul, astfel cum este precizat n manualul de zbor al aeronavei stabilit de ctre autoritatea de certificare sau n documentaii echivalente ale fabricantului aeronavei; - frangibilitate - caracteristic a unui obiect, care i asigur integritate structural i rigiditate pn la o anumit sarcin, dar care - n cazul depirii sarcinii specificate - se deformeaz sau cedeaz, astfel nct s prezinte un risc minim pentru aeronave la impactul cu acesta; - heliport - aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere; - mijloc de navigaie aerian - echipament/sistem de comunicaii, navigaie sau supraveghere amplasat la sol i destinat navigaiei aeriene; - mijloc meteorologic - echipament/sistem meteorologic aeronautic, amplasat la sol i destinat proteciei meteorologice a navigaiei aeriene; - obstacol - orice obiect fix (natural sau artificial, temporar ori permanent) sau mobil ori pri ale acestuia, care prin localizare, proprieti fizice, caracteristici constructive i/sau funcionale afecteaz ori poate afecta sigurana activitilor aeronautice; - pist - suprafaa dreptunghiular definit, situat pe un aerodrom terestru, amenajat pentru decolarea i aterizarea aeronavelor;

- prelungire degajat - suprafaa dreptunghiular delimitat pe sol sau pe ap, aflat sub controlul autoritii aeroportuare, stabilit i amenajat corespunztor, peste care o aeronav poate s efectueze o parte a urcrii iniiale pn la o nlime specificat; - prelungire de oprire - suprafaa dreptunghiular delimitat pe sol n prelungirea pistei de decolare/aterizare, amenajat corespunztor n interesul siguranei aeronavelor care ruleaz n limitele declarate, n cazul unei decolri ntrerupte; - punct de referin de aerodrom - amplasamentul geografic desemnat al unui aerodrom; - regiune de control - spaiu aerian controlat care se extinde, n plan vertical, ncepnd de la o limit precizat deasupra pmntului; - regiune terminal de control - regiune de control stabilit n mod normal la confluena rutelor cu servicii de trafic aerian asigurate, n vecintatea unuia sau mai multor aerodromuri importante; - reglementare aeronautic - norme, proceduri sau standarde specifice activitilor aeronautice; - securitate aeronautic - ansamblu de msuri, resurse materiale i fore umane, coordonate, mobilizate i utilizate n scopul proteciei aeronauticii civile mpotriva actelor de intervenie ilicit; - servitute aeronautic - condiii, restricii, obligaii impuse ori recomandate de prevederile reglementrilor aeronautice naionale i/sau internaionale n interesul siguranei zborului aeronautic; - sigurana zborului - capacitate a activitii aeronautice constnd n evitarea afectrii sntii sau pierderii de viei omeneti, precum i a producerii de pagube materiale; - spaiu aerian controlat - spaiul aerian de dimensiuni definite, n interiorul cruia este asigurat serviciul de control al traficului aerian n conformitate cu clasificarea spaiului aerian; - suprafaa critic ILS - suprafaa de dimensiuni definite, n jurul antenelor de pant i de direcie, unde prezena vehiculelor i aeronavelor nu este permis pe durata tuturor operrilor ILS; - suprafaa sensibil ILS - suprafaa care se extinde dincolo de suprafaa critic ILS, unde parcarea i/sau micarea vehiculelor i n special a aeronavelor sunt controlate pentru a se preveni posibilitatea unei interferene inacceptabile cu semnalul ILS pe timpul operrilor ILS; - teren de lucru aerian - teren de aeronautic civil amenajat i demarcat pentru zbor, fr infrastructur specific, dotat cu instalaii i/sau construcii sumare destinate unor activiti aeronautice; - zon cu servitui aeronautice - zon aflat sub incidena servituilor aeronautice (zona de siguran, zona de protecie, regiune de control, zona de dezvoltare etc.); - zon de control de aerodrom - spaiu aerian controlat delimitat lateral, care se extinde pe vertical de la suprafaa pmntului pn la o limit superioar specificat; - zon de dezvoltare - zon prevzut n programele/proiectele de extindere a aerodromurilor existente, de modernizare a mijloacelor de navigaie aerian i meteorologice sau de instalare de noi astfel de mijloace, delimitat n scopul actualizrii i conservrii servituilor aeronautice - n interes public i pentru asigurarea siguranei zborului; - zon de protecie - zon adiacent amplasamentelor mijloacelor de navigaie aerian i meteorologice, indiferent de proprietar, delimitat cu scopul de a preveni interferenele negative de orice natur, directe i/sau indirecte, asupra performanelor operaionale ale acestor mijloace - n interesul siguranei zborului aeronavelor; - zon de siguran - zon adiacent unui aerodrom, indiferent de proprietar, definit cu scopul de a limita nlimea obstacolelor i de a preveni efectele negative de orice natur, directe i/sau indirecte, asupra operrii aeronavelor i ansamblului activitilor aeronautice - n interesul siguranei zborului aeronavelor i securitii aeronautice.

Industria transportului aerian si impactul sau economic Caracteristici ale aeroporturilor: Rol esential in sistemul de transport aerian; Importanta strategica in dezvoltarea regiunilor pe care le deservesc; Sistem integrat de transport: retele feroviare, rutiere, sisteme de transfer, parcari; Aduc importante beneficii economice. Relatiile aeroportului cu partenerii si mediul sau 1. Aeroportul si companiile aeriene 2. Aeroportul si serviciile comerciale 3. Pasagerii, insotitorii si vizitatorii 4. Serviciile publice 5. Aeroportul si mediul sau Aeroportul si serviciile comerciale Serviciile comerciale au capatat o importanta primordiala, astfel incat in prezent, conceptele aerogarilor sunt determinate, in mare masura, de cerintele acestora. Aeroportul este decidentul conditiilor in care serviciile comerciale sunt selectionate si autorizate sa exercite activitatile lor. Aeroportul isi organizeaza un compartiment de marketing. Categoriile de impact ambiental datorate aeroporturilor: Zgomotul; Emisiunile de gaze; Poluarea apei si in general folosirea acesteia; Deseurile si pierderile de energie; Natura, mosteniri culturale, traditia si peisajul.

