Dr.

AUREL POPESCU-BALCE~TI

-SPIRIT $1 SUFLET REINCARNAREA

,

*SPIRIT $1 SUFLET* , *PACATUL $PIRITUAL*

"

..

*PUR1FICAREA
. ., .

SPIRITULUI*

*JUDECATA SPIRITULUI

DUPA MO~TE*
'. "

*DESTINUL OMULUI PRIN SPIRIT* *CON$TIINTA$IPERSONALITATEA* *SUGESTIE $ISUGESTIBILITATE*

. *REiNCARNAREA ok

*INITIEREA iN CUNOA$TEREA ~UMII SPIRITUrUE*

./

1 I

Dr. AUREL POPESCU-BALCE~TI

I I

SPIRIT-~I SUFLET " REINCARNAREA

.

*SPIRIT $1 SUFLET* *PACATUL SPIRITUAL * *PURIFICAREA SPIRITULUI* *JUDECATA SPIRITULUI DUPA MOARTE* *DESTINUL OMULUI PRIN SPIRIT* *CON$TIINTA $1 PERSONALITATEA * *SUGESTIE $1 SUGESTIBILITATE*
~ *REiNCARNAREA*

*INiTIEREA iN CUNOA$TEREA LUMII SPIRITUALE* "

EDITURA TRIUMF

Piirinlilor mei, Savu ~i Eli$abeta, care mi-au oferit bucuria inlelegerii lumii, cu recllno~tinlii, cu admiralie # dragoste.

Ato;nuleste mai degrabii energie decat materie, iar energia atomicii este in special 'materia spiritului. A. Einstein

PREFATA ,
Cred ca nu exista nici un om dotat cu simtul responsabilitiitii personale sau colective care sa nu se intrebe, la un moment d<itin viata hii, ce se va intampla cu el 0 data cu moartea sa fizica, de ce s-a nascut ~ide ce trebuie sa moara, de ce viata in general este atiltde relativa ~iatat de nedreapta pentru unii ~ifoarte fericitiipentru altii. Exista sau nu existii Dumnezeu? Exista sau nu exista un spirit? f>ice reprezinta el, este la fel de muritor ca ~i persoana noastra fizica sau el este nemuritor? A~este intrebari mi Ie-am pus ~i eu, fiind impresionat in mod deosebit de ceea ce am putut sa constat prin prisma carierei mele profesionale, aceea de medic chirurg, avand posibilitatea sa observ foa~e bine fenomenul vietii, dar la fel de bine ~ipe cel al mortii. Aceste intrebari despre misterul vietii noastre apar in special in jurul varstei de patruzeci de ani ~i aceasta se datoreaza dezvoltarii sufletului ratiunii ~ial con~tiintei injurul acestei varste. Intr-adevar, dad la ~apte ani apare corpul eteric al copilului, la paiprezece ani apare corpul astral, la douazeci ~i unu de ani sufletul sensibilitatii, la douiizeci ~iopt de,ani sufletul ratiunii ~i la treizeci ~icinci de ani sufletul con~tiintei. Aceste ultime doua suflete, al ratiunii ~ial con~tiintei, se dezvolta la maximum intre treizeci ~i cinci-patruzeci de ani. Aceasta este explicatia din punct de vederespiritual al acestor fnlrmintiirisuflete~ti.

I
I

---

SPIRIT SI SUFLET - REtNCARNAREA

Pe cine oare nu a impresionat moartea tatalui, a mamei sau a unei alte persoane iubite? Suferinta sufleteasdi se vede pc chipul fiediruia, fata devine trista ~i exprima deprimarea, parca se vad ei in~i~i in acee~i situatie. Fiecare ar dori sa ~tie.daca se ~vamai intalni vreodata cu accste fiinte dragi, ~i. dacli se va mai intalni, cum ~i utide, de indata ee corpul lor fizic I-au lasat intt-un cimitir aeoperit eu pamant pentru totdeauna. Raspunzand aeestor intrebari; fir~ti pentru oricine are 0 ratiune, am incereat sa dau un raspuns prin interpretarea doctrinei anlropozoficc ~i a ~tiin!ei spirituale, fapt ce a condus la aparitia primei mele carti, Enigma vietii # a mort;;, carte care a fost primita cu foarte mare inlere5 de catre eititorii din tara noastrii ~i chiar de
. pc alte meridiane. . .~m primit st~tede scrisori de .la cititorii mej, din peste 0 suta de ora~e de pc tot euprinsul {arii ;:i din multe alte 10eaIitati rurale, prin care mi-au tmnsmis aprecieri pozitive la adresa ciirtii, ceea ee a .constituit un act deincurajare. Trebuie insa sa recunosc ca am primit ~i scrisori din partea reprezentantilor bise~icii, care nu sunt in totalitate de aceea~i parere cu mine ~i care rni-au adus' c!tiar multe critici. Daca redau in cateva cuvinte tema principala a primei mele c5.rt,i,aceasta s-ar rczuma 1:1ditc'.'3 idei principale. in primul rand, ~deea ca exista un DUlnnezeu atotputernic care a creat tot univ~\sul. indusiv pe em. . in CildOliea rand, ideea ca ill fieeare fiinta omeneasca exista 0 fom1a de energie speciala, de provenienta divina, care formeazii spiritul nQstru ~i care cstc n~inuritor, ~i in al treilea rand ca acest spirit :;c rcin,:emeaz.i in fiecare dintre noi, 0 data cu na~terea noastra. c3 eI nu vine nici de la tata ~i nici de la mama ~i este reincarnarea unui spirit anat in spatiul astral, al unui om mort, care este trimis de spiritele superioare pentru a se putea purifiea de abaterile C:kla legile cosmice divine pe care le-a sava~it in alte vieti pamame:1ti anterioare. in c~a d.;-;t djua carte pe care 0 public de aceasta data, r~:::u u . tema ClinOSctlla pan a in secolul al VI~Ip.~C.il. dar care din ace! mOIT.l~nt fost uitata san VOil inliiturata. Est~ aceea de a face 0 a

Dr. Aurel PQ.I!escu-Bilcesti

I I
I

\
I I

distinctie neta intre notiunea de spirit ~icea de suflet. Chiar biserica cre~tina vorbe~te de spirit ~i de suflet intelegand acela~i lucru. De fapt, aceasta uitare voita a distinctiei dintre cele doua nOfiuni este urmarea adoptarii doctrinei diofizitilor in urma Conciliului ecumenic de la Constantinopol, din anul 553, cand sub imparatul lustinian a fost inliituratii din Nou/ Testament doctrina monofizitii sustinutii de primii teologi considerati Capiirinti ai bisericii cre~tine, in frunte cu Origene. Doctrina monofizitii sustinea cii Iisus Hristos a r~prezentat douii naturi, omul ~i Dumnezeu in aceea~i persoanii; aceasta insemna admiterea spiritului ca scanteie divinii ~ireincarnarea lui. Adoptand doctrina diofizitii, cum cii Iisus a reprezentat cele douii naturi in doua persoane diferite, implicit s-a renuntat la ideea de spirit ~i reincarnate. Dacii panii in anul 553 se vorbea de cele doua notiuni, spirit ~isuflet, in mod separat, in nici 0 documentatie nu am gasit ~i o explicatie prin care s-ar diferentia cele doua notiuni. lata de ce consider ca un inceput felul cum eu am incercat.sa Ie definesc ~i sa Ie explic, apeland la cuno~tinte din ~tiinta spirituala, caci gasesc ca este normal sa ne referim la aceasta atunci cand vorbim de spirit. Patrunzand mai profund. in descrierea celor doua notiuni, am descris atributele principale ale lor ~i felul cum ele se dezvoltii, . incepand de fa nou-nascut pana la omul matur. Citind cu atentie ideile acestei caqi, yeti intelege mai bine ceea ce am dorit sa descriu in prima carte ~i consider ca am dat foarte multe raspunsuri la nenumarate intrebari exprimate de cititorii mei in scrisorile pe care mi Ie-au trimis. De asemenea.scriindcapitoleledesprepacatulspiritual~ipurificarea spirituala prin ascezii, rugiiciune, post ~idragoste divina, am vrut sa arat ca sunt intru totul de acord cu tot ceea ce sustine biserica din acest punct de vedere, aratand in acela~itimp ~iexplicatia spirituala pe care trebuie sa 0 cunoasca credincio~ii, deoarece nu este suficient sa sustii teza "crede ~i.nucerceta". Strans corelat cu aceste

doua capitoleeste i partea referitoarela judecata- spiritului upa. d

{

rooarte, datorita careia se determina destinul nostru intr-o viata paroanteasca, deci intr-o noua reincarnare.

__ __

__ __ ___ __ - - __ - n_

_ __ _

________

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

Capitolele consacrate con~tiintei ~i personalitiitii, precum ~i tulburarilor lor, permit cititorilor sa gaseasca 0 prima explicatie din punct de vedere spiritual a aparitiei bolilor psihice in general ~i a tulburarilor de con~tiintii~i personalitate it;lspecial, caci medicina r/asica nu a reu~it pana in prezent sa giiseasca 0 explicatie cat de cat plauzibila a aparitiei acestora. Din a~est punct de vedere, consider de asemenea ca explicatia spirituala este 0 noutate in materie. Ea se rezuma in a datora aparitia acestor boli in pierderea de corp astral, aceasta energie ce imbracii.. spiritul, Eul nostru, catre exterior prin fisurarea barierei atomice ce separa corpul astral de corpul eteric. Existenta lumii suprasensibile, aceea a spiritelor care i~i pastreazii identitatea personala ~icon~tiinta de sine ~idupa moarte, dovedita prin spiritism ~i materializari de fantome, se' poate.

cunoa~teprin actulde initierefoartebine cunoscutla oracoleledin

Antichit~te, dar la fel de bine ~i la miiniistiriJe'din Tibet din zilele noastre. Ea c~nsta dintr-o educatie persevertmta a gandirii 11ia vointei noastre, prin care reu11imsa desprindem, de corpul fizic ~i eteric, spiritul11iinveli11urile sale astrale 11i, rin vederea ~i auzul astral, sa p reu11im sa intram in contact cu aceasta lume reala astral ii, necunoscutii nouii. Comunicarea dintre noi ca spirite intrupate cu spiritele mortilor ~i cele ale sfintilor, inclusiv cele din sfera divina, se face prin gandire, gandul poarta in ellegatura specifica acestei comunicari ~i in aceasta i11i re explicatia in special rugaciunea pe care 0 facem a catre divinitate, caci in rugaciune, mai ales cea fiicutiiin biserica, se inalta gandul nostru catre Dumnezeu. Dad citim 11i ceastii carte, lumea va deveni mai buna ~i mai a dreaptii, mai credindoasii in Dumnezeu 11iin puterea spiritului, consider ca mesajul acestei ciirti a fost atins. Autorul

CUVANT INAINTE
Din ~ele mai vechi timpuri, oamenii s-au intrebat daca dupa moarte mai ramane ceva din fiinta omeneasca. Dupa modul cum sa raspuns la aceasm intrebare, filozofii s-au impartit in doua categorii: unii considera ca toam existenta unui individ este aceea pe care 0 traie~te in viata pamanteasca ~i ca 0 dam cu moartea nu mai ramane nimic din el, in afara numetui ~i a amintirii lui. Ace~tia sunt materiali~tii, pentru care nu exista decat materia, materie care dupa moarte se descompune sub influenta celei de a doua legi a termodinamicii. Conform conceptiei lor, elementul primordial a fost materia, iar con~tiinta este un atribut secundar al ei. o aim categorie de filozofi sunt ideali~tii, care considera ca, in afara corpului fizic al omului, mai exism in interiorul fiintei lui ~i0 aim componenm, imateriala ~i invizibila, care nu dispare 0 dam cu moartea noastra, caci ea este nemuritoare. Ei au denumit aceasta componenta sujlet sau spirit, caumnd chiar sa giiseasca locul unde ea s-ar afla in corpul omului. Aceste cautari nu au reu~it nici pana "astazi sa afle cu certitudine unde i~i are acesta sediul. Aceasm conceptie idealism sustine ca element primordial spiritul, iar materia ca un produs secundar allui. Cartea pe care mi-am propus sa 0 scriu incearca sa faca 0 descriere a acestei energii pe care 0 numim spirit ~iin acel~i timp sa faca 0 distinctie fatii de notiunea pe care multi 0 numesc suflet. .Pentru a intelege considerentele care au stat la baza ideii mele, trebuie sa descriu mai intai alcatuirea corpului omenesc din punct de vedere spiritual. Pentru aceasta, este obligatoriu sa cuno~tem ce este corpul eteric ~i ce este corpul astral, aceasta pentru ca spiritul este cuprins in corpul astral care imbraca Eul nostru, scanteia divina din noi, aceea care vine la reincarnare 0 data cu na~terea fiecarui individ, el reprezentand spiritul unui om mort, aflat in spatiul astr&1 ~i care vine la reincarnare pentru 0 noua evolutie pamanteasca in scopul purificarii sale ~I al evolutiei pe 0 treapta spirituala

"

"

---

10

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

superioara. Aceasta reincamare se face confonn legilor cosmice, . adica legea atractiei afinitatilor, legea cauzei ~i efectului ~i legea suferintei. Acest spirit ne parase~te 0 dat~ cu moartea noastra, dar in el se gase~te acumulata toata amintirea vietii noastre actuale, precum ~ia tuturor vietilor.anterioare. Spirituleste 0 fonna de energie, fonnata din elemente subatomice, probabil din neutrino, care are 0 structura spatiala ce ii confera memorie, gandire ~i vointa. EI provine din sfera divina centrala, care se nume~te capul divinitatii, ~ieste nemuritor. Spiritul este acela care i~icreeaza corpul eteric, care la randullui fonnea~a corpul fizic in nou-nascut. El este raspunzator de fenomenele qe spiritism, de telepatie, de hipnoza, de materializari ~i dematerializari prin spirit, de telechinezie, de premonitie, de magie ~i de aJte fenomene spirituale. Sufletul este 0 parte distincta de spirit, el reprezinta totalitatea sentimentelor noastre, a starilor afective, care au ca substrat perceptia anumitor excitatii exteme ce se adreseaza organelor de simt, precum ~i a excitatiilor interoceptive ~i proprioceptive, ce se transmit, prin sistemul nervos vegetativ, subcon~tientului ~i apoi con~tientului nostru. Dar atat nervii senzitivi ~i motorii ai vietii de relatie, cat ~i strueturile ce alcatuiese sistemul nerVos vegetativ] numit ~i autonom, nu sunt altceva decat 0 eoncentratie a corpului "eteric, 0 alta fonna de energie, ce fonneaza ~iintretine corpul fizic. a data eu moartea, acest corp eteric dispare ~i0 data cu el ~isufletul nostru. Sufletul reprezinta totalitatea sentimentelor ~i starilor noastre afective, este un element subiectiv care difera de la individ la individ. Aceasta este deosebirea dintre spirit ~i suflet: pe eand sufletul este muritor, spiritul este nemuritor.

,.

i I .I , I I \ I \ I

---

SUFLET ~I SPIRIT
Pentru a intelege sensul diferit al acestor doua notiuni, trebuie sa descriem mai intai ce ~tim despre fiinta umana, daca cunoa~tem intr-adevar totul despre ea saii fiu cunoa~tem apr<f'ape nimic. COrpul omenesc este alcatuit din celule, tesuturi, organe ~i aparate, care alcatuiesc un tot functional; in acel~i timp, fiecare celuIa din fiecare tesut al corpului uman i~i are 0 specificitate functionala, bine individualizata ~i neconfundabila cu alta. Acesta e5l:e ~orpul nostru fizic, care are 0 na~tere, 0 dezvoltare, 0 imbatranire ~i care invariabil moare. Intrebarea care se pune este aceea de a cunoa~te daca 0 data cu actul mortii dispare orice urma din ( ~eace suntem noi. -'2otm a raspunde corect la aceasta intrebare, care a preocupat m' ltea oamenilor din cele mai vechi timpuri, este absolut necesar "a descriem cum este alcatuita fiinta umana din punct de vedere spiritual, ce este spiritul, ce este sufletul ~i daca se pot confunda aceste doua notiuni. Din descrierea pe care mi-am propus sa 0 dezvolt, se va vedea clar ca aceastaconfuziejeste intalnita in mod curent, inca din cele mai vechi descrieri. Primele referiri din Antichitate la spirit sau suflet Ie gasim la filozofii ideali~tiAristotel, Platon, Pitagora ~iEpicur. Ace~ti filozofi greci au gandit asupra relatiei dintre corpul fizic al omului ~i procesele psihice, ei au numit suflet acea parte din organism care sa fie responsabila de producerea fenomenelor psihice. Pitagora (580-500 i.e.n.), filozof ~i matematician grec nascut la Samos, in Asia Midi, a intreprins lungi calatorii de studii in Iudeea, Persia, Fenicia, Egipt. In anul 531 i.e.n. emigreaza in Italia, la Crotona, unde intemeiaza un ordin religios. EI considera sufletuJ un element material (pneuma), care ar avea 0 provenienta cosmica, adica eterul cosmic. Mi~carea acestui eter in organism ar determina procesele psihice, adicii stiirile afective, starile de motivatie, de

- - -. . - -

12

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

gandire sau de cunoa~tere..p~ecum ~i senzatiile noastre. Conform conceptiei lui, sediul sufletului ar fi localizat in creier ~i inima, iar contactul cu realitatea se face prin organele de simt. De remarcat ea rolul inimii ca sediu al sufletului a fost eonsiderat ~ide antiehitatea romana ~i, de asemenea, de gandirea filozofica chin,eza antiea, precurp.~iin concePtia culturii indiene vechi - in textele vediee. in Cartea egipteana a Morfilor se descrie judecarea sufletului dupa moarte, suo fornm unor cantariri ale inimii mortului ce s-ar face in fata unui tJ:ibunalformat din patruzeci ~i doi de judecatori. in eeea ce priv.e~te .rolul creierului in acest cuplu, ca sediu al sufletului nu materia cerebrala era eonsiderata a avea importanta, ci cavitatile ventrieulilor eerebrali. Aceasta conceptie privind sediul sufletului in ventriculii eerebrali va persista pana in secolul al XVIII-lea. Aceasta conceptie s-a bazat pe faptul ca, suportul material al sufletului fiind un fluid eteric, el nu poate fi localizat decat in aceste eavitati, eare ofereau conditia anatomiea cea mai buna pentru localizare. Pitagora este primul care descrie separarea sufle~lui de corp, prin vointa, pentru a intra in contact cu divinitatea., EI nu a lasat nimie scris, totul s-a transmis oral. in conceptia lui, muziea reprezinta uriul dintre celemaiinaltefenomenealeuniversului.prin ea realizandu-se purificarea sufletului. Tot conform lui, matematica permite aceesul la' divinitate; in cosmologia lui Pitagora, numarul avea un rol e~ential, el construind partea rationala a universului, granita dintre aeesta ~i infinit. Din mi~carea pitagoreica s-au desprins doua grupari separate, dintre care una, de ordin religios, sustinea un mod de viata ascetic '~icu numeroase interdictii de ordin alimen,tar,moral sau al modului de a te comporta in viata. Platon (~27-347 i.e.n.) s-a naseut la Atena. EI a intemeiat Academia Filozofica de la Atena, care a durat 0 mie de ani, pana in anul 529 e..n.Denumirea de Academie este luata de la gradina lui Academos, ..loeul unde s-a infiintat aceasta ~coala. in ceea ce prive~te conceptia sa despre suflet, el ii atribuie ~rei parti: instinctele primare, instinctul de aparare ~i ratiunea (gandirea). El ajunge la i'nfelegereadi ideea, gandirea, exista aprioric, fenomenele ~i obiectele naturale sunt copii ale ideilor, adevarul nu consta in aparentele sensibile, ci in constructia activitatii gandirii. EI crede in

Dr. Aurel PODescu-Bilcesti

13

I I

nemurirea sufletului, sufletele vechi" ca ~i universul, se afla intr-o continua evolutie, in succesiunea fiintelor muritoare. Principiul suprem al universului este binele, care indepline~te un rol analog soarelui. In ambianta filozofiei lui Platon a fost elaborata teologia cre~tina. Ideea nemuririi sufletului rezulta din reflectia asupra cunoa~terii ~i capacitatii de a afla adevarul. Aristotel (384-322 i.e.n.), filozof grec, medic la curtea Macedoniei, nascut la Stagita in Macedonia, studiaza la Academia intemeiata de Platon ~i el este acela caruia regele Filip al II-lea al Macedoniei i-a incredintat educatia 'copilului sau, care nu este altul dedit Alexandru Macedon. Aristotel intemeiaza la Atena Lykeion (liceul) care va rivaliza cu Academia lui Platon. Confonn doctrinei lui, motorul prim al mi~carii este un principiu necesar, de origine pur spirituala, a~ezat la geneza universului. Confonn parerii lui, omul nu poate vorbi despre divinitate dedit prin negatie, fiind precursorul teologiei negative. In ceea ce prive~te sufletul, acesta nu exista independent de materie; spre deosebire de sufletul imaterial, el este un principiu vital caracteristic nu numai omului, ci ~ioricarei fiinte vii.Cu alte cuvinte, el deosebe~te spiritul, care este de natura .imate~iaHi i nemuritor, de sufletul material, care nu este ~ altceva dedit corpul eteric descris- de ~tiinta spirituala. Binele suprem se afla in afara lucrurilor materiale, iar fericirea este scopul suprem al activitatii umane. Aceasta conceptie a lui Aristotel se gase~te in cartea sa Despre sujlet. Un filozof idealist este Epicur. Sufletul, dupa conceptia acestuia, este un amestec de patru elemente: foc, aer, sufluvital ~iun element nedefinit care ar fi organul perceptiei. Suflul vital detennina mi~carea, aerul - repaosul, focul - caldura corpului, iar elementul nedefinit, a~acum am spus, perceptia. Sufletul este alcatuit din doua paqi, una rationala, care i~i are sediul in piept, ~i una irationala, care este raspandita peste tot in corp. Referindu-se la senzatiile ~i afectele noastre, trebuie sa recunoa~tem ca sufletul nostru este un lucru corporal, alcatuit din partieuJe foarte. fine Imprii~tiate in toatii masa corpului, foarte asemiiniitorvantuJui,avand un amestec de ciildurii,in unele privinte semiinand eu vantuJ, In altele cu caldura.

14

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

Referitor la moarte, Epicur spune di moartea nu inspaimanta pe acela care a inteles temeinic ca nu-i nimic inspaimantator 0 data cu incetarea vietii, de aceea "nebun este omul care se teme de moarte, nu fiindca va suferi dnd moartea vine, ci din cauza ca sufera in a~teptarea ei. Ea nu are nici 0 legatura cu cel viu, nici cu cel mort, caci pentru cel viu nu exista inca, iar cel mort, nu mai exista el". Trebuie sa ne mai gandim ca unele dorinte sunt fire~ti, iar altele sunt lipsite de temei. Dintre cele fire~ti, unele sunt necesare, iar altele'sunt numai fire~ti. Dintre dorintele necesare, unele sunt necesare p<;ntrufericirea noastra, altele pentru ca trupul sa fie scutit de suferinte, iar altele sunt necesare pentru trai. Scopul tuturor actiunilor Qoastre este sa fim eliberati de suferinte ~i frica ~i, dupa ce am' atins acest tel, furtuna sufletului este potolita. Caci atunci avem nevoie de plac~re cand in absenta ei simtim durere. Cand spunem di placerea este scopul vietii, nu intelegem placerea vicio~ilor sau placerile ce constau din desfiitari senzuale, ci prin placere intelegem absenta suferintei din corp ~i a tulburarilor din suflet. Doctrina paulinica despre suflet, scrisa de Apostolul Pavel in Scrisoarea ciitre Corinteni, este aproape identica cu aceea a lui Aristotel ~i foarte asemanatoare cu cea teosofica. EI admite existenta a doua suflete: unul de esenta divina care formeaza spiritul, eel. ee supravietuie~te dupa moarte ~i care reinvie, ~i un suflet de natura inferioara care structureaza corpul fizic ~i care nu este altul dedit corpul eteric, cel ce da focta vitala organismului. ~i in ceea ce prive~te localizarea sufletului, Apostolul Pavel se apropie de doctrina teosoficii, spunand <:anu exista unloc anume, somatic, unde s-ar afla localizat, el intrepatrunzandu-se difuz in corpul material. Acest fluid de origine divina a fost identificat cu suflarea divina din Geneza. In tonceptia religiei islamice, in Coron se consemneaza c~ sediu al sufletulut tot inima; memoria, atentia ~iintelepciunea sunt situate exclusiv in inima. In ceea ce prive~tenatura sufletului, Mahomed se situeaziipe"{) pozitie dualista, considerand sufletul ca un principiu ce transc!deITi'ateria care este insuflat de divinitate. ~i In Evul Mediu, Toma d' Aquino considera ca natura sufletului nu este eterul cosmic, ci spiritul care este transcendental ~i de origine

Dr. Aurel Pooescu-Balcesti

15

divina, etema, el fiind numai temporar gazduit de corp. El neaga, deei, existenta pneumei ~i a eterului ca un principiu material ~i sustine existenta earacterului transcendent al suportului activitiitii psihiee, cu alte cuvinte in actul creatiei sufletul nu se transmite de fieeare data, ci se genereazii un suflet nou. El admite, totu~i, un

suportrationalde originedivina~iun sufletvegetativ,carepoatefi .

abordat de ~tiintele naturii. In timpul Rena~terii, asist~m la 0 revenire putemica a conceptiei potrivit careia ventriculii cerebrali au rol in elaborarea proceselor psihice, iar dintre ac.e~tiaapeductul lui Silvius ~i glanda pineala (epifiza) ar avea rolul cel mai important. Paracelsus este primul care afirma ea omul dispune de un. spiritus vitae, adica un suflu vital care; spunea el, confera substantei anorganice calitatea de substanta organica. El ~i-a dat seama ca acest corp vital este cel ee determina ~i intretine metabolismul celular ~i tot el este primul care ii atribuie acestuia calitatile de a avea memorie ~i inteligenta. Pe Hinga corpul vital, el admite existenta unui principiu mai putin material, pe care il nume~teanima, ~icare ar fi de provenienta divina, c~l ce ar fi suportul activitatii psihice, dar nu a reu~it sa-l localizeze cu precizie, atribuindu-i un rol creierului. Dupa parerea lui Paracelsus, stomacul ar fi sediul principal al corpului vital, sediul unei inteligente a organismului. Daca compariim aceasta remarca a lui cu ceea ce cunoa~tem astazi, el nu a gre~it prea mult, ciici corpul eteric sau vital se concentreaza ~iin spatele stomacului, in plexul nervos solar, care esteun fel de creier abdominal, un eent!"llneurovegetativ, c.econtroleaza activitatea tuturor organelor abdominale. El considera cii tulburiirile psihice ar fi determinate de activitatea lunii ~ide aceea pe bolnavii psihici Ii denume~te lunatici, considerand ca soarele este corelat eu inima, iar luna cu creierul, care ar fi sediul proceselor psihice. Freud este acela care admite existenta unei vieti psihice contiente pe care 0 localizeaza in scoarfa cerebraHi pe care am putea-o numi suflet, i a unei activitati psihice subcontiente eu localizare subcorticaHi,adicii in subcontientul nostru.

I
I

---

FIINTA UMANA ,
Din toata aceastii istorie privind evolutia gandirii pe diferite perioade ale istoriei, constatam ca ideea existentei unui"suflet sau a , unui spirit cum il denumesc ei ca parte nemuritoare dinfiinta umana, a existat dintotdeauna, numai natura lui ~ilocalizarea nu au putut sa fie precizate. Pentru a intelege sensul acestei caqi care cautii sa. explice raspunsul la aceste doua intrebari, este absolut necesar sa d~scriem fiinta omeneasca din punctul de vedere al ~tiintei spirituale. " Din acest.punct de vedere, in afara de corpul fizic, acela care ~ontine ~orpuI nostru de carne, ~i care dupa moarte intra in descompunere, omul mai este alcatuit din corpul eteric ~i corpul astral, care, impreuna cu corpul solar, corpul cosmic ~i universic, formeaza inveli~ul sau anveolpa Eului nostru, adica spiritul nostru. Eul nostru: ca sdinteie divina, pleaca din centrul de creatie al divinWitii, el inregistreazii cuno~tintele noastre din viata actuala ~i din alte vieti anterioare. Ce este corpul eteric ~i de ce trebuie sa-l descriem cand vorbim de spirit ~i suflet? Corpul eteric este 0 forma de energie formam din elemente subatomice, neutroni, electroni, protoni ~i fotoni de provenienta cosmica. Are <> structura spatiala ce ii confera atributul de a avea memorie, vointa ~i inteligenta.'EI este acela ce determina formarea corpului fizic, fiecare celula umana, tes~t sau organ al corpuluiomenesc functioneaziiintr-un anumit fel specific organului respectiv, pentru ca el este format pe 0 matrice de bioenergie, specifica fiecarei celule, specificitate determinam de memoria acestui corp eteric. A~a se explica faptul ca celula ficatului are 0 activitate specifica .numai celulei hepatice, cea renala 0 activitate specifica numai rinichiu.lui~i a~amai departe. Informatia genetica ce se aflii in ADN ~iARN este data de informatia energetica a corpului eteric ce formeaza ace~ti doi acizi nucleici din nucleul celulei ~i nu in structura ~hiniidi a celor patru baze purimice ~i pirimidimice.

-* -* -

-------

Dr.Aurel Pooescu-Bilcesti

17

Aceasta energie spatiaHiprovine din fluidul eteric universal ~i ea determina, printr-un curent vibrator continuu care strabate in permanenta corpul uman, activitatea la nivelul fiecarei celule. Daca corpul eteric ar incela sa mai intre in constitutia organismului uJ,nan,acesta din urma ar muri imediat. Corpul eteric este prezent in tot ceea ce exista pe pamant, el intretine viata plantelor, animalelor ~i omului, mai mult chiar, el este prezent ~i la nivelul mineralului, dici el da energi~ necesara tuturor electronilor ce se rotesc in jurul neutronilor in alcatuirea atomului, care se poate asemana cu un sistem solar in miniatura, soarele fiind reprezentat de nucIeul atomului, iar planetele fiind reprezentate de electroni. Energia atomica ce se decIan~eaza prin trecerea electronilor pe alte orbite de energie. este data tocmai de acest fluid eteric care imprima electronilor 0 viteza de rotatie de trei sute de mii de km/secunda. Corpul electric se opune entropiei, adica distrogerii corpului fizic, care in permanentii este supus agresiunii externe. Circulatia acestui fluid eteric in organism are trasee precise. EI patrunde in organism prin ~apte centre de absorbtie care sunt localizate astfel: unul in dreptul splinei, unul la riidacina coloanei vertebrale, la nivelul sacrului, de unde ~i denumirea de os stant, altul la nivelul ombilicului, altul in dreptul inimii, al cincilea in dreptul glandei tiroide, deasupra furculitei sternale, al ~aselea centro este localizat intre sprancene ~i al ~apteleain cre~tetul capului (vertex). Acest fluid eteric intra in alcatuirea fluidului solar, pe care noi it vedem sub forma de lumina; lumina se datore~te contactului dintre fluidul solar, incarcat electric pozitiv, ~i pamant, care are 0 electricitate negativa. Mai sus, in cosmos, lumina dispare, de~i ne apropiem de soare, acesta nu inseamna ca acest fluid solar nu ar exista ~i in cosmos. Cuno~tem din fizica faptul ca lumina solara, daca treceprintr-o prisma se descompune in ~apteculori, care constituie spectrul solar. Dar cati oameni de ~tiinta s-au intrebat ce rol au aceste culori? De ce sunt in 'numar de ~apte, ~i nu mai putine sau mai multe? Raspunsul la aceste intrebari il dii ~tiintaspiritualii. Centrol de absorbtie de la nivelul splinei se comporta asemenea unei prisme, el descompune fluidul solar in cele ~apte culori ale

--

18

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

spectrului. Fiecare varietate de energie a acestui fluid, corespunziitoare fieciirei culori in parte, este dirijata spre celelalte ~ase centre de absorbtie. Astfel, culoarea ro~u-portocaliu se dirijeaza spre centrul de absorbtie eteri~a ode la nivelul sacrului, aceasta varietate de fluid eteric este aceea care formeaza in viata embrionara structura energetica a organelor sexuale, adica a ovarelor ~itesticulelor, ce duce la formarea lor fizica. Fluidul colorat in verde are 0 aIm vibratie de energie ~i este orientat catre centrul de absorbtie la nivelul ombilicului; patnmzand in organism, se dirijeaza in special spre plexul solar, 0 formatiune nervoasa vegetativa, situata in spatele stomacului, inaintea coloanei vertebrale, ~i care este formata din doi ganglioni nervo~i, numiti ganglioni semilunari. Acest plex solar se mai nume~te ~icreierul abdominal, pentru ca este in legatura cu cei doi nervi vegetativi, antagoni~ti, simpatic ~i parasimpatic, cu toate viscerele aboominale: ficat, stomac, pancreas: intestin subtire ~i intestin gro~, rinichi ~i glande suprarenale. Aceste organe au in structura lor'energetica in special acest fluid colorat in verde. Culoarea galben-aurie este orientata spre centrul de absorbtie eterica de la nivelul inimii. Acest fluid formeaza in special matricea energeticii necesara activitatii cordului, ale carui contractii ~i dilatatii (sistole ~idiastole) se succed la intervale extrem de exacte, indit numai un ordinator electronic le-ar putea intretine cu 0 asemenea preclzle. Dar fiecare varietate de energie a fluidului solar, care . corespunde fiecarui culori in parte, este un ,fel de ordinator electronic, care are in memorie structura organica ~i functi~nalitatea fiecarui organ in parte, mai mult chiar, fiecare spirit in parte este un fel de calculator electronic care are in memorie formarea fiecarei varietati de energie din fluidul electric. Aceasta inseamna ca spiritul este acela care formeaza corpul eteric, iar corpul eteric formeaza la randullui corpul fizic. Este de remarcat ca activitatea creierului este intretinuta in special de fluidul eteric colorat in aJbastru. Creierul este un instrument al spiritului, spiritul nu trebuie confundat cu inteligenta, care intr-adevar tine de creier. Exista 0 inteligenta, mai mult sau mai putin dezvoltata, in functie

Dr. Aurel Pooescu-Biilcesti

19

\ \,
I

de spiritul omului respectiv, care este mai mult sau mai putin evoluat ~icare, conform gradului sau de dezvoltare, i~icreeaza prin corpul eteric un creier mai mult sau mai putin dezvoltat. Este eomparatia dintre un pianist (spii-itul),care compune 0 melodie, ~i un pian care executa melodia: melodia este redaHimai bine sau mai putin bine, in functie de calitatea pianului. Corpul eteric se modificii pierzandti-~idin calitate 0 data cu inaintarea in varsta, la fumatori, la a1coolici~i la cei ce consuma exagerat ceai ~icafea. In ~edintele de materializare in care, cu ajutorul spiritului, se poate materializa fantoma unui spirit mort, 0 mare cantitate de fluid eteric se pierde de mediumul de materializare. In afara de fluid eteric, eorpul fizic al mediumului mai pierde ~i 0 cantitate de materie fizicii, mai cu seama gazoasa ~i lichida, din aeeasta cauza mediumul pierde din greutatea sa 'exact cat cantare~te fantoma, uneori pana la 40 kg. Sunt citate cazuri cand mediumul se dematerializeaza complet, disparand in intregime, pentru ca sa reapara 0 data cu disparitia fantomei. Corpul astral al spiritului unui om mort, gasit liber in lum'ea astrala, ~icare accepta sa se materializeze, folose~tepentru aceasta corpul eteric al mediumului. lmediat dupa moarte, corpul eteric este alaturat corpului astral, stand aHituride acesta, cu atat'mai mult cu cat spiritul este putin evoluat, mai legat de placerile din lumea fizica. Un betiv decedat poate vizita cu corpul sau astral 0 carciuma, folosindu-se de un oval de materie eterica pentru a absorbi mirosul alcoolului,dar nemaiavand corpul fizic sa perceapa mirosul ~igustul a1coolului,e~ impinge pe altii in mod telepatic sa se imbete ~i astfel sa se hraneasca cu gandul de satietate al acestora. Alteori, spiritul ce vine din lumea cealalta absoarbe numai 0 cantitate mica de materie eterica din corpul mediumului, suficienta insa pentru a forma 0 mana eterica sau numai degetele care sa tina un ereion cu care sa scrie sau sa produca lovituri, sa rastoame ~isa mi~te obiecte. In general, petJtru ca 0 forma astrala sa devina vizibiHi asistcnti10reste nevoie atat de materie eterica, cat ~ide materie dura fizica, luate mediumului. Forma vazuta in cazul fantomelor incomplet materializate este 0 pelicula subtire ea un nor fin, ca un

J '-

20

SPIRIT SI SUFLET

- REINCARNAREA

abur. Draperiile albe in care apar imbracate spiritele mortilor ce se materializeaza sunt fabricate mai ales din ve~mintele mediumului ~i asistentilor. Aceastii draperie pe care ~i-o creeaza spiritul in unele cazuri poate persista ani de zile dupa disparitia fantomei, dar cel mai adesea dispare 0 data cu aceasta. Atingerea fantomei incomplet materializate provoaca mari suferinte atat spiritelor ce se .rnaterializeazacat ~irnediumului ce se afta in transa. Este de retinut ca niciodata 0 fantoma complet materializata, nu imbraca aspectul fizic al omului care traia inainte de moarte, el piistreaza numai glasul acestuia. A~a s-a intamplat ~i cu fantoma complet materializata a lui Iisus, el fiind recunoscut numai dupa glas ~i apoi cand ~i-aaratat cicatricele lasate de cuiele cu care a fost rastignit la maini ~IplCloare. Puterea spirituala a oamenilor este diferita de la individ la individ, in functie de calitatea spiritului .cu care a venit la rein.camare- aceasta se reftecta direct asupra corpului eteric pe care ~i-l formeaz~. in mod normal, numai jumatate din numarul de petale pe care Ie au "di~urile" de absorbtie eterica sunt in activitate. Aceasta prop0l1ie de. functionalitate este absolut necesara pentru specia umana, altfel nu s-ar forma corpul fizic al omului, caci orice planta ~iorice animal i~i au centrele lor de absorbtie eterica, dar nu corespund ca numar de petale. Cu cat un om are in activitate un numar mai mare de petale la nivelul discurilor de absorbtie eterica, cu atilt este mai mare puterea lui spirituala, iar cand centrul de absorbtie etericii localizat intre sprancene este in totalitate in activitate, omul obtine vederea ~j auzul spiritual. Cand intra in activitate mai mult de jumatate din numarul centrului de absorbtie. etericii localizat la nivelul cre~tetului capului, atunci se poate realiza desprinderea corpului astral de corpul eteric ~i corpul fizic putand ciiliitori in spatiu. Intrarea in activitate a petalelor este in stransa legatura cu concentratia gandirii, altfel spus cu ajutorul spiritului prin gandire ~i vointa se pot activa petalele diferitelor centre de absorbtie. Corpul eteric, alaturi de corpul astral, formeaza aura corpului uman; aceasta aura este cercetata cu. ajutorul eIectronografiei. Aura corpului se modifica in intensitate ~i culoare in functie de starea de sanatate a diferitelor organe ~i, de asemenea,

--

Dr. Aurel PODescu-Balcesti

21

diferii in raport cu starea sufleteascii a acestuia. Aura este implicatii in atragerea ~irespingerea dintre oameni, ciici se atrag numai acele corpuri eterice care corespund ca nuanta a vibratiilor lor. Corpul eteric este folosit, de asemenea, in procedeele de magie, fie cu caracter benefic, fie malefic, pentru cii, prin structura sa spatiaHi, este dotat cu memorie, inteligentii ~i vointii. Prin intermediul gandirii, i s~ pot da anumite ordine mentale pe care el Ie purie in functiune atunci cand vine in contact cu persoana direia urmeazii a i se adresa. in acest scop, se folosesc in magia neagrii legiitura cu care se leagiipicioarele mortulu.i,apa in care se spalii mortul, florile de pe mormant, se infig ace in corpul mortului, care, dupii ce sunt liisate un timp, se scot ~i se folosesc. De asemenea, se folosesc diferite produse biologice ale oamenilor in viatii, la cei ce urmeaza a Ii se aplica procedee magice, cum ar fi: sangele menstrual, p~rul pubian care se arde ~i se folose~te scrumul, unghiile, sperma etc. sau lenjeria de corp care este impregnatii cu fluidul eteric al acestuia. In interiorul corpului, fluidul eteric parcurge trasee bine precizate, pe. diferite meridiane, pe care chinezii Ie cunosc din antichitate ~i pe care se bazeazii tratamentul prin acupuncturii, ale ciirui puncte pentru intepare corespund punctelor de minimii rezistentii electrica a pielii. In interiorul corpului, el se concentreaza in special de-a lungul fibrelor nervoase; in ganglionii nervo~i vegetativi, in miiduva ~iencefal. Corpul electric este acela ce transmite corpului astral toate impulsurile ce vin din mediul exterior ~idin interiorul organismuIui, determinand formarea sentimentelor ~i a stiirilor afective. Cu alte cuvinte,.sentimentele noastre de bucurie, de tristete, de ras ~iplans, de frig, de cald, de foame, de durere, de sete, de satietate, toate sunt direct transmise de corpul eteric. Aceste sentimente a1ciituiescceea ce se nume~te suflet. Ce se intamplii cu sufletul nostru dupii moarte? EI urmeazii acela~i cic1u evolutiv ca ~i corpul eteric. Imediat dupii moarte, parase~te corpul fizic 0 data eu eorpul astral, sub fonna unui abuT vazut de cei ce au vedere spiritualii, un abur ce se desprinde de mort prin cre~tetulcapului, jar la oamenii cu un spirit mai putin evoluat,

22

SPIRIT SI SUFLET

- REINCARNAREA

prin.gu~a 0 data cu ultimul act al respira!iei. Aceste doua corpuri, etenc ~l astral; ar cantari impreuna circa 15-20 g., iar desprinderea de cotpul fizic in cIipa mortii a putut fi surprinsa pe pelicula fotografica. Oesprins de corpul fizic, corpul eteric se gase~te unit cu corpul astral 0 perioadii de timp. In aceasta perioada, spiritul mai simte nevoia sa-~i satisfaca unele sentimente, de foame, de sete. Aceste nevoi spirituale ~i Ie satisface prin percep!ia gandurilor ce se transmit de catre oamenii rama~i ip urma lui in viata pamanteasca. Aici W au explica!ia pomenile ~i parastasurile ce se fac oamenilor mor!i. Oar aces.tepomeni trebuie fiicute oamenilor care au cunoscut mortul, pentru ca numai gandurile acestora ce se adreseaza mortului sunt recep!ionate de spiritul omului mort. In gandire, in gand se afla limbajul prin care se comunica intre spirite, atat incarnate, prin telepatie, cat ~idezincarnate ce seafla-in ~piritul astral. Actele de caritate pe care Ie facem fata de cer~etori ~i nevoia~i sunt acte de marinimie, dar nu au nici un efect asupra spiritului unui mort pentru singurul motiv ca ace~tianu-I cuhosc ~i nu-I pot gandi. Unirea corpului astral cu corpul eteric este insa' vremelnica, dupa un timp ele se despart, corpul eteric, desprins de corpul astral, dispare, intrand in compozi!ia eterului universal, pierzandu-~i identitatea, ~i'.0 data cu aceasta dispar ~i dorin!ele suflete~ti ale spiritului,' deci dispare ~i sufletul. In lumea pamanteasca, sentimentele noastre sunt determinate de sistemul nervos, care reprezinta 0 concentratie a corpului eteric. In lumea spiritelor, sunt receptionate.numai gandurile noastre carese transmit sub forma de imagini. lata, deci, ca am ajuns la concIuzia ca sufletul este muritor, spre deosebire de spirit care este nemuritor. . Daca reincarnarea spiritului din spatiul astral se face inainte ca corpul eteric sa se desprinda de corpul astral, atunci la reincarnare spiritul aduce cu eI ~iun extract din corpul eteric, care va determina nu numai 0 asemahare a calitatilor spirituale, dar ~i 0 asemanare a viitorului corp fizic, a carei matrice energeticii 0 formeaza. oupa ce am vazut ce este sufletul ~icine il determina, sa vedem de fapt ce eSle spiritul.

