Sunteți pe pagina 1din 4

IMPORTANA BASMULUI N PROCESUL INSTRUCTIVEDUCATIV DIN GRDINI Basmele sunt miturile vechilor popoare aprute odat cu viaa insi

i pe pmntul nostru. Evoluia i modernizarea lor rmn totui n continuare un mit, fiindc povestirea real reia prin seducia vorbelor tot ceea ce popoarele au reinut i apoi au transmis mai departe. Lectura lor este o vraj pentru toate vrstele, deoarece seduce prin redarea vieii n ce are ea mai real, dar i prin nfiarea luptei tensionate dintre bine i ru, n care triumf n marea majoritate a cazurilor binele, att de dorit de oricine i oriunde. n formularea lui G.Calinescu: Basmul e un gen vast, depind cu mult romanul, fiind mitologie, epic, tiin, observaie, moral etc. nainte de a fi spuse copiilor, basmele constituiau, de fapt, istoria retrit mitic a tuturor popoarelor. Ele i menin peste timp valoarea lor de iniiere n viaa colectivitii. Etnologii identific n peripeiile lui Ft - Frumos probele arhaice pe care, la hotarul vrstelor, tinerii trebuiau s le treac pentru a fi integrai n societatea adult. Aproape toate basmele sunt axate pe un personaj tnr, care este supus unui numr de ncercri decisive. Dup un ir de ntmplri eroice, care verific vitejia, ca i nelepciunea, fora fizic, dar i tria de caracter, tnrul, fie el fecior de oameni sraci sau fiu necunoscut al unui mprat, i capt rsplata simbolic: cstoria cu o fat de mprat i mpria. Evenimentul basmelor se situeaz, cum spune o expresie consacrat de tiina miturilor ,in illo tempore (n vremea aceea), o vreme nedeterminat. Basmul l traduce prin ritualul A fost odat ca niciodat, echivalent n toate limbile. Eroii principali nu mbtrnesc, i reduc n esen biografia la vrsta peripeiilor lor. Tot ceea ce urmeaz poate dura la nesfrit, neschimbat. Dup cstoria cu fata mpratului, acetia pot tri fericii pn n ziua de azi . Mai putem afla despre ei cum s-au nscut, cum cresc ntr-o zi ct alii n de-a lungul anilor i sar peste copilrie, pentru a deveni dintr-o dat eroi la vrsta aventurii. Fara a constientiza, prescolarul reface,generatie dupa generatie, drumul acestui erou care intra dintr-o data in randurile oamenilor mari.Povestea lui se termina totdeauna in chip fericit , dar trece prin realitatea faptelor, care-l duc de la nestiinta si imaturitate la varsta

superioara a adultului .Basmul stimuleazadescentrareacopilului, creandu-i jocul de perspective, care il fac sa se poata pune in locul altuia si sa gaseasca in altul ceva din el insusi.Lumea de fictiune a basmului il initiaza pe copil in legi ale relatiilor umane.Copilul traieste, intr-un plan imposibil,o problematica fundamental reala, care confrunta existente si valori.Basmul, prin ecourile sale afective, este menit sa-l ancoreze pe copil in realul insusi, sa nu ramana in tara zanelor, decat spre a privi spre lumea din jurul sau, dintr-o perspective mai larga si mai acesibila lui. Actiunea basmului se coreleaza treptat cu alti factori ai progresului intelectual si etic. Urmarirea unui basm, cu itinerarele lui previzibile si cu partea imprevizibila a fiecarei actiuni in parte, ii aduce prescolarului satisfactia unui efort de atentie, la rezolvarea unor dileme.El ia parte mintal la acestea si e incantat sa fie martorul desfasurarii ei concrete.Pe de alta parte, miraculosul din basm are rolul sau specific, ca o cale de asimilare a noului de catre copil. Povestirile sunt un mijloc instructiv-educativ cu eficienta in gradinita de copii.Ele contribuie la largirea orizontului copiilor, la dezvoltarea tuturor proceselor psihice(gandirea, memoria, imaginati si atentia), a limbajului sub toate aspectele sale, la educatia morala si estetica a copiilor.Cunoasterea la nivelul povestirii,este confuntata permanent cu cea din planul cunoasterii senzoriale, individuale.Copiii asociaza experientei lor capacitatea de a transforma realitatea pe plan imaginar,iar elementele familiare se impletesc cu altele necunoscute.Se face trecerea intr-o lume noua, ce se cere cucerita si de aici farmecul deosebit al povestilor.Ascultand povesti, copiii fac comparatii, asemanari, deosebiri, si din aceasta confruntare apare atitudinea personala, critica, fata de situatiile din povestire.Din faza de uimire de la inceput, copilul trece la a doua faza,aceea de meditatie, care coincide cu confruntarea pe plan mintal unde se stabilesc legaturi generale, asociera intamplarilor noi cu altele vechi, gasirea unor solutii,si de aici trece la ultima faza-luare atitudinii-acordul sau dezacordul cu actiunea, cu faptele si situatiile in care se afla eroii pozitivi sau negative. Lumea povestilor este construita pe o anumita stereotipie a personajelor si temelor fata de care copilul isi manifesta simpatia sau antipatia, de care isi leaga modelele etice sau isi exprima