Reducerea nivelului de zgomot este in topul criteriilor pentru proiectarea aeronavelor. Transportul aerian si dezvoltarea durabila Dezvoltarea durabila: dezvoltarea ce asigura nevoile prezentului fara a compromite abilitatea generatiilor viitoare de a-si asigura propriile nevoi.

2. SERVITUTI AERONAUTICE CIVILE Pentru sigurana zborului i a activitilor aeronautice, pe terenurile de aeronautic civil i n vecintatea acestora trebuie s se instituie i s se respecte cerinele, condiiile i restriciile prevzute de reglementrile aeronautice civile naionale i/sau internaionale aplicabile. Condiiile, restriciile i obligaiile impuse sau recomandate de reglementrile aeronautice civile naionale i/sau internaionale pentru realizarea i meninerea siguranei zborului i manevrelor aeronavelor n spaiul aerian i la sol constituie servitui aeronautice civile, care definesc un regim de protecie adecvat, n interes aeronautic civil. Servituile aeronautice civile se stabilesc i se instituie n corelaie direct cu specificul terenurilor de aeronautic civil (categorie, caracteristici fizice, infrastructur i echipamente, condiii de exploatare/ operare etc.) i cu particularitile mijloacelor de navigaie i/sau meteorologice implicate (tip, caracteristici tehnice, performane operaionale etc.). n funcie de natura lor, servituile aeronautice civile pot fi clasificate n: a) servitui de degajare; Servituile aeronautice de degajare se refer la obstacolele care pot s constituie un pericol pentru navigaia aerian sau s influeneze funcionarea echipamentelor destinate navigaiei aeriene, astfel: 1. pe aerodromuri sau n vecintatea acestora-pentru asigurarea zonelor libere ori eliberate de obstacole necesare evoluiei n siguran a aeronavelor ctre i dinspre aeroport; 2. n vecintatea mijloacelor vizuale pentru navigaia aerian (lmpile dispozitivului luminos de apropiere, indicatorul vizual al pantei de aterizare etc.) - pentru asigurarea spaiului liber sau eliberat de obstacole necesar vizibilitii continue i nestnjenite a mijloacelor respective de ctre piloi; 3. n vecintatea mijloacelor de navigaie aerian sau meteorologice - pentru asigurarea spaiului liber ori eliberat de obstacole necesar funcionrii la parametri nominali a acestor mijloace, respectiv pentru asigurarea vizibilitii necesare efecturii observrilor i determinrilor meteorologice. Meninerea sau mbuntirea degajrilor existente se asigur, dup caz, prin schimbarea amplasamentului, limitarea, desfiinarea ori interzicerea realizrii att a obstacolelor pasive (obiecte, vegetaie etc.), ct i a obstacolelor active (activiti/aciuni, emisii perturbatoare de unde electromagnetice etc.). Pe terenurile de aeronautic civil i n vecintatea acestora (inclusiv n perimetrul infrastructurilor aeroportuare i n mprejurimi), sigurana zborului se realizeaz prin: 1. stabilirea unor suprafee de limitare a nlimii obstacolelor (conform prevederilor prezentei reglementri i altor reglementri aeronautice aplicabile), ca modalitate de control asupra obstacolelor (cldiri, couri de fum, stlpi/piloni, arbori, pasaje rutiere supraterane etc.) - pentru crearea unui volum de spaiu aerian liber de obstacole, care s permit zborul aeronavelor n deplin siguran; 2. limitarea densitii obstacolelor aflate sub suprafeele de limitare menionate - pentru meninerea riscului de coliziune sub nivelul impus de sigurana zborului; 3. identificarea, prin marcare pentru zi (balize, vopsire) i balizare pentru noapte (lumini), a obstacolelor care depesc suprafeele de limitare stabilite, inclusiv a cldirilor i instalaiilor aeroportuare-pentru reducerea riscului de coliziune; 4. aplicarea de soluii constructive i de montaj care s asigure frangibilitatea mijloacelor vizuale i/sau de radionavigaie de aerodrom, precum i altor mijloace/structuri care constituie obstacole i nu pot fi nlturate din motive operaionale - pentru reducerea riscului potenial pe care l prezint pentru aeronave (n caz de impact). Unde este necesar, aceste obiecte trebuie s fie marcate pentru zi (prin vopsire) i balizate pentru noapte (cu lmpi); 5. interzicerea/eliminarea surselor de fum (arderea crbunilor n centrale termice, arderea deeurilor etc.) - pentru asigurarea vizibilitii;

6. interzicerea/eliminarea surselor de cea artificial (instalaii/procese tehnologice productoare de noxe de orice tip - gaze, lichide, solide - care au caracter de concentratori de vapori) - pentru asigurarea vizibilitii; 7. controlul asupra structurii culturilor agricole i asupra modalitilor de exploatare a acestora - pentru reducerea/eliminarea surselor de atragere a psrilor i animalelor slbatice, respectiv a riscului de coliziune; 8. Interzicerea/eliminarea surselor de atragere/concentrare a psrilor (terenuri arate, resturi vegetale, gropi de gunoi, silozuri, activiti de morrit etc.) - pentru reducerea pericolului prezentat de psri, respectiv a riscului de coliziune; 9. interzicerea/eliminarea dispozitivelor cu fascicul laser i a surselor de lumin orientate n sus (sisteme de iluminat, firme/reclame luminoase etc.) - pentru prevenirea riscului de confuzie i/sau de "orbire" a piloilor; 10. interzicerea lansrii de focuri de artificii i nlrii de baloane sau aeromodele - pentru prevenirea riscurilor de incendiu i de coliziune; 11. interzicerea/eliminarea surselor poteniale de incendiu, explozie etc. (staii i/sau depozite de combustibili ori de materiale explozibile, aplicaii pirotehnice etc.) - pentru reducerea pericolelor pe care le prezint; 12. semnalizarea liniilor electrice aeriene, prin marcare pentru zi (vopsire, balize) i balizare pentru noapte (lumini), a firelor, respectiv a stlpilor de traversare a drumurilor naionale, autostrzilor i cursurilor principale de ap - pentru reducerea riscului de coliziune; 13. interzicerea/eliminarea surselor de perturbaii electromagnetice (acionri electrice de for, sudur electric, reele TV prin cablu etc.) - pentru asigurarea compatibilitii electromagnetice, respectiv a funcionrii la parametri nominali a echipamentelor aeronautice de comunicaii, navigaie i supraveghere; 14. interzicerea/eliminarea obstacolelor (construcii, obiecte, amenajri, vegetaie etc.) care obtureaz mijloacele vizuale pentru navigaia aerian (inclusiv lmpile dispozitivelor luminoase de apropiere) - pentru asigurarea vizibilitii corespunztoare a mijloacelor respective; 15. respectarea prevederilor legislaiei naionale i ale reglementrilor aeronautice referitoare la activitatea i mijloacele meteorologice (cerine tehnice de amplasare, instalare, protecie etc.) pentru determinarea i evaluarea corect a condiiilor meteorologice; 16. identificarea i interzicerea/eliminarea altor elemente (construcii, amenajri, activiti, surse etc.) care, prin prezen sau funcionare, afecteaz ori pot afecta sigurana zborului.