Dr.Aurel PODescu-Balcesti

23

Spiritul are 0 provenientii divinii, el pleacii din centrol de creatie al divinitiitii ~i formeazii Eul nostru, in care se iriregistreazii toatii memoria noastrii, atat din viata actualii, cat ~i din' alte vieti anterioare, sub forma de imagini. Trimisa la reincarnare, scanteia divina se imbraca in ni~te haine fluidice, ce formeaza perispiritul acestuia, adica corpul astral, corpul solar, corpul universic ~i corpul cosmic. Corpul astral este absorbitprin acelea~i centre de absorbtie ca ~i .. corpul eteric, in special noaptea, cand intre corpul fizic ~i corpul aSlraijiilse inierpune fluidul solar. In timpul somnului, corpul astral imprel'oii cu Eul nostru se desprind de corpul fizic ~i caliitoresc in lumca astralii pentru a se reimprospata cu fluid proaspat astral. Spiritul se manifesta prin ajutorul ccirpului astral, prin gandire, memorie ~i imaginatie. Corpul astral este cel ce da vederea ~iauzul spiritual, acesta nu are organe cu localizare precisa pentro a percepe auzul ~i vederea' spiritualii, el are 0 perceptie difuza. Astfel ca, atunci cand vedem spiritual, 0 facem cu ochii inchi~i sau cu orice parte a corpului fizic a~ase explica de ce un om in stare de hipnoza vede sa citeasca cu ochii inchi~i, vede cu spatele, vede la distante foarte mari, datorita faptului ca in hipnoza corpul astral s-a exteriorizat in afara corpului fizic ~i corpull:1ieteric. Vederea spirituala la distante foarte mari se observa ~i in telepatie, cand corpul astral al celui ce prime~te mesajul se deplaseaza la locul celui ce transmite mesajul ~i vede lucruri pe care acesta nu Ie poate vedea ell ochiul fizic. Vederea ~i auzul spiritului au stat la baza inspiratiilor ~irevelatiilor divine, prin care Moise ~i ceilalti profeti aUscris Biblia, Mohamed a scris Coranul, ~i la fel s~ pretinde ca cele patru Evanghelii au fost scrise tot prin inspiratii divine. Ce forma de energie intra in alcatuirea spiritului? Cercetatorii au cohstatat 0 mare cantitate de particule de neutrino in preajma celui ce percepe mesajul telepatic, adica gandirea. Cu alte cuvinte, gandul este reprezentat printr-o forma de energie speciala, formata din neutrino, dar gandirea face parte din spirit, astfel se poate deduce c& eel putin in' parte spirituJ' este format i din aceste particule. Particulele de neutrino, neavand masii, sarcina electrica

--

24

SPIRIT SI SUFLET

-REINCARNAREA

s1m sarcina magnetica, pot sa circule antigravitational, sa treaca prin materie cu.viteza mai mare de zece la puterea a zecea fata de viteza luminii. Astfel, intr-o fractiune de secunda, gandul poate parcurge distante, enorme cum ar fi distanta de la pamant la soare. In spirit, in Eul nostru, toate amintirile vietH se inregistreaza sub forma de imagini. In ceea ce prive~te locul unde s-ar gasi el in organism, se pare ca acesta se afla in substanta reticulara din trunchiul cerebral. Aceasta formatiune nervoasa are conexiuni cu toate formatiunile nervoase din toate structurile ce formeaza subcon~tientul nostru, dar ~icu scoaqa cerebrala, ea prime~te peste o suta de mili~ane de bioinformatii pe secunda, dar nu con~tientizeaza decat 0 mica parte, pc care scoaqa cerebrala Ie prime~te ~i, prin comenzi '~pecifice, influenteaza activitatea noastra. Faptul ca reu~e~tesa trieze informatiile pe care Ie prime~te dupa importanta lor inseamna ca aceastii formatiune reticuiara are 0 mentalitate, 0 logica, 0 inteligenta prQprie, ea con~tientizeaza 0 parte din informatii, iar la altele raspunde tara a Ie con~tientiza, intervenind in activitatea organelor interne ce sunt inervate de sistemul nervos vegetativ. Acest raspuns se face in special cu ajutorul hipotalamusului, 0 adevaratii centralii telefonica a organismului. Tot la nivclul substantei reticulare sunt primite mesaje prin telepatie, cu alte cuvinte gandul este receptionat la acest nivel ~i decodificat. Decodificarea gandului se face sub forma de imagini, de altfel s-a reu~it sa se fotografieze imaginea pe care ne-o propunem in gand, deci 0 fotografie a gandului. In hipnoza, cand corpul astral este desprins de corpul fizic ~i eteric, gandurile transmise celui hipnotizat sunt receptionate tot sub fOlmade imagini, ~itot de substanta reticulara, care prin intermediulsubcon~tientului actioneaza comenzi conforme cu mesajul mental primit. Subcon~tientul are un model de functionare pentru fiecare imagine-simbol primitii chiar dacii in realitate perceptia fizica este eronata; de exemplu: ii sugeram can ardem cu un fier ro~u, la locul de contact apare 0 arsura, de~i locul I-am atins cu un creion oarecare. Spiritol a receptionat imaginea corpului inro~it, prin gandirc $iel a'reactionat produdind 0 arsura prin comenzi ce au fost date sistemului nervos vegetativ, prin care se produc modificari celulare specifice arsurii.

--

---

------

Dr. Aurel PODescu-Balcesti9

25

Gandurile sunt percepute in mod continuu in subcon~tient'~i numai 0 parte din ele sunt con~tientizate. Mesaje telepatice prin gandire primim in permanenta, atat de la spiritele incarcate, cat ~i de la spiritele oamenilor moqi, aflate ca spirite libere in lumea astrala. Corpul astral este format dintr-un fluid mai putin dens dedt corpul eteric. EI formeaza fantomele incomplet materializate, atunci cand acestea aparsub forma unui abur, dar cu chip de om. A~a a aparut pentru prima data Iisus, dnd i s-a aratat Mariei Magdalena i cand ii spunea sa nu-I atinga, caci nu s-a inaltat inca la Tatal. Corpul astral intra in alcatuirea aurei corpului impreuna cu corpul eteric, de care este separat printr-un strat izolator foarte fin, format din elemente subatomice. La yoghinii avansati, corpul astral se desprinde de corpul fizic ~i poate calatori in lumea astrala, luand cunotintadespre acestea, ~i apoi se reintoarce in corpul fizic. Spiritul parcurge un proces evolutiv de la inferior la superior, cu alte cuvinte un rudiment de spirit al plantei evolueaza in altul de animal ~iapoi acesta, in cel de om. Spiritul ii alcatuie~te corpul eteric specific speciei respective, altfel spus ~icorpul eteric are 0 evolutie de la mai putin evoluat, la mai evoluat. Cotpul eteric la randullui formeaza corpul fizic. Copilul in viata intrauterina trece prin toate etapele pe care corpul eteric le-a parcurs de-a lungul evolutiei. Astfel ca atunci dnd spunem ca ontogenia repeta filogenia este un adevar, referindu-ne insa numai la evolutia corpului eteric. Aceasta evolutie a corpului eteric este la randul ei subordonata evolutiei spiritului pe care 0 urmeaza. Un spirit uman ii formeaza un corp eteric uman, unul de animal i~i creeaza un corp eteric de animal. Spiritul'(Eul nostru) pleaca din sfera divina, din regiunea numita Tatar sau Capul Divinitatii. Corpul .astral ~i celelalte corpuri ce formeaza perispiritul plead din a doua zona a divinitatii, denumita Toracele sau Respiratorul Divinitatii, iar corpurile eterice pleacii din a treia sfera, mai periferidi, numita Pantecele sau Laboratorul Divinitiitii, de aici pledind fluidele specializate in materializarea

30

SPIRIT SI SUFLET

REiNCARNAREA

Imediat dupa moarte, corpul astral are infa!i~area corpului fizic, dar dupa aceea va lua 0 forma sferica. In lumea astrala, spiritele au o individualitate a lor care este recunoscuta atiit intre ele, dar ~i in comuniciirile care se fac eu spiritele incarnate in timpul ~edin!elor de spiritism ~iin timpul somnului. Referitor la cele relatate in Biblie, cii in viata de dincolo de moarte fiecare spirit i~i are casa lui, aceasta trebuie inteleasa astfel: fiecare spirit i~i construie~te 0 casa in gandirea ~iimaginatia sa. Lumea astrala este 0 lume a gandurilor ~ia ideilor care se comporta ca fiinte vii. Cei ce au vedere spirituala Ie vad sub forma unor vibratii stralucitoare. Aceste sferule spirituale i~i au 0 structura spatiala electronica, fiind inzestrate cu vointa ~i memorie. Inmagazinarea memoriei ~i posibilitatea de a 0 descifra este cea ca.re ne confirma faptul ca reincarnarea este una dintre legile divinWitii.Daca un om este hipno.tizat,adica deta~and corpul lui astral de.corpul fizic ~icorpul eteric, noi pute1.11 comunica cu Eul nostru -astfel: daca ne intreaba cineva ce am facut in urma cu douiizeci de ani, intr-o anumita zi, nu ne-am aminti nimic, dar in stare de hipnozii ne amintim totul. Regresand persoana hipnotizatii in timp, dacii 0 ducem la stadiul de copil, ea ne va vorbi cu 0 voce de copil ~i ne va povesti ce facea la acea datii. Daca 0 regresiim in viata intrauterina, va lua pezitia fetusului, gheinuit,.cu genunchii in flexie, eu eapul hiperfleetat ~i cu pumnii in dreptul ochilor, dar nu va mai vorbi nimic. Regresiind-o ~i mai inapoi, ne relateaza fie ca este spirit liber in lumea astralii, ca spirit al unui om mort, din aIm viatii, descrjindu-ne ceea ce vede in lumea astralii, fie cii este reincarnat intr-o alta persoana careia ii spune numele, locul unde triiie~te,parintii, evenimentele social-politice din acea viata la data respectiva. Daca se intampla ca in acea viata sa fie femeie, vorbe~te cu voce de femeie, daca este barbat vorbe~te cu voce de barbat. Oacii in acca viatii traie~te intr-o altii tarii decat in cea care triiie~te acum, vorbe~te in limba tarii respective, de~i in actuala via!ii nu cunoa~te aceasta limbii. S-a reu~it sa se regreseze in timp, pana la a noua viatii,intr-o perioadii de douii mii de ani. Aceasta denotii ca amintiriIe yie(ilor se inregistreaza in Eul nostru, ca in fi~e de calculator electronic. Este suficient sa scoti din memorie fi~a respectivii ~i sa vezi toata via(a la acel moment. Aceste amintiri nu

Dr. Aurel PODescu-Balcesti

31

sunt dispersate, de~i in alta viatii cunoa~tem 0 anumita limba, la na~tere noi 0 uiHim, ramanand inscrisa numai in memoria Eului nostru." Pe timpul lui Iisus, se cuno~tea de catre initiati notiunea de reincarnare. Initial, biserica romano-catolicii descria fiinta umana ca fiind alcatuWi din trei piiJ1i:corp fizic, suflet ~i spirit. Dar, cu timpul, nopunea de spirita fost ~tearsa,ramanandnumai dualitatea:corp-suflet. .Aceasta se intampla in secolul al II-lea dupa Iisus. ~tergerea notiunii de spirit a dus cu timpul ~i la negarea reincarnarii, caci, lipsind termenul de spirit, aceasta nu mai putea fi inteleasa. Ideea de reincarnare a fost scoasa din Nou/.Testament in urma Conciliului Ecumenic din anul 553 de catre imparatul Iustinian, printr-un act politic in urma unui scrutin, cu trei voturi contra doua voturi. Notiunea de spirit reapare incepand cu secolul al XVII-lea, dar ea era privita ca 0 parte componentii a sufletului. Corpul electric care formeaza intregul corp material a putut sa fie pus in evidenta, astfel ca langa un bob de grau a putut fi fotografiata matricea unei plante intregi in marimea ei naturala. Aceasta remarca este citata de Dethlefsen in cartea sa Psihologia ezoteridi. De asemenea, Harold Saxon Buer, profesor la Universitatea din Yale, a cercetat campurile electrice ~i magnetice care inconjoara fiintele vii. tn jurul unui pui de broasca testoasa a putut fi observat un camp magnetic de forma unei broa~te mature. Desprinderea corpului astral de corpul fizic ~i eteric a fost studiata de medicul american Raymond Moody in cartea sa La vie, apres la vie. Acesta, stand de vorba cu sute de bolnavi, care au avut o moarte cIinica, a observat ca toti, indiferent de gradul de cultura, de nationalitate ~i de locul unde traiesc, arata ca in aceasta stare traiesc acelea~i fenomene. Ei spun ca Eul lor, spiritul lor, se afla alaturi de corpul fizic, de cele mai multe ori pe tavanul salii de operatie, sau al salonului unde ace~tia au intrat in stare de moarte cIinidi ~j de acolo i~i privesc corpullor lipsit de viata. Toti decIara ca, odata separat de corpul fizic, spiritul lor strabate un tunel
"

. - --' - - - - - .-- - -- - -

32

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

intunecat, la capatul caruia apare 0 lumina clara. De asemenea toti ~escriu ca in aceasta perioada i~i retraiesc toate amintirile ~ietii pamante~ti. Desprinderea corpului astral se face, de asemenea, in timpul somnului, din care cauza somnul a fost comparat cu un frate mai mic al mortii. In timpul somnului, procesele electrice din creier se reduc foarte mult, undeIe cerebrale inregistrate pe electroencefalogramii, de la 30/sec. in timpul starii de veghe, se reduc la 2-3 in timpul somnului sau chiar mai putin. BataHe inimii, respiratia; tt:nsiunea arterialii ~i temperatura corpului scad foarte mult. In timpul caliitoriei sale astrale din timpul somnului, corpul astral ramane legat de corpul fizi~ ~i eteric printr..,uncordon fi, care permite spiritutui sii se reintoarca in corp. A~a se explica ~i reinvierea unor bolnavi din moarte clinidi rncutiide Iisus'<!;>i descrisa in Biblie ca invieri din morti. Readucerea acestora leiviata s-a mcut prin puterea spiritualii a lui Iisus. Astfel, readucand la viatii pe fiica lui lair, Iisus i s-a adresat simplu, zicandu-i: "Copilii, ridica-te" (Luca 8:54). Tanarului din Nair, care murise de mai mult timp, Iisus i s-a adresat mai insistent: "Tinere, Eu iti spun tie, rididi-te" (Luca 7:14). In cazul readucerii la viata a lui Lazar care murise de trei sau patru zile, Iisus i s-a adresat cu 0 mare concentratie a gandirii, privind spre cer, adresandu-se cu glas t~re, strigand: "Lazare, ridica-te!" (loan 41:43). Aceasta insemna cii prin efort spiritual, deci prin gandire, Iisus a reu~it sii reintroduca in corpul fizic al celor trei corpullor astral. Daca, intr-adeviir, aceste trei c~uri au fost readuse la viata in corpullor de came, nu acela~ilucru s-a petrecut cu Iisus, acesta nu . a reaparut prin invierea corpului sau fizic, caci acesta s-a dematerializat prin forta spiritualii. Iisus a reapiirut ca fantomii, ca materializare prin spirit. Legea atractiei afinitiitilor explica posibilitatea reincamarii unui spirit intr-un nou-niiscut, ai dirui piirinti, in special mama, au in spiritul lor accca~i frecventa de vibratii eterice. De remarcat ca, in timpul somollliIi, corpul astral desprins de corpul fizic ~i eteric caliitore~tela ~1ari distante pe pamant, vizitand diverse locuri. In somoul cu vise, globii oculari, de~i acoperiti de pleoape, prezinta
.

--

--

.. -- -

--._--

Dr. Aurel Pooescu-Bilcesti

33

mi~ciirifoarte repezi in div.ersedirectii, corespunzatoare locului pe care il viseaza. Astfel, daca visam 0 schela, 0 inaltime, globii oculari se mi~cain sus, daca visam ceva in adancime, globii oculari se mi~cain jos. Aceasta mi~care a globilor oculari este corelata cu tluidul electromagnetic care se emana in special prin ochi, ~icorpul astral este animat tot de un curent electromagnetic. Aceasta ne mai demonstreaza ca desprinderea corpului astral nu este in totalitate, el mai pastreaza 0 legatura cu corpul eteric ~icorpul fizic, care explica mi~carea globilor oculari. Legea divina a cauzei ~iefectului face ca orice actiune mcutii cu fapta, gandirea sau imaginatia sa poarte in sine consecinte bune sau rele. Omul este intr-o masura nebiinuita creatia gandurilor sale, astfel incat, la ce se gande~tein aceastiiviatii,el va deveni mai tarziu. Cu ajutorul gandirii concentrate, mai cu seama intr-un loc lipsit de alte excitatii exteme, omul poate comuniCa cu Eul sau. Acesta detine deja, in profunzimile sale latente, solutiile perfecte la toate problemele care ne preocupa, El poate sa indeplineasdi, direct proportional cu intensitatea increderii, orice dorinta. Gandurile noastre produc in Eul nostru rezultate bune sau rele, in functie de natura lor. Trebuie sa gandim 0 actiune pe care dorim sa 0 facem, sub forma unor imagini, care insotesc actul gandirii, spiritul va inmagazina aceste imagini ~i va conduce actiunea con~tienta a noastra pentru. indeplinirea exacta a actiunilor imaginate. Gandindu-ne intotdeauna la bine, binele ne va urma ca o umbra pretutindeni. A te lasa cuprins de frica sau de gandul rau inseamna a-I atrage prin rezonanta, datorita puneriila unison cu acesta. Singura putere stapana pe spiritul nostru este gandul, de aceea trebuie sa alegem cu grija propriile noastre ganduri. Gandul sau ideea este samanta care va face sa apara, mai devreme sau mai tarziu, fructul. Dupa felul cum gandim in prezent, clipa de clipa, spiritul i~iprogrameaza ~ipregate~te viitorul, de aceea nu trebuie sa cautam sa intelegem pentru a crede ~i sa credem pentru a intelege, caci daca nu vei crede nu vei simti ~i nici nu vei reu~i sa intelegi. Din intregul potential cerebral Cll care a fost creat, omul nu folose~te dedit 4%, restul ramane neutiIizat, ill stare latenta. ActioOilndspiritul prin gandire ferma ~i dinamica, se poate cre~te extraordinar de mult acest procentaj.

34

SPIRIT SI SUFLET

REiNCARNAREA

Se produc vindecari miraculoase datorita unei credinte ferme transmise telepatic sau prin autosugestie. Simptomele caracteristice majoritatii bolilor pot fi provocate rapid prin sugestie hiponotica: letargie, catalepsie, somnambulism, transa. in actiun~a de comunicare cu Eul nostru, trebuie sa evitam orice tensiune, orice sfoqare artificiala, orice crispare sau consfrangere mentala. Datorita gandirii puternice, permanent fiinta noastra vibreaza la unison, intrand astfel in rezonanta cu anumite straturi de manifestari macrocosmice, ~i astfel spiritul nostru intra in legatura cu alte spirite existente in lumea astrala, de unde capteaza diferite

forme de energie ~i informatii care determinaefecte sincrone in

_

activitatea spiritului. Orice idee sau gand acceptat se transforma intr-un focar de autosugestie, operand cu starea spiritului. Cand exista 0 neconcordanta intre imaginatie ~i vointa, totdeauna imaginatia este aceea care ca~tigavictoria, fie in bine, fie in rau. Canq vointa este puternica, imaginatia va fi mereu controlatii ~inu va putea rezulta conflictul. Aceasta se intampla deoarece toata activitatea noastra, spiritul 0 are in memorie sub forma de imagini. Cand regresam in timp un spirit, omul respectiv ne descrie anumite momente din viata actuala ~i din alte vieti anterioare, corespunzatoare perioadei in care it regresam sub forma de imagini ale sale, ca ~icand cineva din afara l-ar privi ~il-ar descrie. Reamintirea vietii in moarte clinica se face tot sub forma de imagini. Acesta este motivul pentru care 0 imagine pe care 0 producem cu aj\.l,torulganduril<?rare 0 putere foarte mare asupra spiritului. El are modele de functionare ~iraspuns la orice imagine pe care 0 prime~te cu ajutorul gandului. Tot astfel se explidi de ce un mesaj mental, transmis prin gandire, este decodificat indiferent in ce limba este transmis, caci nu cuvintele ca atare sunt intelese, ci gandurile care formeaza mesajul ~i care se transmit sub forma de imagini, existand un cod spiritual universal atat la plante, cat ~i la animale ~i om. 0 plantii reactioneazii descarcand biocurenti atunci cand ne imaginam. in gand sa-i rupem 0 crenguta. Tot astfel un animal.reaclioneaza corespunzator cu gandul pe care it transmitem sub forma d~ imagini, a~a cum am descris in cartea Enigma vie,ii i a mor,ii.

-- --

Dr. Aurel PODescu-Balcesti

35

In timpulsomnului, spiritul, desprins de corp ~i ciiHitorindin astral, fuzioneaza cu anumite aspecte ale naturii superioare, intra in contact cu alte spirite pe care Ie consulta in realizarea aCfiuniipe care i-am t~ansmis-o sub forma de imagini in stare de veghe. El se consulta amt cu spiritele incarnate, dit ~i cu cele libere din spatiu. A~a se explica cum in somn gasim solutii la unele probleme pe care in stare de veghe nu Ie gasim. Tot astfel se explica descoperirea structurii atomului de catre Nils Bhor, descoperirea tabloului lui Mendeleev ~i alte descoperiri epocale care s-au tacut in timpul somnului. A treia lege a divinitatii privind evolutia spiritului este legea suferintei. Numai prin suferinta se poate purifica spiritul. Iisus a predicat aceasta pe munte sub formafericirilor: - fericiti cei saraci cu duhul, caci a lor va fi imparatia cerurilor;

- fericiti cei ce plang, caci aceia se vor m.angaia;

- fericiti cei ce flamanzesc ~i inseteaza de dreptate, caci aceia se vor satura; - fericiti cei blanzi, caci aceia vor mo~tenipamantul;

- ferititi cei milostivi, caci aceia se vor milui;

- fericiti cei prigoniti pentru dreptate, caci a lor va fi imparatia cerurilor; fericiti cei urati Cll inima, caci aceia vor vedea pe Dumnezeu
~

(Matei 5, 3-12). lisus spune ca putem comunica cu Dumnezeu, prin gandire, ~i anume prin .rugaciune. EI a conceput rugaciunea Talal Noslru, care se cite~te ~iasrnzi in biserica cre~tina(Matei 6, 9-13, Luca 11, 1-4). El a invatat pe apostolii sai cum sa se roage, spunandu-le: "iar cand va rugati, nu fiti ca tatamicii carora Ie place prin sinagogi ~i coltul ulite1or, stand in picioare, sa se roage ca sa se arate oamenilor. Tu insa cand te rogi intra in camera ta ~i, inchizand u~a, roaga-te Tatalui tau, care este in ascuns, ~i Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati tie. Rugaciunea trebuie tacuta cu elan ~iincredere, cere ~iti se va da. ~i vei afla, bate ~i ti se va deschide" (Luca I 1-9). Iisus, in parabola eelor zeee fecioare, arata ea fiecare spirit personal are 0 candela, fieeare se lumineaza eu propria lui lumina,

--

---

36

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

cel ce crede nu numai di prime~te ~iposeda propria lui lumina din credinta sa supranaturala, la randullui devine datator de lumina ~i purtator de har. Pentru a intelege mai bine efectul gandului nostru, trebuie sa reluam descrierea aurei corpului nostru, care este formata din corpul astral ~i corpul eteric. Acestei aure i se descriu trei straturi:

dubluleteric,aura interioara~iaura exterioara.

Dublul .eteric vine imediat in contact cu corpul fizic, are 0 grosime de 1,5-5 mm, este v:ariabil de la individ la individ, este transparent ~istriat, intre striatii avand 0 culoare trandafirie. Al doilea strat al aurei corpului il formeaza aura interioara, ea .continua spre in afara dublu eteric. Latimea ei este constanta intre 5-10 cm. Ea are 0 structura granulara, granulele fiind foarte fine ~i dispuse intr-o intati~are striata. Ele sunt dispuse paralel ~i perpendicular pe suprafata corpului, dand aurei 0 silueta dantelata. A} treilea strat al aurei corpului este format de aura exterioara," care incep~ la marginea din afara a aurei interioare ~i este foarte variabiHi. In jurul capului ea depa~e~te cu 2-3 cm l.~mitaaurei

interioare:Ea este amorta ~ineluminoasa.

La i::opii,aurele sunt identice pana la pubertate, cand incep sa se diferentieze dupa sex. La femei, aura este mai lata in jurul taliei :?i, de asemenea, este mai lata in spate decat in fata. Intelectualii au aura mai mare decat cei ce se indeletnicesc cu munca fizica, mai ales in jurul capului. Cu cat aura are 0 culoare mai cenu~ie, individul este mai redus intelectual. . in general, se poate spune' ca aura interioara are 0 structura striata, pe cand aura exterioara este 0 nebuloasa, aura interioara este net delimitata, pe cand aura exterioara este mai vaga. Razele luminoasc emana intotdeauna din aura interioara, aceasta inseamna ca cele doua aure sunt formate din energii diferite. Aura interioara este aceea care se poate modifica prin actiunea gandirii, printr-un act de vointa, ea i~i schimba culoarea in functie de starea de sanatate a corpului. De asemenea, cu cat un ~m este mai inteJigent, eu atat culoarea aurei devine mai albastrii. . Dublul eteric este foarte sensibilIa actiunea a1coolului, a camii ~j a tutunului.

- ",

Dr. AureI PODescu-Biilcesti

37

Energia ce intra in alcatuirea corpului eteric, spre deosebire de energia corpului astral, nu raspunde instantaneu la actiunea gandului. Referitor la magnetizarea obiectelor, un obiect care a stat in contact cu 0 persoana absoarbe corpul eteric ~i magnetismul acesteia ~i va determina persoanei cu care vine" in contact sentimentele ~igandurile pe ,care Ie poarta. A~a se explica actiunea magiei, cand se folose~te corpul eteric. . Alimentele absorb magnetismul persoanelor care Ie prepara, caci magnetismul se emite in special prin degete ~i prin privire. Lenjeria de pat este incarcata cu magnetismul persoanelor care dorm in ea ~i influenteaza persoanele care vor urma sa doarma in ea, producandu-Ie 0 stare de lini~te sau, din contra, de nelini~te,de insomnie ~i vise urate, conform gandurilor rele ce sunt impregnate in eterul lenjeriei. Fumul de tamaie demagnetizeaza camerele de influenta spiritelor inferioare, diavolare, de aici ~iexpresia populara "fuge ca dracul de tamaie". in tratamentul bolilor, un rol important il au emanatiile eterice ale medicilor care trateaza bolnavii. A~a se explica succesul unor medici ~i insuccesul altora, de~i cun9~tintele profesionale sunt identice. Energia mentala care intra in structura gandului este aceea care are puterea de a intra in comunicare atat cu corpul eteric, cat ~i cu corpul astral, altfel spus "vocabularul" folosit de energia gandului este inteles de ambeh~corpuri, astral ~ieteric. ~i unul, ~ialtul pot fi formate ~i disociate instantaneu, sub "actiunea vointei, a gandirii. Acest.vocabular al gandului este inteles in mod incon~tient atat de corpul astral al oamenilor, cat ~i de perispiritul animalelor ~i plantelor, ~ichiar de unele minerale, cum este cristalul de cuart.
"

Fiintaumanacuprinde,de fapt,douaentitatiintr-una:con~tientul,

care ne da rationamentul, ~i subcon~tientul, care este incapabil de un rationament sau de 0 logica. Daca con~tientul nu este dotat cu memorie, subcon~tientul este chiar sediul memoriei. Toate evenimentele din actuala existenta, dit ~idin existentele anterioare, sunt inregistrate ~i se conserva in subcon~tient. Aceste amintiri pot fi examinate comunidind cu Eul nostru in stare de hipnoza. -----

38

SPIRIT

I SUFLET

-REiNCARNAREA

Se poate spune di in Eul nostru .exista 0 imensa biblioteca, in care se depoziteaza memoria; la intrare este un bibliotecar, acesta este con~tientul, care, de~i nu cunoa~te continutul volumelor, are rolul de a lasa sa patrunda aceste volume. Con~tientul poate stimula . subcon~tientul, poate sa-i transmita anumite informatii, pe <?are acesta Ie inregistreaza in memorie. Fiind lipsit de logica, subcon~tientul nu poate decide daca 0 infonnatie este reala sau nu, de aceea, pentru a nu se inregistra infonnatii ireale, con~tientul nu trebuie sa-i trimita impresii sau opinii false. In stare de hipnoza, ecranul care separa con~tientul de subcon~tient dispare, ciici corpul astral este scos in afara corpului eteric ~i corpului fizic, astfel ca subcon~tientul, cel ce imbraca spiritul,.Eul nostru, devine liber ~i putem comunica cu el. Energia . vitala a corp.ului poate fi furata, dadi starn alaturi de persoane bolnave, de catre acestea, de asemenea batranii pot fura corpul eteric al copiilor. Din aceasta cauza, copiii nu trebuie sa doarma alaturi de batrani. Fluidul vital, corpul eteric este incarcat cu electromagnetism, care ii confera 0 bipolaritate. Acest fluid patrunde in corp prin mana stanga, care este polul negativ; ~i parase~te corpul prin mfma dreapta, care este polul pozitiv. Din aceasta eauza, dnd dorim sa transmitem acest fluid folosim intotdeauna mana dreapta. Chiar Iisus Hristos a transmis din puterea lui spirituala energie apostolilor Sai, prin mana dreapta.pe care a pus-o pe capul acestora. .Acest procedeu este folosit ~1astiizide episcopi, cand se hirotonisesG preotii. Fachirii din India, prin concentratia gandirii, pot transmite acest fluid unei seminte, rncand ca viitoarea planta sa creasdi pana la maturitate, in diteva minute. De mentionat ca, dintre animale, pisica are cea mai mare cantitate de forta vitala, din aceasta cauza, in Egiptul antic pisica era considerata un animal stant. Procesele psihice nu sunt determinate de con~tient. Aceasta se observa eel mai bine in timpul somnului cu vise ~i in stare de hipnoza,. cand eon~tientul este suprimat ~i, cu toate acestea, eel hipnotizat are .trairi suflete~ti,corelate de sugestia mentala care i se
---

I I 1

. -.. --. ..- --. . ---

.Dr. Aurel PODescu-Biilcesti

39

transmite prin concentratia gandirii. Aceasta confirma faptul ca nu scoarta cerebrala este sediul proceselor psihice, sediul acestora fiind in subcoIi~tient, cel cu care noi comuniciim in stare de hipnoza. Freud a incercat sa explice enigma vietii prin cele doua instincte tlmdamentahi ale biosferei: Eros ~i Thanatos, adica instinctul sexual ~i instinctul mortii. Amintirile vietii psjhice, Freud Ie considera a fi refulate in subcoIi~tient,care ar fi alcatuit din tendinte sexuale refulate. Dupa concePtia lui, elementele structurale ale psihicului ar fi Eul, sinele ~i supraeul, dintre ele sin~le ar fi sediul tendintelor instinctuale ~iale refulatului. lubirea ~i frica reprezinta principalele parghii prin care se constituie comandamentul asupra Eului. Freud descrie spiritul con~tient ~i cel incon~tient. Arhetipurile, matricele de functionare ale subcon~tientului sunt germenii spirituali incon~tienti. Conform conceptiei lui, procesele psihice sunt reglate in mod automat de principiul placerii. Activitatea organismului se desfa~oara intr-o tensiune continua ca sa ocoleasca neplacerile ~isa procure placerile. Senzatia de placere corespunde unei descre~teri, iar senzatia de neplacere unei cre~teri de energii ce se manifestii in viata psihica. Orice mi~care psiho-fizica care trece pragul con~tiintei este insotitii de pHicere in masura in care tinde spre' stabilitate ~i de neplacere atunci cand se indeparteaza de aceastii stabilitate, intre ele existand 0 zona de indiferentii senzariala. .Principiul pljicerii .domina viata psihica, dar nu in totalitate, daca principi1.i1 placerii orienteaza activitatea prima a psihicului pentru suprilVietuireaorganismului, in raport-cuconditiile ~diului extern, uneori e~te periculos, locul sau fiind luat de principiul realitatii, care, de~iin fond urmare~tetot obtinerea placerii; impune 0 amanare a acesteia, accepta chiar 0 neplacere pasagera, ca 0 etapa intermediara in obtinerea' placerii. Numai instinctul sexual continua sa urmareasca obtinerea principiului placerii ~i in acest caz el invinge principiul realitatii, ceea ce este in dauna intregului organism. Cu alte cuvinte, substituirea principiului placerii ell eel al realitatii este ceea care duce la senzatia de neplacere. Neplacerea apare ~i cand Eul, in cazul evolutiei sale, trece la forme superioare de organizare.

- -- -.-.-----.--

40

SPIRIT SI SUFLET ~REiNCARNAREA

Senzatia de pHicere ~i nepHicere, ca senzatii con~tiente, sunt dependente de corpul eteric, prin intermediul scoartei cerebrale, dar nu numai p'rin intermediul scoartei, dici ele apar ~i atunci dind scoaqa este scoasa temporar din functie in stare de hipnoza sau in timpul somnului cu vise, ceea ce inseamna ca procesele psihice sunt dependente in special de subcon~tient, de spiritul nostru. in cadrul proceselor psihice, intra teama, spaima ~i frica. Teama desemneaza o anumita stare caracterizata prin a~teptareapericolului necunoscut. Frica presupune un element determinat, iar spaima, 0 stare proprie cuiva, apadind intr-o situatie primejdioasa pentru care nu a fost deloc pregatit, caracteristica ei fiind momentul surprizei. Toate aceste trei ~tari tin de spirit, de Eul nostru, care are. inscrise in memoria lui situatii asemanatoare din alte vieti anterioare. Aceste amintiri din alte trairi pamante~ti, in alte vieti anterioare, explica aparitia. unQr nevroze sau fobii, care altfel nu ar avea nici 0 explicatie - a~a se explidi frica de apa, de iniiltime~ de foc, claustrofobia ~ialtele. Sunt interesante experientele efectuate de medicul psihiatru Brian Weiss, care, regresand in timp 0 pacienta suferindii de nevroza, a constatat ca in alte patru vieti anterioare murise prin moI1i violente. Acestea au fost relatate in cartea sa 0 mlirturie a refncamlirii. Aceste amintiri din memoria Eului explica aparitia . stiirilor de nevrozii in actuala existentii. Amintirile Eului nu sunt de con~tientizat, dar uneori este posibil ca acestea sii apara cand intervine fenomenul retriiirii evenimentului refulat in subcon~tient. in sfera spiritului, intra ~i instinctul sexual, care stii la baza evolutiilor tuturor speciilor. Dacii instinctul sexual este determinat de spirit, nu de suilet, placerea sexuala apartine numai de suflet. Pierderea potentei sexuale lezeaza amorul propriu ~i duce la senzatii dintre cele mai dureroase, la aparitia unui . sentiment de inferioritate, foarte ftecvent la nevrotici. Aceasta se intamplii mai ales la biirbatii care in viata lor imediat anterioarii au fost incamati ca femei. in gener'll, con~tiinta nu trebuie considerata caracteristica generala a proceselor psihice, ci doar 0 functie particulara a acestora. Instinctului sexual ii este caracteristica repetitia, iar IP felul acesta asigurii nemurirea substantei vii.
--

41 Freud de~crie complexul oedipian, prezent la baieti fata de mama ~i la fetite fata de tata. in ceea ce prive~te copilul de sex masculin, inca de foarte timpuriu el dezvolta 0 investitie libidinaIa fata de mama, care are .ca punct de plecare sanul matem ~i reprezinta cazul tipic al alegerii obiectului prin contact intim. in ceea ce prive~te pe tata, copilul ~i-Iapropie prin identificare. Cele doua relatii coexista pana in momentul in care datorita aparitiei pubertatii se amplifica dorintele sexuale ale copilului pentru mama, precum ~i datorita faptului ca tatal constituie un obstacol in calea acestei dorinte. Astfel se n~te complexul oedipian prin care copilul nutre~te ideea de a inlatura pe tatal sau ~i de a-I inlocui pe Hingamama. Declinul complexului oedipian consolideaza

maturitateabaiatului.