respingerile.De aici decurge eficienta lor formative in educarea copiilor. Prin continutul lor, basmele furnizeaza cunostinte privitoare la cel mai variate aspecte de viata.In procesul ascultarii unui basm este antrenata intreaga sa activitate psihica.Copilul iese din starea de pasivitate, urmareste cu atentie cele povestite, memoreaza, compara si analizeaza materialul, face legaturi de cauzalitate, stabileste relatii intre fapte si personaje, se familiarizeaza cu frumusetea si expresivitatea limbii:expresii poetice, epitete, formulari stereotipe, formule flexionale sau grupuri sintactice.Toate acestea daca sunt inglobate corect in vocabularul copilului contrbuie la educarea limbajului acestora.Intelegera unor legi elementare sau fundamentale ale lumii, I se inlesneste copilului prin natura specifica a confruntarilor din lumea basmelor.Acestea se intemeiaza pe ciocnirea dintre esenta si aparenta, dintre ascultare si neascultare,adica pe ciocnirea dintre virtuti si defecte, dintre bine si,rau, dintre adevar si minciuna. Copilul invata din basme sa dispretuiasca lacomia, zgarcenia, rautatea, lasitatea si alte trasaturi urate de caracter intalnite la personajele negative.In acelasi timp admira bunatatea, cinstea,curajul, perseverenta personajului principal, pe care-l indragesc si de care se bucura sau se interesaza, pentru a carui soarta sufera sau sunt satisfacuti.Actiunea educatoarei care intelege bine rosturile povestirii, trebuie sa tinda sa valorifice,pe toate planurile nevoile si posibilitatile prescolarului. Copilul nu va putea sa inteleaga continutul unui basm atat timp cat el nu are capacitatea de a asculta si nu poate asculta daca nu are auzul fonematic format,daca nu este capabil sa distinga sunetele.El nu va putea sa exprime gandurile si sentimentele sale daca n-a fost pus in mod organizat sa povesteasca, sau sa raspunda la intrebari.Pentru realizarea acestor obiective n procesul instructiv-educativ din grdini se impune respectarea factorilor individuali de comportament i a factorilor educaionali. Ce-l determin pe copil s asculte o poveste? Este capabil s asculte, s urmreasc un ir de aciuni? Basmul i afl funcia deplin i continu din momentul n care copilul intrat la vrsta precolaritii este apt s devin destinatarul unui mesaj mai complex. Cu i fr ajutorul unor ilustraii copilul

ncepe s poat recepta un text epic, o ntmplare sau un ir de peripeii. Valoarea instructiv-educativ a basmului const, aadar, n calitatea de a stimula i dezvolta personalitatea copilului n mod complex: n plan intelectual, n plan afectiv, n plan moral i comportamental. Astfel, n plan moral-comportamental, copilul de vrst precolar mic nu are o motivaie intern asupra comportrilor sale. El ascult i se supune datorit autoritii ctigate de educatoare sau printe, ns pe msur ce ptrunde n mpria basmelor se contureaz i modelele pe care acesta le poate copia. Cu toate c n vremurile contemporane nu ntotdeauna nvinge binele sau adevrul nu iese repede la iveal, noi, educatoarele, trebuie s demonstrm copiilor c binele pe care-l facem celor din jur, prin valenele lui pozitive se va rsfrnge i asupra noastr, iar munca fcut cu perseveren i profesionalism ne va ajuta s nvingem.