b)servitui de balizare Servituile aeronautice de balizare se refer la semnalarea prezenei obstacolelor care constituie un risc potenial de coliziune pentru aeronave i a zonelor de aerodrom cu restricii de utilizare. Semnalizarea obstacolelor se realizeaz prin: a) marcaje (vopsire specific) sau balize (stegulee, corpuri specifice) - pe timp de zi cu vizibilitate bun; b) lumini specifice (balizare luminoas) - pe timp de noapte sau de zi cu vizibilitate redus. n zonele cu servitui aeronautice civile trebuie marcate pentru zi i balizate pentru noapte obstacolele care: a) depesc/penetreaz suprafeele de limitare a nlimii obstacolelor; b) prezint pericol pentru zborul aeronavelor (couri de fum industriale, piloni i/sau stlpi instalai pe proeminene de teren ori pe terasele unor cldiri nalte, construcii i/sau instalaii de mare gabarit etc., inclusiv cldirile aeroportuare, mijloacele de navigaie aerian i mijloacele meteorologice).

n exteriorul zonelor cu servitui aeronautice civile trebuie marcate pentru zi i balizate pentru noapte obstacolele care: a) au nlimi de 45 m i mai mari; b) au fost identificate, pe baza unei analize de specialitate, c prezint pericol pentru zborul aeronavelor. Liniile electrice aeriene cu nlimea stlpilor de peste 25 m i care traverseaz drumuri naionale, autostrzi, ci ferate sau cursuri principale de ap trebuie semnalizate dup cum urmeaz: a) conductorii din deschiderea de traversare, prin marcare pentru zi (cu balize); b) stlpii de traversare, prin marcare pentru zi (vopsire). Stlpii de traversare cu nlimi de 45 m i mai mari trebuie s fie balizai pentru zi (vopsire) i pentru noapte. n cazurile stabilite pe baza unei analize de specialitate, conductorii din deschiderea de traversare trebuie s fie marcai pentru zi (cu balize) i pentru noapte (cu lumini specifice). Pentru sigurana operrii aeronavelor, zonele de aerodrom cu restricii de utilizare: piste i ci de rulare nchise (sau pri ale acestora), zone inutilizabile, suprafaa pistei pn la prag etc., trebuie semnalizate corespunztor pe timp de zi i pe timp de noapte, prin marcaje, panouri, balize i lumini specifice. Mijloacele vizuale utilizate (marcaje, panouri, balize, lumini) trebuie sa fie conforme cu prevederile reglementrilor aeronautice de profil.

c) servitui radioelectrice Servituile aeronautice radioelectrice se refer la necesitatea realizrii sau meninerii degajrii de obiecte (construcii, amenajri etc.) care, prin forme, dimensiuni, orientare i/sau materiale folosite, pot ori ar putea perturba propagarea undelor electromagnetice emise sau recepionate de mijloacele de navigaie aerian, precum i la prevenirea ori asigurarea proteciei mijloacelor respective contra diferitelor radiaii electromagnetice parazite. Pe terenurile de aeronautic civil i n vecintatea acestora (inclusiv n perimetrul infrastructurilor aeroportuare i n mprejurimi), sigurana zborului impune: 1. stabilirea unor suprafee de protecie n jurul mijloacelor de navigaie aerian, n care sunt interzise amplasarea i utilizarea echipamentelor electrice, electrotehnice sau electronice generatoare de perturbaii electromagnetice, precum i existena/amplasarea obiectelor de orice natur (construcii, autovehicule, denivelri de teren etc.) - pentru prevenirea alterrii parametrilor operaionali ai mijloacelor de navigaie aerian respective; 2. stabilirea poziiilor de ateptare pe cile de rulare spre pist n corelaie direct cu forma i dimensiunile zonelor sensibile ILS i, consecutiv, amplasarea mijloacelor vizuale aferente (marcaje, barete-stop etc.) n afara acestor zone - pentru prevenirea accesului vehiculelor i/sau aeronavelor n zonele respective i, implicit, evitarea alterrii inacceptabile a semnalului ILS; 3. instituirea unui regim de control i limitare asupra dimensiunilor, formelor i poziiei/orientrii diferitelor obiecte (cldiri, panouri etc.) - pentru prevenirea reflexiilor parazite ale radiaiei electromagnetice i, implicit, conservarea performanelor operaionale ale echipamentelor de radionavigaie; 4. nlocuirea/eliminarea materialelor metalice utilizate la realizarea componentelor diferitelor obiecte (faade, nvelitori, mprejmuiri etc.) - pentru prevenirea reflexiilor parazite ale radiaiei electromagnetice i, implicit, conservarea performanelor operaionale ale echipamentelor de radionavigaie; 5. cunoaterea frecvenei i puterii de emisie a staiilor de emisie (radio, TV) - pentru prevenirea interferenelor cu frecvenele aeronautice;