A~eIea~icomplexe se intampla ~i la fetita fata de tatal'ei. Dupa felul cum ~tim sa gandim, ne incarcam subcon~tientul cu un potential de actiune bun sau rau. Omul, semanand gandul, culege actiunea, semanand actiunea, culege un obiect, semanand un obiect, culege un caracter, semanand un caracter, culege un destin, acestea sunt cuvintele lui Swani Schivananda. Cu alte cuvinte, omul prin educatia gandirii i~i poate controla activitatea. Gandul, ca forma de manifestare a spiritului, are 0 viteza de propagare care intrece viteza luminii, deplasarea sa poate penetra orice fel de' materie intalnita in c~le, gandul poate ajunge la extremitatea universului in aceea~i clipa in care a fost emis. Esenta gandului este mai fina decat a eterului universal, el propagandu-se sub forma de unde care umplu tot universul, determinand un mediu specific lui, care impulsioneaza ~i hrane~te structurile psihice umane. Din oceanul gandurilor, omul poate accepta sau respinge anumite ganduri. Gandurile nu dispar niciodata, ele sunt eteme, dar ele nu sunt lipsite de viata, ele se comporta ca ni~te fiinte vii, astfel ca ele reprezinta cea mai vie ~i sublima forta a universului existential. Gandurile rele pot influenta telepatic actiunea oamenilor, apropierea dintre oameni se face dind vibrafia gandurilor lor este la UnIson. Yoghinii i~i pot vedea propriile lor ganduri, precizandu-Ie forma, culoarea, marimea, forta sau masa lor. Vederea spirituala

42

SPIRIT SI SUFLET.- REiNCARNAREA

yoghinul ~i-odezvolta prin activitatea centrului de absorbtie eterica ~i astrala situat intre sprancene, Ia radacina nasului. Culoarea gandului difera in functie de gradul de spiritualitate al cuvantului ~iin functie de starea emotionala afectiva. Sensibilii emit ganduri de culoare maro, gandul unui om furios este de cliloare ro~u-inchis, iar un gand cu 0 incarcatura spirituala are 0 .culoare galbena. in procesul gandirii, rolul cel mai important it are imaginatia. Numai imaginatia face ca omul sa vada in mintea sa sentimentele Ia care gande~te. Notiunile de du~man sau prieten, de placere, de diu, de bun, de viciu sau virtuos se realizeaza numai cu ajutorul imaginatiei. Acestea sunt reprezentari ale spiritului nostru, dar nu se p<;>t realiza Iariiparticipareasufletului nostru, Iegatde exteroceptori, interocep~ori~iproprioceptorii organismului fiziC, care se transmit prin energia care formeaza corpul nostru eteric. Omul.poate, prin educatia ganduIui, sa intervina in des~urarea actiupilor, sale. Gandurile bune ~i frumoase modeleaza ~i infrumuseteaza chipul nostru. Natura gandurilor lasa 0 amprenta pe fata oamenilor corespunzator felului lor de gandire: gelozia, ura, razbunarea. Gandurile negre dizarmonizeaza trasaturile chipurilor oamenilor. Aerul fetei este transparenta aurei energetice, de aceea se poate spune ca: "fata este oglinda sufletului nostru". Figura omului care gande~te rau. devine dura, antipatica. Ochii sunt organele de simt care transmit semnalele gandirii, fie 'ca este vorba de stari de nelini~te,de tristete, de.ura, de armonie interioara sau de depresiune sufleteasca. Starile de seninatate ale gandirii ~i ale sufletului vor destinde mu~chii faciali, vor catifela pielea fetei ~ivor limpezi ochii. Gandul de frica are un efect nociv asupra fiintei umane, distrugandu-i organismul. Frica reduce diametrul vaselor de sange ca urmare a unei descarcariexageratede noradrenalin . in sange, ducand la 0 a

reducerea fluxuluisangvincerebral~ia altor organe,inima, ficat, .

maduva, organe sexuale, piele. Astfel, pot aparea multe bali orga~ice cum sunt: cardiopatii ischiemice, boli hepatice, anemii pemicioas~, impotenta ~i frigiditate sexuala sau diferite b<;>li de piele cum Oarfi: prurigo, psoriazis ~i aIteIe. Gandul rau constituie

--"-.---

Dr.Aurel Pooescu-Bilcesti

43

cauza generaHia aparitiei nevrozelor ~i psihozelor; gandul rau nu poate fi indepartat dedit printr-o reeducare a gandirii noastre ~i pentru ace1}stase recomanda optimismul, rasul, veselia. Gandirea viciata produce modificari ~i in functia glandelor cu .secretie interna. Este vorba de 0 cre~tere a catecolaminelor, a adrenalinei ~i noradrenalinei care pot duce la accidente vasculare grave. Stapanirea starii de furie se face prin promovarea stiirii de iubire, toleranta ~i altruism. Educatia gandurilor trebuie sa inceapa cu franarea anumitor dorinte trupe~ti, cum sunt supraalimentatia, cu excesele sexuale, dorinta de preamarire, luxul, lenea ~i desfraul. Oamenii asemanatori in gandire se atrag prin telepatie. Se cunoa~te zicala: Spune-mi cu cine te intaln~~ti, ca sa-ii spun cine e~ti. Oamenii i~i griibesc imbatranirea cugetand ganduri rele; se creeaza astfel ridarea, uscarea ~i subtierea pieHi, uzura vaselor de sange, diderea parului, frigiditate, impotenta, ciroza. J' UT)afelul cum gandim, transmitem subcon~tientului nostru irr I~ini-simbolprivind activitatea organismului nostru. Se poate spune ca a~acum iti sunt gandurile, a~aiti va fi.~iviata. ?1 general,nici 0 patrime din gandurile noastrenu sunt de provenientii proprie, ele fiind captate din atmosfera, caci eterul omniprezent inmagazineazii orice gand al oricarei persoane, gandurile fiind nemuritoare. Explicatia marilor succese sau a marilor drame rezulta in calitatea celor cu ganduri negative de a atrage gandurile negative din eter ~ia celor cu ganduri bune de a atrage gandurile de armonie ~i realizare,'caci mentalurile au caracterul unor magneti care atrag din eter tocmai acele ganduri pe care Ie fabrica omul cu predilectie. Gandul, de regula, este <> fiinta vie care pribege~te prin spatiu pana dnd intalne~te un mental care ~l capteaza. Gandul construie~te mediul in care traie~te, cad e~tiprecum iti este gandirea. Sanatatea ta este reflectarea gandurilor tale, iar curatenia morala este cea mai eficienta metoda de intarire a gandului. Cu cat gandirea este mai concentrata pe 0 problema, cu atat fotta ei cre~te. Dorintele sexuale exagerate ~i excesele sexuale. diminueaza energia vietii, perturband armonia gandirii. Nu in zadar functia sexua~aa putut fi comparata cu 0 m]a~tinain care te poti ineca. Vomta este factorul divin care mobilizeaza puterile gandului: memoria, perceptia, ju~ecata, sinteza, analiza etc. Semnalele care

44

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

atesta 0 .cre~terea vointei sunt: 0 privire intensa, magnetica, curaj, o voce putemica, 0 aura placuta, un echilibru nervos ~ioptimismul. Gandurile;rele difera de cele bune prin forma, culoare, calitate, substanta ~igreutate. Egoismul;,gelozia, ura, aroganta trebuie extirpate ca ni~te pomi cu fructe'otravitoare. Napoleon afirma ca inchide sertarele gandurilor neplacute, ~i 0 data cu inchiderea lor, deschide pe cele ale gandurilor placute, iar atunci cand dore~te sa adoarma, Ie inchide pe amandoua. Prin gandire, putem fi sugestionati in mod telepatic sau prin concentrarea gandirii putem comunica cu Eul nostru sau cu subcon~tientul nostru. Pentru subcon~tient se utilizeaza, de asemenea, termeni ca subcon~tientii au zona marginala a con~tiintei.Totodatii,subcon~tientula s
.

fost caracteriiat ca fiind un incon~tientnormal sau ca 0 zona

superficiala ~iapropiata de con~tiinta a incon~tientului ~i care, spre deosebire de sferele profunde ale incon~tientului, se afla in reJatii de compatibilitate cu con~tiinta ~i este u~or accesibil acesteia. Subcon~tientul a fost calificat uneori ca precon~tient, iar in conflictul dintre con~tient' ~i incon~tient s-a constatat di subcon~tientul se situeaza pe pozitiile con~tiintei, participand la refulare~ pulsiunilor incon~tiente. Acestea sunt filtrate prin subcon~tient ~i numai unele ajung la con~tiinta. De asemenea, numai unele; dintre functiunile con~tiintei, fiind. filtrate prin subcon~tient,. ajung sa fie asimjlate ~i transformate in sferele incon~tie~tulti~.Prio urmare, de~i subcon~tientul se prezinta ca 0. rezerva ~i un subsistem potential al con~tiintei ~i totodata ca, postcon~tiinta ~i precon~tiinta, iar pe alta parte se prezinta ca un incon~tient neconflictual ~i transparent, nu putem integra acest sistem in vreunul din cele doua sisteme polare (con~tientincon~tient), ci trebuie sa realizam existenta relativ automata a subcon~tientului, ca sfera sau modalitate mediatorie sau tranzitorie, intre con~tient ~i incon~tient. Unii, datorWi ignorantei, confundii 4)ubcoll~tientuleu ineon~tientul, eu toate ea inc()n~tientul este Inzestrat eu alte earaeteristiei. Subeon~tientul este un ansamblu de servomecanisI11e ~i implieatii nemijlocite ale con~tientului, 0 .,.

Dr. Aurel Pooescu-Balcesti

45

rezerva de informatii ~i operatii declan~ate prin rezonanta din care se construiesc starile de con~tiinta, fiind un subsistem mediator care face parte din Eu, deosebindu-se de Eul con~tient, intrucat persista intr-o forma latenta sau implicita, dar totodata deosebindu-se radical de incon~tient. Subcon~tientul detine in profunzimile sale latente solutiile perfecte la toate problemele care ne framanta ~i ne poate indeplini, direct proportional cu intensitatea increderii, orice dorinta. Subcon~tientului trebuie sa-i dai ordine (ganduri, imagini, trairi orientate dinamic, aspiratii) clare ~i ferme, el controleaza, intermediaza ~i conduce majoritatea experientelor vietii noastre. Atat actiunile pe care Ie-am comis cat ~i gandurile pe care Ie-am avut in trecut ne urmeaza ca 0 umbra, producand rezultate bune sau rele, in functie' de natura lor. Legea fundamentala a vietii care permite inflorirea ei este legea increderii depline in sine. Singura incredere ferma in sine genereaza forta ~i bucuria, trebuie sa eliminam din gandire orice frica, fiindca 0 fiinta tematoare este 0 fiinta slaba, iar 0 fiinta slaba este un pericol nu numai pentru ea insa~i, ci pentru intreaga ambianta in care traie~te, caci 0 va polua prin telepatie cu energiile sale psihice. Subcon~tientul nostru este un executant credincios care ne este subordonat ~inu discuta cu noi in contradictoriu. EI accepta neconditionat tot ceea ce mentalul nostru con~tientgande~te ~icrede cu convingere sau i~i imagineaza. Mentalul nostru con~tient este" paznicul caii de acces spre subcon~tient.In mod normal, prima lui functie ar trebui sa fie aceea de a ocroti subcon~tientul, astfel incat in el sa nu ajunga sa se imprime idei false, convingeri perverse sau ganduri negative. Cauta cat mai des sa gande~ti de la inaltime din punct de vedere al adevaruriloreteme, universalvalabile, in lumina legilor fundamentale ale vietii, ~i nu situandu-te la nivelul inferior, imbacsit de prejudecati, superstitii, frica ~i ignoranta. De asemenea, indolenta este 0 infirmitate ~i trebuie indepartata printr-un efort viguros. Subcon~tientul controleaza toate functiile vitale ale corpului, el cunoa$te deja raspunsurile ~isolutiile la toate problemele existente, dar nu te va ajuta eficient decat daca va fi solicitat In acest sens. EI este un servitor atotputemic care nu poate avea initiative atat timp cat mentalullui nu-i da dispozitie sa actioneze in a~est sens.

46

SPIRIT SI SUFLET

- REINCARNAREA

Indiferent daca obiectul, starea sau modelul proiectat de tine mental existii sau nu in manifestare, datoritii gandirii tale ferme ~i cat mai cl~re, subcon~tientul va diuta sa-l realizeze dandu-i expresie dupa planul mental pe care l-ai cristalizat. Acesta este idealul, iar concretizarea sa conforma cu gandirea ~i credinta apartine numai subcon~tientului. Dadi modelul exista deja in manifestare, subcon~tientul, direct proportional cu puterea comenzii mentale, va atrage catre tine magnetic ceea ce vrei sau eventual te va ghida in mod telepatic catre ceea ce dore~ti sa afli. Un mental putemic energizant ~i intens focalizat prin concentrare . poate provoca cu u~urinta prin rezonante sau manifestari in subcon~tientul altei fiinte umane, a~a cum se intampla in hipnoze. Dorinta ta este solicitarea sau rugamintea adresata subcon~tielltului. Imagineaza-ti anticipat cat mai bine indeplinirea . acestef dorinte, sesizeaza-i din plin realitatea 1?idupa un oarecare interval de timp vei putea resimti bucoria rugamintii indeplinite. Cd mai propice moment natural pentru a imp.regna1?i inamiza d subcon~tientul prin intermediul unei idei sau al unei imagini clare cste ~tarea ce se instaleaza in faza trecerii de la veghe la somn. Motivul" consta in faptu! di in aceleclipe legatura eu sfcra subcon~ticntUluise poate realiza spontan in mod optim. In faze1e profundc ale somnului, subcon~tientul fuzioneaza cu anumite aspecTeale l1.aturiisuperioare. Fii intotdeauna ~inevoitor, plin de comp:tsiune, dacii este cazul, dar refuza in mod ferm sa cedezi in rata rauluL ciici altfe1 acceptarea ta iti va marca prin persuasiune insidioasa subcon~tientul care va fi corupt incetul cu incetul, reflcctand precis compromisurile pe care le-ai tacut candva. Trairile tale interioare ce implica gandurile, starile ~isentimentele sunt intr-o foarte mare masura cauza reactiilor celorlaiti fata de tine. DatoriUi reactiilor pe care in mod spontan, prin rezonanta, Ie produci in subcon~tientullor, care interfereazacu al tau tclepatic, putem explica cheia simpatiilor sau antipatiilor fulgeratoare care tin .de afinitatile sau dizanlloniile ce apar intre doua sau mai multe subcon~ticnturi. Un cocoat, un orb !}iin general un infinn inspira milii, ai mila de orbi mentali sau infim1ispirituali. La un nivel superior de a intelege totul inseamna a iena totuI, iarta-i dcci ~i tu pentru ca acum nu ~tiu

,J

--

- --

---

----

Dr.Aurel Popescu-Balce~ti

47

I
i
I

I I

I /

ce fae, dar mai tarziu vor fi obligati sa-~i rlea seama datorita consecintelor. Cunoa~terea este puterea, a ~ti inseamna a prevedea, iar a prevedea inseamna a putea. Atributiunile spiritului sunt procesele de cunoa~tere care includ memoria, gandirea, imaginatia ~i atentia, iar in tulburarile acesteia, iluziile ~i halucinatiile. Atentia are rolul de autoreglare a activitatii psihice, ea are r~l in procesul formarii imaginilor obiective ~ifenomenelor reale. Ea este functia psihica care realizeaza orientarea ~iconcentrarea electiva a activitatii psihice asupra unui grup limitat de obiecte, fenomene ~i actiuni diferite. Memoria este procesul psihic at"orientarii retrospective realizat prin intiparire, pastrare ~i evocare. Ea dovede~te experienta anterioara ~i constituie rezervorul gandirii ~i imaginatiei. Memoria realizeaza legatura intre ceea ce a fost perceput, gfindit ~i trait, asigura continuitatea ~iconsecventa con~tiintei. Se cunoa~te faptul ca memoria este inregistrata la nivelul subcon~tientuluiunde i~i are sediul Eul nostru, imbracat in corpul astral. Memoria este inregistrata in subcon~tient pe etape, conform timpului cand imaginile s-au realizat. Acest fapt se constata cel mai pregnant in regresia in timp a celor ce sunt hipnotizati. Cand subiectul examinat i~i aminte~teperfect toate trairile din viata actuala sau din altevieti actuale, sub forma de imagini ale acesteia ca ~i cand el ar fi privit din exterior. Memoria spiritului, de~i este con~tientizata pe moment, se pierde cu timpul din con~tieni, dar ramane inregistrata in subcon~tient. Amintirea altor vieti anterioare se face numai sub stare de hipnoza sau [oarte rar se intalne~te la unii copii, la care constaHim0 amintire naturala a acestor vieti. Este foarte important de remarcat ca, daca in alte vieti, subiectul a trait intr-o alta tara cu o limba diferita ~in cea din viata actuala, in regresiile in timp el i~i are in memoria Eului sau acea limba, de~i in viata actuaHi nu 0 cunoa~te. Spiritl.4Jamas singur dupa moarte I$itraie$ie viata de spirit Jiber, r pana cand conditiiJe de pe pamant ii ofere!0 noua posibilitate pentru reincamare. In aceasta perioada; cand spiritu! este Iiber, eI i$i pastreaza starea de con~tjinta a lui avand in memorie toate

48

SPIlUT SI SUFLET

REINCARNAREA

amiritirile vietii anterioare. Aceasta stare de spirit liber ii ofera insa ni~te calWiti suplimentare, pentru el disparand notiunea de timp, ca trecut, p~ezent ~i viitor. Aceasta explica visele de premonitie, cand corpul astral desprins de corp in timpul somnului este influentat telepatic de spiritele din spatiu asupra evenimentelor viitoare. Tot astfel se explica cum anumite mediumi de premonitie prezic cu exactitate evenimentele viitoare (oracolele din Antichitate, Nostradamus, Vanga Dimitrova). Acela~i fenomen explica ~i comunicijrile pe care Ie fac spiritele in ~edintelede spiritism asppra unor evenimente ce urmeaza a se petrece. 0 aIm deosebire intre spirit ~i suflet este aceea ca spiritul, prin gandirea mediumilor de materializare, poate materializa fantomele unor oameni decedati. Acest fcnomen este eel mai hotarator pentru a face pe oameni sa inteleaga puterea spirituala a divinitatii. Cu siguranta ca,..daca fenomenul de materializare a unor fantome s-ar desm~ura in fata unei asistente numeroase, faptul ar deveni convingator in concepHa oamenilor despre spirit ~i despre viata, dar ea se desm~oara intr-un cere restrans de oameni. Atunci cand Iisus a mcut aceasta materializare din spirit, de a~amaniera ca a fost vazut de 0 multime de oameni, acest fenomen a determinat aparitia cre~tinismului, convingere care nu a putut fi inlaturata de nici un fel de prigoana impotriva cre~tinilor. Spiritul, prin corpul astral, este acela ce poseda atizul ~i vazul ~i, de asemenea, explica fenomenele zise paranofIT!ale de telechinezie, telepatie, clarviziune, radiestezie, levitatie ~i altele. . in" starile anormale ale proceselor de cunoa~tere, expli~atia trebuie ciiutata intr-o perturbare a starii spirituale localizata in subcon~tient. 0 memorie a subcon~tientului care retine fenomene ~i trairi dramatice din alte vieti anterioare determina in actuala viata stari de frica, de teama, de spaima, de anxietate, de fobii ~i obsesii. Procesele gand.irii~i memoriei sunt strans legate de imaginatie, care poate fi considerata ca un proces psihic de prelucrare, transfonnare !;Oi sintetizare a reprezentarilor ~i ideilor, in scopul muririi LInor imagini i idei. Aceasta imaginatie se face pe baza noi unor obiecte ~i fenomene existente in realitate, dar ~i inexistente. in timjml visului, imaginatia noastra este pasiva ~i este
determinata de legiiturile pe care corpul astral, desprins de corp
~i

----

Dr.Aurel Pooescu-Balcesti

49

..

caHitorindin spatiu, Ie face in mod telepatic cu alte corpuri astrale aflate ca ~i el in lumea astrala, fie intrupate, deci ale unor oameni care traiesc, fie ale unor oameni decedati. lmaginatia activa este imaginatia creatoare, care este indispensabila oricarui act de creatie. Tulburarile manifestate in procesele de cunoa~tere, in operatiile gandirii, cum ar fi analiza, sinteza, comparatia, -abstractizarea ~i generalizarea, trebuie cautate in modificari ale corpului astral ~i in bariera atomica, str",tulizolator format din elemente subatomice, ce desparte corpul astral de corpul eteric. A~a pot fi explicate ideile delirante expansive, ideile delirante depresive, de persecutie, de gelozie, de autoacuzare ~i vinovatie. Psihozele paranoide de involutie - delimitand diverse forme de psihoze ale 'involutiei senile la batrani - pot fi explicate nu prin scleroza cerebraHi, caci se cunoa~te ca sunt oameni cu varsta inaintata care, de~i au creier mult inlocuit cu celule conjugative (gliale) sau cu numeroase lacune prin el, au un psihic normal ~i invers. Explicatia aparitiei acestor psihoze de involutie, uneori chiar dupa varsta de cincizeci de ani, consta tot in alterarea stratului .. izolator dintre corpul astral ~i corpul eteric, astfel incat prin mici fisuri se produc expansiuni in afara ale corpului astral, cel ce intretine un tonus moral Eului nostru. Aceste psihoze de involutie apar in jurul varstei de patruzeci ~icinci-~aizeci ~icinci de ani, ele devin persistente, avand in general un fond anxios ~i intricat cu fenomene depresive. Astfel este melancolia de involutie, 0 afectiune psihica ce se manifesta printr-o depresie anXioasa, halucinatii auditive, idei de autoacuzare ~i delirul de negatie. Se !ntalnesc, de asemenea, modificari ale proceselor volutioniste. Vointa este latura reglatorie a con~tiintei, la baza careia stau intentia ~i decizia subiectului, reprezentand activitatea psihica,
.

orientataspreatingereaunorscopuripropusede con~tient~ipentru
a caror realizare trebuie depa~ite anumite obstacole interne sau externe care apar in calea indeplinirii actiunilor. In involutia senila scade capacitatea de actiune,. apar 0 lipsa de initiativa ~i apa tulburari ale.con~tiintei omului. Con~tiinta omului este una dintre functiile de sinteza ale psihicului uman. Ea reprezinta cea mai inalta forma de reflectare a

__

0--.--

50

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

realitiitii obiective, procesul de reflectare a pr6priului Eu._~i lumii a inconjuratoare. Con~tiinta este rezultanta evolutiei corpului astral ce imbraca Eul nostru, in organizarea prezentului, bazata pe experientele spiritului din trairile anterioare vietii actuale. La fonnarea c?n~tiintei, participa gandirea ~imemoria, procese proprii ale spiritului nostru. In starea de veghe pe care 0 intretine substanta reticulara <;aloc al subcon~tientului nostru, procesele psihice au 0 claritate, 0 corecta orientare, 0 luciditate ~i un control rational. Nu s-a reu~it sa se localizeze un centru organic al c~n~tiintei umane. Starile de torpoare sau obnubilare constituie coborarea tonusului functional al intregului psihism, cu profunde tulburari in procesele imaginativ-reprezentative, cu orientari greoaie in timp ~i spatiu, cu aparitia tulburarilor de perceptie, cu aparitia halucinatiilor vizuale . ~i auditive. Con~tiinta este in stransa ~orelatie cu personalitatea individului, care este data de orientarea gandirii, a memoriei, valoarea sentimentelor ~i capacitatea de vointa, toate caracteristici particulare pentru fiecare spirit in parte, caci nu exista doua spirite identice, fiecare individ i~iare spiritul sau, diferit de altele, conform gradului sau evolutiv. Aceasta 0 ~tim prin procesul reincamarii, cand din lumea astrala vine sa se incameze in nou-nascut un spirit mai mult sau mai putin evoluat, fiind atras, conform legii divine de atractie a afinitatilor, de spiritul mamei sau al anturajului acesteia. Este cunoscut faptul ca spiritul ce vine la reincamare i~i creeaza mai intai corpul eteric, iar acesta determina formarea corpului fizic. In procesele de involutie, are loc un proces de consum mai intai al corpului fiiic, apoi al corpului eteric ~iin ultima instanta al corpului astral. A~~ se explica aspectul fizic al omului batran ~i aparitia tulburarilor psihice descrise. Procesele gandirii se pot modifica prin procesele de concentrare a vointei, a~acum se intampla la cei ce practica yoga sau la mae~trii doctrinei Zen. De fapt, prin acest practici se realizeaza 0 activitate a centrelor de absorbtie ale corpului eteric ~i corpului astral care produc prin activitatea undelor cerebrale pe de 0 parte ~ipe de aIm parte produc desprinderea corpului astral. Desprins de corpul fizic, corpul astral manifesta facultati superioare pe care nu le-a evidentiat in viata pamanteasca. .

- ---

--

- --..-...--

..-

.-- -----

Dr. Aurel Po}!escu-BalcestI

51

A~a Climam mai spus, in aceastii stare de spirit liber in spa!iu el cunoa~te ?"ecutul, prezentul ~i viitorul, iar prin intermediul unor oameni care se numesc mediumi, in stare de transa, pot comunica cu ei. A~a se explica clarviziunea. Este semnificativ cazul de
,

clarviziuneal Pythiei la Oracolul din Delfi din Antichitate,care,

raspunzand intrebarilor adresate de regele Lydiei,ii spune: ,,:;aiu cate fire are nisipul ~iintinderea marii, pot in!elege pe cel tara auz

~isa-Iaudpe celmut,panain pieptimipatrundemirosulde broasca

!estoasa eand in tingire ea fierbe cu came de miellaolaltii, zace sub ea intinsa arama ~i arama-i deasupta", a~a cum consemneaza H~rodot in /storiile sale. Raspunsul a fost corect, intrucat Cressus, pentru a pune in incurcatura oracolul, taiase in buca!i 0 broasca !estoasa ~i un 'miel, pentru a Ie fierbe intr-un cazan de !lrama acoperit cu un capac de arama (relatare din volumul Bios, de Tudor Opri~). . Spiritul este acela ce prin intermediul unor mediumi de materializare face sa se materializeze, fantomele care intotdeauna spun ca reprezinHi 0 persoana decedata care a venit sa 'se materializeze trecand prin mari suferin!e pe care le-a aceeptat pentru a se ridica mai sus pe treptele evolutiei spirituale. Niciodata o fantoma materializata nu imbraca aspectul fizic al persoanei moarte, dar pastreaza caracterul vocii acestefa. Alteori, spiritele libere din spa!iu produc in prezen!a unor mediumi de materializare fenomenul de telechinezie. Este citat cazul cand, in prezen!a unui ucenie de cincisprezece ani, Heiner Sch., in raionul de portelanuri al unui magazin din Bremen, forte invizibile produceau stricaciuni de cinci mii de marci. Un alt caz este inregistrat intre anii 1967~1968 la Rozenheim, in biroul avocatului J. Adam unde, in prezen!a unei tinere de opsprezece ani, Anne Marie, se spargeau becuri, de forte invizibile, rafturi de carti se mutau singure ~ise formau spontan numere de telefon la aparatul . telefonic.
Un medium eunoscut de telechinezie a fost Matthaew Manning; acesta putea ridica eu puterea gandului 0 perna care plutea prin camera, putea ridiea un pat pan a la inaltimea de 30 em, ~ifonierul se mi~ca Eiieand pa~i ea ~i eand cjneva il ridiea cu mainile, tablourile ie~eau.din euie ~i dansau prin aer.

---

-----

52

SPIRIT 81 SUFLET - REINCARNAREA

Cercetari asupra acestui caz au facut biologul ~i matematicianul dr. George Owen din Cambridge, precum ~i alti cercetiitori de la Institutul din Toronto (Canada); s-a putut constata ca sediul acestor fenomene de telechinezie este zona paleoencefala, dinzon~le subcorticale, unde este localizat subcon~tientul. Prin forta spiritull.!-i, e creeazii din corpul eteric al mediumului 0 parghie s invizibila ce mi~ca toate aceste obiecte, observandu-Se ca in urma acestoI'Jenomene corpul mediumului scade in greutate cu cateva

kilograme.

Spiritul este acela ce determina ~i aparitia fenomenului de levitatie. In acest caz, mediumii care poseda aceastii mediumnitate pot pluti in aer, ridicandu-se de la pamant imp?triva gravitatiei. lisus Hristos, a~a cum se descrie in Evanghelii, a mers pe apa, pe mare, dar ~i alti mediumi de levitatie au repetat acest fenomen. Astfel, se descriu mediumi ca: fachirul Kovindasami, Home, Stenton Moses, Eusapio Paladino. In 1977 in hotelul din Selisberg in Elvetia, au fost prezenti mai multi yoghini care au facut demonstratie privind levitatia, ei s-au ridicat' de la pamant ~i au plutit in aer. Procesele specifice spiritului sunt gandirea, memoria ~i . imaginatia. Gandirea include ca elemente constitutive operatii de garidire ~i cuno~tere. De~i aceste doua aspecte sunt strans intercolerate, notiunile fiind rezultate ale gandirii in procesul reflectarii, iar operatiile intelectuale fiind procedee, exista unele deosebiri intre ele. Operatiile de gandire nit sunt cuno~tinte, ci forma de activitate mintala:cu notiunile care pot fi insu~ite fie prin procedee spontane de memorare, fie prin participarea efectiva, organizatii, a gandirii. Proces"ulinstructiv-educativ faciliteaza amandouii aceste moduri de insu~ire a notiunilor ~i reprezentarilor. Gandirea poate fi caracterizatii ca 0 functie complexa, la care se constata directie, intelegcre, inventiune ~i cenzura. Operatiile elementare cu care lucreazii gandirea sunt analiza, s'inteza, generalizarea ~i abstnictia. Gandircanu reflectii lumea inconjuratoare -fiecaredata de la de inceput, pe baza intregii experiente de cunoa~tere se constituie anumite principii operative generale, cum sunt figurile logice care

Dr. Aurel Po)!escu-B:Ucesti

53

reprezinta osatura functionala de baza a gandirii. Figurile logice au un rol activ de control in fonnarea oricarei judecati. Dezvoltarea gandirii presupune folosirea unor conservante, cum ar fi conservarea cantitativa, calitativa a s}lbstantei cOfpurilor percepute, a volumului, a greutatii etc.; solutionarea problemelor de gandire presupune organizarea unor mijlociri ce se fac prin asociere de judecati in rationamente. In activitatea mintala are loc 0 organizare complexa de stereotipuri, de modalitati de lucruri, prin care se realizeaza rezolvarea, dar ~i 0 reprezentare mintala a desfii~urarii problemei, 0 verificare mintaHi a ipotezelor. Intelegerea, ca parte componenta a gandirii, comporta doua moduri de intelegere: 0 intelegere de tip intuitiv nemijlocita, care opereaza mai mult in imagini ~i reprezentari, ~i 0 intelegere neintuitiva, mijlocita care opereaza mai ales cu notiuni ~i relatii notionale. $i una, ~ialta pot fi analitico-sintetice sau sintetico-analitice, adica pot fi situatii de reflectare in care domina aspectul analitic sau in care domina aspectul sintetic. Evolutia gandirii se face de la contemplarea ~i intelegerea intuitiva a fenomenelor, a cazului, la logica regulii, a legii pe care 0 exprima cazul. Aceasta se face pe baza experientei cognitive dobahdite ~i pe baza cre~terii potentialului de activitate intelectuala. Mai tarziu se organizeaza . procesul gandirii in rationamente. Rationamentele exprima selectarea~i exprimarea unei anumite relatii intre general, particular ~iindividual. In dezvoltarea rationamentului, se exprima dezvoltarea gandirii. Spiritul, ca scanteie divina ce vine la reincarnare pentru 0 noua experienta de viata, i~i dezvolta gandirea plecand de fiecare data de la inceput. Daoa urmarim dezvoltarea gandirii copilului, observam unnatoarele particularitati descrise de J. Piaget: - egocentrism, caracterizat prin referirea tuturor actiunilor ~i fenomenelor la propria-i persoana, ptintr-o insuficienta distinctie intre el ca persoana ~irealitate;

sincretism, caracterizat

prin stabilire intamplatoare

dintre

fenomene; - ilogism, caracterizat printr-o inadaptare a judeditii $i n1tionamentuluila reaIitate;

--54 SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

animism sau antropomorfism, constand in convingerea copilului cii obiectele din jurullui sunt insufletite. Gandirea 'fiind insuficient dezvoltatii, nu ~oate sesiza sensuri multiple ~i complexe. Incepiind cu intrebarea de tipul: Ce este?, copilul dore~te apoi sii ~tie despre obiect ~i fenomene ~i intreabii: De ce? Cu timpul, se dezvoltii modaiitiitile de a intelege ~i a opera rational, aparand calitati ale cunoa~terii, ca observatia ~iintuitia. Se dezvoltii apoi intelegerea care permite stabilirea raporturilor dintre cuno~tint~le faptelor ~i fenornenelor respective, ca un proces activ de constructie mentalii a unui fapt sau situatie. La inceput, intelege~a este intuitiva, nemijlocita, fiind perceputa prin imagini ~i reprezentari, devenind apoi mijlocit~ ~i bazata pe relatia dintre obiecte ~i fenomene. Procesul formarii notiunilor cat ~idistingerea acceptiunii lor adecvate, au loc pe baza dezvoltiirii criteriilor de asemanare, deosebire ~i sistematizare. Mecanismele formarii asociatiilor in procesul giindirii se fac prin contiguitate, prin asemanare, prin contrast ~i prin cauzalitate. In general, gandirea oamenilor se imparte in gandire asociativlogica, in care predomina asociatiile dupa continut ~i cauzalitate, ~i gandirea asociativ-mecanicii, care este dominata de asociatii

f i .t

mecanice,. prin asemanare,asonanta,rima ~i localizarein timp ~i

spatiu. Din punct de vedere spiritual, procedurile de ganduri sunt fapte care ne vor a~tepta candva, nici 0 protectie ~i nici 0 intentie nu ne poate ajuta, caci noi in~ine am hotarat prin ganduri viata pe care 0 yom traL ladul ~i raiul sunt in gandurile noastre care atrag faptele noastre, de aceea g~ndurile trebuie sa fie curate, caci numai a$tfel yom putea trai in pace ~i yom putea fi fericiti. Oricare dintre gandurile produse ~i trimise de oameni in drumul sau atrage toate giindurile: asemanatoare lui sause contope~te cu alteie, astfel devenind mai puternic, ~i pana la urma ajung la un creier, unde patrunde '~i actioneaza. Deci gandul vostru se pmlte transforma in fapte - decatre cineva asupra ci'iruia el a putut actiona. Prin modalitiiti1e de gandire se fac loc unorforme de ganduri asemaniitoare, de aceea forta gandirii nu trebuie irosita, ea trebuie concentratii spre apiirare, caci, 0 data pornita in aer, ea actioneaza

--

--

----.Dr. AurelPooescu-Balcesti

55

ca 0 sulita (Abd-ru-sin). Gandirea trebuie sa caute adevarul, caci acesta ramane mereu acela~i. EI nu se schimba, caci el este etern. Fiind etern el, nu poate fi receptionat niciodata in mod clar cu ajutorul sim!Urilor pamiinte~ti, care nu cunosc. decat schimbarea foimelor, pentru aceasta trebuie sa devenim spirituali, sa ne eliberam de gandurile pamante~ti, caci numai astfel yom afla adevarul. Progres inseamna fiecare lupta ~i fiecare suferinta. Astfel se ofera oamenilor posibilitate:i de a ~terge gre~elile anterioaJ;'e ale

Euluinostru~isa fim astfel condu~isprelumina.