6. identificarea i interzicerea/eliminarea altor elemente (construcii, echipamente, surse etc.) care, prin prezen sau funcionare, afecteaz ori pot afecta buna funcionare a mijloacelor de navigaie aerian i meteorologice. d) alte servitui (diverse) Terenurile de aeronautic civil i vecintile lor, n special perimetrele infrastructurilor aeroportuare i mprejurimile acestora, se afl sub incidena unor servitui aeronautice civile referitoare la: 1. identificarea tuturor obstacolelor semnificative i includerea acestora ntr-o baz de date specific - pentru stabilirea densitii obstacolelor i evaluarea riscului de coliziune; 2. verificarea din zbor, cnd este cazul, a influenei unor obiective/obstacole asupra parametrilor operaionali ai mijloacelor de navigaie aerian i/sau ai echipamentelor de la bordul aeronavelor pentru meninerea condiiilor de siguran a zborului; 3. evaluarea, unde este cazul, a implicaiilor prezenei n apropiere a unor reele rutiere i/sau feroviare cu trafic greu, intens, att sub aspectul obstacolrii (gabaritul autovehiculelor i al garniturilor de tren), ct i sub aspectul influenei asupra bunei funcionri a mijloacelor de navigaie aerian (mase metalice considerabile, aflate n micare) - pentru stabilirea i aplicarea msurilor operaionale care se impun; 4. msurarea nivelului de zgomot i zonarea acustic - pentru amplasarea i amenajarea corespunztoare a cldirilor aeroportuare, a cartierelor de locuine, a parapeilor antizgomot; 5. depistarea activitilor/surselor de poluare a aerului, apei i/sau solului i aplicarea msurilor de prevenire i/sau protecie necesare - pentru alegerea i amplasarea corespunztoare a instalaiilor tehnologice, tratarea adecvat a deeurilor, depozitarea corect a materialelor/substanelor poluante ori periculoase; 6. determinarea nivelului de radiaii electromagnetice i evaluarea influenei/efectelor i a limitelor expunerii la radiaii a persoanelor - pentru amplasarea i amenajarea corespunztoare a cldirilor, a locurilor de munc; 7. identificarea amplasrii i utilizrii dispozitivelor pirotehnice/explozive cu detonare prin telecomand radio - pentru adoptarea msurilor de coordonare a activitilor cu deintorii/utilizatorii dispozitivelor respective i prevenirea detonrii accidentale produse de radiaiile electromagnetice emise de echipamente aeronautice de la sol sau de la bordul aeronavelor care opereaz n zon; 8. posibilitatea ca unele terenuri aflate n vecintatea aeroporturilor s fac, n condiiile legii, subiectul exproprierii pentru cauz de utilitate public, n legtur cu dezvoltarea aeroporturilor respective; 9. identificarea i interzicerea/eliminarea altor elemente (construcii, amenajri, activiti, surse etc.) care, prin prezen sau funcionare, afecteaz sau pot afecta sigurana zborului i activitilor aeronautice; 10. impunerea de ctre Autoritatea Aeronautic Civil Romn (AACR) a unor restricii locale suplimentare, determinate de condiii specifice, particulare. Zone cu servitui aeronautice civile n funcie de particularitile fiecrui teren de aeronautic civil, proieciile orizontale ale suprafeelor de limitare a obstacolelor, ale suprafeelor de protecie a procedurilor de apropiere instrumental, ale suprafeelor de protecie a mijloacelor de navigaie aerian, ale altor categorii de suprafee sau cerine aeronautice (dup caz) definesc la sol (forma, dimensiuni, orientare) zona corespunztoare aflat sub incidena servituilor aeronautice civile.

Zonele cu servitui aeronautice civile sunt: 1. zonele de siguran asociate unui aerodrom, definite n funcie de: a) caracteristicile fizice i de operare ale aerodromului; b) caracteristicile suprafeelor de limitare a obstacolelor; c) caracteristicile suprafeelor de protecie a procedurilor de apropiere instrumental; d) amenajarea i dotarea tehnic de referin ale aerodromului; e) tipul i caracteristicile tehnice ale echipamentelor de radionavigaie din zona de aerodrom; f) programul de dezvoltare i/sau modernizare a aerodromului i a mijloacelor de navigaie aerian aferente; g) cerinele reglementrilor aeronautice naionale i/sau internaionale aplicabile; 2. zonele de protecie asociate mijloacelor de navigaie aerian, definite n funcie de: a) tipul i caracteristicile tehnice ale mijloacelor n cauz; b) caracteristicile suprafeelor de protecie ale mijloacelor respective; c) programul de dezvoltare i/sau modernizare a mijloacelor de navigaie aerian; d) cerinele reglementrilor aeronautice naionale i/sau internaionale aplicabile; 3. regiunile de control al traficului aerian din vecintatea aerodromurilor, definite n funcie de: a) criteriile operaionale specifice; b) reeaua cilor aeriene; c) caracteristicile suprafeelor de acoperire ale mijloacelor de navigaie aerian; d) programul de dezvoltare i/sau modernizare din domeniul aeronautic civil; e) cerinele reglementrilor aeronautice naionale i/sau internaionale aplicabile. Definirea zonelor cu servitui aeronautice civile implic precizarea urmtoarelor elemente: amplasare, form, orientare, dimensiuni/limite, caracteristici/condiii, restricii, obligaii etc. Elementele/caracteristicile zonelor cu servitui aeronautice civile pot suferi modificri n timp, ca urmare a modificrii prevederilor reglementrilor aeronautice naionale i internaionale aplicabile, dezvoltrii terenurilor de aeronautic civil, modernizrii mijloacelor de navigaie aerian etc. Zone de siguran Cu scopul limitrii nlimii obstacolelor, se stabilesc urmtoarele suprafee de siguran: - In perimetrul aerodromurilor pentru avioane: a) banda pistei de decolare-aterizare; b) prelungiri de oprire; c) prelungiri degajate; d) suprafaa de siguran la captul pistei; e) banda cilor de rulare; Zonele de siguran corespunztoare suprafeelor de siguran menionate la alin. (1) fac obiectul reglementrilor aeronautice privind controlul obstacolelor i celor referitoare la autorizarea/certificarea i exploatarea tehnic a aerodromurilor. n interesul siguranei zborului sunt interzise: a) amplasarea, construirea i/sau instalarea de obiective noi (mprejmuiri, drumuri, amenajri etc.), fr avizul de specialitate al Autoritii Aeronautice Civile Romne (AACR), inclusiv garduri, ci de rulare, platforme, mijloace de navigaie aerian (electronice i/sau vizuale) i meteorologice; b) denivelarea terenului peste limitele specifice admise de reglementrile aeronautice de profil; c) prezena obstacolelor fixe sau mobile, cu excepia mijloacelor de navigaie aerian (electronice i/sau vizuale) care nu pot fi nlturate din motive operaionale i care trebuie s aib structuri constructive i/sau de montaj frangibile; d) vegetaia i/sau culturile agricole neadecvate, care atrag ori favorizeaz concentrarea psrilor sau animalelor slbatice;

10

e) trecerea de fire electrice sau cabluri, altele dect cele instalate pentru buna desfurare a activitilor aeronautice; f) prezena surselor de radiofrecven care pot interfera cu mijloace de navigaie aerian; g) accesul neautorizat al persoanelor, vehiculelor sau animalelor; h) sursele poteniale de incendiu, de explozie etc.; i) orice alte construcii, amenajri i/sau activiti care afecteaz sau pot afecta sigurana operaiunilor de aerodrom. Cu scopul limitrii nlimii obstacolelor, se stabilesc urmtoarele suprafee de siguran: 1. n vecintatea aerodromurilor pentru avioane: a) suprafaa orizontal exterioar; b) suprafaa conic; c) suprafaa orizontal interioar; d) suprafaa de apropiere; e) suprafaa interioar de apropiere; f) suprafaa de tranziie; g) suprafaa interioar de tranziie; h) suprafaa de aterizare ntrerupt; i) suprafaa de urcare la decolare; 2. n vecintatea aerodromurilor pentru elicoptere (heliporturi): a) suprafaa conic; b) suprafaa orizontal interioar; c) suprafaa de apropiere; d) suprafaa de tranziie; e) suprafaa de urcare la decolare; f) prelungire degajat. Cerinele de limitare a obstacolelor aplicabile unui aerodrom pentru avioane se difereniaz n funcie de caracteristicile fizice ale pistei (pistelor) aerodromului i de tipul operaiunilor aeriene executate sau avute n vedere s se execute, pe baza unui cod de referin, care asociaz date privind facilitile de infrastructur i tipurile de aeronave care ar putea opera pe aerodromul respectiv. Codul de referin se compune din dou elemente: a) o cifr de cod, reflectnd distana de referin a aeronavei; i b) o liter de cod, reflectnd anvergura aripilor i ecartamentul (distana dintre flancurile exterioare ale anvelopelor) trenului principal de aterizare. Codul de referin al aerodromului este prezentat n tabelul de la pagina 12.

11

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI 2010 - 2011

3.LIMITAREA SI INLATURAREA OBSTACOLELOR Spatiul aerian din jurul aerodromurilor trebuie mentinut liber de orice obstacole, pentru a permite executarea in siguranta a operatiunilor de zbor de catre avioanele carora le sunt destinate aerodromurile respective si pentru a evita ca aerodromurile sa fie inchise din cauza existentei obstacolelor in vecinatatea lor. Acest lucru este realizat prin stabilirea unei serii de suprafete de limitare a obstacolelor, care definesc limitele pe care ar putea sa le atinga obiectele in spatiul aerian navigabil. Suprafete de limitare a obstacolelor Suprafata conica Descriere - Suprafata conica. Suprafata inclinata in sus si spre exterior, plecand de la marginea suprafetei orizontale interioare. Caracteristici.- Limitele suprafetei conice trebuie sa cuprinda : a) o limita inferioara, care coincide cu marginea suprafetei orizontale interioare; si b) o limita superioara, situata deasupra suprafetei orizontale interioare, la o inaltime specificata. Panta suprafetei conice trebuie sa fie masurata intr-un plan vertical perpendicular pe marginea suprafetei orizontale interioare. Suprafata orizontala interioara Definitie - Suprafata orizontala interioara este suprafata continuta intr-un plan orizontal, situat deasupra unui aerodrom si a imprejurimilor acestuia. Caracteristici - Raza, sau limitele exterioare ale suprafetei orizontale interioare, trebuie sa fie masurate plecand din unul sau mai multe puncte de referinta, stabilite in acest scop. Inaltimea suprafetei orizontale interioare trebuie sa fie masurata deasupra unui element de referinta de altitudine, stabilit in acest scop. Suprafata de apropiere Descriere - Suprafata de apropiere este reprezentata de un plan inclinat, sau o combinatie de planuri premergatoare pragului pistei. Caracteristici - Limitele suprafetei de apropiere trebuie sa cuprinda: a) o margine interioara de lungime specificata, orizontala si perpendiculara pe prelungirea axului pistei, situata la o distanta specificata inainte de prag;

13

b) doua laturi plecand din extremitatile marginii interioare, care se indeparteaza uniform cu o divergenta fata de prelungirea axului pistei; c) o margine exterioara, paralela cu marginea interioara; d) suprafetele de mai sus vor fi modificate corespunzator atunci cand sunt utilizate apropieri laterale, decalate sau curbilinii; cele doua laturi au originea pe limita interioara si diverg uniform, cu o valoare specificata, fata de axul central extins al proiectiei pe sol a traiectoriei laterale, decalate sau curbilinii. Cota marginii interioare trebuie sa fie egala cu cota punctului aflat la mijlocul pragului pistei. Panta (pantele) suprafetei de apropiere trebuie sa fie masurata (masurate) in planul vertical care contine axul pistei. Suprafata de apropiere interioara Descriere - Suprafata de apropiere interioara: o parte dreptunghiulara din suprafata de apropiere, aflata imediat inainte de pragul pistei. Caracteristici.- Suprafata interioara de apropiere trebuie sa cuprinda : a) o margine interioara, coincizand cu pozitia marginii interioare a suprafetei de apropiere, dar avand o lungime proprie, specificata; b) doua laturi plecand din extremitatile marginii interioare si prelungindu-se paralel cu un plan vertical care contine axul pistei; si c) o margine exterioara, paralela cu marginea interioara. Suprafata de tranzitie Descriere - Suprafata de tranzitie. Suprafata complexa, de-a lungul marginilor laterale ale benzii pistei si a unei parti a marginii suprafetei de apropiere, cu panta ascendenta si spre exterior pana la suprafata orizontala interioara. Caracteristici. - Limitele unei suprafete de tranzitie trebuie sa cuprinda : a) o margine inferioara, care incepe de la intersectia dintre marginea suprafetei de apropiere si suprafata orizontala interioara, ce coboara de-a lungul marginii suprafetei de apropiere pana la marginea interioara a acestei suprafete si se continua pe lungimea benzii paralel cu axul pistei; si b) o margine superioara, situata in planul suprafetei orizontale interioare.