Procesul de devenire a tuturor lucrurilor are loc in intregime la nivel spirifual, fiindca orice forta este numai spirituala. Fiecare ~ctiune, chiar ~i cea mai slaba mi~care a unui om, este intotdeauna voita spiritual. Corpurile omene~tijoaca. doar rolul unor instrumente insufletite spiritual. Tot ce este vizibil pe pamant este efectul vietiispirituale. Spiritul intunecat de lacomia pamiinteasca it trage pe om in jos. Gandurile sunt acte de vointa in care se gase~te forta spiritului. Gandind bine sau rau, omul poate sa dirijeze fortadumnezeiasca spre bine sau spre rau ~iin aceasta consta raspunderea pe caI:e0 are omul, caci rasplata sau pedeapsa pentru felul cum gandim vor urma precis. Toate efectele gandurilor revin la jmnctul de plecare prin actiunea reciproca stabilita care nu gre~e~teniciodata ~i care este necrutatoare, incoruptibila, severa ~idreapta. Gandul fiind spiritual, consecintele de felul cum gandim se intorc in plan spiritual, in viata actuala pamanteasca,in plan spiritual in lumea astrala dupa moarte sau in urmatoarele reincarnari. Gandurile, nefiind materiale, nu se distrug 0 data cu distrugerea corpului dupa moarte, ele nu se pierd, actioneaza mai devreme sau mai tarziu, a~a cum am spus, pe pamant in actuala viata sau in astral, unde are loc focul purificator prin retrairea gandurilor rele de pe pamant, ~i se vor rasfrange conform legii karmei ~iin alte vieti pamante~ti viitoare. Corpul fizic nu reprezinta fiinta omeneasca, nu este in~regultau Eu, ci un instrument pe care tu ti l-ai ales sau pe care a trebuit sa-l iei In functie de legile existente ale vietH spirituale, in scurta existenta a vietH piimante~ti, ciici aceasta este 0 scurta ~coalii

--

56

SPIRIT SI SUFLET

- REINCARNAREA

"

necesara pentru evolutia spiritului. Spiritul im dispare 0 data cu moartea, el continua sa traiasca, Eul adevarat ramas liber dupa moarte, dezvelit"de protectia trupului sau fizic, va fi atras ~iretinut de ceea ce ii este asemanator in planul astral corespunzator evolutiei lui. Oragostea divina produce ceea ce ii este de folos fiecarui spirit uman, nu ceea ce il bucura pe pamant ~i ii este placut. Pentru multi, spiritul este ceva nedefinit, care de cele mai multe ori se confundii cu capacitatea intelectuala, iar pentru multi altii existenta spiritului este pusa sub semnul intrebarii. Oar numai spiritul, numai el este adevaratul Eu al fiecaruia dintre noi, singurul lucru viu din noi ~i singura particica din Oumnezeu in noi. Corpul fizic este numai un adapost al spiritului care ii permite sa traiasca ~i sa activeze, orice eveniment din viata noastra are valoare pentru acest spirit, pome~te de la spirit ~i se refera "Iaspirit. . Singurul scop al vietii este dezvoltarea spiritului, el trebuie sa invete din ce in ce mai bine legile divinitatii. Acest deziderat al existentei noastre nu este cunoscut de oameni. Ei considera ca viata lor trebuie sa fie insotita numai de pUiceri. Oupa conceptia lor, Oumnezeu trebuie sa fie datator dedragoste ~i bine pentru toti oamenii. . Oar toate spiritele sunt pe acee~i treapta de dezvoltare ca sa se bucure de aceea~i dragoste divina? Aceasta di"agostedivina ar fi egala pentru totl daca am avea 0 singura viata, dar, cum existenta noastra pamanteascii este doar un scurt episod din existenta spiritului, noi am avut numeroase a,ltevieti pamante~ti in care neam comportat inegal in respectarea legilor divine, de acea unii se . bucura de mai multa dragoste divina, iar altii de mai P!ltina, iar ace~tia din urma numai prin suferinta se pot ridica pe trepte superioare de evolutie spirituala. lata de ce se poate spune ca suferinta este un dar al iubirii lui Oumnezeu. Reincamarea este 0 necesitate in procesul de dezvoltare al spiritului care serve~te la continuarea instruirii spiritului, ~i aceasta explica inegalitatea dintre oameni, care apare chiar 0 data cu na~terea noastrii. In existenta pamanteasca, trebuie sa avem 0 viata moraHinorma/ii, ciici tot ceea ce facem rau in aceasta viata ne va
I ; I

--

----

Dr. Aurel Pooescu-Bilcesti

57

urmari cu sigurasta, adudindu-ne suferinte in alte episoade pamante~ti ce vor urma. Aici i~i au explicatia proverbele pline de intelepciune din popor: "Ce tie nu-ti place, altuia nu face" sau "Cine sapa groapa altuia cade singur in ea". Aceasta inseamna ca tot ceea .ce facem rau altuia se intoarce ca un bumerang impotriva noastra. Dragostea ~i dreptatea lui DlJmnezeu se sprijina pe una dintre cele trei legi de baza ale creatiei, ~ia~ume legea actiunii reciproce. Noi suntem cei de la care a pomit candva in aceasta viata sau intr-o viata trecuta - ceea ce se intoarce acum la noi. Nu Dumnezeu decide asupra celor ce se vor abate asupra noastrn, ci noi in~ine suntem raspunzatori, ceea ce, mai devreme sau mai tarziu, in aceasta viata sau in cele urmatoare ne va lovi in virtutea legii creati~i a acthinii. reciproce. Bine nu este in general ceea ce subiectiv consideram ca atare, bine poate fi intotdeauna numai ce obiectiv este in conformitate cu legile creatiei. Gre~elilesav~ite in timpul vietH prin faptele ~i gandurile noastre nu pot fi ~terse de altcineva, ci numai de noi in~ine, numai spiritul este acela ce poseda codlil potrivit pentru ~tergerea inregistrarilor din vibratiile lui, ~iaceasta se poate face numai prin suferinta. Aceasta inseamna ca suferinta nu mai este dureroasa pentru cel in cauza, ci devine un izvor de putere interioara. De aceea se poate afirma ca dragostea lui Dumnezeu produce doar ceea ce Ii folose~te spiritului uman, Dumnezeu nu pedepse~fe, el ne asigura mai degraba legile sale, implinirea dorintelor noastre. Trebuie sa devenim con~tienti de raspunde(ea noastra fata de creatie ~iprin aceasta fata de noi in~ine, dar nu toate spiritele umane au puterea aceasta de intelegere. insu~i lisus la cina ceil de taina a spus: "Mai am sa va spun multe lucruri, dar acum nu Ie puteti purta" (loan 16:12).

---

SPIRITUL DUPA MOARTEA FIZICA

Organele noastre de simt sunt limitate in perceptia diferitelor informatii. Undele infraro~ii, ultraviolete sau ultrasunetele nu Ie putem percepe. In permanenta suntem inconjurati ~i patrun~i de diferite feluri de unde tara sa Ie observam; aceasta nu inseamna ca suntem indreptatiti sa Ie negam existenta. Pentru a in{elege mai bine existen{a noastra dupa moarte, trebuie sa denumim tot ce este pamlintesc ca materie densa, iar ceea ce este d~tpa moarte in lumea astraM, materia fina, materie eterna. Omul propriu-zis nu se rezuma la corpul fizic, caci in noi ".wi este ceva c:apabilsa fie con$tient de sine insu$i, capabil de a cugeta asupra $a $i aceasta este spirilul nostru, vocea $i Umbajul lui este intui{ia care nu depinde de exdtaliile mediu7ui extern, cad ea izvora$te spontan din adlincul fiin{ei noastre. Spirilul nu este nid intelect, nid umor, nid cuno$tinla invalata. Nu trebuie sa cOllfimdam Ull om spiritual Cll omul instruil care a dtit $i a studiat mai mu/t sau clind el se manifesta prin idei bune. Spirilul este cu totul altceva, este 0 existen{a de sine statatoare, provenind din lumea aceleia# spedi cu el $i care nu este qomuna cu lumea caruia il apar{ine pamlintul $i corpul uman. Lumea spirituala se afla mai

sus de lumea astrala, ea este partea cea mai de sus $i cea mai
u$oara a crealiei. Spirilul nu are legatura cu intelectul, d pro prieta tea pe care 0 numim "fire", ded un om spiritual este'cel. ce are 0 fire profunda, dar nu neaparat pUn de inteUgenfa.
.

Creierul este doar un instrument ce leaga spiritul de corpul fizic, dandu-i posibilitatea de a se orienta, a percepe ~i a se manifesta in Iumea materiei dense. Spiritul nostru este Eul nostru, el are inveli~uri mai u~oare, mai fine ~i aceasta este perispiritul. Perispiritul se identifica cu notiunea de suflet, dar pe care foarte putini oameni U inteleg. Cunoa~tem din Noul Testament aparitia lui Iisus Hristos in fata apostolilor Sal. ~i in fata Mariei Magdalena, dar el nu a avut

----

Dr. Aurel POj!escu-Balcesti

59

intati~area fizidi pe care 0 cuno~teau ace~tia. EI a intrat in indiperi zavodite; elle spune ca a venit in alt corp, un corp de rriaterie fina, aratand ca viata continua imediat dupa viata pamanteasca sub 0 aWi fonna. Corpul de materie fina, perispiritul, are mai multe inveli~uri fluidice de vibratii diferite. Unul dintre acestea este corpul astral. Materia solida s-a fonnat cu mult timp in unna, din radiatie, radiiltie c~ contine mici particule ~Ie materiei noastre: neutroni, protoni ~i electroni. Dar un proces continuu de schimbare este in functie care transfonna radiatia ih particule ~iparticulele in radiatii. Toatii lumea se fonneaza de sus in jos, ca un proces continuude concentrare a materiei. inveli~urile perispiritului fonnate din corpul astral, corpul solar, univeric ~i cosmic, toate se gasesc in interioml fiintei umane. Din cauza vibratiilor lor diferite ele nu se pot amesteca, ci doar alatura, fiind plasate unul in altul, ca partile unui telescop ~i mentinute unele langa altele prin puterea radiatiei, care atrage particulele.elementare ca un magnet. Desprinderea spiritului ~i a perispiritului are loc dupa moarte, dar ~i in alte situatii pe care Ie-am amintit de mai multe ori: in timpul somnului, in yoga, in hipnozii, in meditatia transcedentalii sau dupii consumul anumitor substante halucinogene. in somn, corpul emite 0 altii radiatie care nu este suficient de putemicii pentm a realiza 0 legiiturii stabilii intre trUp ~i spirit, deta~area este partialii ~i dispare in momentul ttezirii. Dupa atingerea somnului profund, adanc, incepe visul, iar pentm aceasta tmpul are nevoie de 0 pozitie orizontalii care sa-i pennita 0 relaxare totalii. Constatarea stiirii de vis se face prin observarea cii in spatele pleoapelor in~hise ochii se mi~ciifoarte repede. Aceasta mi~care se poate miisura prin oculograma. Aceasta inseamna ca, in timpul somnului cu vise, Eul nostru,spiritul nostru vede ~i triiie~te, iar ochii unniiresc aceste impresii. Din invierile lui Iiisus relatate in Bib/ie se poate deduce distantarea crescanda dintre spirit cu inveli~urile sale ~i1mp, dupa efortul din ce in ce mai mare pe care Iisus I-a Iacut pentru a restabili legiitura lor. Lumea pamanteascii este 0 indesare, 0 concentrare, nascuta din radiatie care duce la pierdere de mobilitate ~i Ia 0 i'ngreunare.

60

SPIRIT SI SUFLET

-REtNCARNAREA

Dep:aterializarea duce la 0 u~urare, la 0 mi~care din ce in ce mai rapida in interiorul atomilor ei. . Ie~irea din corp a spiritului aduce cu sine 0 cuplare a lui cu vibratii de eliergie cu frecvente mai inalte. Corpul astral este invizibil pentru ochii no~tri, dar prin corpul astral spiritul mortului vede rudele sale plangand, insa poate comunica cu ele, ciici el traie~te in alta dimensiune a spatiului. El i~i vede inmormantarea ~i aude chiar gandurile oamenilor ce urmeazii corteghd funerar, pentru ca in gandire este limbajul prin care comunicii spiritele. Numai dupii ce spiritul ajunge in astral, despiiqit complet ~i definitiv de corpul fizic, dupa moarte, retriiind viata piimanteasca in imagini, tragand concluziile din ea, dii dovada clara a responsabilitatii sale. Omul este un spirit incomplet dezvoltat, miezul sau, spiritul, este 0 samanta, un ge~ene spiritual, care contine toate posibilitatile speciei sale, dar pentru realizarea lor arCt nevoie de 0 maturizare treptatii. Ne dezvoltam in materie pentru a dezvolta specia noastrii proprie,spiritualii. Pe piimant, spiritele noastre, de~i diferite ca evolutie, pot vietui in acela~i plan, ceea ce nu se intampla dupii moarte in lumea,astrala, cand fiecare spirit este atras in planul sau subplanul corespunziitor vibratiei radiatiei sale. Exista trei zone spirituale in lumea astrala a fiecarei planete. Zona cea mai joasii ca evolutie spirituaUise aflii cel mai aproape de planeHi- zona ro~ie, urmeazii apoi zona mijlocie sau zona albastra ~idupa aceea zona alba cu spiritele mai evoluate. Cftndun spirit alb a evoluat pe toate planetele spirituale, va deveni spirit angelic planetar. Sunt douasprezece grade de sisteme solare ~i deci douasprezece t,ategorii de planete spirituale. In afarii de universu!. nostru, mai existii alte trei universuri. Toate universurile sunt pline de 0 materie etericii in care se gasesc stelele ~i planetele. Acest fluid constituie hrana tuturor stelelor cere~ti, cu alte cuvinte toate corpurile cere~ti inoatii intr-un ocean de materie fluidica. In jurul fiecarui soare sau planeta, acest fluid este mai dens, datorita magnetismului pe care il poseda toate corpurile cere~ti. Tot ce exista pe pamant are nevoie de acest fluid Gtericuniversic. Toate mineralele, plantele, animalele ~ioamenii au in corpullor acest fluid eteric, care se comportii ca un fluid nutritiv.

- - -- - - - -

.-

. .-- -----

Dr. Aurel Popescu-Balce~ti

61.

Num~i spiritele din spatiu nu mai au nevoie de acest corp eteric, pentru di ele nu-I mai au in componenta lor. Fluidul de la suprafata pamantului e foarte dens ~i, pe masura ce ne departam de el, straturile de eter sunt din ce in ce mai rare, mai fine, pana dam de eterul solar in care inoatii toate planetele sistemului nostru solar. La suprafata pamantului, acest fluid are 0 culoare ro~ie, cu toate nuantele ei pana la ro~u-alb, urmeaza apoi zona fluidica de culoare albastrii, de asemenea, cu toate Ifuantele spre alb, ~i la periferia pamantului se afla a treia patura fluidica de culoare alba striilucitoare. Acest fluid universlc este 0 masa de mici corpu~oare vii, ultramicroscopice. Ele sunt intr-o continua mi~care ~i, prin natura lor fiind electrice, produc energii electrice. Vederea spiritualii a ingerilor solari Ie vede ca particule libere, iar pe masura ce se departeaza de sori, ele se asociaza formand sferule din ce in ce mai mari, constituind eterul din jurul sorilor ~i planetelor. Acest eter universic este format din trei feluri de particule vii, unele au capacitatea de a fi inteligente, altele pe langa o mica inteligentii au 0 mare memorie ~i a treia categorie care au insu~irea unei putemice vointe. Repartitia acestor trei categorii de fiinte vii, de particule eterice este inegalii. Cele mai numeroase sunt cele de vointa, apoi cele cu memorie ~iin al treilea rand cele care sunt inzestrate cu inteligentii. Proportia ar fi 90% cu vointa, 9% cu memoria ~i 1% cu inteligenta. Prin puterea vointei, divinitatea creeaza ~i conduce lumiIe, prin puterea memoriei trecutului, impiedicii preschimbarea cuu~urinta a formelor, iar prin puterea inteligentei, transforma operele Lui prin slujitorii Lui in forme ~i stari superioare. In jurul sorilor, ele se intrunesc cate trei la un loc, unul de vointa, al doilea de memoric ~i al trcilea de inteligenta, formand un corpu~or unitar, sferic, ce se afla intr-o continua mi~care, fiind deci o vietate. Unirea intre ele determina formarea unor particule ~imai mari, care evolueaza in decursul veacurilor ~i capiita diferite insu~iri, pe care la origine nu Ie posedau. Particulele dc"memoric inregistrcazii tot ce se gande~te ~i se vorbe~te pe ficcarc glob, de ficcare vietate. Ele constituie 0 arhiva

62

SPIRIT SI SUFLET

REINCARNAREA

uria~a in care se inmagazineaza toate evenimentele petrecute pe pamant ~i toate cate se vor petrece in viitor. Din aceste trei particule vii, de vointa, memorie ~i inteligenta in~nite,. s-au alcatuit ~i electronii materiei de pe pamant. In sfera divina aceste particule vii se asociaza in raporturi inverse, ~ianuine particulele de inteligenta sunt mai numeroase, iar cele de vointa.sunt cele mai rare. In materia divina din sfera divina s-au form.at tr~i categorii de materii eterice, un fluid numit fluid psihic, care va intra in alcatuirea scanteilor divine ale spiritului, un al doilea ce va forma corpul astrelor ~i al planetelor, numit fluid fizic, ~i un al treilea rezultat din combinarea celor doua, fluidul fizico-psihic. Ele se afla ~i libere, ~i unite cate trci, formand 0 unitate functionala, dar unirea lor se poate face ~i in combinari de cate trei, astfel se pot asocia cate doua, trei, patru etc.,. formand particule din ce in ce mai mari. . In Iumea spiritelor se poate produce frig prin condensarea ~i transpunerea unei materii dintr-o stare in alta: prin mijlocirea spiritului. De c"iiteori se face 0 materializare oarecare, un cap de om, 0 mana sau un corp intreg din fluidul cosmic, totdeauna oamenii simt un vant rece, 0 scadere de temperatura in camera unde se face experienta. Tot prin presiune ~i frig Creatorul realizeaza producerea unei infinite categorii de fluide. Spiritele din spatiu traiesc deci in sanul unei materii vii formate din vietati inteligente, cu vointa ~imemorie. Un ocean de fiinte din care Creatorul a facut insa~i scanteia divina a spiritelor. Aceste particule sunt vii, intr-o continua 'mi~c~ue,din care cauza' pentru vederea spirituala sunt luminoase; de' aceste particule se folosesc spiritele ca de ni~teinstrumente din care realizeaza diferiteLe lucrari ~i in acela~i timp servesc dr~pt l\rana spiritelor. Prin ele Creatorul a fiicut in fiecare fiinta simtul instinctului, la spiritele ro~ii predomina fluidul. de vointa, la cele albastre predomina fluidul de memorie, iar la cele a!be prcdomina fluidul de inteligenta. Spiritul localizat in interiorul perispiritului format de corpul astral, corpul solar, corpul universic ~i corpul. cosmic, desprins de corpul fizic 0 data cu actul mortii 0 perioada de timp, este unit cu corpuI eteric.

--

Dr. Aurel Pooescu-BAlcesti

63

Pana la patruzeci ~idoua de zile, spiritul nu se desprinde definitiv de lumea fizica pamanteasca. Cu vederea spirituala, spiritul i~i prive~te toata ceremonia legata de inmormantarea corpului sau, i~i vede inmormantarea propriului sau corp fizic. Dupa patruzeci ~idoua de zile, spiritul se inaltii in lumea astrala ~i se' desprinde de corpul eteric, situandu-se in plan spiritual corespunzator gradului sau .evolutiv. Reamintesc ca spiritele se situeaza pe un numar de douasprezece planuri dupa cum urmeaza: zona ro~ie, cea mai joasa, cu trei subplanuri, zona albastra situata la mijloc, cu trei subplanuri, ~i catre periferia atmosferei terestre zona alba, de asemenea, cu trei subplanuri. Dincolo de zona alba, se gase~te zona angelica, cu trei subplanuri. Conducerea fiecareia din aceste douasprezece zone spirituale este acumdin cate trei spirite angelice, cu alte cuvinte in lumea spiritelor ar exista doisprezecedomni. Aceasta ar fi ~i explicatia de ce Iisus ~i-a ales doisprezce apostoli ca reprezentanti ale celor douasprezece subplanuri. Toate spiritele din spatiu evolueaza spre purificare. Atunci cand dupa numeroase reincamari unele spirite raman neevoluate, ele sunt distrusein spatiu din ordine superioare prin electrocutare. Fiecare spirit in spatiu are 0 activitate intema ~i 0 activitate extema. Activitatea extema se exercita asupra mediului sau ambiant, iar cea intema se refera chiar la activitatea corpului sau. Traind pe 0 planeta, corpullui astral se epuizeaza incetul cu incet.Pentru a-I mentine, spiritul face voluntar ni~temi~cari de dilatare ~i de contractare prin care absoarbe tluidul planetar din atmosfera tluidica a plantei. ,t\cest act este analog hranirii corpului fizic cu alimente. Dupa ce spiritul s-a incarcat, urmeaza descarcarea, numai ca, spre deosebire de incarcare care se face automat, desciircarea se face in mod voluntar. . Spiritul ca 0 particula foarte micii are 0 actiune de gandire, el este deci 0 fabiicii de idei. Prin gandire el emite 0 fortii care se exercita asupra corpului sau planetar, astfel 0 particulii fluidicii se desprinde de corpul planetar ~i se propaga in spatiu sub fonna de unde, ganauri. Spiritu! se descardi deci emitand ganduri. SpiriteJe solare vor gandi cu tluidul corpului solar, caci ele nu mai au haina I I

64

SPIRIT SI SUFLET

- REtNCARNAREA

tluididi, planetara. Prin urmare, gandirea este identic a, dar materialul invelitor al formei lor este diferit, ca ~i valoarea undei vibratoare. In sfera centrala, spiritele folosesc pentru gandire tluidul divin, pentru ca acolo ele sunt invelite numai de tluidul divino Se poate spune ca spiritele, in spatiu, sunt impaqite in ganditori, executori ~i muncitori, corespunzator celor trei zone spirituale. Spiritele din planul inferior constituie materialul spiritual de studiu al ingerilor. Hotararile :spirituale pentru evolutia pamantului 0 au numai spiritele angelice, care ar fi comparate cu mini~trii cerului, zona alba ar fi coniparata cu un parlament ceresc. Vorbirea spiritelor din spatiu este aceea~i pentru toate din interiorul atmosferei spirituale pe acela~i plan spiritual, corespunzator vibratiei energiei lor. Transmiterea gandtirilor lor se face prin transmiterea de imagini. Astfel, intr-o ~edinta de spiritism, inediumul cazut in transa va intelege mesajul spiritului indiferent de limba pe care 0 cunoa~te mediumul, caci spiritullui va primi mesajele spiritului din spatiu sub forma de imagini, deci ideile se transmit prin imagini. . Destinul pentru viitoarea viata pamanteasca, cand sunt trimise la reincamare, se. face de spiritele superioare din spatiu, destinul 0 data fixat trebuie cu orice pret executat. Sunt ~icazuri cand destinul poate fi modificat, aceasta se intampla prin actiunea magiei negre,
-',

care poateintrerupefirul destinuluicuiva.

Intre zonele ro~ie, albastra ~i alba din lumea astrala exista zone intermediare, nelocuite de spirite..Grosimea acestor trei zone este d.iferita, astfel zona ro~ie este de noua ori mai subtire decat zona. albastra, iar zona albastra de noua ori mai subtire decat cea alba. Intre zolia alba ~i zona angelica exista alta zona intermediara de grosimea a cil1ci mii de kilometri, nelocuita de spirite, iar zona angelica are 0 grosime pana dincolo de luna, pe 0 distanta egalii cu aceea dintre pamant ~i luna. Exista'patni universuri spirituale, astfel dispuse in spatiu, incat, privite de sus sunt a$ezate in [onna semnului crucii. Sfera centra/a divina ~rinde miliarde de spirite ~i executa 0 mi~care de rotatie in jurul axei sale inchipuite. De asemenea, cele

Dr. Aurel PODescu-Biilcesti ,

65

patru universuri executa fiecare cate 0 mi~care de rotati~ in jurul axei l()r ~i in acel~i timp 0 mi~care de translatie, de reyolutie in jurul sferei centrale: Cele patru universuri sunt de evolutie ~i constitutie deosebiti ~i "-~eiate iri junil sferei divine pe 0" linie inchipuitii sub forma de spirala. Fiecare plan~ta executa 0 mi~care de rotatie ~i in acel~i timp 0 mi~care de revolutie in jurul soarelui, dar ~i sorii exe~uta douii mi~cari, una din jurul axei lor ~i alta in forma de elipsa in jurul

centrului universic de care depinde.

"

t
I

I.
I

Din centrol divin pleaca in permanentii un torent de (luid"e ditre cele patru universuri. Cursul acestui fluid cosmiceste tot in forma de spirala. Din acest fluid se desprind ramuri in interiorul fiecarui un ivers, la fiecare soare, la fiecare planeta care constituie 0 adevaratii hrana cosmica pentru fiecare planeta. Sfera divina se dilata ~i s~ contractii, adica expira ~i aspirii. Cand expira, emite materii ~i spirite, iar cand aspira absoarbe totui. in ceea ce prive~te sfera centraHi, ea este fonnata, de fapt, din trei sfere care se imbraca una pe alta; cea centrala, numita Capul Oivinitatii sau Tatar, este sfera cu miliarde de spirite, care nu are nici 0 mi~care ~i din ea plead scanteile divine. La mijloc este sfera numita Respiratorul sau Pectoralul Oivinitatii, care are 0 mi~care de rotatie in jurul primei sfere; din aceasta sfcra plead fluidete ce fonneaza perispiritul. A treia sfera a divinitatii, cea mai periferica, este numita Pantece sau Laborator, care are ~i ea 0 mi~care de rotatie ca ~i a doua .sfera, dar in sens contrar acesteia; din ea plead spiritele de materializare pentru tot ce exista in univers: minerale, plante, animale ~i am. Sfera centrala este fonnata dintr-un eter cu alte caracteristici decat eterul din sferete universului.

---

OCUPATIA SPIRITELOR IN SPATIU , ,

.

Tot ce a creat divinitatea este intr-o continuA activitate , iar aceasta lege este comuna atat mineralului cat ~i plante lor, animalelor ~iomului. Scanteia div.inadin om face caprin gandire ~i actiune sa vada, sa inteleaga, sa prevada ~i sa invete orice fel de activitate, care duce in finalla perfectionarea spiritului ~ila evolutia sa. Viata este 0 ~coala, este 0 scara pe care se urca intelegerea spiritului, care are ca singur scop iluminarea .lui. Dupa moarte, spiritul, parasind corpul carnal care putreze~te, este atras confonn .legii divine a atractiei afinitatilor pe planul spiritual corespunzator lui, unde i~i petrece viata de spirit spatial. Vazduhurile sunt pline de spirite spatiale care sunt in continua activitate, avand fiecare 0 anumiHispecialitate. Acolo se gande~te, se studiaza ~i se perfeqioneaza 0 ocupatie care apoi, prin reincarnare, va fi pusa in aplicare in viata pamanteasca. Unul dintre studiile spiritului in spatiu este acela al mediului in .care traie~te, adidi eterul in care se mi~cii,in care se hrane~te ~icu care construie~te cu ajutorul gandurilor ceea ce ii pennit euno~tintelelui. Altfel spus, el se oeupa eu cunoa~terea fenomenelor fizice ~i chimice ale mediului eteric. Dar nu toate spiritele au aceasta activitate, ci numai eele mai evoluate, rezultatele activitatii lor sunt apoi comunieate ~ialtor spirite. Alte spirite studiaza corpul spiritului ~ibolile lui, caci spiritul are un corp eteric. Ele fac studii asupra corelatiei corpului eterie cu cel carnal. Cand au reu~it sa asimileze cuno~tintele noi, sunt trimise la reincarnare pentru. a Ie pune in praetica. ' In lumea spatiilor se exercita toate preocuparile pamante~ti, tot ce exista pe pamant a fost mai intai realizat fluidic ~i astral. Anumite spirite se perfectioneaza in destruparea sPlritului in momentul mottii, a/tele in incarnarea lui in timpul naterilor fizice. Ele studiaza legiitura dintre corpul eteric ~i fluidele ce alditui~tc

---

Dr. Aurel P0l!escu-Bilcesti

67

perispiritul, cel ce imbraca Eul nostru. Ace~tia sunt medicii cere~ti sau destrupatorii, ei sunt aceia care taie toate firicelele eterice care fiiceau sa traiasca fiecare celula organica. Aceasta operatiune a destrupani se desfii~oara treptat, incetul cu incetul, inainte de ultima suflare a omului cand moare. Pe masura ce aceste fluide eterice se desprind, corpul fizic slabe~te~iforta fizica se epuizeaza. Chiar dupa ce ochii devin sticlo~i ~i corpul se race~te, procesul mortii se continua ~i dupa ce spiiltul parase~te corpul fizic. A~a se explica cre~terea unghiilor, caderea parului ~i.mi~carile miceliene ale protoplasmei. Aceste celule se hranesc eteric cu eIectronii ~i protonii pe care ii da corpul eteric, caci ~ialimentele in timpul vietii in ultima instanta aduc tot un aportde eIectroni ~iprotoni - solidele, lichidele sau gazeIe nu sunt decat eter condensat. o aha categorie de medici spatiali sunt cei intrupatori. Cand un
.

spirit din spatiu este trimis la reincarnare,el cade intr-o stare de

somnolenta. Aceasta somnolenta este determinata de spirite mai evoluate, pe care insa spiritul ce trebuiesa se incarneze nu Ie vede. Ele sunt 0 vibratie eterica mai fina, superioara. Spiritul inferior nu vede niciodatiipe cel superior, astfel spiritul superior iI magnetizeaza adormindu-l pentru 0 perioada de timp, pentru a-i suprima partial con~tiinta ~ivointa sa. Pentru formarea corpului eteric ~i a celui fizic, spiritul ce se va reincarna este insotit. de unul sau mai multe spirite intrupatoare. Aceasta se datore~te legii divine a karmei. Cum altfel ar accepta un spirit ce. vine la 0 noua viata sa-~i creeze un creier idiot, un corp coco~at sau cu alte tare organice necesare in viitoarea sa viata, pentru ca p'rinsuferinta ce i se cuvine conform faptelor sale din alte vieti sa poata evolua pe un plan mai evoluat spiritual. In primele patruzeci de zile dupa moarte, spiriful vede cu vederea sa astrala durerea parintilor, fratilor ~i surorilor sau copiii pe care i-a lasat pe pamant. El coboara pe pamant, traie~te in mijlocul lor, dar nu poate fi vazut. In timpul somnului acestora, cand corpul lor astral este desprins de corpul fizic ~i traie~te in spatiu, e1ese intaInesc cu spiritul mortului cu care fac schimburi de idei ~i ganduri. lmediat dupa moarte spiritul viziteaza mormantul lui ~i locurile pe unde a trait.

68

ISUFLET-REiNCARNAREA

Dupa inaltarea lui in lumea astrala, pana la ~apteani, spiritele inferioare coboara mereu pe suprafata pamantului ~ipot intra chiar in mOlmant pentru a studia procesul de descompilllere a corpului sau fizic. Spiritul vede ~i aude tot ce se petrece la inmormantarea lui, asista la slujba preotilor ~i ~tietot ce gandesc cei ce sunt prezenti la inmonnantare. Gandul este format dintr-o forma de energie comuna cu energia pc care 0 are spiritul, a~a.se explica comunicarea dintre gandul oamenilor ~i spirit. in spatiu se perfectioneaza spiritele de materializare pentru minerale,.plante, animale ~iom. Aceste categorii de spirite sunt cele care in ~ediI~te1e de materializare reu~esc sa materializeze fantomele de oameni care reprezinta intotdeauha 0 persoana care a decedat. Ace~te spirite sunt ~i cele care fac dematerializarea, disociind ma{eria in elementele eterice din care ace.l.!staeste compusa. Opera cea mai grandioasii pe car.e<> desfa~ura spiritele este pot aceea care prin forta spintuaHiface sa apara fantoma unui om mort, in carne ~ioase.' Cum spiritele creatoare sunt rare ~i cum cei ce merita sa asiste la asemenea creatiuni sunt ~i ei putini, se intelege de ceomediumii de materializare sunt atat de rare. e Universul este ocupat de ganduri, ordine, plecate de la mari creatori din sfera Laborator a divinitatii. Aceste ganduri sunt auzite numai de cei carora Ie sunt adresate.

----

JUDECAREA SPIRITELOR DUPA MOARTE

Toate spiritele dupa'moarte se vor ridica pe planul spiritual corespunzator gradului lor de spiriJualitate; ele sunt primite de conducatorii experimenta{i pentru a fi ini{iate la noua lor
exper.ien{a. Nu te po{i duce In alt loc decat acolo unde {i-ai pregatit locul In timpul vietii pamante$ti, conform legii divine a atrac{iei aflnita{ilor.

Confonn ~tiintei spirituale, dupa moarte spiritul este chemat in fata unui tribunal compus din trd ~efi ai marelui grup din care spiritul face parte. Un spirit acuzator ii arata toate faptele savar~ite, de fata aflandu-se ~i un alt spirit, drepta~ut, sau cel care a viizut, a auzit ~i~tie totul despre el. Aceasta judecata se face in fata a'patru martori care vorbesc in acuzarea lui. Calcarea moralei divine este cunoscuta de drepta~ullui ~i"de asemenea, este ~tiuta de drept~ul victimei caruia i-a recut rau in timpul vietii pamante~ti. Ea mai este scrisa in perispiritul vinovatului ~i in plus este-fotografia in arhiva eterica a pamantului. Judecatorii apreciaza gravitatea faptelor ~i fixeaza 0 pedeapsa mai mare sau mai mica, stabilind~i locul sau in timpul ~ederii in spatiu. Aceasta are loc imediat dupa desprinderea spiritului de corpul fizic, deci imediat dupa clipa mortii. Dupa aceastajudecata, el coboara insotit de spiritul sau ghid pe pamant ~i asista la inmonnantarea trupului sau.. Dupa patruzeci ~i doua de zile, el se urca definitiv pe planul spiritual stabilit in unna judeditii lui, unde va sta atata timp,cat s-a stabilit pana la 0 noua reincarnare. Pentru 0 noua reincarnare, el se va prezenta in fata unui juriu fonnat din trei spirite ce reprezinta ~efii planetei Pamant. Acest juriu planetar este prezidat de la distanta de ~eful sistemului solar, care pronunta sentinta. La aceasta judecata mai participa noua asesori $idouiizeci $i$apte de delegati, toti fngeri apartinand fomlui supremalplaneteicompusdin treizeci$inoua de sfmtespiriteangelice.

- - - -.----

70

SPIRIT SI SUFLET

- REiNCARNAREA

Dadi spiritul apartine unei entitati superioare, el singur i~i aldituie~te planul noii sale vieti pamante~ti pe care 0 va lua intr-o noua reincamare. intati~andu-se in fata tribunalului compus din treizeci ~i noua de spirite angelice ~i a conducatorului sistemului solar, i~i arata planul intocmit ~i acesta iI aproba, transmitand aprobarea conducatorului juriului, caci conducatorul solar nu se afla de fata, el arecuno~tinta insa prin telepatie simultana. in noul plan de viata cu care vine la 0 noua reincarnare, spiritul trebuie sa-~i indrepte faptele rele savar~ite, ~i aceasta se va face numai printr-o noua suferinta. A treia forma ~i cea mai grea judecata are loc cand se termina ciclul de douazeci ~i ~ase de mii de ani de existenta pe acest glob. EI corespunde timpului pe care iI parcurge sistemul solar in mi~carea.lui de revolutie, de la un punct vernal la altu!. in tot acest0 interval spiritul a fost cand incarnat, cand in spatiu, traind sute de vieti pamante~ti. Aceea~i judecata se face de insu~i conducatorul solar care coboara d}n planul sau spiritual ~i impreuna cu juriul sau solar compus din spirite angelice solare coboara in atmosfera fluidica planetara. La aceasta judecata asista ~i juriul planetar, dar tara a putea influenta sentinta, faptele bune sunt trecute in dreapta guvernatorului solar, iar cele rele instanga lui. Cele din dreapta vor fi conduse de ingeri solari pe alte planete mai evoluate spiritual, iar cele mai putine evoluate, din stanga guvernatorului solar, vor fi duse pe alte planete ale sistemului solar mai putin evoluate sau sunt Gusepe alt sistem solar pentru a fi repartizate pe una dintre planetele acelui sistem. La fiecare douiizeci ~i ~ase de mii de ani are loc' judecata de care vorbe~te Sfiinta Scriptura, altfel spus exista trei feluri de judecati ale spiritului, cea din timpul. unei incarnari, cea

I f t J i 1

dupa fiecareincarnare~ia treia la sfiir~itul coliiplanetare. ~

"Daca trupul este supus putrezirii, noi nu trebuie sa fim intristati de aceasta, ci sa ne bucuriim, caci ce este vremelnic se distruge prin moarte, dar nu esenta trupului. Adu-ti aminte ca aceasta gurii, acum inchisa, va vorbi intr-o zi mult mai bine, ace~ti ochi inchi~i acum vor vedea. mult mai bine ~i mai mult, aceste picioare se vor urca intr-o zi pe nor~,acest trup pieritor care acum intra in putreziciune

- ---

Dr. Aurel Ponescu-Balcestl

71

se va irnbraca in nernurire. Acolosus,"in irnpatati~ lurninii, tu iti vei vedeape rudenhi'fa" (Sf. I. Hristostomul). . Conform r~ligiei cre~tine ortodoxe, sptritUl dupa rnoarte trece prin douazeci. ~i patru de varni, unde este 'judecat pentru pacatele sale. De rnentiomit ca aceste pacate sayar~ite in viata pamanteasca sunt de trei sute ~aizeci ~i cinci -de feluri, ele se grupeaza pe douazeci ~i patru de categorii care.,yor fi judecate in douazeci ~i patru de varni. Aceste varni sunt ni~te strigoi in lutnea astrala, la care duhurile rele intarnpina spiritele oarnenilor in suirea lor la judecata cereasca. La aceste varni participa pe de 0 parte spiritele diavolare, care arata spiritului toate faptele sale rele, iar pe de alta parte spiritele superioare care arata toate faptele sale bune pentru contrabalansarea pacatelor sale. Denurnirea de varni ~ivarne~ s-a luat din istoria evreilor. Referire la aceste varni se face ~i in cuvantul Sffintului Ciril al Alexandriei, care a rnurit in anul 444 dupa Hristos. EI afirma ca, la
_

despaqireasutletuluinostrude trup,vor sta inainteanoastra,dintr-o

parte o~tile, ~i puterile cere~ti, iar in alta parte, puterile intunericului, rnai-rnarii varnilor din vazduh. Aparatorii faptelor noastre, vazandu-i pe aceia, vazand ca spiritul se va inspairnanta ~i va trernura de frica, vor cauta aparare de la ingerii lui Dumnezeu. Spiritul in drurnullui catre judecata cereasca inmrnpina felurite locuri de varni care vor sa-i irnpiedice ascensiunea. La fiecare dintre aceste'varni se va cere raspuns deosebit pentru tot pacatul. Toata patirna ~i tot pacatul acolo Ie cerceteaza acei varne~iprin intrebiiri referitoare la calcarea rnoralei spirituale. La judecata varnii, in partea opusa varne~ilor diavoli stau de fata ~i spiritele superioare angelice, care arata faptele bune ale spiritului, pentru a contrabalansa pacatele rncute. Daca vorprevala faptele bune, el va trece aceste douazeci ~i patru de varni ~i va fi luat de ingeri in irnparatia cerului, daca insa dirnpotriva, se va atla ca au prevalat p~catele lui spirituale, atui1cise va auzi glasul eel groaznic: "Sa se ia de eel neeurat ca sa nu rnai vada Slava Dornmilui" (Is. 26,10). De aid se vede ca varnile reprezinta un fel d~ baricade pe care trebuie sa Ie treaea spiritUldupa rnoarte. La fiecare bariera se gasesc, pe de 0 parte, ingerii, iar pe de aH~parte'dernoIiii care cereeteaza
- - --

--

72

SPIRIT SI SUFLET - REtNCARNAREA

toate. faptelespiritului.Daca spiritul trece de aceste varni, poate

urea spre centrul divinitatii. Aceasta judecata se nume~te ,judecata cea din parte" sau ,judecata. particulara". Spre. .deosebire de judecata ob~teasdi sau judecata de apoi, care va fi pentru toti. oamenii la .sta~itullumii, pe care 0 va face Fiullui Dumnezeu. Poporul, in credinta religiei cre~tin-ortodoxe~cuno~te. aceste douaze~i ~i patru de varni. A~a vedem, de piIda, la inmo~antari eand se pun de la easa mortului ~i pfuta la cimitirdouazeci ~i patru de "punti" cu a$temut, panza; ulcica cu vin, paine ~ilumanari ~i, de asemenea, doresc ~i cer sa fie citite doubeci ~i patru de sfmte Evanghelii, ectenii ~i blagoslovenii, pentru u~urarea sufletelor repauzatului ~i trecerii lui mai lesne prin eele douazeci ~i patru de varni ale vazduhului. Aceste douazeci' ~ipatru de varni sunt numai pentru oarneniicare s-au facut vinovati prin.pacatele lor savar~ite in viata pamanteasdi. Cei ce nu s-au facut vinovati de toate aeeste categorii de pacate sunt opriti la un numar rnai rnic de varni sau nu se opresc'la nici una. Acesta este cazul eu pruncii, martirii sau eei care au murit imediat dupa botezullor, Ace~tia nu sunt cereetati la nici 0 varna, ~onform religiei cre~tine ortodoxe, 'trecand prin toate aceste varni, spiritul ajunge la portite cerului unde este 0 lumina mai stralucitoare decat a cristalu1ui. Spiritul se inchina a treia zi in fata lui Durnnezeu, in a noua zi ~i a patruzecea zi. Dupa ce se infati~eaza lui Durnnezeu a trcia zi, spiritul este trimis cu ingerii pentru a cerceta loca~urile sfintilor, pana in ziua a noua, cand se reintoarce iara~i in fata lui Dumn~zeu. Dupa aceasta, este trimis iara~i eu ingerii pentru a cerceta iadul, cu toate subteranele ~i chinurile lui tirnp de treizeci de zile. . Dupa patruzeci de zile de 1a moarte, se star~e~te umblarea spiritului pe la varni, prin rai ~i prin iad, ~i se face asupra lui 0' judecata vrernelnica, dupa care se a~eaza la locul veseliei sau al muncii, unde i~i va petx:ecevremea pana la a doua venire a lui Hristos pe pamant, dind se va face judecata definitiva a spiritelor.