14

Cota unui punct aflat pe marginea inferioara trebuie sa fie: a) in lungul marginii suprafetei de apropiere - egala cu cota suprafetei de apropiere in punctul respectiv; si b) in lungul benzii - egala cu cota punctului celui mai apropiat situat pe axul pistei sau pe prelungirea acestuia. Nota. - Din b) rezulta ca suprafata de tranzitie in lungul benzii trebuie sa fie curba - in cazul in care profilul pistei este curb - sau plana - in cazul in care profilul pistei este o linie dreapta. Intersectia dintre suprafata de tranzitie si suprafata orizontala interioara trebuie sa fie, de asemenea, o linie curba sau dreapta - in functie de profilul pistei. Panta suprafetei de tranzitie trebuie sa fie masurata in plan vertical, perpendicular pe axul pistei. Suprafata interioara de tranzitie Nota. Suprafata interioara de tranzitie constituie suprafata de limitare a obstacolelor pentru mijloacele de navigatie, aeronavele si celelalte vehicule care trebuie sa se afle langa pista, dar care - cu exceptia obiectelor frangibile - nu trebuie sa penetreze aceasta suprafata. Scopul suprafetei de tranzitie descrise in paragraful 1.13 este de a controla suprafata de limitare a obstacolelor pentru cladiri, etc. Definitie - Suprafata interioara de tranzitie: suprafata similara cu suprafata de tranzitie, dar mai apropiata de pista. Caracteristici.- Suprafata interioara de tranzitie trebuie delimitata astfel : a) marginea inferioara, care incepe de la capatul suprafetei interioare de apropiere, coboara pe latura ei pana la marginea interioara a acestei suprafete, apoi continua de-a lungul benzii paralel cu axul pistei, pana la marginea interioara a suprafetei de aterizare intrerupta, dupa care se ridica de-a lungul marginii suprafetei de aterizare intrerupta pana la punctul in care aceasta intersecteaza suprafata orizontala interioara; si b) marginea superioara, situata in planul suprafetei orizontale interioare. Cota unui punct situat pe marginea inferioara trebuie sa fie : a) in lungul marginii laterale a suprafetei interioare de apropiere si a suprafetei de aterizare intrerupta - egala cu cota in acel punct a suprafetelor respective; si b) in lungul benzii - egala cu cota punctului celui mai apropiat situat pe axul pistei sau pe prelungirea acestuia.

15

Nota. - Ca urmare a par. b), in lungul benzii suprafata interioara de tranzitie trebuie sa fie curba - in cazul in care profilul pistei este curb - sau plana, in cazul in care profilul pistei este o linie dreapta. Intersectia dintre suprafata interioara de tranzitie si suprafata orizontala interioara trebuie sa fie, de asemenea, o linie curba sau dreapta - in functie de profilul pistei. Panta suprafetei interioare de tranzitie trebuie masurata intr-un plan vertical perpendicular pe axul pistei. Suprafata de aterizare intrerupta Definitie - Suprafata de aterizare intrerupta: plan inclinat, situat la o distanta specificata dupa pragul pistei si care se afla in suprafata interioara de tranzitie. Caracteristici. - Suprafata de aterizare intrerupta trebuie sa fie delimitata astfel : a) o margine interioara, orizontala, perpendiculara pe axul pistei si situata la o distanta specificata dupa prag; b) doua laturi pornind din extremitatile marginii interioare, divergente uniform cu o proportie specificata fata de un plan vertical trecand prin axul pistei; si c) o margine exterioara, paralela cu marginea interioara si situata in planul suprafetei orizontale interioare. Cota marginii interioare trebuie sa fie egala cu cota punctului unde aceasta intersecteaza axul pistei. Panta suprafetei de aterizare intrerupta trebuie sa fie masurata intr-un plan vertical care trece prin axul pistei. Suprafata de urcare la decolare Descriere - Suprafata de urcare la decolare. Plan inclinat, sau o alta suprafata specificata, situata dincolo de capatul unei piste sau al unei prelungiri degajate. Caracteristici.- Suprafata de urcare la decolare trebuie sa fie delimitata astfel: a) o margine interioara, orizontala si perpendiculara pe axul pistei, situata fie dincolo de capatul pistei, la o distanta specificata, fie la extremitatea prelungirii degajate - atunci cand pista are o prelungire degajata a carei lungime este mai mare decat distanta specificata mentionata anterior; b) doua margini laterale care, pornind din capetele marginii interioare, se indeparteaza uniform cu o proportie specificata fata de directia de decolare, pana la o latime finala specificata si se continua cu aceasta latime pe restul suprafetei de urcare la decolare paralele pe acea latime; si c) o margine exterioara orizontala si perpendiculara pe directia de decolare specificata.

16

Cota marginii interioare trebuie sa fie egala cu cota punctului celui mai ridicat, situat pe prelungirea axului pistei, intre capatul pistei si marginea interioara, cu exceptia cazului in care pista este prevazuta cu o prelungire degajata in care caz cota marginii interioare trebuie sa fie egala cu cea a punctului celui mai ridicat de pe sol, situat pe axul prelungirii degajate. In cazul unei traiectorii de decolare rectilinii, panta suprafetei de urcare la decolare trebuie sa fie masurata intr-un plan vertical care trece prin axul pistei. In cazul unei traiectorii de decolare cu viraj, suprafata de urcare la decolare trebuie sa fie o suprafata complexa, continand dreptele orizontale perpendiculare pe linia mediana a traiectoriei respective, iar panta acestei linii mediane trebuie sa fie aceeasi ca in cazul unei traiectorii de decolare rectilinii. 2. Cerinte pentru limitarea obstacolelor Nota. - Cerintele pentru suprafetele de limitare a obstacolelor sunt stabilite pe baza modului in care se intentioneaza sa fie folosita o pista - adica pentru decolari sau aterizari - si a tipului operatiunilor de apropiere, fiind destinate aplicarii in cazul in care pista este folosita in conditiile respective. In cazul in care operatiunile aeriene sunt executate catre si dinspre ambele directii ale pistei, functia anumitor suprafete poate sa se anuleze, datorita cerintelor mai restrictive impuse de alte suprafete situate dedesubtul lor. Piste neinstrumentale Pentru o pista neinstrumentala trebuie stabilite urmatoarele suprafete de limitare a obstacolelor: - suprafata conica; - suprafata orizontala interioara; - suprafata de apropiere; si - suprafete de tranzitie. Deasupra unei suprafete de apropiere sau a unei suprafete de tranzitie trebuie interzise obiecte noi, sau suprainaltarea celor existente - cu exceptia cazului in care autoritatea corespunzatoare considera ca un obiect sau o suprainaltare sunt acoperite de un obiect fix existent. Deasupra suprafetei conice sau a suprafetei orizontale interioare ar trebui sa fie interzise obiectele noi sau suprainaltarea obiectelor existente - cu exceptia cazului in care autoritatea corespunzatoare considera ca un obiect este acoperit de un obiect fix existent, sau in care, in urma unui studiu aeronautic, s-a stabilit ca obiectul nu va afecta siguranta exploatarii aeronavelor, sau ca nu va influenta semnificativ regularitatea operarii avioanelor.

17

Obiectele existente, care depasesc suprafetele cerute, ar trebui, pe cat posibil, sa fie indepartate exceptand situatia in care Autoritatea Aeronautica considera ca obiectul este acoperit de un alt obiect fix existent, sau in care, in urma unui studiu aeronautic, s-a stabilit ca obiectul nu va afecta siguranta exploatarii aeronavelor sau ca nu va influenta semnificativ regularitatea operarii avioanelor. La examinarea tuturor proiectelor de constructii, Autoritatea de Stat si Autoritatea Aeronautica trebuie sa aiba in vedere si o eventuala transformare a unei piste neinstrumentale intr-una instrumentala, precum si de cerintele ce decurg pentru suprafete mai restrictive de limitare a obstacolelor. Piste cu apropiere fara precizie Pentru o pista cu apropiere de neprecizie trebuie stabilite urmatoarele suprafete de limitare a obstacolelor: - suprafata conica; - suprafata orizontala interioara; - suprafata de apropiere; si - suprafete de tranzitie. Suprafata de apropiere trebuie sa fie orizontala dincolo de punctul in care panta de 2,5 % intersecteaza: a) un plan orizontal aflat la 150 m deasupra cotei pragului; sau b) planul orizontal care trece prin varful oricarui obiect care determina cota / inaltimea de trecere peste obstacole (OCA/H), si anume, din cele doua punctul cu inaltimea mai mare. Deasupra unei suprafete de apropiere, la mai putin de 3 000 m de marginea ei interioara, sau deasupra unei suprafete de tranzitie, trebuie interzise obiectele noi, sau suprainaltarea celor existente, cu exceptia cazului in care autoritatea competenta considera ca un obiect sau o suprainaltare sunt acoperite de un obiect fix existent. Deasupra suprafetei de apropiere la mai putin de 3000 m de marginea interioara, deasupra suprafetei conice sau a suprafetei orizontale interioare ar trebui interzise obiectele noi sau suprainaltarea celor existente - cu exceptia cazului in care autoritatea competenta considera ca obiectul este acoperit de un alt obiect fix existent, sau in care, in urma unui studiu aeronautic, s-a stabilit ca obiectul nu va afecta siguranta exploatarii aeronavelor, sau ca nu va influenta semnificativ regularitatea operarii avioanelor.

18

Obiectele existente deasupra oricareia dintre suprafetele mentionate anterior ar trebui, pe cat posibil, sa fie inlaturate - cu exceptia cazului in care Autoritatea Aeronautica considera ca un obiect este acoperit de un alt obiect fix existent, sau in care, in urma unui studiu aeronautic, s-a stabilit ca obiectul nu va afecta siguranta exploatarii aeronavelor, sau ca nu va influenta semnificativ regularitatea operarii avioanelor. Piste cu apropiere de precizie Pentru pistele cu apropiere de precizie de Categoria I trebuie stabilite urmatoarele suprafete de limitare a obstacolelor: - suprafata conica; - suprafata orizontala interioara; - suprafata de apropiere; si - suprafete de tranzitie. - suprafata interioara de apropiere; - suprafata interioara de tranzitie; si - suprafata de aterizare intrerupta. Pentru pistele cu apropiere de precizie categoriile II si III trebuie stabilite urmatoarele suprafete de limitare a obstacolelor: - suprafata conica; - suprafata orizontala interioara; - suprafata de apropiere si suprafata interioara de apropiere; - suprafata de tranzitie; - suprafata interioara de tranzitie; si - suprafata de aterizare intrerupta. Suprafata de apropiere trebuie sa fie orizontala dincolo de punctul in care panta de 2,5 % intersecteaza : a) un plan orizontal aflat la 150 m deasupra cotei pragului; sau b) planul orizontal ce trece prin varful oricarui obiect care determina inaltimea de siguranta fata de obstacole.