I I 1

CONCEPTIA EGIPTULUI ANTIC , DESPRE JUDECATA SPIRITULUI .. . .

.

Vechii egipteni. aveau credinta di spiritul eliberat de .trup se inalta spre eterul liber ~i devine nemuritor. Aceastii cugetare 0 gasim la Empedocles ~iea rezuma ceea ce gandeau vechii egipteni despreve~nicul din om ~i legatura lui cu cele divine. Dupa moarte, eIementul ve~nic p()rne~te la drum spre principiul eel ve~nic, primordial. EI apare la judeeatii in fata lui Osiris, care ESTE considerat spiritulsuprem ~icare este inconjurat de patruzeci ~idoi

dejudecatoriai moqUor.

Soarta spiritelor dupa moarte este in stransa corelatie cu jlidecata aceasta. Dacii spiritul a marturisit pacatele ~i nn este gasit in piicat cu dreptatea ve~nica, atunci el va fi luat in primire in imparatialui Osiris, omul devine deci un Osiris care era considerat ca un om desavar~it. Osiris ca fiinta ve~nica este unul, cu toate acestea el existii in fiecare spirit omenesc. Fiecare om este un Osiris, ~itotu~i"Osiris unul" este considerat ca 0 entitate deosebitii. Omul aflandu-se in evolutie, la capatul fiintei sale evolutive se afla fiinta zeu a sa. Pentru a ajunge la stadiul de dezvoltare .ce permite

sa patrundain imparatiasupremain timpulvietii sale piim1inte~ti, .

omul trebuie sa traiasca cat mai desava~it. Corpul fizic considerat elementul vremelnic a ucis in el natura superioara, de aceea numai dupa moarte,.natura superioarii (spiritul ve~nic) se poate elibera ~i tinde spre existenta de Osiris. Omul care tinde spre natura superioara trebuie sa repete in sine, macrocosmic,. procesul macrocosmic allui Osiris, altfel spus Dumnezeu este inabu~it in om prin puterea naturii pamante~ti. ~ceastii natura inferioarii, corpul fizic, trebuie mai intai sa fie dusii in morn1ant pentru ca natura superioara 5a-1poata invia. In procesele de inifiere, pentru cunoa$terea fOrfeIor natuni superioare, oamenii se supuneau unor procedee tainice, prin care

-- .

74

SPIRIT SI SUFLET

-REiNCARNAREA

ceea ce era pamantesc era ucis, iar ceea ce era superior era trezit. Prin ac~asta',initiere, corpul astral al initiatului era desprins de corpul fizic ~i eteric ~i lua eOQtaeteu lumea mortilor, adica cu spiritele lor din astral~i eu ordinea cosmica ve~nica. Ceea ce realiza initiatul in tainele oculte reprezenta 0 minune pentru altii care nu erau initiati. Rudolf Steiner considera ca Iisus ca ~i Budha au fost cei mai mari initiati ai Antichitatii. Dealtfel, despre Iisus s-a spus ca de la doisprezece ~i pana la treizeci de ani s-a initiat in tainele spirituale in India ~iTibet ~i ca toate minunile sale sunt perfectiuni . ale puterii lui spirituale, el insu~i ftind un spirit foarte dezvoltat, considerat a fi guvernatorul sistemului solar spiritual. in ceea ce prive~te invierile din morti pe care le-a recut Iisus, acestea s-au datorat puterii de a reintroduce in corpullor fizic a eorpului astral, care in parte era deta~at. Cu cat inai det~at a fost corpul astral, cu
.

atat mai mare a fost puterea de concentrarede gandire a lui lisus

pentru reu~ita reinvierii. in ceea ce prive~te invierea lui Lazar din Betania, aceasta este relatata numai in Evanghelia dupa loan, Evanghelie care nu mai vorbe~te in parabole a~a cum vorbesc celelalte.trei Evanghelii, numite sinoptiee. Aceasta Evanghelie este mai filozofidi, mai stilata, ea nu descrie numai faptele istorice ale vietii lui lisu5, are ~i 0 conceptie filozofica. Aceasta se vede din cuvintele cu care incepe loan: "La inceput era cuvantul ~i cuvantul era la Dumnezeu ~i Dumnezeu era cuvantul... ~i cuvantul s-a recut trup ~i s-a siila~luitintre noi ~i am vazut slava lui, slava ca a unuia nascut din Tatal plin de har ~i de fidevar". Acest "cuvant" ascunde in el cuvantul cosmic. in ceea ce prive~teinvierea lui Lazar, trebui~ combatuta conceptia lui Renan, reluatii in cartea sa ~i de Rudolf Steiner, care considera ca Lazar ar fi fost initiat de Iisus ~ica acesta ~i-a programat moartea prin puterea spiritului intocmai cum fac yoghinii asHizi~i di, de fapt, invierea lui a coincis cu momentul in 'Careel trebuia sa revina la viata conformprogramarii initiale.

SUFLETUL
Totalitatea starilor afective, trairile fata de mediul ambiant extern # senzatiile produse de excitatiile proprii # interceptive ale sistemului nervos vegetativ intra in-sfera sufletului, aceste senzatii sunt diferite de la persoana la persoana, ele nu au deci un statut comun general. Aceste stari afective au un caracter pur subiectiv, fiind pur personaie # ele dau personalitatea jiecaruia dintre noi. in sfera trairilor sufleteti, a starilor afective sunt cuprinse emotiile, dispozitiile, sentimentele ipasiltnile. Emotia reda rasunetul afectiv al raporturilor dintre subiect ~i obiect. fiintele sau fenomenele lumii inconjuratoare. Aceste emotii slmt Tiilri emotionale care variazii dupa cum aceste elemente sati fac sau nu niizuintele subiective cum ar fi placerea, bucuria, sat'5factia sau, din contra, neplacerea, tristetea ~i mca. Sentimentele sunt trairile emotionale cele mai complexe, stabile ~i generale. Cand sentimentele imbraca 0 amplitudine mai mare a trairii, se realizeaza pasiunile, care genereaza impulsul catre activitati de intensitate nebiinuite. Tot in cadrul starilor afectiv specifice sufletului intra ~i anxietatea, aceasta teama tara obiect, cum 0 define~te P. Janet. Ea se acompaniaza de nelini~tepsihica ~i motorie cu rasunet neurovegetativ, cum sunt: palpitatiile, oscilatiile tensionale, tulburarile vasomotorii, transpiratiile etc. Opus starii de anxietate se gase~te euforia; aceasta se caracterizeaza printr-o incarcatura afectiva pozitivii, prin exagerarea dispozitiei in sensul veseliei, stiirii de plenitudine, de bine general, de siiniitate ~i putere. Dar cum se realizeazii toate aceste stari de afectivitate? El~ se realizeaza prin participarea excitatiilor exteroceptive, proprioceptive ~i interoceptive. Altfel spus, aceste semnale sunt transmise prin organele de simt, vaz, miros, gust ~i excitatiile tactile care transmisemaiintaisubstanfeireticulare.in functie de intensitatea ~iimp~rtanta excitafiilor, Ie transmite sau nu scoartei cerebrale spre con~tientizare.

76

SPIRIT SI SUFLET

-REtNCARNAREA

In randul excitatiilor interoceptive ~iproprioceptive sunt incluse scnzatia de foame, de sete, de satietate, precum ~iplacerea sexuala; acestea, 'prin intermediul sistemului. nervos vegetativ, ajung in substanta, !eticulara ~i se transmit in ultima instanta scoartei ccrebraJe. Incercarea de a separa atributele sufletului de cele ale spiritului are la baza participarea diferita, la .realizarea lor, a componentelor corpului din punct de vedere spiritual. Astfel, in cazul sufletului avem participarea corpului eteric reprezentat prin formatiunile nervoase care nu sunt dedit 0 concentrare a acestuia, iar in situatia atributelor spiritului, ale proceselor de cunoa~tere ~i de memorie, acestea au la baza corpul astral ~i spiritul, Eul nostru. Aceasta inseamna ca sufletul cu trairile afective specifice lui este dependentde formapunile nervoase, fie ale sistemului neurovegetativ, fie ale sistemului nervos al vietii de relatie. Dar aceste formatiuni nervoase, fie periferice, fie centrale, sunt concentriiri ale corpului eteric, matricea energetica a corpului fizic, cea care are inmagazinat! memoria formarii structurii fizice cat ~i a functionalitatii acesteia. Deosebirell dintre spirit ~i suflet este data, deci, de originea diferita a structurilor energetice care Ie determina, pentru spirit, Eul ~i corpul nostru mental, care este nemuritor, iar pentru suflet corpul eteric ~ipartial corpul astral, care insa sunt muritoare. Corpul eteric, ~i0 data cu el sufletul nostru, dupa moarte ramane o perioadii de timp unit cu corpul astral dire imbraca spiritul nostru. In aceasdi perioada spiritul mai simte nevoia satisfactiei unor dorinte g.uflete~ti,dar nemaiavand organe fizice de perceptie a senzatiilor.i~i asigura aceste dorinte prin perceptia gandurilor celor ce au ramas in lumea fizica. 'De aici nevoia pomenilor ce se fac mortului pana la ~apte ani dupa moarte. Dupa perioada cand corpul eteric este unit corpului astral, ~i acesta depinde de evolutia spiritului, dici cu cat spiritul este mai involuat cu atat mai lunga va fi ac~asta perioada, corpul astral ramane singur cu Eul nostru, iar corpul eteric intra ~i dispare in atmosfera fluidului cosmic. In ceea ce prive~te procesele afective, motivatia lor include atat trebuintele biologice (foame, sete, satisfacfie sexuala) cat ~i trebuinte etice, morale, culturale sau istorico-sociale. Dar aceste procese afective sunt subiective ~i chiar relative, senzatia de

- -

_ _ _-1

Dr. Aurel PODescu-Biilcesti

",

pHicere,vizavi de trebuintii poate fi pliicutiipentru unii ~inepliicutii

sau chiarrespingiitoare pentrualtii.

Sii luiimexemplul atractiei sexuale. Pentru majoritatea oamenilor care i~i desfa~oarii0 viatii normalii, comportarea fata de partener este plinii de afectiune, de respect ~i de recuno~tintii. Dar cum ii putem eticheta pe sadici, masochi~ti, peder~~ti, pe lesbiene ~i alte aberatii sexuale? Nu se poate spune cii numai comportamentul normal este con~tient. ~i anomaliile ele se fac in deplinii cuno~tintii de cauzii. Intrebarea care se pune este aceea de a stabili dacii exista sau nu 0 leziune organicii undeva la nivelul sistemului nervos central sau p~riferic ca sii determine aceste anomalii. Dar, ca ~i in cazul bolilor psihice majore: schizofrenie, manie, melancolie, nu se giise~tenici 0 modificare organica, singura explicatie care poate da un riispuns este modificarea structurii energetice a corpului eteric, care i~imodificiimemoria ce este inscrisii in el. Se ~tie,de exemplu, cii in raport cu cantitatea de zahiir din sange, constanta la care participii mai multi factori (insulina, glucagon), apare senzatia de foame atunci cand aceasta cantitate scade sub un anumit prag. Aceastii senzatie de foame este determinatii de excitatia pe care 0 produce sangele cu glicemia sciizutii la Qivelul celulelor nervoase ce se giisesc in formatiunea nervoasii numita htpotalamus, formatiune de aproximativ cinci grame in greutate, care tine sub control pe langii alte elemente ale homeostaziei (constante biologice din sange) ~iconstanta glicemiei. Dar nu celula nervoasa care intrii in alciituirea acestui hipotalamuseste cea care are inscris in memorie riispunsul adecvat, aceastii memorie este inscrisii in structura energeticii, imaterialii, formatii de corpul eteric al hipotatamusului. Aceastii functionalitate a corpului eteric este in legiiturii cu absorbtia anumitor energii, cu diferite culori, din' spectrul solar, ce reprezintii variatii de vibratii eterice. Aceastii alterare a structurii energetice trebuie sa explice starile afective anormale. Aceasta inseamnii cii stiirile afective ale omului sunt in stransii legiitura cu corpul eteric $i cotpul astral, care dau impreuna
.

auracorpuIuiuman.
Culoarea aurei difera, prezentand culorile ro~u, portocaliu, verde, galben, indigo, violet sau gri in functie de starea sufleteasca.

- ------

78

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

Astfel, 0 aura galben-~ofran sau portocaliu stralucitor, de un albastru sau verde clar indica 0 spiritualitate elevatii, brunul ~ters indica 0 stare. morbida a unui organ, culorile spalacite, ro~u-pal, galben-cenu~iu, violetul amestecat cu roz traduc caractere negative, temperamente.anemice, lipsa de vointii ~ienergie ~i alte vicii. S-a rncut 0-corelatie intre culorile ce se absorb de centrele de absorbtie eterica ~iplanetele sistemului solar. Astfel, ro~ul ar fi sub influenta planetei Marte, portocaliu a planetei Neptun, indigo a lui Venus ~i violetul Lunii. Atragerea sentimentelor dintre oameni se explicii prin atragerea culorilor ce formeaza aura acestora. Stiirile de intensa tensiune nervoasa se insotesc de 0 cre~tere a emisiunii culorii ro~ii,in timp ce staTilede relaxare fac sa creasca predominant culoarea albastra. In starile de tensiune psihica, de manie sau teama, ({uraare un aspect noros pe un fond ro~u, in timp ce 0 stare de telaxare ofera .0 aura cu contururi mai largite ~i pe un fond stralucitor, format din doua culori predominate: alb ~i albastru. Radiatia cosmica poate produce modificari suflete~ti asupra oamenilorprin modificanasupraundelor cerebrate,astfel infrasunetele situate la nivelul zece-douazeci de cicluri pe secunda pot produce stari de euforie, slabirea' concentratiei nervoase ~i pierderi de echilibru. Undele tiltrascurte pot produce accese de isterie sau manifesHiride violenta. In cadrul sufletului, senzatiile reprezinta izvorul initial al tuturor informatiilor m)rmale. Ele sunt insa imagini subiective ale lumii inconju;atoare,' este deci 0 imagine reflectatii, un element de con~tiinta a supiectului ~i in consecinta este de ordin ideal, nu . material, reprezentand instrumentul de reflectare nemijlocita a lumii materia Ie, 0 reflectare pe plan ideal a obiectelor ~i fenomenelor din natura. Perceptiile se disting prin sinteism, unitate ~i integritate, redand realitatea obicctiva in imagini de ansamblu ~ise realizeaza printr-o imbinare a analizei cu sinteza. Toate senzatiile, perceptiile ~i observatiile noastre au 0 putemidi tenta personala, subiectiva i nu redau natura lucrurilor In sine. . Impresiile pe care Ie obtinem din mediul inconjurator depind in mare masura de natura ~icontingenta sistemului nostru nervos, dar

Dr. Aurel PopescJl.-:BaJcesti

-12

~i mediul inconjudit,or insu~i este modificat de noi, in special de mecanismele pe care Ie-am construit pentrua-l observa. Motivul pentru care nu intalnlm nic~ieri in imaginea ~tiintifica despre lume Eul nostru ganditor, perceptiv ~isensibil este pentru di el insu~i este aceasHiimagine a lumii. El este identic cu intregul ~i de aceea nu poate fi continut in aceasta ca 0 parte a sa. Exista numeroase Euri con~tiente, dar lumea este, totu~i,una singura. Este un singur spirit universal, multiplicitatea lor tine de gradul evolutiv a fiecarui spirit in parte.
.

La moartea oricarei tapturi vii spiritul se intoarce in lumea

spiritelor, iar corpul in IUl1!ea orpurilor fizice unde se descompune. c Con~tiinta noastra nu se .percepe niciodata la plural, ci numai la singular, nimeni dintre noi nu a perceput mai multe con~tiinte ~inu exista alte marturii care sa demonstreze cii acest lucru s-ar fi petrecut vreodatii in lume. "in acela~ispirit nu poate exista decat un singur spirit". (E. Schrodinger) Vasile Conta sustine ideea conform careia Eul nostru este imaterial ~i tara dimensiuni. Conform teoriei lui, sufletul este 0 proprietate a materiei, in particular a creierului. Notiunea sa de suflet poate fi asimilata cu aceea a mintii ~i nu eu spiritul, el afirmand eii sufletul nu este decat functionarea generala a creierului, activitatea sa mentalii, de~i in aetivitatea mentalii el desprinde con~tiinta de sine ~iEul nostru.

.--"

SUFLETuL .COLECTrV"
"

Sugestia ~i sugestibilitateaau roi"hotarator in detenninarea

sufletului multimilor. Aspectul eel mai ftapant pe care il prezinta 0 multime psihologidi este di, indiferent de iridivizii care.o compun, oricat de asemanatoare sau diferite ar fi modulo lor de viata, ocupatiile, caracterul sau inteligenta lor,' prin simplul fapt ca au fonnat 0 multime i~i fonneaza un fel de suflet colectiv. Ace~t suflet ii face sa simta, sa gandeasdi ~i sa aetioneze intr-o maniera cu totul diferita de aeeea in care sunt izolati. Anumite idei ~i anumite scmimente nu apar ~inu se obiectiveazii in actiuni deeat la indivizii care se afla intr-o multime. Multimea psihologiea este 0 fiinta pn?vizorie, alcatuitii din elemente eterogene, care pentru 0 elipa sunt slId.ate.A~acum eelulele unui corp i~i fonneaza prin reuniunea lor 0 fiinta noua, care prezintii triisaturi foarte diferite de cele pe

care Ieposediifiecarecelulain parte.

sunt mai greu de descoperit.

"

Se pqate constata cu u~urinta cat de mult difera individul aflat intr-o multime de ,individul izolat, de~i eauzele acestor diferente
.

in aceasta situatie, fenomenele ineon~tiente joaea un rol preponderent. Viata con~tientiia spiritului nu reprezintii deeat 0 foarte mica parte comparativ cu viata incon~tienta. Observatorul eel mai patrunziitor nu poate ajunge"Sadeseopere.decat 0 parte foarte mica a mobilurilor ineon~tiente.Actele noastre con~tientederiva dintr-un substrat incon~tien.tconstituit prin aeumulari de-a lungul multor vieti anterioare. in spatele cauzelor cunoscute ale aetelor noastre, se aseund cauze neeunoseute pe c~e Ie ignomm, majoritatea actiunilor noastre eotidiene reprezintii efectul unor mobiluri ascunse, cafe ne scapa. in multime, achizitiile individuale se estompeazii, incat personalitatea proprie fieciiruia dispare. Individul aflat in multime capatii, datorita numarului mare ai celor care it inconjoara, un sentiment de putere invincibil, care it face sa cedeze unor instinete

--

--

- - -- - -- - - -~.--

Dr. Aurel Po

81

p~ care, atata timp cat era singur, a fost silit sa ~iIe intiineze. EI va .ceda in fata presiunii acestora cu amt mai bucuros cu cat multimea este mai anoriima ~i ires~~nsabila; sen!i~~ntul de responsabilitate, care franeaza intotdeauna p'eiitdivizi, dispare in'intregime. Intervin in aceasta situatie atat sugestia colectiva, cat ~i autosugestia, dar ~i aparitia::\1nor caractere speciale~ determinate de 0 contagiune
.

telepatica iIicon~tienta.n multimeorice sentiment,orice act este I

contagios, in a~a masura incat individul i~i sacrifica cu u~urinta interesul sau personal, interesului colectiv. Aceasta este 0 triisatura contrarii naturii sale, de care omul nu este capabil decat. atunci cand

face parte dintr-omultime.

In aceasta situatie intervin, deci, telepatia ~~sugestibilitatea, datorita carora individul i~ipierde personalitatea con~tienta, asculta de orice sugestie din partea celui ce I-a flicut sa-~i piarda con~~inta, comitand actele cele mai contrare caracterului ~i obiceiurilor sale. Este 0 stare care se apropie mult de starea pe care 0 prezinta un hipnotizat. Personalitateacon~tientadispare, vointa ~idiscemamantul sunt abolite, iar in cazul unei multimi actiunea se ampIifica prin
. reciprocitateadata'de

multime. Disparitiapersonalitatiicon~tiente

'predominand personalitat~a incon~tienta, orientarea in acela~i sens 'a sentimentelor ~i ideilor prio sugestie ~i contagiune, tendinta de a transforma in acte ideile sugerate, toate acestea sunt princjpalele trasaturi ale unui individ in mijlocut unei multimi. Prin insu~i faptul ,ca face parte dintr-o mu1time,se pare ca omul coboara cateva trepte ale civilizatiei. Izolat, eI poate fi un individ cultivat, in multime el este ins,a un instinctiv. In acest caz el are spontaneitatea, violenta, ferocitatea, entuziasmul ~ieroismul omului primitiv. A~a se explica forta extraorQinarape care 0 are 0 revolta sau alta mi~carecolectiva revendicativa.

- _.-

PACATUL SPIRlTUAL
Pacatul este calcarea cu deplina ~tiinta ~i cu voie libera, prin gand, cuvant sau fapta, a legilor divine. Semnele dupa care se cunoa~te pacatul sunt: - intrebuintarea deplina a mintii, cu alte cuvinte numai cel ce savar~e~tein deplina cuno~tinta de cauzii 0 faptii rea constituie un piicat; de aceea faptele copiilor mici, ale nebunilor ~i ale tuturor celor lipsiti de judecatii a mintii nu sunt socotite piicate; - libertatea vointei, adieii fapte sava~ite de om impotTiva voint.eisale, chiar dacii sunt impotriva legilor divine, nu constituie
un p~cat. ,

R~dikinile pacatului se gasesc in pofta; aceasta, lasata sa se intiireasciiin sufletul omului, i1atrage ~ii1ispite~te. Raul nu este in fire, niei nu este cineva rau prin fire, ciici divinitatea nu a tacut ceva rau. Siivar~ireapiicatului are la origine ispita ~i ocazia de a face pacatul. Ispita mnd iridemnulla pacat,ea treze~te pofta pentru a dobandi ceva prin ciilcarea legilor morale. Aceastii ispitii poate proveni dintr-un impuls interior, prin firea slabii a unui om, sau din afara lui. Astfel, se considerii cii ispita poate proveni din interiorul lui, cand este prilejuita de pofta trupului, pofta ochilor ~ipofta inimii, prin trufia vietii ~i a mfuidriei. "Pentru tot ce este in lume, adicii pofta trupului ~i pofta ochilor ~i trufia vietii, nu este de la-Tatal, ci din lume este" (loan, II, 16). Ispita provine de la spiritele diavolare ~i de la spiritele rele reintrupate prin telepatie, cunoscandu-se actiunea gandurilor rele asupra oamenilor, prin ~ctiun~a lor telepatica la nivelul subcon~tientului. Actiunea nefasta a ispitei se poate contracara prill'rugiiciune, adicii tot prin actiunea spiritului, a gandului, deoarece numai prin gandire putem lupta impotriva
spiritelor satanice.

Pr~n ocaziune la piicat se intelege imprejurarea din afara care poate da omului prilejul de a pacatui chiar tarii ispitii. Piicatul aduc"

-----

Dr.Aurel Pooescu-Bilcesti

83

nenumarate suferinte, care slabesc ~i otravesc puteriie spiritului, nimicesc viata trupeasca prin diferite patimi ~i boli ~i distrug buna

intelegeredintreoameni.

Pedeapsa pacatului este blestemul divin care se repercuteaza prin suferinte in alte vieti pamante~ti hotarate prin judecarea spiritelor dupa moarte. in categoria pacatelor' se incadreaza: mandria, avaritia, desfranarea, invidia, Iacomia, minciuna ~i lenea. Pati!.TIa andriei intuneca intreg sufletul ~i il prabu~e~tein cea m mai adancii prapastie. Pacaful mandriei, cand pune stapanire pe bietul suflet ca un tiran prea cumplit, care a cucerit 0 cetate mare ~i inalta, il darama in intregime ~iil surpa pana in temelii (Sf. Casian Romanul). lubirea de avutie na~te pofte, adica patimi, duce la in~eliiciune, furt, minciuna, juramant stramb, nedreptate asupra semenilor saL Desffcinareaeste 0 altii fapHice intunedi spiritul, ea conduce la lasarea in voie a poftelor trupe~ti, care sunt dependente de simturile noastre. Din desfranare se nasc cugetele necurate, distrugerea vietilor familiare. Invidia inseamna parerea de rau pentru binele aproapelui ~i bucuria pentru nenorocirile lui. Din ea se nasc ura, clevetirea, vicle:?ugul,in:?elaciunea:?iuciderea. Lacomia este, de asemenea, un mijloc prin care slabe:?tespiritul, caci ea na~te pofte trupe:?ti ~i egoismul, dernimarea aproapelui, exploatarea lui, certurile, maniile, diferite boli, pierderea mintii, a cinstei, nepasarea fata de legea divina. Cele mai mari pacate, pe care divinitatea nu Ie poate ierta, sunt uciderea savar~ita cu voie, rapirea libertatii prin robie, razboiul de pustiire :?isodomia, adica desfraul impotriva firii, sau impiedicarea savar~iriide prunci ~ilepiidarea lor. Numele vine de la locuitorii din Sodoma, care pentru aceste pacate au fost distru~i de 'dvinitate (Facerea XVIII, 20). Tot in aceasta categorie se incadreaza :?ilipsa de cinste ~imultumire fata de parinti. "Cel ce bate pe tatal sau, sau pe mama sa, eu moarte sa se omoare, eel ce va grai de rau pe tatal sau sau pe mama sa, eu moarte sa se omoare", a~a spune Biblia (Je~irea XXI, 15-16). Tot pikat spiritual se considera ~i cand ne

84

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

facem parta~i de pacatele altora, cand poruncim altora sa pacatuiasca (Matei II, 16),cand inclemnamla pacat ~icand dam sfat altora sa pacatuiasca (loan, XI 49-50), de asemenea cand ne invoim la pacatul altora, cand ascundem ~i nu infruntam pe cel ce pacatuie~te' ~i cand trecem cu vederea ~i nu pedepsim pe cei pacato~i sau cand laudam pa~atele lor. Minduna reprezinta un alt pacat al spiritului ce il intuneca. Prin ea se intelege marturia mincinoasa,juriimantul stIfunb,para nedreapta impotriva aproapelui, lauda cu lucruri pe care nu l~ ai sau tainuirea ceJor avute, spre a in~ela pe altii. viclenia sau vorba cu doua intelesuri din care nu se poate deosebi adeviirul ~i prin care se urmare~te in~elarea cuiva, prefacatoria sau falsitatea care ascunde minciuna sub chipul prieteniei, dragostei ~i al binefacerii spre a in~ela ~i pagubi pe aWL Tot in cadrul minciunii se incadreaza lingu~irea;adica laudarea cuiva pentru'insu~iri prin care laudatorul ~tiebine c~ acela nu Ie are, dar face aceasta pentru a c~tiga foloase nemeritate. ~i fatamicia sau ipocrizia, adica primirea tara gand curat a parerilor altora, pentru a ca~tiga foloase. Cei ipocriti una
gandesc ~i alta fac.

- - --

PURIFICAREA SPIRITULUI
jn ceea ce prive~te modu/ cum spiritu/ se poate purifica pentru a se pUled ridica pe trepte superioare de evo/ulie, orice viala spirituala este 0 asceza, prin carese fnlfi!/egedispre/U/Jala de corp ~i cautarea chiar a suJerinlei. Orice viala spiritua/a pretinde un eJort care urmare~te sa desparta perceplia simlurilor de bunurile materia/e. Pi~agora considera di viata trebuie sa fie 0 purificare, numai astfel Eul nostru ca scanteie divina poate sa scape de inveli~ul sau carnal. Platon, de asemenea, sustinea ca intruparea constituie pryncipalul obstacol in calea existentei sufletului nemuritor. Din acest principiu s-a nascut ascetismul: credinciosul trebuie sa se caiasca, cu un dispret fata de corp, care este un instrument al piicatului original. A~as-au nascut parintii de~ertului,considerati ca modele pentru calugari. Ascetismul il intalnim la toate religiile, nu numai la cre~tini: il intalnim la islamici, la yoghini ~na budi~ti. Pentru altii un alt.mijloc de purificare al spiritului este iubirea. Unul dintre cei.ce au propovaduit iubirea este insu~i lisus Hristos. Acela~i principiti al iubiriiil gasim in doctrina lui Aurelius Augustinus, .care a trait intre 354-450 dupa Hristos. EI pleaca de.la prezenta lui Dumnezeu in om, prin scanteia divina ce se afliiin Eul nostru, izyor de intelepciune, care este iubirea: "Daca inima il iube~tepe DU!1lnezeu, a va fi inteleapta prin participarea la lumina e atotputernica a lui Dumnezeu". Inima cunoa~te fericirea numai unindu-se cu spiritul ~i luand parte la natura divina. Conform doctrinei sale, Dumnezeu se comporta diferit fata de oameni, pe unii iertandu-i pentru pacatul originar, iar pe altii nu, formuland teza dublei predestinari, fapt contestat de biserica ~icare contravine ~i ~tiinfeispirituale ~ia legilor cosmice privind reincarnarea. Gnosticii considera ca spiritul este incatu~atin trup. De aceea ei . considera universul ca fiind luminat' de doua puteri vrajma~e, a~a
-- ;,- -

---_.~--. .-- -_.-

86

SPIRIT SI SUFLET

-REiNCARNAREA

cum spiritul 5e opune materialului, lumina se opune intunericului, binele - raului, viata - moqii, cunoa~terea - ignorantei, iar ignoranta este cauza pacatului omenesc. o alta cale de purificare a spiritului este rugaciunea ~i lauda inaltata lui Dumnezeu. Ea este gasita mai ales in Psalmi care in traducere ebraica inseamna "lauda". Ace~tia preamaresc puterea ~i indurarea lui Dumnezeu, celebrand "or~ul stant" ~i"poporul ales". Pentru aceasta este nevoie de un maistru spiritual ,caresa transmita doctrina initierii discipolilor. Acest rol iI indeplinesc preotii in religia cre~tina, guru la hindu~i, sau lama in Vasrayana. Aceasta initiere se (ace mai ales intr-un loc retras, singuratic, a~a cum se Jntampla cu yiata traita in manastiri. lnitierea inseamna in primul rand purificarea individuala, apoi transmiterea puterii spirituale a maestrului, discipolilor sai. Iisus Hristos considera ca mijloc de purificare a spiritului iubirea: "Sa iube~ti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toala inima ta, cu tot sufletul tau ~i cu tot cugetul tau, aceasta este cea dintai ~i cea mai mare porunca, iar a doua asemenea ei este sa iube~ti pe aproapele tau ca pe tine insuli" (Matei 22, 37-39). Religiile considera, in general, ca comunicarea cu spiritul divin se face triiind in singuratate, ceea ce a dus la trairea in viata monahalii, de.ciilugar. Dupii ciiderea Constantinopolului, in anul 1453, principalul centru al religiei cre~tine a ramas muntele Athos, unde au fost fondate primele manastiri inca din secolul al X-lea ~i unde se considerii ca triiiesc singurii calugari adevarati. Adevaratul cre~tin se considera di este un calugiir, care practica ascetismul in contemplatie ~i tacere. Idealul vietii sale este tacerea atat a vocii launtric~, cat ~i a gurii lumii. Legatura cu Dumnezeu se face cand spiritul pastrt:aziitacere, la care se adauga rugaciunea individu;1la~i cea colectiva.practicata in biserici in timpulliturghiei. La acestea se adauga controlul respiratiei dupa modelul tehnicilor spiRtuale din Asia. Aceasta este de fapt isihasmul, cheia de bolm a spiritualitatii orientale.

-----

VIATA MONAHALA ,
Exista credinta ca spiritul se poate purifica ~i astfel poate beneficia de un loc mai sus in lumea astrala dupa moarte, prin asceza, prin izolare de lume, consacrandu-~i intreaga viata lui

Dumnezeu.Ace~tiasunt calugarii. ..
Viata II).onahala este cunoscuta aproape in toate credintele religioase. Astfel, la esenieni se descriu anumite forme de comunitati de.asceti evrei, care au servit ca model primilor calugari cre~tinidin Egipt. Incepand cu secolul al XIV-lea, acest curenf se dezvolta foarte mult, calugarii dedandu-se la un ascetism riguros, dupa exemplul SfiintuluiAntonieeel Mare, consideratparintelecalugarilor, ~i Sfiintului Pahomie, care a fondat primele manastiri destinate rugaciunii ~i muncii in comun. Sftantul Pahomie, intemeietorul primelor manastiri, s-a nascut in Egiptul de Sus, in anul 287, din parinti pagani. La douaieci ~idoi de ani a fost inrolat cu focta in armata imperiala romana ~i a ajuns prizonier in Teba..Ascuns in intuneric, impreuna cu a1tiprizonieri, pe timpul noptii este ajutat de un grup de cre~tini sa evadeze. Impresionat, i-a intrebat Ginei-a indemnat sa faca aceasta {apta, iar acetia i-au spus ca Dumnezeu. Dupa ce a fost eliberat; el s-a retras, traind intr-o viata ascetic~. intr-o zi aflandu-se in pustiu, 0 voce misterioasa i-a cerut sa-~i fixeze acolo locuinta, deoarece in jurul sau se va aduna 0 multime de ucenici; aceasta era in anul 325. Dupa douazeci ~i trei de ani, dind Pahomie a trecut prin acest loc, a gasit noua manastiri de calugari ~iuna de calugarite. Pentru a putea fi admi~i ca viitori calugari, aceia treb~iau sa se pronunte asupra a trei juraminte: de supunere, de castitate ~ide saracie. Sfiintul Vasile eel Mare in secolul al IV-lea in Cezareea le-a dat reguli care sunt ~i astazi in vigoare in biserica din Orient. in afara de mari manastiri, au existat ~i numero~i asceti izolati, cum ar fi stalpnicii, care i~i petreceau viata cocotati pe un stalp. CHugarii sunt obiectul unei veneratii in biserica ortodoxa, iar episcopii sunt intotdeauna ale~i din riindullor.

88

SPIRIT SI SUFLET - RIiiNCARNAREA

in secolul al XII-lea. 0 data cu dezvoltarea o~elor, s-au fonnat ordinele de ceqetori: ,,Fratii minoriti" sau "Franciscani" ~i "Fratii predicatori" sau ,,Dominicani'!.Cea mai mare parte a invat8mantului se afla sub conducerea'.a:cestor ordine religioase. care au fost la originea universitatilor medievale. cum a fost Sorbona la Paris, fonda~.in anul 1253.de catre Robert de Sorbon, care pana la Revolutia ~nceza din anul .1789 a fost 0 facultate de teologie.: Astiizi exista in lume peste doua sute de mii de calugari. BudismuI. inca din timpullui Budha a fost 0 reIigie a calugarilor. Ei aveau o' viata de asceti. riitacitori, Wind din ofran<fele credincio~ilor, raspandind doctrina lor in intreaga Asie de Sud-Est, in China. in Tibet ~i Japonia. Au aparut apoi manastiri pennanente,. c~le mai vestite fiind cele din Tibet. Educatia clerica produce 0 mica elita de oamel!i instruiti ~i de mistici care i~i petrece viata in meditatii neintrerupte. Idealul monastic al budismului se poate fonnula . astfel: "Dad e~ti eliberat, elibereaza-i pe altii, dadi ai ajuns pe ceHilalt mal, ajuta-i ~i pe cei1alti sa ajunga, daca ai fost consolat, . consoleazii-i ~i pe altii, daca ai ajuns la Nirvana, ajuta-i ~i pe. semenii tiii sa ajunga acolo". Primul pas ce trebuie tacut pe calea spiritualii este autentica cunoa~terede sine, care trebuie sa depa~eascadetaliile neinsemnate pentn! a atinge esenta profunda. Jnima, fiind eliberatii de pofte ~i dorinte, tindesa dobandeasca asemanarea divina, originara,de care ea ins~i s-a lipsit. Unnand exemplullui lisus Hristos, ea trece de la nivelul trupesc la eel spiritual, fiind in masura sa-I inta.lneasd pe Dumnezeu, fiind -inmasura sa accepte de bunavoie-indurarea lui ~i sa i se aJature. Iisus a proc1amat: "Eu sunt calea, adevarul ~ viata., ~i eu sunt invierea". Dumnezeu este Duhul, el este nematerial ~i netrupesc, neschimbator, ve~nic, necuprins, nevazut, at~tputemic, atotprezent, atot~tiutor,drept, bun. Dumnezeu este iubire, lumina ~idesavar~ire. .

--

.,'

POCAINTA~I POSTUL

AIm cale de purificare a spiritului este podiinta:-Pentru iertarea pacatelor, oamenii :se spovedesc. Putereade' a spovedi 0 au arhiereii, ca.urm~i ai apostolilor c~rora Iisus le-a dat acest har in ziua cincizecimii, dind forta spirituaJa s-a coborat deasupra fieearuia dintre ei, sub forma unor timbi de foc.
.

EpiscopiidauacestharpreotiJor, rintr-odelegatiesauhirotesie, p

deosebita de hirotonie.. Marturisirea pacatelor trebuie sa fie completa, adiea sa cuprinda toate pacateJe, sa nu asC'Unda imic din n cele taptuite, sa fie sincera ~i de bunavoie, secreta, adica tacum in taina, eu umiJinta ~i eu zdrobire de inima, adica cu parere de rau, pentru pacatele savar~ite ~i cu dorinta sincera de a nu Ie mai face. Simpla marturisire sau in~irare a pacatelor, lara pocainta adevarata ~itara hotararea de indreptare, nu aduce iertarea pacatelor, caci zice Domnul: "De nu va yeti pocai, tot a~ayeti pieri" (Luca, 13-5). Un alt mijloc de pocainta ~ide mantuire este postul. Postul este inmnarea de toatemancarurile sau la caz de boala numai de unele, de asemenea, ~i de bauturi ~i de toate lucrurile lume~ti ~i toate dorintele rele, pentru ca credinciosul sa poata face rugaciunea lui mai cu u~urinta ~isa impace pe Dumnezeu. Postul este deci 0 fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupe~ti ~ide intarire a vointei, 0 forma de pocainta, un mijloc de mantuire. In aceJa~i timp, este 0 fapta de cinste a lui Dumnezeu, este jertfa izvorata din iubirea ~i respectul pe care iI avem fata de Dumnezeu. Postul este ' ~iun mijloc de desavar~ire, de omonlre a vointei vietii trupu'lui, un_ semn al ravnei ~i sarguintei spre asemamirea cu Dumnezeu ~i cu ingerii care nu au nevoie de hrana. Postul este lucrullui Dumnezeu, ciici lui nu-i trebuie hrana, este viatii ~ipetrecere ingereasca, pentru
.

ca ingerii sunt tara hrana.Postulmai este izgonireapatimilor,caci

lacomia intarata patimile trupului. Postul poate fi de 0 zi sali de mai multe zile. Dup'aasprimea lui, poate fi de'mai multe feluri: - ajunarea desiival"$ita, adicaatunci candnu mancam ~jnu bem nimic, cel pUf!n0 zi intreagii;

----

90

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

- postul aspru sau uscat sau ajunarea propriu-zisa, atunci cand mancam numai spre seara, mancaruri uscate, paine ~i apa, fructe

uscatesau seminte;

- postul obi~nuit sau comun, cand.mancam la orele obi~nuite, dar mancaruri de post, adica nu mancam carne, pe~te, branza, lapte, ~Ua,vin sau grasime; - postul u~or (dezlegarea), cand se dezleaga la vin, pe~te, icre ~i undelemn, la anumite sarbatori care cad in cursul posturilor de peste an.