19

Deasupra suprafetei interioare de apropiere, suprafetei interioare de tranzitie si suprafetei de aterizare intrerupta, obiectele fixe trebuie interzise - cu exceptia obiectelor frangibile care, datorita functiunilor lor, trebuie sa fie amplasate pe banda. Obiectele mobile trebuie interzise deasupra acestor suprafete in perioada folosirii pistei pentru aterizari. Deasupra unei suprafete de apropiere sau a unei suprafete de tranzitie trebuie interzisa prezenta obiectelor noi, sau suprainaltarea celor existente - cu exceptia cazului in care Autoritatea Aeronautica considera ca un obiect nou sau o suprainaltare sunt acoperite de un obiect fix existent. Ar trebui interzisa prezenta obiectelor noi, sau suprainaltarea celor existente, deasupra suprafetei conice sau a suprafetei orizontale interioare - cu exceptia cazului in care Autoritatea Aeronautica considera ca un obiect este acoperit de un alt obiect fix existent, sau in care, in urma unui studiu aeronautic, s-a stabilit ca obiectul nu va afecta siguranta exploatarii aeronavelor, sau ca nu va influenta semnificativ regularitatea operarii avioanelor. Obiectele existente deasupra unei suprafete de apropiere, a suprafetelor de tranzitie, a unei suprafete conice si suprafete orizontale interioare ar trebui sa fie inlaturate - cu exceptia cazului in care Autoritatea Aeronautica considera ca un obiect este acoperit de un alt obiect fix existent, sau in care, in urma unui studiu aeronautic, s-a stabilit ca obiectul nu va afecta siguranta exploatarii aeronavelor, sau ca nu va influenta semnificativ regularitatea operarii avioanelor. Nota.- Din cauza pantelor transversale sau longitudinale pe o banda a pistei, in anumite cazuri, marginea interioara a suprafetei de apropiere sau anumite parti ale acestei margini pot fi sub cota respectiva a benzii. Recomandarea nu impune ca banda sa fie nivelata la inaltimea marginii interioare a suprafetei de apropiere si nici ca ridicaturile naturale de teren sau obiectele de dincolo de sfarsitul benzii, situate deasupra suprafetei de apropiere, dar aflate sub nivelul acesteia, sa fie indepartate - cu exceptia celor care se considera ca ar putea pune avioanele in pericol. Piste destinate decolarii Pentru o pista destinata decolarii trebuie stabilita urmatoarea suprafata de limitare a obstacolelor si anume: - suprafata de urcare la decolare. Dimensiunile suprafetei trebuie sa nu fie mai mici decat cele prezentate in RACR AD PETAcu exceptia ca se poate adopta o lungime mai mica pentru suprafata de urcare la decolare, in cazul in care aceasta lungime mai mica este compatibila cu masurile procedurale adoptate pentru reglementarea zborului avioanelor la plecare. Ar trebui examinate caracteristicile de exploatare ale aeronavelor pentru care este destinata pista, pentru a vedea daca este avantajos ca panta prezentata in Tabelul 4- 2 sa fie micsorata avand in vedere satisfacerea conditiilor critice de exploatare. Daca panta specificata se reduce, se modifica corespunzator si lungimea suprafetei de urcare la decolare, astfel incat sa se asigure protectia necesara pana la o inaltime de 300 m.

20

Nota.- In cazul in care conditiile locale difera mult de conditiile atmosferei standard de la nivelul marii, se recomanda ca pantele prezentate in Tabelul 2 sa fie micsorate. Micsorarile depind de diferenta dintre conditiile locale si conditiile atmosferei standard de la nivelul marii, de caracteristicile de performanta si de cerintele operationale ale aeronavelor pentru care este destinata pista. Deasupra unei suprafete de urcare la decolare trebuie interzise obiecte noi, sau suprainaltarea celor existente, cu exceptia cazului in care Autoritatea Aeronautica considera ca noile obiecte sau suprainaltarea sunt acoperite de un obiect fix existent. In cazul in care nici un obiect nu ajunge pana la suprafata de urcare la decolare cu panta de 2% (1:50), obiectele noi ar trebui limitate, pentru a proteja suprafata existenta degajata de obstacole, sau o suprafata cu o panta pana la 1,6% (1:62,5). Obiectele existente deasupra unei suprafete de urcare la decolare trebuie sa fie inlaturate cu exceptia cazului in care Autoritatea Aeronautica considera ca un obiect este acoperit de un alt obiect fix existent, sau cand, in urma unui studiu aeronautic, s-a stabilit ca obiectul nu va afecta siguranta exploatarii aeronavelor, sau ca nu va influenta semnificativ regularitatea operarii avioanelor. Obiecte situate in afara suprafetelor de limitare a obstacolelor Autoritatea Aeronautica trebuie consultata in legatura cu orice constructie care se propune a fi realizata dincolo de limitele suprafetei de limitare a obstacolelor si a carei inaltime depaseste o valoare stabilita de aceasta autoritate, pentru a permite efectuarea unui studiu aeronautic privind efectele asupra operarii aeronavelor pe care le-ar putea avea constructia respectiva. In zonele situate dincolo de limitele suprafetei de limitare a obstacolelor, se recomanda sa fie considerate obstacole cel putin acele obiecte care au o inaltime de 45 m sau mai mult deasupra solului - cu exceptia cazurilor in care, in urma unui studiu aeronautic special, s-a ajuns la concluzia ca ele nu constituie un pericol pentru aeronave. Nota. - Acest studiu ar trebui sa se ocupe de natura operatiunilor in cauza si sa faca o distinctie intre zborurile de noapte si cele de zi. Alte obiecte Obiectele care nu strapung o suprafata de apropiere, dar care pot avea o influenta negativa asupra amplasarii sau functionarii optime a mijloacelor vizuale si nevizuale, se recomanda sa fie pe cat este posibil indepartate. Orice lucru care - in opinia Autoritatii Aeronautice si in urma unui studiu aeronautic - ar putea constitui un pericol pentru aeronavele aflate fie pe suprafata de miscare, fie in spatiul aerian din interiorul limitelor suprafetei orizontale interioare si al suprafetei conice, poate fi considerat obstacol si, in masura posibilitatilor, indepartat.

21

4. BIBLIOGRAFIE Internet - www.scritube.com; Ministerul Transporturilor.

22