----

DRAGOSTEA DIVINA
Dupa credinla ~i nadejde, pentru a doMndi mantuirea ~i fericirea spirituala,omul are nevoie de dragoste, care este a treia ~i cea mai mare virtute religioasa. Pr.in dragoste, omul intra fn.cea mai stransa comunicare cu Dumnezeu, fl fmbrali~eaza cu toate puterile sufletului sau, fi fmpline~te voia, a~a cum sta scris fn Sfanta Scriptura: "Dumnezeu dragoste este # cel ce petrece fntru dragoste fntru Dumnezeu petrece # Dumnezeu fntru dansul" (loan IV, 16). Dragostea este nazuinta omului spre tot ce este bun ~i frumos sau vrednic de dorit. Pentru purificarea spirituaIa, omul are neapiirat trebuinta de dragoste, care sa Iucreze cu putere divina, adica cu dragoste suprafireasca.
I

Dragostea este cea mai mare virtute, am putea spune singura

virtute. Para puterea dragostei, credinta slabe~te, caci credinta lucreazii prin dragoste, iar nadejdea se ofiIe~te ~i scade mereu. Ea este mai mare decat celeialte virtuti prin izvorul ei, care este de la Dumnezeu, ~i este mai mare prin durata ei, ea este ve~nica, nu piere nici dupa mo~rte. Este ve~nica, fiindcainsu~i Dumnezeu cel vrednic este dragoste. Dragostea trebuie sa se adreseze in primul rand diviniHitii, apoi catre aproapele tau ~i, in fine, catre tine insuti. Iisus a zis "Sa iube~ti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta ~i tot sufletul tiiu ~i tot cugetul tiiu, aceasta este intaia ~i cea mai mare porunca, iar a doua asemenea acesteia sa iube~ti pe aproapele tau ca insuti pe tine" (Matei XXIII, 37-39). Dragostea inseamna Iini~te sufleteasca, rabdare in vreme de incercare, iertare, blandete, pace ~i bunavoie intre oameni. Dragostea inseamna rabdare, ea se milostive~te, nu pizmuie~te, dragostea nu se sernete~te, nu se trufe~te, nu se poarta cu necuviinta, nu intarata, nu gande~te rau, nu se bucura de nedreptate ci se bucura de adeviir, toate Ie sufera, toate Ie cred,e toate Ie nadejduie~te, toate Ie rabdii. Faptele care se"contrapun dragostei sunt ura fata de Dumnezeu, fatamicia, fanatismuI, egoismuI, alipirea de bunurile piimante~ti, dici radacina tuturor rautatilor este iubirea de argint.

---

--

RUGACIUNEA
Rugaciunea staruitoare este solia nadejdii, ea este comunicarea Eului nostru cu spiritul divinoIn raport cu persoana care ~avar~e~te rugaciunea ~icu numarul celor care iau parte la ea ~i de locul unde se face, deosebim rugaciunea particulara ~irugaciunea bisericeasca sau, altfel spus, cultul particular ~icultul public comun. Rugaciunea particulara se face de fiecare, sirigur sau impreuna cu ai sai, in'orice loc ~iin orice timp, citind 0 rugaciime gata tacuta sau concep~ta prin taina inimii sale. Rugaciunea este ridicarea mintii ~i a 'vointei noastre catre Dumnezeu sau, altfel spus, vorbirea spiritului nostru cu Dumnezeu. Pentru atingerea acestui scop, trebuie sa ne concentram gandul numai spre Dumnezeu ~i sa alungam orice alte ganduri. Nu este suficientnumai sa cugetiimla El, caci ~idemonii cugemla Dumnezeu,

dar nu se roaga.

In timpul rugaciunii, se face semnul crucii, starn in genunchi sau ridiciim mainile pentru a spori evlavia noastra launtricii i a 0 face vazuta. Facand semnul crucii, facem 0 marturisire de credinta fata de divinitat~. Semnul crucii ocrote~te de relele trupeti, alunga spiritele diavolare ~ine ocrote~te de uneltirile lor. Prosternarea, sau caderea cu fata la pamant, miirturise~teumilinta noastra in fata lui Dumnezeu, iar metania, care es'te0 ingenunchere i apoi.o ridicare repcde, Ia.cand semnul crucii, ar marturisi ca prin pacat am ciiiut, iar prin intruparea lui Hristos iara~ine-am ridicat. lndiferent dacii rugiiciunea se face in gand sau cu glas tare, ea are aceea~i insemnatate, dar rugaciunea cantata este. foarte putcmica. Prin ruga se unnaresc trei scopuri: sa-L laudam pe Dumnezeu,

sa-l multlnnimsau sa-I ceremceva.

Biseric"q cre~tina lauda pe Dumnezeu in cantarile sale: Trisachiol1ul,Sfant, Sfant, Sfant Domnul Savot,... Doxologiile, mare ~j mica, Pre TIne te liiudiim.

-- --

Dr. Aurel PODescu-Bilcesti

93

Prin rugaciunea de multumire aratam ca ne aducem aminte cu multumire ~i c.u dragoste de toate binefacerile primite de la Dumnezeu. Rugaciunea lui Noe la ie~irea din corabie a fost de multumire (Facerea VIII 19). Rugaciune de mu1tumire a facut ~i Israilla ie~irea din Egipt (Ie~ireaXV 1,21). Prin rugaeiunea de cerere cerem puterii spirituale a lui Dumnezeu trebuintele vietH noastre sau 11 rugam sa neierte pacatele noastre. Dumnezeu impline~te mai repede rugaciunile noastre dind sunt insotite de fapte bune ~i de post, eand chemam mijlocireasfintilor ~i eand sunt facute de mai multi imprcuna. Dumnezeu nu impline~te rugaciunile cand cerem ceva pagubitor ~icand nu suntem vrednici sa fim ascultati. Prin rugaciune cel pacatos ca~tiga iertarea, caci -prin ea se coboara asupra noastra puterea spiritului, ea lucreaza precum apa asupra focului. Cel ce nu se roaga cade u~orin pacat ~inu se poate mantui. Rugaeiunea Tatal Nostru a fost conceputa de Iisus (Matei VI, 913). Cea mai putemica rugaciune este cea facuta in biserica, alaturi de alti credineio~i. Biserica ere.tina a luat fiinta in ziua cincizecimii, adica la cincizeci de zile dupa invierea lui Iisus, atunci cand puterea spirituala a cot?orat deasupra fiecaruia dintre apostoli, materializandu-se sub forma unor limbi de foc, dandu-le acestora puterea de a vorbi in limbi diferite, pe care inainte de acest moment nu Ie cuno~teau, ~ide asemenea dandu-le harul de a face minuni. In biserica, in timpul liturghiei, duhul stant coboara spre a lua contact direct cu credincio~ii. Biserica cre~tin-ortodoxa este alcatuita din trei piiqi: nartiea sau pronaos, naos sau nae ~i altar. Unele biseriei au in fatAcate un pridvor. . In pronaos stateau femeile, tot aici se pastreaza vasul in care se boteaza pruncii (colimvitra), iar in biserica din manastire se. face slujba Litiei de la Vecemie, a inmormantarii calugarilor. Naosul sau biseriea din fata altarului arata lumea vazuta ~ieerul cel vazut, aici stau cre~tinii la rugaciune, el mchipu-ie~teeorabia ce duce in patria cre$tina pe cre~tini, calatori pe acest pamant.

94

SPIRIT Sf SUFLET

-REiNCARNAREA

Naosul este despartit de altar printr-un perete nurnit catapeteasrna (tampla sau iconosar), care insemna deosebirea celor vazute de cele nevazute. . Pe catapeteasma sune ~ezate icoanele intr-o anumita ordine. In randul Intai sunt a~ezatemarile icoane, de 0 parte ~ide alta a u~iIor imparate~ti, adica la dreapta icoana lui Jisus ~i a hramului bisericii, iar la stanga icoana Maicii Domnului ~i a unui ierarh, Sfiintul Nicolae sau altu!. Deasupra primului rand se a~eaza icoanele celor douasprezece praznice imparate~ti, apoi in randul urmator, icoanele celor doisprezece apostoli, avand la mijloc icoana lui Iisus, ca arhiereu ~i imparat. in randul al patrulea vin icoanele prorocilor, avand la mijloc pe Maica Domnului eu pruncul in brate, iar in randul al tincilea, adica in varful catapeteasmei, este ~ezata sfiinta cruce, cu chipol lui Iisus rastignit, avand .de 0 parte pe Fecioara IyIaria,iar pe cealaIta parte pe Sfiintul Joan, apostol ~i evanghelist. La oarecare aistanta de catapeteasma se afla unul sau doua iconostas~ pe care sta icoana Invierii Domnului in zilele de duminica, iar in celelalte sarbatori, icoanele prorocilor. Altarul este incaperea in care se intra prin cele trei u~i tacute in catapeteasrna. U~ade la mijloc, in doua canaturi, poarta nurnirea de u~i irnpadite~ti, avand zugravita icoana Bunei Vestiri. Prin aceste u:?i intra :?iies numai arhiereii ~i preotii in tirnpul slujbei Sfintei . Liturghii ~i a celor ~apte laude. . Pe cele doua u~i laterale sunt zugravite icoanele Arhanghelilor Mihail ~iGavril; prin ele intra diaconii :?iceilalti slujitori ai bisericii. Altarul este. partea cea mai sfiinta a bisericii ~i inchipuie~te cerescul cort, unde sunt adunarile ingerilor ~i odihna sfintilor, eleste intocmit ca sa raspunda la slujirea sfintei ~i infrico~atei jertfe tara de sange ce se aduce aici ori de cate ori se sluje~te Sfiinta Liturghie. Sfiinta Liturghie reprezinta originea ~i centrul cultural divin public, fiind slujba care perpetueaza pana la sfiir~itul veacurilor jertfa lui Hristos, ofera crediticio~ilor pentru iertarea pacatelor.

,-,

MASLUL
Maslul reprezinta 0 sfanta slujba fiicuta de ~apte preoti care inchipuiesc cele ~apte daruri ale Duhului Sfant. Acest numar aminte~te unele fapte din SrnntaScriptura. Astfel, de ~apte ori s-a aplecat prorocul Elisei peste un copil mort pe care I-a inviat, ~apte au fost preotii care au sunat trambite ~i de -~apte ori a fost inconjurata cetatea lerihonului cand a fost cucerita de israeliti, la intrarealor pe Pamantul Fagaduintei, ~i tot de ~apte ori s-a rugat prorocul Ilie pe muntele Carmel, pana cand Dumnezeu a dat ploaie pamantului ars de seceta. Maslul se poate face ~iprin slujba a trei sau chiar doi preoti, dar nu se poate face niciodata de un singur preot. Maslul se poate face atat bolnavului, cat ~iomului sanatos. EI se face inaintea unei mese, pe care se pune Sfanta Evanghelie, lumanari, de regula ~apte, un vascu grau sau cu fiiina ~i unul eu untdelemn, precum ~i ~apte beti~oare de busuioc infii~uratein vat, cu care preotii vor unge pe bolnav peste tot corpul. Mai intai se sfinte~te untdelemnul prin rugaciunea celor ~apte preoti, apoi se citesc cele ~apte apostole ~i evanghelii ~i apoi se unge, de ~apte ori, trupul- bolnavului cu undelemnul sfintilor, rostindu-se de fiecare data rugaciunea urmatoare: "Parinte sfinte, doctorul sufletelor ~i al trupului, tamaduie~te pe robul tau acesta (numele) de neputinta trupeasca ~i sufleteasca ce I-a cuprins". Maslul are ~irolul de a alunga spiritele diavolare care se gasesc in trupul anumitor oameni ce se numesc "posedati de diavol". Spiritele diavolare se mai alunga din trupul oamenilor prin slujba numita Erurgii. Unele Erurgii se savar~escin biserica, altele In case, iar altele afara de case, pe campuri, holde, la sfintirea fantanilor, molifta mamei la patruzeci de zile dupa na~tere, sfintirea vaselor ~i ve$mintelor biserice$ti, binecuvantarea salciei la Florii, ouiilorroii la Pa$ti $i aghiasma mare la Boboteaza.

---

96

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNARE

Sfe~taniilein easa eu aeel~i rol de aIungare a spiritelor rele. Sb fae de obicei miereurea ~i vinerea, de eatre episeop sau de preo.i. Puterea spirituala ~e o~serva in puterea pe care 0 are apa sfintita la: Bobotcaza, a carei putere se pastreaza vreme indelungata. I

DOVEZI ALE EXISTENTEI SPIRITULUI , DUPA MOARTE

Dupa moarte, corpul fizic, supus legilor termodinamice, se descompune in eIementele fizice care I-au compus. a data cu actul moI1ii,spiritul ca 0 fantoma de energie speciala care a luat parte la alcatuirea corpului uman se desprinde de acesta ~i i~i traie~te viata sa de spirit astral. Care este demonstratia ca acest fapt este un adevar? Aceasta viata a spiritului dupa moarte 0 confirma ~edintele de spiritism, ~edintele de materializare prin spirit ~i cunoa~terea lumii suprasensibile prin actul numit initiere. Spiritismul sau yorbirea cu mortii se poate face numai in prezenta unui medium care, intrat in transa, poate sa-~i desprinda corpul astral ~isa intre in comunicare cu spiritele <Un lumea astrala. De unde se poate deduce ca acesta vorbe~te, intr-adevar, cu spiritele mortilor? Raspunsul il dau aceste spirite care relateaza sau raspund la intrebarile asistentilor din ~edintade spiritism, cand Ii se comunica evenimente ~i fapte necunoscute de asiste~ti sau de medium ~icare ulterior verificate se constata a fi exacte. In afara de acestea, intrebarile care se pun pot fi tacute verbal, dar ~iprin mesaj mental, adica tara glas, ceea ce denota cii mijlocul de comunicare dintre spirite, forma de energie care intra in actiune este analoaga formei de energie ce intra in-alcatuirea gandului. In afara de aceste comunicari in~edintele de spiritism, sub actiunea spiritelor se pot produce ~i fenomene inexplicabile din punct de vedere al legilor fizice, cum ar fi mi~cari de obiecte, ridicari de obiecte in aer, scoaterea unor cuie din perete singure, spargerea unor obiecte, executarea de partituri muzicale la pian, armonica sau alte instrumente muzicale, de fiinte invizibile, sau loviri ale persoanelor existente de forte invizibile, scrieri de texte pe hartie de catre maini invizibile. . c Spiritismul este 0 ~tijnta-credintaarearataca omulareun spirit ~ica acesta, ca 0 mica parte din puterea dumnezeiasca,este nemuritor.

98

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

Acest spirit i~iincepe activitatea sa de la cele mai putin evoluate animale, unde se manifesta mai mult sub forma unui instinct, ~i trece apoi prin mii de vieti, pentru a deveni 0 inteligenta, ca in specia umana, continuand evolutia sa pentru a ajunge la cea mai inalta treapta, confundandu-se din nou cu dumnezeirea. in lucrarea sa Viata de dine%, Prel se exprima astfel: cu somnambulismul, noi patrundem in lumea spiritelor, cu spiritismul, spiritele sunt cele care p~trund in lumea noastra. Filozoful Hartman afirma ca spiritele fac comunicari telepatice oamenilor in viata, prin idei venite intuitiv, pe care Ie consideram ca venind din incon~tient. Aceastainseamna ca activitatea noastra zilnica nu este rezultatul numai al inteligentei noastre, ci de multe ori exprima vointa spiritelor care ne inconjoara, 'spirite bune sau rele, adica inferioare ~isuperioare, astfel ca .~iinspiratia pe care neo dau este buna sau rea. Spiritismul arata ca moartea nu este 0 intrerupere definitiva a vietii, ci, din contra, este 0 trecere a spiritului la un alt fel de viatA, caci el este neu).uritor. Spiritismul nu este 0 descoperire modema, manifestarile spiritiste sunt 's;unoscute din cele mai vechi timpuri. in Veehiu/ Testament, in Levitie (XX 6), se' precizeaza: Sufletul care se va adresa Ja magi sau vrajitori ~i care va fi cerut afacericu ei, imi voi intoarce fata de la dan~ii ~iil voi face sa piara in mijlocul poporului sau. Omul sau femeia care va avea in el spiritul de ghicitor sa fie pedepsit cu moartea, ucis cu pietre ~isangele lui sa cada asupra lui. Aceasta arata ca preotii interzicea!l vorbirea cu moqii. in prima Carte a regilor, se arata ca Saul, deschizandu-se, a evocat la Endor spiritul lui Samuel, cu ajutorul unei femei care era medium. lata . mai pe larg aceasta descriere din Veehiu/ Testament: "Saul zise servitorilor sai: Catati-mi 0 femeie c~re sa aiba in ea spiritul de divinatie ~ieu ma vOlduce s-o gasesc ~is-o intreb. ~i servitorii .sai ii zisera: e.stela Endor 0 femeie care are spiritul de divinatie. Atunci Saul puse ve~minte imprumutate ~i ie~i insotit de doi oameni ~i se dusera la acea femeie noaptea ~i ii zise Saul: Cheama spiritul care este in tine ~i fa sa apara fnaintea mea cel ce-ti voi zice eu. Femeia ii zise: Tu ~tiice a facut Saul ~icum a distrus pe magi ~ipe vriijitori, pentru ce deci imi intinzi 0 cursii ca sa ma faci sa pier? ~i Saul ii
.

Dr. AureI PODescu-Bilcesti

99

jura pe Dumnezeul cel viu ca nimic rau nu i se va inmmpla pentru aceasta; atunci femeia ii zise: pe cine vrei sa evoc inaintea ta? EI raspunse: Cheama inaintea mea pe Samuel. Dar cand femeia viizll aparand pe Samuel, ea scoase un strigat ~iii'zise lui Saul: Pentru ce m-ai in~elat, tu e~ti chiar Saul; ~i regele ii zise: Nu te teme, dar spune-mi ceea ce ai vazut. Femeia zise lui Saul: Vad ridieandu-se un batran imbracat cu 0 manta; atunci Saul intelese ca acesta era Samuel ~ise inchirtapana la pamant tn adoratie. Atunci Samuel zise lui Saul: Pentru ce ma tulburi, mcandu-ma sa apar? ~i Saul ii zise: Sunt in mare primejdie, caci filistenii s-au ridicat contra mea ~i Dumnezeu s-a indepartat de la mine. ~i n-a voit sa-mi asculte rugaciunea,.nici prin ajutorul preotilor, nici prin visuri, ~iastfel te-am chemat pentru a vedea ce trebuie sa fae. ~i Samuel ii zise: Pentru ce ma intrebi tu, pentru ca Dumnezeu s-a departat de tine ~ia trecut de partea du~manului tau? Sa ~tii ca Dumnezeu va face sa cada Israel in mainile filistenilor ~iea tu ~ifiii tai de maine yeti fi cu mine (veti fi morti). ~i indata Saul cazu la pamant speriat ~i femeia se apropie de Saul, caci el era foarte tulburat" (Cartea I XXVIII 7-21). In Deuteron ~i Levitic se vorbe~te mult despre manifestarile spiritiste ~i in special de cartea lui lov. Am v:iizlltca, la greci, romani ~ialte popoare antice, 'aceste manifestari erau sub forma de oracole ~iprofetii. Spiritul a fost folosit inca din Antichitate in eomunicarile spirituale, mai ales in diverse oracole. Sunt vestite astfel prorocitele de la Delfi ~ipreotesele de la Dodona, care prin-delirextatic au adus multe servicii Greciei antice. Chiar Cicero, marele orator roman, a scris un tratat de divinatie naturala, care cuprindea ~iprofetizarea in . stare de extaz. Extazul se obtine prin consumarea diferitelor plante cu efect halucinogen, determinand desprinderea corpului astral ~i ealatoria acestuia in lumea spiritelor, de unde se informa in privinta viitoarelor evenimente. Am mai semnalat faptul ca in lumea astrala dispare notiunea de timp ~i spatiu, astfel ca tot viitorul apare ea ~i cand s-ar derula in prezent. Delirul extatic era cunoscut inca de Platon ~iSoerate, care spunea: "De1iru1extatic ee vine de 1azei este mai bun dedit acela care se trage de la bunul-simt, de la mintea in~Teaga omeneasea". .

100

SPllUTSISUFLET-REINCARNAREA

Comunicarea cu spiritele din astral se poate face in starile de transa, de extaz, cu ajutorul baghetei divinatorii, divinatia prin bula de cristal ~iin ~edintel~de spiritism sau prin hipnoza. Chiar Homer distingea prezicatori, demiurgi ca interpreti ai vointei. divine. In Egipt, losif cerceta viitorul prezicand intr-o cupa de argint. Profetia in vechea ludee s-a filcutintr-o stare speciala, numita extaz profetic, prin care primeau mesaje divine. In stare extatica ~i in starile de excitatie orgiastica, considerate ca nebunie sacra, adoratorii traci ai lui Dionysos exercitau 0 prezicere a'viitorului prin inspiratie divina, afirmand ca in astfel de stari sufle!e~ti, a~a cum denumeau ei spiritul, s-ar fi unit cu divinitatea dupa ce a ie~it din trup, el fiind in directa. legatura cu lumea zeilor ~i a duhurilor ~i astfel pot sa perceapa ~i sa vesteasca

viitorul.

La traci, existau femei, numit Menade, care intrau in extaz divin, alergand peste dealuri, ~i care astfel intrau in legatura cu spiritele mOl1ilor.Sunt cunoscute apoi oracolele lui Dionysos la traci sau al Satirilor asemanatoare .cu oracolul din Delfi, unde Pythia, intr-o stare de nebunie divina, prezicea viitorul. La traci, desprinderea corpului astral se obtinea prin ingestia de Canabis Indica (canepa), din care se producea ha~i~ul, sau 0 ciuperca numita amanita muscarinia, folosita la triburi din Serbia. Pythia la oracolul din Delfi mesteca frunze de laur (datu,rastramonium). Mai existau oracolele lui Zeus la Dodona sau al lui Apollo de Pytho. . In Grecia antica mai erau onicolul din Amficlea, in Focida, unde exista un preot care prorocea in stare de entuziasm profetic. La fenicieni era 0 vestita prorocita cu numele de Marta pe care generalul roman Marius 0 tipea in preajma sa. Aceste prorociri se filceau.mai ales pe dealuri, inaltimi ~i munti, pe care Ie considerau . locuri sacre~ Vespasi~n, inainte de a ajunge imparat, s-a urcat pe muntele Cannel, unde era un oracol care i-a prezis ca va reu~i in tot ceea ce va intreprinde ~iva ajunge sa stapaneasca peste multi oameni. Tot pe un munte, Kasion, in Fenicia, Seleucos Nicador, generalul
lui Alexandru Macedon, intemeietorul dinastiei Seleucizilor, a

Dr. AureI Pooescu-Bilcesti

101

c~nsultaf un zeu pentru a intreba unde sa construiasca un o~. In muntii Libanului era templul de la Baalbek, unde s~I~luia zeul Baal, unde se prezicea viitorul cu ajutorul spiritelor. Oracolul de la Baalbek primea ~iconsultafii prin cqrespondenta; chiar imparatul Traian in anul 114 I-a consultat. in Cartagina, era oracolul zeitei Tanit, vestit in intreaga lume romana, care era consultat cu regularitate de proconsulul numit in Africa de Nord, care prin glasuJ.preoteselor sale in stare de extaz prezieea viitorul in prezenta statuii zeitei Astarte. Aeeea~i chemare a mortilor este folosita ~i de Ulise in Odiseea lui Homer, dind cheama spiritele acestofa pentru a cuno~te viitorul. Revelatii prin inspiratie divina avea un prezieator canaanean care se numea Balaam, care eomunica eu spiritele in stare de veghe, eu oehii desehi~i, la fel eum aveau viziuni ~iesenienii de la Qumran (vezi Manuserisele de la Marea Moartii). Proroeii fenicieni erau in numar destul de mare, ei au ,fostad~i de Izabela, fiica lui Etbaal, regele Sidonului, sOfia regelui Ahab, fiullui 0mri, rege al Samariei. Aee~tia profetizau tot in stare de extaz. in textele eartilor saere ale veehilor evrei se intalnesc ~ase eategorii de prezieatori: - neeromanti - eei ee vorbese pe nas - cei ce ~tiu - fermeditori de ~erpi - cititori in nori - ghicitori (preziciitori). Manuscrisele de la Marea Moarta au fost serise de esenieni, care pentru a 'putea sa ajunga mai u~or la desprinderea spiritului de corpul fizie loeuiau in pustiu; aeeste doeumente au fost gasite in pe~teri, dovedind ea regiunea era loeuita de esenieni. Retragerea in pustietate pentru a putea vorbi eu divinitatea era eunoscuta din Antiehitate. Zalmoxis a locuit intr-o pe~tera. Pitagora a trait douazeci ~i ~apte de zile intr;o grota din muntele Ida din Creta; la fel au trait marele vizionar ~itaditor de minuni Apollonius din Tyano, Mani, fondatorul maniheismului, Pitra, in traditia veehe armeana.

- ---

102

SPIRIT Sf SUFLET - REiNCARNAREA

in misterele de la Eleusis ~i Samottrace, initiatul cobora in pe~teri subterane obscure, unde comunica cu spiritele. Purificarea de influentele diavolare se rncea la asiro-babilonieni cu ajutorul apei, al focului ~ial untdelemnului. Tot prin ulei se face purificarea ~i in credinta cre~tina ortodoxa in, slujba smntului maslu. Purificarea spirirului prin post 0 gasim incepand cu preotii din Egiptul antic. Herodot enumera interdicfiilealimentareale egiptenilor ~i anume: eamea de pore, eamea de berbec, eamea de oaie, eamea de vaea, precum ~icapul oricarui animal. Pitagora' a scris chiar un tratat intitulat Purificiirile, prin care recomanda alimentatia vegetala, iar toate alimentele din came animala Ie eonsidera impure. in timpui.asiro-babilonienilor, credinta despre spiritele rele era
. foarteraspandita~ifoarteputemica.

Confoml conceptiei lor, orice boala are la origine actiunea unor spirite satanice, care patrund in organismul uman. Pentru vindecare, trebuie deei alungate aceste spirite negre eu ajutorul unor spirite bune. Toate relele care loveaupe oameni erau datorate aefiunii duhurilor rele, ei considerau ca aeeste spirite rele existau in tot locul, eel mai

.freevent

in grupuri

de ~apte sau multipli

ai lui ~apte, cifra ~apte

fiind 0 cifra sacra. Boala era eonsideram ea fiind provocam de actiunea direeta a unor demoni din cauza ca1carii de eatre bolnav a unei . interdictii sacre sau de actiunea unui vrajbitor prin actiunea . . magtel negre. Vindeearea nu se putea produce decat prin alungarea demonului din trupul bolnavului ~iaeeasta se fiicea eu ajutorul unui preot care se ruga zeilor, ca reprezentant al spiritelor superioare. El cerea, ca ~i astazi preotul cre~tin, ca bolnavul mai intai sa se spovedeasca, dar nu pentru a se pocai, ci pentru a pune diagnosticul magic al bolii. Era neaparat nevoie sa cunoasca numele spiritului rau care a provocat boat:a~i sa-i ceara plecarea. lata: formula ce se folosea de catre.preot in acest seop: "Pleaca, fugi, Namtar, duh rau! Pe mine ma apara zeul Baal, fugi de mine!". Era deci un act de magie, caci in magie.se impune, se ordona spiritelor sa fadi 0 aetiune, pe cand

Dr. Aurel Popescu-Balcesti

103

in raporturile dintre biserica ,~i divinitate este 0 rugaminte ce se adreseaza spiritelor superioare pe care Ieroaga prin rugaciuni. Cfu1d nu se putea pune un diagnostic magic precis, se citea 0 lista intreaga de spirite rele, sfiir~indu-secu porunca: "Oricare ar fi numele tau, departeaza-te". Daca boala era considerata ca 0 pedeapsa ce venea. din partea unui zeu, atunci se fiiceau rugaciuni de pocainta. Pentru vindecare se proceda ~i la magnet!zari, care se fiiceau prin diverse desdintece, se fiiceau libatiuni cu apa ~i cu ulei. Nabucodonosor se spune ca a fost posedat de un diavol in timpul unui vis, suferind de licantropie, 0 stare in care se materializeaza un spirit satanic intr-un om, substituindu-i corpul sau astral, spirit satanic ce vine de la un om ce se aflain viata, adesea al unui vrajitor. In Grecia antidi, cand cineva dorea sa consulte spiritul unui mort, se ducea ~ise culCalanga mormantul acelui mort, ca in timpul somnului, cand corpul sau astral era desprih~ de trup, acesta sa poata intra in comunicare cu spiritele mortilor. Tot' astfel se fiicea in timpul lu\ Esculap de la Epidaur, unde bolnavii dormeau, in timpul visului putand sa comunice cu spiritele astrale alezeilor ~isa cunoasca leacul bolilor pe care i Ie comunicau ace~tia. AceasHidivinatie prin vise dirijate practicata in temple sau Hingaoracole sa.umorminte romanii 0 numeau incubatie. Pentru a putea sa viseze, ace~tia trebuiau sa se roage zeilor ~i sa-i aduca ofrande ~isacrificii. In Babilon aceasta practica se fiicea la templul Marduk. Cand Alexandru Macedon s-a imbolnavit, doi generali ai sai au donhit in acest tcmplu cu scopul de a Ii se comunica in vis leacul bolii acestuia. Spiritismul modem a reinviat o data cu evenimentele din ora~elul american Hydesville din Arcadia, in casa unde locuia un oarecare Michel Veckman. Acesta a auzit intr-o seara pe cineva batand la u~a casei lui, s-a dus, a deschis u~a, dar nu a viizut pe nimeni. Fenomenul s-a repetat in mai multe randuri, de fiecare data Veckman diutand persoana care biitea la u~a, dar nu a gasit .niciodata pe nimeni. Dupa un timp, a observat ca obiectele din casa au inceput sa se mi~te singure din locul lor. Inspaimantatii, familia

I
I

----

104

SPIRIT SI SUFLET

REINCARNAREA

a hotarat sa paraseasdi ace:astalocuinta. in decembrie 1847, 0

familie de origine germana, numita Fox, s-a stabilit in acel ora~el, chiar in casa in care locuise Veckman. Acea familie era compusa clin tata, mama ~i trei fete. Familia apartinea bisericii episcopale metodi~te. Din nou, s-au auzit lovituri in ziduri, precum ~i in camerele vecine, iar toate mobilele din casa se rastumau unele peste altele, alteori se leganau ca ~i dind ar fi fost mi~cate de cineva. Alteori se auzeau p~i prin camera, iar fetele simteau maini nevazute trecand pe langa eIe sau frecandu-se de patul lor. Cea mai mica dintre fete, Katy Fox, plesnind din deget, s-a adresat nevazutului tulbQrator, zicandu-i: "F ca mine, picioare strambe", ~a cum ii pusese ea numele acelei puteri nevazute. Spre marea ei surprindere, a auzit un numar de lovituri egale cu numarul mi~dir!lor pe care Ie fiicuse ea dindegete. Auzind vestea, doamna Fox s-a adresat misteriosului musafir, spunandu-i sa numere pana la zece, $.iimediat s-au auzit zece lovituri. Urmatoarea intrebare a fost: Dar ce varsta are copilul ei. $i imediat s-au auzit zece lovituri, urmatoarea intrebare a fost dar ce varsta are Katy? Atunci s-au auzit douasprezece lovituri, ~i in ca~ul baiatului, ca ~i in cazul lui Katy, numarul acestor lovituri corespundea exact cu varsta lof. intrebandu-I dad este om, nu s-a auzit nici un zgomot, iar la intrebarea dad este un spirit, s-au auzit mai multe lovituri deslu~ite ~i repezi. S-a inceput atunci sa se comunice cu el printr-un alfabet tiptologic, convenind sa schimbe alfabetul in scris, prin alfabet cu lovituri, astfel a era 0 loviturii, b - doua, c -trei ~i a~a mai departe. Astfel, spiriful a spus ea acea casa fusese locuita mai inainte de un negustor ambulant, taHia einci copii, care fusese asasinat de un individ al carui nume I-a fiicut eunoscut. La cercetarile ulterioare, acesta ~i-a reeunoseut erima. Spiritul a mai spus ca scheletul corpului sau se afla ingropat in pivnita acelei case, fapt ce, de asemepea, a fost confirmat ulterior. Credinta in spirit, in Dumnezeu ~i in viata viitoare este deopotriva la omul eel mai salbatic, ca ~i la omul civilizat. . Este gre~ita parerea ea omul erede in Dumnezeu ~j in viata viitoar~.pentru ca vrea sa se eonsoleze sau sa se in~ele, sa-~i faca curaj, fiindu-i frica de moarte. Nu trebuie confundata credinta eu

--- - .---.-----

Dr. Aurel Pooescu-Bilcesti

105

autosugestia, dici autosugestia este credinta in sine, pe dWi vreme credinta, exprimaHi in rugaciuni, este spiritualizarea Eului ~i a incon~tientei superioare, prin vointa desta~urata de credintii. Astronomul ~amille Flamarion, in volumul sau For{ele naturale nesocotite, afirma ca spiritul exista ca 0 fiinta reala independehta de corp, el fiind dotat cu facultati necunoscute ~tiintelor ~i care poate lucra la distanta tara ajutorul simturilor fizice. Prin spiritism se dovede~teca spiritele locuiesc in spatiu, aIcatuind 0 lume nevazuta, care este intotdeauna in contact cu noi. Cand spiritul este intr-un corp fizic, adica atunci cand el traie~te in lumea noastra, el poseda un corp grosolan ~i destructibil. Cand spiritul se desparte de corp prin ceea ce noi numim moarte, ia cu sine pentru un timp inveli~urile sale fluidice ce alcatuiesc perispiritul. In lumea astrala spiritul poseda simturi noi, pe care corpul fizic nu Ie poate avea. EI cite~te in gandul nostru, astfel ca ceea ce am putea ascunde unei persoane in viata p~manteasca nu mai ascunde nimic' cand el a devenit spirit liber. Pentru a intra in comunicare cu spiritele mortilor, avem nevoie de persoane apte pentru acest lucru, care se numesc mediumi. Ace~ti mediumi sunt vanzatori, vorbitori, auditivi, desenatori, scriitori, tiptologi, producatori de efecte fizice, ca ridicari de corpuri etc., dupa cum mediumul poate intra in contact cu spiritele prin vedere, auz. Spiritele, de~i libere, se manifesta numai cand mori, nimeni nu poate spuQe ca un spirit va veni .Ia chemarea sa. Pentru chemarea spiritelor, Alan Cardac in cartea sa spune ca evocarea spiritelor poate fi astfel formulata: "In numele lui Dumnezeu atotputernicul, rog spiritul X de a veni sa comunice", sau "Rog pe Dumnezeu atotputernicul de a permite spiritului X sa vina sa comunice". Cand adresam 0 intrebare unui spirit, nu trebuie sa credem ca el poate sa ne dea un raspuns exact intotdeauna, el raspunde exact numai dupa opinia S;lproprie. Cand spiritul este sincer, marturise~te neputinta sa, cand este mincinos, va raspunde tara sa tina seama de adevar. $edintele spiritiste ne pot da demonstratia materiaUia existentei spiritelor ~inemuririi lor. Spiritele patrund in camera cu u~ile ~iferestrele inchise, nu prin crapaturi, co~uri sau cheia u~ii, ele tIind 0 materie fluidica fiirii
I
I

----

---

------

--

106

SPIRIT SI SUFLET

-REtNCARNAREA
_

masa, fara sarcina electrica sau magnetica, pot trece prin 'orice materje ~iprin orice corp oricat de des ar fi. Pcrispiritul este invizibil pentru noi, dar spiritul poate exercita asupF~lui un fel de modificare moleculara care-l poate face vizibil. Aceasta este materializarea fantomelor prin spirit. Producerea lor poate fi asemanata cu aburul care este nevazut, cand este rar, ~i vizibil, cand se indese~te. Orice consultant al spiritului' trebuie sa ~tie ca mediumul nu poseda decat facultatea de a comunica, astfel ca reu~ita tentativei de a vorbi cu spiritul unui mort este determinata numai de vointa spiritului care se va materializa. Mediumnitatea este 0 problema de afinitate, se poate ca un medium sa poata comunica u~or cu un spirit oarecare, dar sa nu reu~ea~casa vina in contact cu .un alt spirit. Aceasta inscamna ca un medium nu poate comunica cu toate spiritele.

Orice ~edintaspiritista trebuie sa fie serioasa, sa se faca in .

lini~te,totul sa impuna respect, religiozitate ~i demnitate. Spiritele sunt atrase de simpatie, de asemanarea afinitatilor spirituale. Spiritele superioare nu pot fi contactate decat pentruindrumari foarte importante.

. Cumpoatefi recunoscutun medium?

Reikenbach a constatat ca este 0 persoana senzitiva. Pentru a-I putea recuno~te, procedam astfel: alaturati degetele fiecarei maini, tinancl.degetele intinse ~i punand mainile fata in fata, cu degetele unite. Persoanele senzitive VOl' imti, apropiind inceti~or varfiuile s degetelor unele de altele, cand va fi inca putina distantii pana sa se uneasca, 0 tendinta de a se uni involuntar. Cu cat distanta se miqoreaza, cu atat senzatia este mai clara ~i la un moment dat degetele se unesc brusc. Cand senzitivii VOl' incerca sa-~i.dezlipeasca mainile, VOl'simti ca degetele prezinta 0 atractie. Tinand apoi in continuare degetele alipite, aceasta atractie dispare, iar daca timpul de unire este mai lung, degetele se indeparteaza unele de altele involuntar. Un alt mijloc de a se cuno~te 0 persoana care este medium este urmatorul: se pune cheia de u~a in echilibru pe varful degetului --

---

Dr. Aurel PODescu-Balcesti

107

I r

mijlociu, astfel ca sa stea intinsa pedeasupra'celorlalte trei degete. Persoana la care dupa un minut de a~teptare cheia incepe a se mi~ca intr-un ax, intorcandu-se transversal, denota ca este aplta pentru a deveni medium. in ~edintele de spiritism cea ~ai folosita este masa de forma obi~nuita,cu patru picioare, cat mai u~oara.Nu are importanta daca cuiele sunt de lemn sau de ~etal. Asistentii se a~eazainjurul mesei, punand mainile lor intinse pe masa, degetul mic de la mana dreaptii al fieearei persoane trebuie sa fie in atingere eu degetul mare de la mana sHingaa persoanei de alaturi, astfel incat eu mainile lor sa formeze un lant. Uneori muzica poate ajuta la obtinerea fenomenelor. Dupa eateva minute de a~teptare, se fae auzite plesnituri in eorpul mesei, ea. incepe a se agita. ~i a se -ridica la unul dintre colturi. Conducatorul ~edintei va zice: "Daca este un spirit cel ce se manifesta, sa se auda 0 lovitura". In cele mai multe cazuri, masa se ridica ~i cade brusc, piciorul din partea de unde s-a ridicat masa love~te du~umeaua ~i se aude 0 lovitura. Atunci se convine ca literele alfabetului sa fie inlocuite cu lovituri ale mesei: a - cu 0 lovitura, b - cu doua lovituri, c - cu trei lovituri ~.a.m.d. Aceasta este eeea ce se nume~te tiptologie. Cfmdintrebarile pot fi rezolvate printr-un simplu.da sau nu, atunci se convine 0 lovitura pentru da ~idoua pentru nu. Cand se folose~te plan~eta, pe aceasta se inscriu alfabetul pe margine, iar in mijloc, cifrele de la I la 10, in cele doua colturi de jos, in stanga cuvantul da, iar in dreapta, nu. Indicatii practice pentru intrebuintarea paharului sau plan~etei sunt: -:- puneti paharul pe plan~eta, la punctul intrebarii, persoana din dreapta va pune mana stanga pe pahar, iar cea din stanga va pune mana dreaptii pe pahar. Daca .experimentatorii sunt de sex diferit, barbatul se a~eazii pe partea dreapta, fiind pozitiv, iar femeia se a~eaza in partea stanga. Daca mediumii sunt de acela~i sex, trebuie sa se observe care dintre ei are in palma mainii stangi litera M, cat mai bine formata de liniile vietii, norocului, eapului ~i a inimii ~i acesta va trebui sase a~eze pe partea dreapta; - nu sprijiniti mainilepe pahar, ci numai Ie atingeti. Dupa unul

sau doua minute de a~teptare,se vor auzi in plan~etaloviturisau

108

SPIRIT SI SUFLET

REiNCARNAREA

pocnituri ~i un curent fluidic se va simti de ambii experimentatori sau eel putin de eel mai senzitiv; -paharul se mi~ciicatre litere, cifre sau semnele plan~etei. Apoi paharul,' dupa cateva ezitari, se decide sa se puna in mi~care - la inceput mai lent ~i apoi destul de repede. Aceasta mi~care rotativa are ca scop ~mestecarea 'flui4elor spiritului cu acelea ale fiecarui medium. Nu' se incearca sa se opreasca paharul din mers, decat attinci cand eI se intoarce la unul dintre cele doua semne, da sau nu. Dupa ce paharul s-a oprit, se pune intrebarea la care dorim un . raspuns. La inceput, ~edinta nu trebuie sa dureze decat douazeci sau treizeci de minute. intrebarile se pot face in gand sau cu glas tare. Ele_trebuie sa fie clare, ~i nu cu doua intelesuri. Dupa acest moment, asistentii pot chema la plan~eta pe orice spirit vor. Pentru ~avedea daca spiritul ce vine nu este un intrus, adica un alt spirit, nu eel pe care I-au chemat, se pune 0 cruce pe plan~eta ~i se cere spiritului sa se prostemeze inaintea ei. Daca este un spirit intrus, diavolar, acesta va pleca rnra a mai zice nimic, daca este un spirit curat, acesta se prostemeaza crucii. ~edinta se termina zicand spiritului "Ia revedere"; atunci spiritul aduce paharul la semnul intrebarii ~i il va face sa se invarteasca imprejur, mai face cateva mici lovituri, ceea ce inseamna ca a aprobat sa pIece. De~i unele fenomene spiritiste se produc cu mediumi treze, adeseori cand mediumii evoca spiritele, ei cad intr-o stare de transa. De altfel in toate ~tilntele de materializari prin. spirit, mediumii cad in transa, un fel de catalepSie. Ce se petrece in interiorul mediumului in aceasta stare de con~.tiintamodificata nu este perfect cunoscut, dar un lucm clar este ca in aceasta situatie corpul sau astral este deta~at partial de corpui fizic ~i corpul eteric. Cand mediumul revine la starea de con~tiinta normala, de veghe el nu-~i mai aminte~te nimic din cele intamplate in timpul ~edintei. in toate ~edintele spiritiste, perispiritul parase~te corpul, pentru a inlesni materializarea. Aceste materializari se fac mai u~orin camere intunecate, caci forta psihica se poat~ descompune la lumina. Experien!c cu medium de materializare au fost rncute de diver~i .autori. Au ramas insa celebre experientele rncute de William

Dr. Aurei PODescu-Balcesti

109

Crookes, cu mediumul numit Florence Cooka, prin care s-a materializat complet fantoma Katei King, ~a cum a fost relatatii in cartea sa Nemurirea sufletului. Aceastii fantoma s-a materializat complet in came ~i oase, identificandu-se ca persoana cu spiritul unei moarte numita Anne Owen Morgan, in timpul vietii ei pamante~ti. Ea a putut discuta cu asistentii din timpul ~edintelor respective, lasiindu-se atinsa. Aceastii materializare s-a rncut in numeroase ~edinte, pe 0 duratii de trei ani de zile. Tot 0 materializare prin spirit a fost ~iaparitia lui Iisus dupa moartea sa. Apostolii aveau cuno~tinte despre fantome ~i de aceea s-au infrico~at in primul moment ciind I-au viizut. Vazandu-i, Iisus le-a zis: "Pentru ce sunteti tulburati ~ipentru ce se ridica ganduri in inima voastra, vedeti mainile ~ipicioarele mele ca eu insumi sunt, pipaiti-ma ~ima yeti vedea, pentru ca un duh nu are came ~i oase dupa cum ma vedeti pe mine ca am, ~i zicand aceasta, le-a aratat mainile ~i picioarele" (Evanghelia dupa Luca, cap. 24 pag. 36-40). lisus a vrut sa Ie arate deosebirea dintre el, ca aptitudine materializatii, ~i un simplu duh, 0 fantoma nematerializata, obiect de groaza ~i oroare, un fel de umbra a moqii, pentru evocarea careia legea mozaicii pedepsea cu moartea. Materializarile in ~edintele de materializare cu un medium in transa se fac dintr-o .substanta ce se desprinde de corpul mediumului ~i pe care Charles Richet a denumit-o ectoplasmii. Ectoplasma este 0 forma de energie desprinsa din corpul eteric pe care 0 manipuleaza subcon~tientul mediumului ~i prin care se produc fenomene de ordin superfizie, sub forma unor malerializari partiale sau totale. Eetoplasma este invizibila, imbraea 0 stare vaporoasa, .Iichida sau solida in diferitele ei grade de condensare. Are 0 euloare obi~nuita alba, dar poate sa apara ~i neagra sau eenu~ie ~iare un miros asemanator ozonului. Senzatia la pipait este umeda ~i reee, alteori vaseoasa ~i cleioasa, mai rar useata ~i reee, este mobila, inceatii in mi~earea ei sau, din contra, iute ea fulgerul. Ea este sensibila la lumina ~i de aeeea ~edintele de materializari se fac in obscuritate. Ea are 0 inteligenta aparte. In general, greutatea fantomei este egala eu scaderea i'ngreutate a mediumului ee se aflii i'n transa. In unele ~edinte, s-a asistat la disparitia eompleta a mediumului ~i r~aparitia lui dupa disparitia fantomei.

110

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

Formarea de fantome materializate este cel mai spectaculos ~i cel mai impresionant fenomen al fortei spirituale, cel care ar trebui sa convinga ~i pe cei mai sceptici necredincio:?i de prezenta ~i nemurirea spiritului. Spiritismul este legat ~i de numele l1lediumului Eusapia Paladino. Aceasta s-a nascut in 10calitateaMurgo. in 1854, la varsta de opt ani, tatal sau a fost omorat de ni~te banditi inprezenta ei, fiind crescuta destul de greu dupa aceea de bunicu1ei. Mai tarziu, fiind alungata de acasa, a fost luaHi de 0 femeie de bogata~i din Neapole. indi din copilarie, ea auzea lovituri in mobilele pe care se sprijinea, de asemenea, vedea hainele sfii~iatein timpul noptii. in 1853, Damiani, care a luat parte la ~edinta de spiritism in familia unde se gasea Eusapia, a constatat di in prezenta ei se produceau fenomene neobi~nuite ~i mi~cari de obiecte. Din acest moment, Damiani ~i Chiaia i-au facut 0 educatie de medium, facand din spiritism singura ei ocupatie ~i mijloc de a trai. Cezar Lombroso a . luat parte la ~aptesprezece~edinte de spiritism ale acesteia in ora~u1 Milano, la care au mai luat parte Aksakoff, Richet, Finzi, Ermacora, Brofferio, Gerosa, Sciaparelli, Du Prel, toti oameni de ~tiinta din acea perioada. lata cum descrie Lombroso fenomenele care s-au petrecut in prezehta mediumului Eusapia: - Ridicarea completa a mesei. Aceasta a fost cea mai frecventa experienta. Ea s-a ridicat singura la 0 jumatate de metro deasupra solului, stand in aer cateva secunde. in acest timp, fata mediumului se convulsiona, mainile i se contr!lctau, ea gemea ~iparea ca sufera. - Al doilea fenomen paranormal a fost ridicarea mediumului pe masa. Mediumul, fiind a~ezatpe scaun, s-a inaltat inceti~or ~is~a a~ezatpe masa, impreuna cu scaunul, dupa aceea scaunul ~imediumul au revenit l~ loc cu aceea~i incetineala. - Sunetele de trompeta. 0 trompeta a fost ~ezata in spatele mediumului.Despartita de acesta printr-o persoana, ea a inceput sa produca instantaneu sunete. - Producerea de lumini neexplicate asistentilor, precum ~l atingerea acestora de maini invizibiIe. - Mi~diri spontane de obiecte ce sc aflau in camera. - Aducerea unor obiecte situate la distanta.
- - t J

Dr. Aurel Pooescu-Biilcesti

111

mediumului.

- Perceperea unui curent de aer ca un varf sau percepere~ unui frig putemic. - Ridicarea in aer a mediumului. ~ Perceperea unor raze luminoase plecate din capul ~i corpul
'

- Lovituri ~i ciociiriituriin masii. - Voci omene~ti ~i scris direct de maini invizibile. - Aparitia de forme solide avand infiiti~areamainilor, bratelor ~icapului, alteori materializiiri de fiinte intregi, care se liisau atinse mai mult timp. - Aparitia de puncte luminmise, liciiriri sub forma unor stele striilucitoare, sau ehiar limbi de foe, ea ae,elea, are s-au eoborat pe c

eapeteleapostolilorin ziua cineizecimii. . Aparitia de nori albieio~ideasupramediumului,preeum ~i

eitirea gandurilor de eiitre aeesta sau intelegerea de limbi neeunoseute mediumului. In eeea ce prive~te a~peetuJ fizie al mediumului Eusapia, la prima vedere nu prezenta nimie deosebit. Avea 0 greutate de ~aizeei de kilograme, eraniul ~i obrazul erau asimetriee, eu partea dreaptii mai dezvoltatii. La ochiul stang, prezenta earaetere proprii epileptieilor, eu pupila mie~oratii,reactionand mai greu la luminii, dar aeomodandu-se bine la distantii. Presiunea arterialii era de 23 em Hg la bratul stang ~i de 20 la bratul drept, asimetrie ee se intalne~te freevent la epileptici. Ea avea simtul taetil mai dezvoltat de partea stangii.Campul ei vizual era normal, iar gradul de eulturii

era al unei femeiobi~nuite.

La ineeputul transei, voeea ei devenea asprii, dintr-o stare de hiperestezie devenea de anestezie, avea tremuriituri ~i pareze, mai eu seamii pe partea dreaptii~Ca ~i yoghinii, i~i ineetinea respiratia pentru a intra in transii, ajungand la dpouiisprezeee respiratii pe minut, in timp ee pulsul ei ajungea la 0 sutii douiizeci de biitiii pe minut. in transii, ea i~i eonfunda personalitatea eu spiritul unui mort, numit John King, in numele eiiruia ea vorbea. La sflir~itul ~edintei, ea simfea 0 mare sete, avea eonvuIsii ~i tipa, ea 0 femeie eand na~te,dupii care eiideaintr-un somn adane. In aeeastiistare din eorpuI ei emana un fluid eald ee se putea pipiii.

----

111

SPIRIT SI SUFLET

- REiNCARNAREA
~

Aceste insu~iri s~ observa la oricare medium (Amith, Piper,

Home, d'Esperance). Injurullor se formeaza 0 atmosfera ultrafluida,
"

in care nu mai actioneaza legile fizice (gravitatie, impenetrabilitate

~i ineftiea materiei).

Aceste constatari au fost, tacute de Zoelner ~i Brofferio, care spuneau ca obiecte ce se gaseau in afara camerei i~i fiiceau aparitia in camera inchisa tara ca sa se deschida u~ile sau ferestrele, trecand prin p~reti. Aceasta trecere a materiei prin materie se poate explica prin trei posibilitiiti: - 0 trecere tara a se desface in particele mici, atomi, care ar trece prin intervalele dintre atomi; - Sa se produca 0 dematerializare inainte de a trece prin pereti ~i dupa aceea sa se rematerializeze; - sa intre intr-o a patra dimensiune"a spatiului, din care sa iasa iar. In acest spatiu nou dispar legile timpului. Fenomenele spiritiste se datoresc con' "marii corpului eteric al mediumului,confirmamde istovireaacestuia,dupa ~edinte,~ipierderea in greutate. Fenomenele de premonitie pe care Ie dii medium':ll in transa se datoresc consultiirii telepatice cu spiritele din spatiu, iar ceea ce face in timpul transei se datore~teunui spirit din spatiu, care ia locul spiritului sau, caci transa spirituala manifesta energii fizice ~i psihice foarte diferite de cele ale mediumului, superioare lui - este interventia unui spirit evoluat din spatiu. In stare de transa, mediumul cunoa~te limbi pe c~re in stare normala nu l.e cunoa~te. De aselhenea, el poate sa scrie,in cele mai diverse limbi, pe c~re alttel nu Ie cunoa~te. A~a cum am mai seris ~i cu alte ocazii, in ~edintele de materializari fantoma materializata cantare~te exact cat scade in greutate mediumul. La <Y ~edinta de materializare eu mediumul FairIamb, acesta a fost cusut intr-o plasa care era prinsa de un aparat carc'inregistra schimbiirile de greutate. Dupa ciiteva minute de transa, greutatea corpului a scazut in a~a fel di atunci dind a aparut fantoma ea"sliibise aizeci de kilograme, greutate ore a inceput sa creasdi la sfliritul edintei, cand nu mai avea decat 0 pierdere de trei-patru kilograme. -----

Dr. Aurel Poeescu-Balcesti

113

Marselli a observat' la Eusapia 0 pierdere de doua kilograme dupa fiecare transa. Mediumul Esperance disparea, in timpul transei, in clipa in care aparea fantoma, iar bratul mediumului Marta disparea cand aparea fantoma, care se numea Beni Boua (Richet). Crookes ~i Richet au constatat la fantomele materializate ca temperatura corpului, bataile inimii ~i respiratia erau normale. S-a observat chiar ca fantoma elimina.bioxid de carbon. ' Daca love~ti fantoma, mediumul simte durere in corpul lui, tocmai in partea undea a' fost lovit spiritul materializat, adica fantoma. Formarea de fantome este precedatii de aparitia unui nor luminos, care apare pe podea sau pe capul ~ipantecele mediumului, in timp ce acesta este in letargie. Fantomele Suntimbracate in ni~te tesaturi albe, foarte fine, dubIe, triple sau chiar cvadruple. Ele spun ca aceste ve~minte Ie imprumuta de la medium ~i ca acest tesut mediumnic este necesar, dupa cum i-a spus fantoma Katie King lui Crookes, pentru ca organismul fluidic al fantomelor sa fie tinut . strans ~i sa nu se impra~tie la lumina. Aceasta inseamna ca spiritele se materializeaza cu substanta mediumului caruia ii' iau din greutate ~i chiar din volum. Stascii afirma ca ~i persoanele care asista la ~edinta de materializare dar care nu sunt mediumi contribuie la materializare. Formele omene~ti pe care Ie iau spiritele cand se materializeaza nu corespund formei lor de viata, ele nu sunt decat forme foarte schimbatoare, trecatoare, rareori asemanatoare acelora din timpul vietii lor pamante~ti. Se pare ca, in general, spiritele au 0 dorintii puternica de a se face cunoscute. Cand nu reu~esc, ele incearca din nou. Inteligenta lor este incoerenta, dici ele trebuie sa se sprijine pe creierul celor vii. Cei morti de multa vreme sunt ca nauci cand revad scenele pamante~ti. "in transa se intiimpla acela~i lucru ca in noi, spiritele libere, spune spiritul Pelhana, corpul eterat al mediumului iese din trupul fizic ~i lasa creierul gol de acest corp eterie al creierului,atunci illuamnoi in stapanire.Convorbireavoastra ne ajunge ca printr-un telefon de la mare distanta. In atmosfera Inciircatiia lumii voastre adesea ne lipsesc puterile mai eu seamii la
sfiir~itul ~edintei". Ace1a$i efect de sciidere a f011ei spirituale a

114

SPIRIT SI SUFLET - REtNCARNAREA

",..

spiritului la materializare iI evoca ~ispiritullui Robert Hyslop, care zice fratelui sau care era in viata: "Ma opresc, trebuie sa plec, puterile imi lipsesc, nu-mi dau seama de ceea ce fac". Aksakov a intrebat pe un spirit: "Daca ai un organ al viizului,de ce nu vezi tara mediumi?". Spiritul a raspuns in felul urmator: "Vad, dar senzatiile mele sunt ~icalitativ ~icantitativ diferite de ale voastre, una este cand viid un lucru pentru mine ~ialta cand trebuie sa vad in a~a chip ca voi sa-l intelegeti. Trebuie sa-l vad in felul vostru ~i de aceea am nevoie de un medium". Rolul mediumului este hQtarator, caci el are un organism complet, care lipse~te spiritului. Dy aceea spiritul nu poate lucra tara medium.

--.

.- >---

DESTINUL OMULUI
Destinul omului este supus legii divine a cauzalitatii, care este comuna tuturor vietuitoarelor. Orice efect are 0 cauza care il d~termina sau, aItfel spus, orice fapta a noastra este efectul unei cauze. Aceste cauze trebuie cautate in moralitatea vietii noastre actuale ~i,mai ales, in alte vieti anterioare. Evolutia noastra nu este intamplatoare, nu din. intamplare suritem mai fericiti sau mai neferieiti. Toata viata noastra actuala este condifionata de conduita din aIte vieti anterioare, unde am gre~it cu gandul sau cu fapta. ~i, in. domeniul moralei, orice actiune este urmata de 0 reactiune. 0 viata cumpatata ~imorala, cu credinta in Dumnezeu, va determina o karma fericita ~i invers. Aceasta lege a cauzei ~i efectului este cunoscuta sub numele de karma~ceea ce inseamna. ac{iune sau destin. Ea s-ar putea traduce ~i prin proverbul "Ceea ce semeni, aceea'vei culege". In timpul vietii, omul actioneaza asupra sa ~i asupra semenilor sai prin ganduri care se comporta ca ni~te cauze uria~e ce produe efecte in orice moment ~i la.orice distanta asupra unui lucru sau asupra unei fiinte. o alta categorie de forte 0 reprezinta dorintele. Ele sunt produsul spiritului ~i determina idei in corpul nostru mintal; iar a treia categorie de forte 0 reprezinta f~ptele noastre. Actitmea legii cauzei ~iefectului determina doua karme, una pe care ne-am rncut-oin alte vieti anterioare ~iaIta pe care ne-o formam in actuala viata. Karma trecuta se leaga de karma viitoare, iar karma individuala se leaga de karma colectivitatii in care traie~te. Gandindu-ne la lucruri imorale, atragem din spatiu asemenea ganduri ~i perspiritul nostru devine mai grosolan. Din contra, daca avem ganduri de ordin superior, atunei atragem telepatic din spatiu materii eterate superioare. Aceasta i'nseamna ca omul singur este eel ee determina destinul sau. Dintre cei trei factori care determina destinul, eel mai hotarator este acela al gandurilor noastre, aceasta

- --

--..--..

116

SPIRIT SI SUFLET

- REINCARNAREA

pentru di gandul este fonna de manifestare a spiritului nostru, a Eului nostru. Gandul este fonnat din acela1}ifel de energie ca 1}i spiritul nostru. Fiecare gand are 0 anumita culoare 1}ivibra!ie. Gandirea oamenilor nu se aseamana, caci nici spiritele lor nu au acela1}i ners evolutiv. NU exista doua spirite cu un drum evolut~v r identic, 0 gandire mai comuna apaqine unui spirit mai tanar, iar gandirea mai abstracta apaqine unui spirit mai evoluat. De aici concluzia ca nu trebuie sa insistam in a necontrazice cu oamenii care nu in!eleg sensul unor fenomen,e,ei nu pot sa inteleaga pentru ca spiritullor nu are capacitatea sa inteleaga. Gandurile provin din unde vibratorii ce pleaca din scanteia divina, din spiritul nostru. Ac~ste ganduri, spiritul Ie percepe sub fonna de imagini. Am mai spus de ~ulte ori ca plin telepatie se transmit imaginile gandului telepatul transmite gandul sau sub fonna de imagini 1}i ot astfel t sunt percepute de cel ce prime~te mesajul. Sub (onna de imagini sunt receptionate toate mesajele mentale, fie ca se transmit in hipnoza, fie ca se transmit prin spiritism. Gandul de mila, de compasiune, se transmite sub fonna unor imagini de culoare roz. Fiecare sentiment emite imagini de 0 anumita culoare. Gandurile se comportAca ni1}te fiin!e colorate care se pot vedea cu vederea spirituala. Gandurile din spatiu sunt nemuritoare, noi traim intr-un ocean de ganduri, toate create de spiritele oamenilor. Ele atrag prin rezonan!a din spatiu ganduri asemanatoare cu cele emise de oameni. Gandurile de rau se atrag ca un magnet din spatiu, ele sunt ganduri raurncatoare. 0 enervare atrage din eter gandurile rele 1}id~tennina comiterea \lnor fapte necugetate; a1}a ajunge la crime, la razboaie, furturi etc. se Frica provoaca boala, iti face corpul mai slab, mic1}oreaza rezistenta corpului. Ea atrage, prin rezonanta, boala. Gandurile omului se inregistreaza in spiritul nostru, iar la judecarea ce se va face spiritului dupa moarte toate aceste trairi, aceste ganduri se vor reprezenta sub fonna de imagini 1}i or constitui fapte de auzit sau v de yazut, de acuzare sau de aparare. Atun,ci ~and se regreseaza in timp un om prin hipnoza, el i~j descrie viata anterioarii sub fonna de imagini ca i cand ar fi vazutii de aItci~1Cva in afara. Toate aceste imagini sunt inscrise in arhiva d

Dr. Aurel POl!escu-Balcesti

117

spiritului nostru. Ele riiman nu numai inEul nostru, ci ~iin materia eteridi a Planetei ~i universului nostru. Toate evenimentele ~i fenomenele p~trecute pe pamant raman inregistrate in materia eterica a planetei ~i ele pot fi studiate de spiritele aflate in spatiu. Ele pot fi citite ~i de mediumii aflati in transa magnetica, care reprezintii spirite evoluate. in spatiu dispar notiunile de trecut, prezent ~i viitor, conform teoriei relativitatii lui Einstein, ~a ca faptele ce se vor petrece in viitor pot fi vazute de ace~ti mediumi, caci spiritul lor desprins de corp ajunge in astral, in spatiu ~ipoate citi aceste fenomene. A~a se explica c1arviziunea sau premonitia. Uneori, pentru a citi destinul unui om, un medium nu are nevoie decat de un obiect pe care I-a purtat persoana respectiva, caci eterul ce insote~te acest obiect poate calauzi spiritul acestui medium, ceea ce se mai cheama ~i psihometrie. De aceea trebuie sa fim atenti cu ceea ce gandim, caci totul se va plati. A doua categorie de energie 0 formeaza dorintele noastre. Aceste dorinte sunt forte ale vointei spiritului nostru. Dorintele noastre contribuie la formarea corpului astral, ele vor determina in lumea astrala simtaminte superioare sau, din contra, dureri spirituale. Aceasta va avea influenta ~i asupra formarii viitorului corp fizic al nou-nascutului, caci omul se va na~te in acel mediu unde exista aceste dorinte prin precedentele noastre experiente. Destinul s~ hotara~te ~i prin faptele fizice. Aceste fapte raman inscrise in spiritul nostru, .dar ~i in eterul universal, ~i e1e vor determina viata in viitoarea reincarnare, orice actiune a noastra este rolul.unor meditari ~i dorinte la care a participat spiritul nostru ~i care raman inscrise tot sub forma de imagini in memoria lui. in lumea spiritelor angelice se hotara~te destinul nostru. Toate gre~elile noastre trebuie achitate in alte vieti viitoare.
.

Spiritelemai evoluate,pentru a se ridica pe un plan superior

spiritual, conform liberului arbitru, i~iiau singure un destin mai bun sau mai faU, ele i~i fiiuresc programul vietii lor viitoare. Nimic din ceea ce se intampla in aceastii Iume nu este intamplator. Totul s-a petrec'ut in trecut, in alte vieti pamanteti - i aceasta determina destinuJ nostru. Corpul fizic este a~acum I-a format corpul nostru f

118

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

eteric, care la randullui a fost flicut confonn destinului spiritului ce vine la reincamare. Exista ~i0 karma colectiva. Astfel, toti oamenii care se aseamana din punct de vedere al destinului lor vor fi adunati flira voia tor intr-o anumita imprejurare, pentru a fi pu~i in aceea~i situatie sa piara printr-o moarte violenta -. razboi, revolutie, incendiu,'cutremur, furtuna"etc. A~a se explica intamplarea din anul 1930, cand, in biserica din C()ste~ti, totul s-a aprins de la 0 lumanare ~i au ars 0 suta zece oameni. Acest incident este explicat pe seama celor 0 suta zece catolici care in Franta i-au ars de vii pe cei ~aptezeci ~i trei de protestanti care se gaseau la rugaciune intr-un loc ascuns de prigoana catolicilor. Acei 0 suta zece indivizi care au provocat acest incendiu sunt cei 0 suHi zece oameni care au ars in biserica din Coste~ti la mai bine de trei sute de ani de la fapta lor. Ei sunt reincamarea acelor oameni ce s-au flicut vinovati de fapta lor necugetata"~ipe care Dumnezeu i-a strans incetul cu incetul in acea biserica (Scarlat Demetrescu). Aceasta inseamna ca orice fapta rea, oricat de redusa ar fi, va trebui sa fie platita mai ales in vietile viitoare. Trebuie sa amintim cuvintele lui Iisus: "Ciindunul te love~te, intinde-i ~i cetalalt obraz, caci aceasta palma pe care tu 0 prime~ti acum, e palma pe care tu ai dat-o altadata, este efectul cauzei produsa de tine intr-o alta viata".

I 1 ,

---

, CON~TIINT A~I PERSONALITATEA, ATRIBUTE SPIRITUALE

Con~tiinta reprezinta procesul de reflectare a propriului Eu, con~tiinta Eului, activitatii ~i continuitatii persoa:lei. Nu trebuie confundatii con~tiinta cu starea de vigilitate. Ea este 0 functie de sinteza a psihicului uman. A fi con~tient inseamna a trai particularitatile propriei experiente, transpunand-o in universalitatea con~tiintei sale. Este posibilitatea individului de a se constitui el . insu~i in obiect pentru sine ~i pentru altul. Incon~tientul reprezinta totalitatea fenomenelor psihice care scapa con~tiintei, care nu au fost con~tientizate~i care nu se con~tientizeaza. Ele cuprind 0 serie de automatisme, pulsiuni sau stimulari subenzoriale, care nu sunt percepute de starea de veghe, . imaginile ~i trairile din starea de vis ~i trairile din timpul tulburarilor de con~tiinta. Subcon~tientul cuprinde totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza la un moment dat in afara con~tiintei, dar care au fost anterior 'con~tientizate ~i care pot oricand sa reaparain campul con~tiintei. Fiecare om are con~tiinta propriei sale persoane, con~tiinta Eului ~i a legaturii cu ~lti oarneni, strans legate de comunicarea verbala ~i specificul psihismului sau, 0 con~tiintii a activitatii ~i continuitatii care face ca trecutul ~i prezentul sa fie sintetizat -~i reflectat in con~tiinta. Este necesar sa se facii distinctie intre con~tiinta ca notiune filozoficii ~i starea de luciditate sau s~area de con~tiinta, care explica pe de 0 parte capacitatile ~i claritiitile reflectarii, cat ~i inte1egerearealitatii obiective la un moment dat. Con~tiintareflecta luciditatea ~i capacitatea de reflectare a prezentului, in timp cc con~tiinta este 0 rezultanta a evolutiei istorico-sociale a individului, coriceptia Iui despre Iume ~i via(A.Latura filozoficii i - - - - - --

120

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA ,

cea psihologi~a a con~tiintei se afla intr-o interdependenta, caci numai fiind lucid poti sa-ti faci 0 concePtie despre lume ~i viata. Atat incQn~tientul cat ~i subcon~tientul sunt fenomene de manifestare a1e Eului nostru, ale spiritului ca sdinteie divina din individ. . Anumite functii ~idesfii~uraride activitate ale organelur noastre interne sunt coordonate de memoria spiritului, care Ie controleaza prin intermediul sistemului nervos vegetativ, care este autonom fata de sistemul nervos central al vietii de relatie. Acest coptrol, spiritul il face prin informatia ce se gase~te in corpul eteric, corpuL de energie al fiecarui organ in parte. In orice moment, de exemplu, ficatul fabrica bila ~i 0 trimite in intestin. Aceasta se face in mod involuntar, fie ca noi vrem, fie ca nu vrem. Noi' nu putem in mod voluntar sa 0 oprim. Aceasta .functionalitate, de~i nu este con~tientizata, ea este sub controlul spiritului, care tine in incon~tient toata activitatea celulei hepatice. In momentul alimentatiei, intra in actiune subcon~tientul care prin functii nervoase specifice, simpatic ~iparasimpatic, face ca aceasta secretie de bila sa creasca. Daca la un moment dat cantitatea de bila este mare ~i se acumuleaza in exces, de pilda in vezicula biliara, acest feI10meneste con~tientizat ~i apar dureri. Un alt ex~mplu este la nivelul rinichiului, unde se produce filtratul renal; in urma caruia se formeaza urina. Toata secretia ~i excretia de la nivelul glomerulului renal ~itubilor renali se fac dupa o inform~tie energetica specifica corpului eteric al rinichiului ~iea este incon~tienta. Vezica urinara. se umple cu urina, dar noi nu percepem fenomenul, nu ~tim dita urina se afla la un moment dat In vezica urinara. Cand cantitatea de urina a crescut pana la capacitatea normala a vezicii urinare, de 250-300 ml, destinderea peretiJprvezicii urinare determina, prin intermediul subcon~tientului, excitatii pe parasimpatic ~i aceasta se con~tientizeaza prin, nevoia de a urina. Con~tientul intervinc ~i, daca exisHiconditii, individul -facemictiunea (urineaza). Daca insa se"afla Intr-un loc unde aceasta nu se poate realiza, nevoia con~tienta de a urina nu dispare, nu intra din nou in subcon~tient, caci individul in mod contient ii cauta locul prielnic pentru a urina. Aceasta inseamna di cele trei etape de

- --

Dr. AureI P0.l!escu-Bilcesti

121

functionare, incon~tientul,subcon~tientul~icon~tientul,sunt inscrise in memoria spiritului care Ie controleaza. Daca exista tulburari de con~tiinta, atunci intervin manifestari anonnale, in sensul ca individul i~i face mictiunea oriunde s-ar atla, tara a tine cont de conditiile de mediu in care se atla. Luciditatea con~tienta depinde de orientarea in timp ~i spatiu, dar dezorientarea in ace~ti doi parametri nu se identifica cu tulburarea luciditatii con~tiintei, ele se intrica, dar nu se detennina. Nu intotdeauna modificarile mnezice sau delirante se insotesc ~i de modificarea luciditatii con~tiintei, caci intr-o serie de cazuri, bolnavii au 0 atitudine critica fata de suferinta lor, traind con~tient aceste tulburari ale lor. Unii bolnavi cu deliruri sistematizate i~i sustin cu multa claritate tema lor deliranta, reu~ind sa simuleze 0 stare nonnala a proceselor lor psihice. Cand insa se tulbura con~tiinta, delirul i~i pierde coerenta. Aceste trepte de pierdere a con~tiintei trebuie corelate de spiritul ~i perispiritul individului. Atunci cand perispiritul (corpul astral) se pierde ~i se exteriorizeaza in afara barierei subatomice ce-l separa de corpul eteric, se pierde ~i starea normaHi a con~tiintei
.

individului.
In general, ori~e 'n:l.de tulburare psihica iilfluenteaza campul con~tiintei. Scaderea pragului con~tiintei face sa apara confabulatii inainte de aparitia tulburarilor mnezice propriu-zis, iar in multe cazuri activitatea bolnavilor este activata in mod con~tient pentru acoperirea deficitului psihic.

0_0

0____-

PERSONALITATEA
Personalitatea exprima caracterul unitar, sintetic ~i individual al omului. Cuvantul personalitate provine de la .cuvantul latinesc persona care inseamna masca autoru/ui. Integritatea, sintetismul ~iorganizarea proceselor psihice se face intr-o maniera singulara, originala, pentru fiecare individ in parte.
. Nu

exista doua personalitati identice;pentru ca nu exista doua

spirite identice, dupa cum ~tim ca nu exista boli, ci bolnavi (Hipocrate). Personalitatea consta in cele mai caracteristice lucruri pe care Ie putem spune despre 0 persoana; lucruri care ne fac sa 0 iubim sau sij 0 uram. Personalitatea cuprinde ansamblul obi~nuintelor,atitudinilor ~itrasaturilor individului, care confera un mod particular, pentru fiecare om in parte, ceea ce il determina sa se manifeste intr-o maniera unica. Aceasta denota ~i 0 anumita stabilitate in modul de exprimare a individului, care~pus in situatii asemanatoare, trebuie sa se comporte intr-un mod identic. Ea este 0 rezultanta dinamica a tuturor insu~irilor psihice ale individului, incluzfmdcon~tiinta, temperamentul, caracterul ~i intelectul. Temperamentul exprima particularitatile de reactie ale proceselor psi!1ice ~i motorii. La baza lui sta tipul de activitate nervoasa superioara. Astfel, coleri~ul actioneaza cu promptitudine ~ienergie, flegmaticul se gande~te mai mult, cu calm ~i sange rece,. in toate imprejurarile; sangvinicul actioneaza cu mobilitate, vioiciune ~i promptitudine, iar melancolicul cu profunzimea ~i stabilitatea sentimentelor, cu tendinta de a se cufunda in propriile trairi. In structura personalitatii intra caracterul ~iintelectul individului. Caracterui este un complex unitar de trasaturi distincte care diferentiaza indivizii intre ei, dupa criteriul atitudinii fata de sine ~i fata de cei din jur, dupa orientarea con~tiinfei, confinutul giindirii, valoarea sentimentelor ~i capacitafii de voinfa, precum $i comp01tarea lui.fata de realitafile lumii inconjuratoare. --

Dr. Aurel Po}!escu-Balcesti

123

Tulburarile de personalitate dim individului senzatia de a nu se mai recunoa~te pe sine. Este 0 stare in care apare sentimentul anxiogen al modificarii propriului Eu. EI cauta s~ se regaseasca pe sine insu~i, ca un vid interior. Apar 0 indecizie in actiuni, 0 incetinire a vietii psihice cu dificultati de sentiment, iarin cazuri mai grave, sentimentul de dedublare in care individul asista ca un spectator la desta~urarea propriei sale vietL Aceasta se datoreaza desprinderii in parte a corpului astral.'

TULBURARI DE CON~TIINTA ~I PERSONALITATE

SOMNAMBULISMUL este 0 stare de modificare profunda a con~tiintei ce are loc la unele persoane in timpul somnului, cand corpul astral se afla deta~at de corpul fizic. In ace.asta stare, de~i individul se afla cu ochii inchi~i, el se scoala din pat ~i,-ie~indafara, se urca pe casa, oricat de inaltii ar fi ea, plimbandu-se tara nici 0 teama pe acoperi~ sau chiar pe strea~ina, acolo unde in stare de veghe nu ar fi capabil de aceastii performanta. Chiar daca ar avea ochii deschi~l, el nu vede cu ei, caci sunt sticlo~i ~i tara viata, tara mi~cari ~i tara clipiri. Cu toate acestea, el vede foarte bine. Dar cu ce ochi? El vede cu corpul astral, cu vederea spirituala a acestuia. Chiar mersul somnambulului este un mers anormal, caci el se mi~ca precum un resort, mai degrabii aluneca intr-un fel ciudat, de parca ceva l-ar impinge de pe pamant. Mainile prezinta un automatism aparte. Existii ~iforme intermediare, echivalente somnambulice in care somnambulul, in loc sa mearga, sta pc Joe, taeand diverse aetiuni, cum ar fi: sa cante la pian, la vioara, sa scrie sau sa citeasca, dar, indiferent de tot ceea ce se intampla in jurul sau, el nu reactioneazii. De~i pare lipsit de realitate, somnambulul are siJ)ltulrealitatii. Aceasta s-a observat-in eazul unl!i farmacist somnambul, care nu a executat 0 reteta p~ care erau inscrise doze mortale. Cand a ajuns la aceasta reteta, somnambulul, care de fapt era cu ochii inchi~i, a inceput sa vorbeasca',spunand ca reteta este gre~itii.Somnambulismul confirma existenta vederii spirituale, a. vederii astrale ~i a desprinderii corpului astral de corpul fizic. DELIRUL EXTATIC este produs prin autosugestie, prin concentrarea gandirii, In special In practica yoga ~i meditatia transcendenta, dar ~idupa ingestia de sU,bstantehalucinogene. Dupa
ingestia diferitelor substante halucinogene, corpul astral se
!

I J

Dr. Aurel Pooescu-Biilcesti

125

desprinde de corpul fizic ~i corpul eteric, producand celui care le-a consumat 0 stare de traire spirituala astrala. in aceasta stare de auz ~i viiz spiritual, corpul astral dilatore~te in Iumea spiritelor, determinand trairi euforice deosebite, ce duc Ia obi~nuinte ~i toxicomanii, care provoaca deteriorari grave ale corpului fizic ~i

corpuluieteric.

Plantele halucinogene erau folosite inca din Antichitate; fiind denumite "ierburi divine", iar substantele extrase din ele "bauturi ale zeilor", aceasta datorita efectului narcotic, afrodisiac, euforic sau halucinogen. Ele au tentat pe oamenii din toate societatile ~idin cele mai diverse categorii sociale. Sub actiunea drogului, personalitatea toxicomanului sufera 0 modificare in sensui dilatarii imaginii de sine cu trairea convingerii supravalorizarii Eului. Prin faptul ca individul are posibilitatea evadarii ~i trairii unor experiente inedite, toxicomanul se considera privilegiat, in comparatie Ctl altii, sentimentele lui sunt superficiale, limitate ~i labile. Initiativele, investitiile ~i elanul vital al toxicomanului sunt detumate. La randul sau, actiunea drogului duce la sustragerea individului de la obligatiile sociale. Contactul initial cu drogul poate fi accidental, din curiozitate, snobism sau necunoa~tere a consecintelor lui, dupa cum se poate produce. ~i intentionat, in cuno~tinta de cauza, viziindu-se obtine:'~.,',mor satisfactii ~i trairi hedonice, a starilor paradisiace. Dintre aceste substante hab~inogene, amintim diteva: I. - Opiul ~i alcaloizii sai. Opiul se extrage din frunzele de mac, denumita ~ifloarea somnului. Se presupune ca macul ar fi fost adus din Egipt ~i Asia de trupele lui Alexandru Macedon.. Folosit ca anestezic ~i tamiiduitor in Persia ~i Arabia, ca bautura euforizaritamnezianta in Grecia ~i Egipt sau ca substanta narc.9ticain Roma anticii. Alc~loizii extra~i din opiu sunt: morfina, descoperita de Seguin, chimist in armata lui Napoleon, codeina sau metilmorfina; - dilaudenul sau clorhidratul de hidromorfina; - laudanum Sydenham este 0 tinctura de opiu in concentratie de J% morfina; - Heroina sau diacetil-morfina, descoperWi la sfiir~itul s~o!uhri trecut de Dresser, care este de trei-cinci ori mai putemidi ---

126

SPIRIT SI SUFLET

REiNCARNAREA

decat morfina. Aceste opiacee se folosesc prin inspiratie, prin pipa, injectare, prizare pe nas (heroina ~. cocaina), supozitoare ~i spaliituri. II. - Canepa ~icompu~iisaL 0 varianta a plantei Cannabissativa, originara din Asia Centrala, denumita Cannabis Indica , secreta 0 ra~ina cu proprietati toxicomanice. Toxicomania denumita canna!Jism este cunoscuta din Antichitate ~i este astazi cea mai raspandita din lume. Substanta activa se nume~te marihuana sau ha~i~ul. Acestea produc la inceput 0 stare confunzionala, cu senzatia de rAcealala nivelul extremitatilor, 0 disociere a con~tiintei cu iluzii ~i halucinatii motorii ~i senzoriale. Aceasta stare unneaza unei stari de excitatie euforica, 0 veselie nemotivata, in care individul este logoreic ~ifoarte comunicativ. S-a ihfiintat chiar ~iun club, Clubul des Hachichim din insula Saint Louis, din care fiiceau parte ~i cunoscutii Gal.!-thier, Delacroix, Daumier, Flaubert ~i altii. In final, urmeaza faza de extaz, manifestata printr-o stare de somnolenta cu scene ~i imagini onirice, in care proportiile timpului ~i ale existentei sunt complet dereglate, este faza de desprindere a

. corpului

astral ~i de traire a acestuia

in lumea astr~la. Dupa faza de

extaz, urmeaza faza de soom, dar mra un efect reconfortant. In intoxicatiile cronice, se pot comite acte violente, _fugi ~i actiuni criminaIe. III. - 0 alta categorie de substante halucinogene 0 constituie coca ~lcocama. Arbustul de cocos (cocaierul) este seninalat de peste trei mii de ani in Peru, Columbia, Bolivia, Argentina, India ~i Indochina. Din frunzele lui se extrage 0 substanta denumita Yrytrocxilon COCll, cunosc~ta de- vechi'i inca~i. Cocaina ca principiu alcaloid a fost sintetizata in 1860 de Neimann. Se obi~nuie~te mestecarea frunzelor de:coca, dar se poate administra ~i prin priza nazalii sau perlinguaIa~ dar ~i prin inj~ct~. Actiunea se manifesta- prin alungarea stmi de oooseaHi,a senzati~i_ foarne, sete sau durere, .de a ideilor cu continut negativ. Alte substante cu efect similar sunt: substanta sintetiea LSD, mescalina, psilocidina, precum ~i multe altele. In aceasta categorie a substantelor ce due la obi~nuinJa se incadreaza ~i tutunul, cafeaua, ceaiul. Nicotina, cafeina din cafea,

- ------

Dr. Aurel PODescu-Biilcesti

127

teofilina ~iteobromina din ceai nu sunt insa droguri ~inu determina fenomenul dependentei. Ele due numai la 0 stare de obi~nuinta. Efectul lor este acela de a duce la scaderea foqei vitale a corpului eteric, de~i subiectiv ele determina 0 stare de bine. STAREA DE TRANSA HIPNOTICA este citata in scrierile sumeriene cu 4000 de ani Le.n., in civilizatia ebraica cu 1300 de ani i.e.Ii., de la care ne-au ramas termenii de tardemah (somn cu anestezice) ~i de sinah (somn obi~nuit). De asemenea, hipnoza este intalnita in vechea tehnidi indiana, yoga, care se bazeaza pe un antrenament al autosugestiei. Hipnoza este produsa prin magnetism, adicii de un magnetizor sau hipnotizor, care folose~teperitru aceasta sugestia verbala, sau prin mesaj telepatic, prin gandire. ~i in aceasta stare modificata a con~tiintei se produce desprinderea corpului astral de corpul fizic. Individul hipnotizat are 0 vedere astrala, el poate citi cu ochii inchi~i sau poate citi chiar la distanta,. mai mult chiar, el poate identifica prezenta unei imagini mentale, .inscrisa p~ 0 coala de hartie alba. Dadi se imagineaza, de exemplu, in gand pe 0 coala de hartie alba 0 casa, el poate gasi aceasta coala de hartie cu imaginea respectiva, dintr-un teanc de coli albe. In stare de hipnoza, corpul astral fiind in afara corpului eteric, putem vorbi cu Eullui ~isa aflam ce este inregistrat in el, anumite evenimente personale sau social-istorice, pe care in stare de veghe fie di nu Ie cunoa~te,fie ca Ie ascunde voit. Aceasta se poate realiza deoarece in stare de hipnoza putem intra in legatura directa cu subcon~tientul celui hipnotizat. Prio Eul lui, subcon~tientul lui, putem comanda anumite modificari in organism, transmitandu-i anumite comenzi pe care acesta Ie percepe sub forma de imaginisimbol ~i la care are raspunsuri specifice. Subcon~tientul care are inregistrata amintirea vietii sale actuale ~i a vietii sale anterioare sub forma de imagini are raspunsuri adecvate pentru fiecare gandimagine inregistrat. Subcon~tientul nu are logica, nu are discemamant, el reactioneaza la mesajele mentale, a~a cum sunt transmise acestea, de~i ele pot sau nu sa fie conforme cu realitatea. De exemplu: sugeram 0 atingerc cu un corp inr~~it ~i la locul de cont~ct apare 0

- -----

128

SPIRIT Sf SUFLET - REiNCARNAREA

arsurii, de~i in realitate locul respectiv se atinge cu un corp oarecare neinciilzit. Se pot produce in stare de hipnozii ~i modificiiri biologice prin comenzi mentale. De -exemplu: se poate produce 0 cre~tere a globulelor albe, 0 cre~tere a tensiunii arteriale sau alte modificiiri biochimice. Dupii ce revine la starea normalii, hipnotizatul nu-~i aminte~te nimic din cele petrecute cu el in stare de hipnozii. Dacii este insii din nou hipnotizat, realizeazii cu precizie ~iceea ce s-a inmmplat cu pI in stare de hipnozii.Aceasta inseamnii cii toatii activitatea noastrii se inregistfeazii in memoria spiritului nostru, in Eul nostru. Tot ceea ce facem, clipii de clipii, tot ceea ce se intamplii in viata noastrii este inregistrat in.memoria spiritului nostru. Datoritii a"cestuifapt, putem regresa in timp un om in stare de hipnozii isii afliimtoatii viata lui actualii, dit ~ialte vieti anterioare,
_

reincarnarii. A~a cum somnambulul are 0 mentalitate ~i 0 logica in ceea ce face, neefectuand fapte care contravin normalului ~i moralitiitii, tot a~anici eel hipnotizatnu executa ordine de a siiv~i fapte ce contravin legilor morale sau sociale. Chiar daca i se ordona celui hipnotizat .sa faca 0 faptii rea, acesta nu 0 executa. Aceasta inseamnii ca, de~i activitatea somnambulului sau a celui hipnotizat nu este con~tientii pentru activitatea scoartei cerebrale, ei pastreaza 0 con~tiintii necon~tientizanta determinata de memoria spiritului. Legatii de starea de hipnoza este ~istarea de trans~, in care omul se aflii intr-o stare lipsitii de co1i~tient,de obicei aflat in pozitie culcatii ~i cu ochii inchi~i, dar se poate giisi ~i cu ochii deschi~i; numai ca, de~isunt deschi~i,vederea flziciieste suprimatii. Starea de transii. in care se intra prin autosugestie sau prin ingerarea anumitor plante h~lucinogene, este folosita pentru comunicarea cu spirjtele mortilor, cand.cel aflat in transa reprezinta un releu, 0 legaturaintre oamenii aflatr de fata in ~edinta respectiva ~i spiritele mortilor. COl1lUnicarea.intre ele trei verigi: asistenti, eel ce se afla in transa c ~i spiritele m'9rtilor se face prin intermediul mesajului mental. Astfel s-a pUtutafla viata spiritelor din lumea astrala ~i tot astfel se pot afla fenomene de premonitie, ciici pentru spiritul din spatiu nu-

ceea ce constituie suportul obiectiv pe care se bazeaziidoctrina

Dr. Aurel PODescu-Bilcesti

. .'

129

:mai exista notiunea de prezent, ~cut ,i vlitor. Tot prin intermediul ~mediumuluice se aflii in transa, se-fac materializari de fantome
:

incompletmaterializatesau completm;1tenalizate..

Ca tulburari de con~tiinta pot fi intalnite urroatoarele forme: - de~area de reaIitate, in care' 0011.11 percepe realitatea mai putin distinct, mai estompat - consedntii .apertuibariifunctiilor intregului psihism; . -. . . _ . . ... . - tulburarea' memoriei, cu tul.burarea corespunziitoare: a
evocarii unor fapte foarte bine .fixate in perioada dinaintea confuziei; ~ dezorientarea, in care omul nu este orientat la situatia in care se afla el, la spatiul geografic sau fizic, la orientarea sa in"timp sau la orientarea autopsihica; - incoerenta ideativa, cu incoerente in gandire ~i in activitatea asociativa la forroele de manifestare din precedentele forme. Aceste tulburari de con~tiinta pot aparea cu 0 productibilitate senzoriaHi, psihotica, cum ar fi iluzii, halucinatii, delir. Din punct de vedere cantitativ, tulburarile de con~tiinta se pot intalni sub urmatoarele forme: - starea de obtuzie, cu scaderea permeabilitatii ~i receptiei care

se realizeaza imprecis, inadecvat ~i latent;

- stare a de hebetudine, in care individul pare ca nu realizeaza ~i nu stapane~te situatia in care -se afla; starea de torpoare, cu reducerea initiativei, apatie, cu sdiderea tonusului afectivo-voh~tional; .ea .se poate compara cu 0

stare de somnolentii;

- starea de obnubilare: cu coborarea tonusului functional al intregului psihism, cu raspunsuri vagi, incomplete, uneori lipsite de sens, cu orientare greoaie ~i incompleta in spatiu; - stares de stupoare, ea constituie Ungrad accentuat de tulburare a con~tiintei in activitatea psiho-motorie; individul nu mai raspunde la intrebari ~i nu reactio'neaza dedit la stimuli foarte putemici; . starea de sopor se manifesta ca 0 stare de somnolenta

accentuaHi;

:- stare comat~ se manifes~ cll pierderea ~omp1etaa con~tiintei. ,.,-1n sfera modificarilor calitative ale ~on~tiintei se intalnesc:

130

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

- tulburarea de con~tiinta de tip delirant, cu dezorientare in timp ~ispatiu ~i cu halucinatii vizuale ~i auditive; - starea amentiva, in care este tulbura~ profund con~tiinta propriului Eu, dezorientarea este totaIa, incoerenta gandirii este maxima, iar vorbirea este neinteligibila; - starea crepusculara, eu 0 profunda alterare a teflectarii senzoriale, cu pastrarea automatismului propriu, cu idei delirante, cu halucinatii auditive imperative ~i eu halucinatii vizuale terifiante. in nici 0 alta imprejurare un om normal nu este mai impresionat de comportamentul unui astfd de bolnav ~i in nici 0 alta parte medicul nu este mai neputincios de a explicacauza acestor manifestari. ~tiin!a spirituala explica toate tulburarile de con~tiin!a, ca ~i toate bolila mentale sau psihice in general prin tulburari produse in sfera corpului astral, ce se repercuteaza in sfera Eului nostru, ca scanteie divina ~i reprezentant al puterii dumnezeie~ti in fiinta omeneasca. Ele se explica prin-fisurari ce exista in stratul izolator, format de elemente subatomice, ce despart eorpul astral de corpul eteric, fisurari ee permit sa se seurga spre exterior 0 parte din energia corpului astral.

----

SUGESTIE ~I SUGESTIBILITATE
Pentru a intelege mai bine influenta sugestiei ~i autosugestiei asupra activitatii corpului omenesc este necesar sa cuno~tem cum se desfa~oaraprocesele biochimice ~icum functioneaza aparatele ~i organele ce alcatuiesc corpul uman. -. De la inceput trebuie sa remarcam di activitatea noastra imbraca doua aspecte foarte diferite unul de celalalt. Corelat cu actiunea pe care 0 au organele de simt asupra organismului, se descrie 0 inervatie zisa a vietii de relatie care este con~tientizata de scoarta cerebrala :;;icare poate determina reactii voluntare in ceea ce prive:;;te activitatea noastra prin care se intreorind actiuni de mundi, de mers, de aparare etc. Toate aceste actiuni voluntare se fac in cuno~tinta de cauza ~iele depind in mod normal de vointa noastra. in afara de aceasta activitate voluntara, in interiorul organismului se produc ~i fenomene foarte bine determinate, care intretin intreaga activitate a celulelor organismului uman, a organismelor ~i aparatelor ce-l alcatuiesc. Aceasta functionalitate nu este con:;;tientizata,cu alte cuvinte, la un moment dat, nu :;;tim daca un organ din interiorul corpului nostru este in activitaie sau nu, pentru ca nu percepem activitatea lui. De~i nu sunt con:;;tientizate,ele se desfa~oara, totu:;;i, dupa un "ceas biologic" extrem de riguros. in organi~mul nostru se produc miliarde de celule zilnic :;;ialte miliarde mor. Sangele parcurge intreg corpul pana la ultimele cehile, in permanenta. Ficatul fabrica in permanenta- serumalbumine, serum-globuline, depoziteaza glicogen. Inima bate de :;;aptezecide ori pe minut, dar noi nu percepem nici cand ea este in sistola, nici cand este in diastola. ' Daca aceste procese nu sunt con~tiente, deci noi nu putem interveni con:;;tient n desfa:;;urarealor, cine Ie coordoneaza? Cine Ie i conduce cu 0 precizie electronica?

- ---" ----

-.------------

32

SPIRIT SI SUFLET
-

-REINC
---

AREA

Aceasta activitate se face sub dependenta sistemului nervos vegetativ, autonom, care functioneaza independent de scoarta cerebral a, indiferent daca vrem sau nu vrem. Fiecare organ este corelat de acest sistem nervos vegetativ prin actiunea a doi nervi . antagoni~ti, simpatic ~i parasimpatic, unul care excita ~i altul care inhiba activitatea organului respectiv. Toata aceasta activitate se. desfii~oara dupa un program precis ~i cu 0 exactitate matematica. Aceasta inseamna ca undeva in organism exista ceva inteligent, care raspunde adecvat ~ispecific fiecarei activitati in parte. Cu alte cuvinte, cineva are 0 con~tiinta, 0 altfel de con~tiinta d~cat cea con~tientizata pentru a coordona toate aceste fenomene. Acesta este subc~)n~tientulnostru, locul unde actioneaza Eul nostru, spiritul nostru. El are inmagazinata memoria, el ~tie cum trebuie sa actioneze la fiecare fenomen in parte. Subcon~tientul are 0 matrice de functionare, pentru fiecare stimul-simbol pe care it prime~te, ca
.

~iun raspunscorespunzator. l se pare ca ar fi localizatin substanta E

reticulara, a .formatiune nervoasa localizatii in triunghiut' cerebral, care este prezent ~ila alte vietuitoare, in afara de om. Aceastii substanta reticulara este corelaUi prin conexiuni nervoase cu toate etajele sistemului nervos central, inclusiv cu scoarta cerebrala. Ea este cea care ne da starea de veghe ~istarea de con~tienta, adica orientarea in timp ~i spatiu. Ea prime~te peste 0 suta milioane de bioinformatii pe secunda, fie din interiorul corpului, de la miliarde de celule ce sunt in activitate, fie prin excitatiile ce Ie aduc cele cinci organe de simt, din mediul exterior, I j t , j I \ j

. dar

din totalul acestor sute de l11ilioane, numai 0 mica parte sunt

trimise scoar.tei cerebrale ~i con~tientizate, adica cele ce a.u importanta deosebita pentru organismul uman. . Subcon~tientul nu are 0 mentalitate, nu are 0 logica, el raspunde la diverse comenzi-simbol, priQ actiuni pe care Ie are in memorie. intrebarea care se pune este aceea de a afla daca eXlsta in mod voluntar 0 posibilitate de comunicare dintre con~tiintacon~tientizata ~i con~tiinta necon~tientizata. Aceastii posibilitate exista ~i limbajul ei se afla in energia ce fonncaz.a gandirea noastra, cu alte cuvinte, prin gandire se pot da comenzi su~con~tientului, caci acesta are capacitatea de a

. I j

--

----

Dr.Aurel Pooescu-Bilcesti
decodifica mesajul mental ~ide a raspunde acestuia prin modificari in activitatea organelor interne corespunzatoare. Altfel spus, daca cineva ne sugestioneaza prin limbaj, care la randul lui traduce un mesaj mental, ca suntem bolnavi, subcon$tientul va reactiona ~i va produce in organism modifidiri care produc boala respectiva. Acela~i efect il are ~i autosugestia, caci tot gandul nostru este transmis subcon~tientului ~i acesta va coordona activitatea noastra, con~tienta sau incon~tienta,.pentm

atingerea scopului detenninat. tn acest fel se poate observa n'

importanta mare au gandurile noastre, caci a~a cum gandim a~u vom trai. Subcon~tientulmai prime~te in pennanenta ~il11~suje1c de la alte persoane ce se atla in viata, precum ~i de la spiritele din spatiul astral, pe care Ie prime~te prin telepatie. Traim intr-un ocean de ganduri, caci acestea sunt nemuritoare ~i incontinuu Ie receptionam in subcon~tientulnostru. Atunci cand . suntem in rezonanta cu ele, ne influenteaza. Trebuie sa gandim numai la bine; la reu~ita ~i succes, pentru a intra in rezonanta cu spiritele bune. Orice traire sau stare interioara este consecinta gandurilor. Cand ne gandim la 0 activitate viitoare, intotdeauna este/bine sa ne-o imaginam in gand, reu~ita. La propria comanda data prin gandire subcon~tientului, el ne va conduce la realizarea scopului unnarit, caci el singur gase~te modalitatile ~i posibilitatile pentru reu~ita. Numai increderea deplina in sine cste legea fundamentala a vietii, caci de ce iti este frica nu vei scapa, iar acea,stase datoreaza numai modului nostru de gandire, pentru ca tot ceea ce gande~ti intens ~i crezi fenn ca ti se va intampla se va realiza numai datorita increderii tale. Gandc~te-te totdeauna numai la bine ~i binele te va unna ca 0 umbra pretutindeni. Sugestiile ~iparerile altora asupra ta nu au nici o influenta atata timp cat tu nu gande~ti la unison pentru a rezona cu energiile pe care Ie manifesta ace~tia. Numai gandul tau poate accepta sau poate respinge aceste sugestii. Stapanind subcon~tientul nostru prin giindire, avem. posibilitatea sa devenim stapani pc propriul nostru destin. Pentru aceasta, trebuic ca con~tientulnostru sa nu lase sa patrundii in subcon~tientganduri ~iidei rele, pentru ea

------

134

SPIRIT SI SUFLET ~ REINCARNAREA

subcon~tientul nu are logica, nu are 0 mentalitate ~i va reactiona cQordonandu-ne activitatea in realizarea mesajului mental primit. Subcon~tientul propriu controleaza toate functiile vitale ale corpului omenesc ~i el cunoa~te deja raspunsurile ~i solutiile la toate prob!emele existente, dar nu te va ajuta eficient decat daca va fi solicitat in acest sens. Neavand 0 mentalitate, subcon~tientul nu are initiative, el este un executant atotputernic al comenzilor ce lea primit prin gandirea ta ferma. Raspunsul subcon~tientului la actiunea ta poate fi mult mai tarziu, dar niciodata nu te va ocoli. EI va intercala ~icorela astfel etapele ~idesfii~urareaevenimentelor in timp, ca sa permita indeplinirea principalului scop, adica expresia finala, aceea pe care ai gandit-o. In raport cu fermitatea gandirii, direct proportional cu intensitatea ei, subcon~tientul mai devreme sau mai Hirziuva face ca aceasta sa se indeplineasca., Vindedirile miraculoase sunt in majoritatea cazurilor datorate unei credinte ferme ~i majoritatea bolilor incep prin gandirea noastra, care prin erorile ce Ie gandim devin obi~nuite, fiind receptionat~ continuu in sfera pasiva a subcon~tlentului. Acest arhetip mental face sa se manifeste efectele corespunzatoare formei

lui.

Prin sugestie ~i autosugestie se produc acelea~i modificari care sunt obtinute prin sugestie hipnotica. Aceasta dovede~te puterea uria~a a giindirii asupra subcon~tientului. In cazul autosugestiei, iti induci singur gandul sau ideea, iar realizarea acesteia, datorita foqei de inductie, se produce prin intermediul propriului tau subcon~tient. Prin giindire puternica se pot provoca prin rezonanta influente sau manifestari in subcon~tientul altei fiinte umane. Modalitatea cea mai u~oara ~i in acela~i timp cea mai eficienta de a genera un gand sau 0 idee este sa 0 imaginezi, sa 0 vizualizezi mental, cat mai cIar cu putinta. Pentru ca subcon~tientul sa raspunda corect la gandirea ta, trebuie evitata orice tensiune posibiHi, orice crispare, cel mai nimerit moment fiind acela dinainte de culcare, ca sa adormi cu gandulla actiunea pe care vrei sa 0 realizezi a doua zi. In timpul nop!ii, desprinderea corpuIui astral ~ia Eului nostru va consuIta telepatic alte spirite reincarnate ~i aflate ~i ele in spatiu.

--

Dr. AureIPopescu-Balce~ti

135

unce IC1eeau ganC1cceptat se transtonna In tocar C1eutosugestIe, s a a operand in sferele subcon~tientului, de unde este transmis plexului solar, un adevarat creier abdominal, de unde se va manifesta, detenninand efectele in domeniul universal al posibilitatilor. Spre a realiza efectul pe care il produce prin mesaj mental, subcon~tientul face apella cuno~tintele inregistrate in memoria lui din actuala viata, pe care con~tientulle-a uitat; sau se consulta prin telepatie cu alte sp"iritesituate in lumea astrala. Subcon~tientulnu are retineri, inhibitii sau temeri, el are numai reactii ~i raspunsuri, care sunt oglindiri. fidele ca expresie a gandurilor ~i ideilor pe care con~tientulle-a Hisatsa patrunda in el. Increderea in reu~itaactiunilor pe care ai gandit-o fenn va aduce mai devreme sau mai tarziu succesul dorit, datorita puterii subcon~tientului. In subcon~tient se inmagazineaza toate cuno~tintele din actuala viata ~idin alte vieti anterioare la care el va face apel, atunci cand i se transmite 0 idee clara ~ifenna. Trairile interioare ce cuprind gandurile, starile ~i sentimentele tale sunt intr-o foarte mare masura, cauza reactmor semenilor tiii fata de tine, datorita reactiilor care in mod spontan Ie produci in subcon~tientullor, care se interfereaza cu al tau in mod telepatic. A~a se explica ~iantipatia sau simpatia fulgeratoare, caci.ele tin de afinitiitile sau dizarmoniile ce apar intre doua sau mai multe

subcon~tienturi.

Omul ignorant s~ pedepse~te singur prin falsele sale idei despre ceilalti oameni, despre viata, despre divinitate sau univers. Legca esentiala a intelepciunii practice consta in' trezirea, dezvoltarea ~i punerea in valoare a prinCipiuluiabsolut al spiritului. Subcon~tientul este ve~nic taniir, el este in afara timpului ~i face parte din fiinta universalii a~acrocosmosului. Pentrucii nu s-a nascut niciodatii, nici nu va muri vreodatii. Gandurile noastre detenninii aspectul fizic ~iintati~ar:eaomului, ele detennina mi~carile, tinuta ~i intati~area exterioarii generala. Fiecare dorinta gandita sau exprimatii ne conduce la realizarea ei, direct proportionaJa Cll intensitatea gandirii.. Spiritu] ca scanteie divina in interiorul corpului nostru ~i-a Qbtinut maturitatea prin nenumarate intrupan ~i fonne de existentii, in cursu] a milioane de.

136

SPIRIT SI UFLET-'REiNCARNAREA'
reincamari, ajungand la stadiul actual de
.:; . _ .. . " ..'. . :." ..... '. .'.

ani, prinnupleroase
dezvoltare.

In toata aceasta perioada, el ~i-a creat numeroase corpuri fizice, care s-au dezvoltat, au imbatranit ~i_ murit. au . . Evolutia spiritului spre perfectiune duce ~i la crearea unui corp fizic din ce in ee mai perfectionat, transformandu-I dupa vointa .sa. Aceea~i forta spiritualii in mod incon~tIent ne poate face urati, bolnavi,slabi ~i respingiitori, prin aetiunea persistenta a anwnitor ganduri rele, asupra subcon~tientului, care, de~i invizibile, sunt totu~i reale, avand puteri magice asupra corpului nostru. Actiunea gandurilor nefaste aduce grimasa i~ expresia fetei, cu lasarea in jos a unghiurilor gurii, gandurile imitand forma gurii. Fata omului este oglinda starii lui suflete~ti, fiecare gand al nostru este 0 realitate ~i 0 forta, fieeare gand reprezinta piatra de temelie pentru crearea soartei, fie in bine, fie in rau. Toti, lara exceptie, suntem eonstruiti prin forte denumite ganduri, care sunt nemuritoare ~i ne influenteazii in permanenta prin autosugestie, folosindu-ne de prppriile ganduri pe care nu ~tim sa Ie selectam, sau prin sugestii eon~tiente, prin conversatii eu semenii no~tri sau incon~tient prin actiunea telepaticii a altor ganduri din eter, care ne'influenteaza prin rezonanta. Gandind-u-ne la actiuni rele, atragem prin rezonanta ganduri
rele. Ceea ceogandim este incomparabil mai important decat ceea ce

spunem, ceea ce ni se intampla este 0 consecinta a gandurilor noastre. Din aeeasta cauza trebuie sa ne gandim numai la.actiuni bune, "trebuie sa nu apuna soar~le, inainte de a ne trece mania" in aceasta rugaciune biblica consta taina sanatatii. Dacii adonnim seara suparati ~i mahnip,. in timpul 'somnului, dnd Eul nostru impreuna cu CPrPldastral se desprind de corpul fizic, ciilatorind in lumea astralii, se va afla in sfera raului ~i ne va . . aduce a doua zi suparare ~i~ahnire. . ..
.

Pentru a realiza 0 reu~ita, trebuie sa gandim cu putere diaceasta

trebuie sa ni se intample ~iatuncimii de forte se vor punein actiune pentru realizarea dorintei. De aceea trebuie sa selectiim dorintele noastre, altfel ele se vor intoarce..asupra .noastro sub .forma de blestem.

----

__

__00

uO

Dr. Aurel PODescu:.Balcesti

.

.'

137

in timpulsomnului,spiritulnostrutraie~tein lumeaspirituluipe

o .zona corespunzatoare evolutiei Sale spirituale ~i de -acolo se intmirce incarcat cuelemente mentaIe specifice,' transmitAnd corpului putere sau slabiciune. De aceea un bolnav inainte de somn

trebuiesa se gandeascala sanatate~iea va veni. , . Adevaratul.nqstru Eu este acea forta nevazuta pe care ne-o
,

ma~risesc' gandurile noastre. Omul care crede cu fermitate ~i perseverenta in inevhabila batranete ~ideclin va primi de la spiritul sau elementele imbatranirii rapide ~iale.mortii. Crezand in ruinarea fizica, ea se va produce. Spiritul ~i nu mintea este mai puternic la un om de optzeci sau nouazeci de ani decat la eel care moare la varsta de, 30 de ani. Spiritul ~i corpul aClioneaza unul asupra celuilalt, se intaresc ~i se completeaza, se transfonna unul in altul. Gandurile care se cugeta cu mai multa intensitate ~iin mod repetat 'se materializeaza in organism mai trainic. Orice fapta, chiar neinsemnata, orice cuvant pronunlat la intamplare provoaca in mod incon~tient obsesie ~i atunci omul este cuprins de groaza care a patruns in con~tiinta sa. Iubirea este elixirul vital, izvorul sanatatii, al puterii ~i energiei fiecarui om. Niciodata nu trebuie sa gandim ca suntem bolnavi, chiar daca boala ne-a imobilizat la pat. Fii optimist, ajuta-ti singur insanato~irea, autosugestionandu-ti in acest SCOl> subcon~tientul. Credinta face minuni. Fiecare om poseda gennenul acestei forte, din el ia na~tere, binele sau raul. Actiunea asupra noastra a gandurilor altora, bune sau rele, se poate produce ~i prin purtarea unei imbracaminti pe care au purtat-o altii, care poate fi imbibata cu ganduri rele. ; Acela~i I.ucru se' intampHi ~i prin' purtareaamuletelor. talismanelor, a cristalelor de cuart sau a obiecte1orsfintite. Starea noastra sufleteasca 'predominan'ta este forta care calauze~te evenim~ntul in folosul.sau in detrimentul nostru. Cand se aduna mai multi oameni in acel~i loc ~iemana acel~i curent ,mental. atmosfera se incarca cu' un eter' spiritual alb. superior.'Gandurile lasa in camera unde locuim un anumit fluid, care aetioneaza bine sau riiu asupra eelor ce VOT in ea. in acest triii mod actioneazii asupra noastrii ~i iQt1uentabisericii..
,

138

SPIRIT SI SUFLET- REiNCARNAREA

Gandirea este 0 fonna de energie invizibila care poseda 0 putere neobi~nuit de mare ~i variata. Corpul nostru nu este Eul nostru adevarat, forta care it dirijeaza dupa vointa noastra este spiritul nosbu. Aceasta este 0 existenta invizibila cu totUl distincta ~i . separata de corp. Spiritul obose~te catre seara, el se reimprospateaza in timpul noptii, cand corpul astral impreuna cu Eul nostru, desprinse de corpul fizic, se alimenteaza cu fluidul necesar din lumea astraHi. Omul este a~a cum gande~te, caci spiritul sa.. nu este altceva

decatun conglomeratde ganduri.

in timpul somnului, spiritul, parasind trupul, viziteaza diferite locuri de pe pamant sau din astraL Aceasta capacitate a.spiritului de a se desprinde temporar de corp explica fenomenul de aparitii ale aceleja~ipersoane, in locuri diferite'llflate la distante mari unul de altul, diCi ele i~i materializeaza corpul fiiic acolo unde calatoresc.
.

Fiecareom ernanain pennanenta ganduri ~are se indreaptacatre

persoana la <:arese gande~te, la mii de kilometri, ~i uneori aceste persoane Ie percep prin telepatie. Fiecare individ traie~te aproape in pennanenta incon~tient

confonncaracteruluisau sau unnand natura ganduluisau. aducboala ~iinsuccesulin actiunilenoastre.

Tot incon~tient ne obi~nuiri1sa gandim la ganduri negative, creand singuri forta destructiva ce ne secatuie~teputerea sau ,ne
.

Prin sugestie se pot produce diverse procese fiziologice ~i biochimice in organism. Daca se sugereaza in stare de hipnoza unui .bolnav ca a consumat 0 cantitate .mare de zahilr, glicemia acestuia cre~tecu 20-30 mg la %. Dar sugestia poate avea efectul dorit chiar ~i daca ne adresam unui om in"stare de veghe, deci nu numai in stare de hipnoza. Prin sugestie se calmeaza durerile din diferitele boli ~ise obtin rezultate bune in starile anxioase, in obsesii, fobii ~i insomnii, precum ~i in diferite tulburari sexuale, atat Ia.barbat, cat ~i la femeie, cum a fi potenta sexuala scazuta, pe fond psihogen la

barbat,~ifrigiditateala femeie.

Prin sugestionare, se obtin rezultate extraordinare in tratamentul multor afectiuni. Este cunoscut astazi acest efect sub numele de placebo-terap~e,cand, administrand bolnavului apa distilata sau ser

. - ---

--..

- -..

- -. -.- ---

-..

-...._--

Dr. Aurel Po}!escu-Balcesti

139

fiziologic, i se sugereaza ca este vorba de un medicament miraculos cu efecte de vindecare a bolii. Medicamentul autentic este de fapt sugestia, adica acceptarea convingerii ca trebuie sa te simti bine. Placebo-terapia nu se bazeaza pe un medicament cu actiune chimi~aasupra unui organ bolnav, ci pe actiunea sugestiei asupra psihicului bolnavului. Placebo-terapia este uneori indispensabila in afectiunile cronice, pentm evitarea obi~nuintei fata de toxicul administrat, in tratamentul indelungat cu medicamentul autentic, dar dovedit ineficace, cand trebuie sa renuntam la el. Aceasta renuiltare este bine sa nu se faca brusc, ci printr-o etapa de placebo-terapie. De asemenea, mai este indicata in afectiuni incurabile, cand alternarea unor sedative cu praful pfacebo permite 0 reducere a toxinelor anestezice ~i este mai ales indicata la ipohondrii, adica boli inchipuite, dar traite intens de bolnav. Acest tratament a fost aplicat cu efectele spectaculoase. de medicul italian Joseph Balsamo, conte de Cagliostro, in Franta in timpul regelui Ludovic al XVI-lea. In autosugestie, sursa influentei este propria gandire, deci in propriul creier.Prin aceasta se autoregleazasistemul neuro-hormonal. Este cunoscuta performanta calugarilor tibetani ~i a yoghinilor ~i, de asemenea, este intalnita ~ila indieni, care se spala in apele Gangelui. In general, ne putem asigura 0 viata sanatoasa ~i tara boli, daca ne supunemunuiautocontrolgiindireanoastra,eliminiindoricesuparare, orice incruntare ~iadoptiind,relaxarea, destinderea ~izambetul. Explicatia efectului ')ugf>stiei~i autos11gestieitrebuie cautata a~adar in actiunea 'subcon~tientului, locul de actiune al spiritului nostru. Prin aUlosugestie, yoghiniiavansatii~ireduc completmetabolismul, cu oprirea respiratiei ~ia circulatiei ~ioprirea inimii, fiind ingropati, pentruca, dupa un timp dinainte stabilit, sa fie dezgropati ~i sa-~i revina la viata. Yoghinul indian Satyamurti, in varsta de ~aizeci de ani, a stat iogropat timp de ~ase zile, dupa care ~i-arevenit complet ~inormal la viatii. El i-a dat comenzi .pentru incetarea activitiitii tuturor organeJor, dar, in aceJaitimp, a dat ordin $i spiritul sau de a-i readuc(; la viatii, la timpuJ potrivit, corpul sau fizic.

MANIFESTARI ALE FORTEI , SPIRITUALE iN FENOMENE CONSIDERATE SUPRANATURALE

Puterea spiritului este revelata in Biblie, in mai multe cazuri: - Prorocul David a fost aruncat intr-o groapa cu lei infometati, de catre regele Babilonului, pe cand evreii erau in robie . babiloniana, dar leii nu i-au recut nici un rau; . _u Coborarea spiritului divin, sub forma de foc, ce a coborat din ~er, pe muntele Carmel, profetulUI Ilie, de fata fiind mai multi

)reoti israelieni;
-

Coborarea spiritului divin pe muntele Sinai lui Moise, sub forma unor fulgere care au inscris pe tabla cele zece porunci; .:.- Materializarea ingerului Gabriel ~i aratarea lui Fccioarei :Y1aria, rin care ii aducca vestea ca va na~te pe Iisus, prin Duhul p Sm;1t; - Matcrializarea ingerului Gabriel ~i aditarea sa prcotului Zaharia, taHillui loan Boteziitorul, vestindu-i di sotia sa Elisabcta '/a na~te un copil. Necrezand in cuvantul Sfiintului Duh, ingerul i-a spus cii pentru aceasta neincrcdere va ramane mut, pana la na~terea copilului sau. f\cesta ~i.a recapatat glasul la na~terea lui loan . Botezatorul; - Vindeearea ologului din Capemaum de catre 11sus,cand acesta ii spune: "Scoala-te, ia-ti patul tau ~iumbla"; - Vindecarea bolnavului de la Vitezda, care suferea de 38 de ani, in apropiere de lerusalim, de cafre Iisus; -- Inmultirea painilor ~ia pe~tilor de catre Iisus care se giisea in pustiu, unde predica cu cinci mii de credincio~i, de~i apostolii nu .aveau decat cinci paini ~i doi pe~ti. A~ezandu-i in randuri de cate cincizeci, Iisus a materializat paine i pe~ti, saturand intreaga adunare i mai ramanand inca douiisprezece couri de firimituri acesta este fenomenul de materializare prin spirit;

141
~

Inviereacelortrei mortide catreIisus; In timpularestariilui Iisu~,in gradinaGhetsimani, postolul A

Petru, vrand sa apere pe Iisus, a scos sabia ~i a taia4urechea unei slugi, atunci Iisus i-a zis: "intoarce sabia ta la locul ei, caci-toti ~ei ce iau sabia, de sabia vor pieri", apoi, aplecandu-se jos, a luat urechea pe care a pus-o la loc ~iea s-a vindecat instantaneu;
~

Cutremuml de pamant ~i eclipsa de soare, in momentul

mortii lui Iisus; Materializarea spirituala a lui Iisus dupa moarte, cand se arata, sub forma unei fantome incomplet materializatii, Mariei Magdalena, in prima sa aparitie ~i apoi complet materializat, in

carne~ioase apostolilor; , Coborarea Smntului Duh, in ziua cincizecimii sau a

~

Rusaliilor, prin coborarea sub forma unor limbi de foc, pe capul fiecamia dintre apostoli, dandu-Ie acestora puterea de a vorbi in toate limbile popoarelor, pe care inainte de aceasta nu Ie cuno~teau, ~idandu-Ie haml de a face minuni; prin punerea mainilor, apostolii au datapoi urma~ilor'lor aceea~i forta spirituaH\- ~a se face ca ~i astazi episcopii fac acela~i lucm cu preotii, 0 data cu hirotonia lor;
~

Prin putere spiritual!, ApostolulPetru, insotit de ucenic\ In ora~ulLida,PetruI-avindecatin numelelui Iisuspe Eneea ApostolulPavel,nascutin or~ul Tars din Cilicia,mo~tenea

loan, a tacut sa mearga un olog din na~tere;

~

care era bolnav de opt ani;

~

cetatenia romana prin parintii saL EI a fost la inceput un aprig du~man al cre~tinilor, luand parte personal la uciderea cu pietre a Apostolului Stefan. Dar, pe cand calatorea spre Damasc, pentru a lua parte la uciderea altor doi cre~tini, 0 lumina din cer I-a invaluit ca intr-un' fulger. Aceasta cazand la piimant, a aUzitun glas care.i-a zis: "Saule, Saule, de ce ma prigone~ti". Saul era numele evreiesc al lui Pavel. "Cine e~ti tu, Doamne?" a intrebat Pavel. "Eu sunt Iisus, pe care tu il prigone~ti", i-a raspuns Domnul ~itot Domnul ia mai spus: "Scoala-te ~i du-te in cetate ~i ti se va spune tie ce trebuie sa faei". Pavel era insotit de doi bArbati.Sculandu-se de la pamant, de~i avea ochii deschi~i, nu putea sii vadii nimie. Aeeasta s-a perpetuat timp de' trei zile. fn Damase triiia un cre~tin bun pe

142

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

numele'j\nania, lui i s-a aratat Iisus ~i i-a spus sa mearga in casa unde se, gasea Pavel. Acesta, intrand in casa respectiva, a pus mainile pe el ~ii-a zis: "Saul, Domnul Iisus m-a trimis sa-ti prime~ti vederea ~isa te umpli de Duhul stant." Din acel moment, Saul ~i-a recapatat vederea ~i s-a botez~t, devenind un apostol al invataturii lui Iisus, propovaduindu-i invatatura in frei calatorii misionare. Ajuns in Cipru, in ora~ul Pafos, a ca~tigat pentru Iisus pe conducatorul cetatii, care se numea Sergiu Paul, ~i in semn de multurnire sufleteasca ~i-a luat numele dePaul, care insemna, de

fapt, Pavel.

Prim~ minune a Apostolului Pavel a fost fiicuta in Listia, din tinutul Likaoniei, unde traia un olog din na~tere pe care el I-a vindecat prin puterea spirituala a lui Iisus. A doua minune a Apos~olului Pavel s-a fiicut in timpul celei de-a treia calatorii misionare, in ora~ul Troia, unde a inviat un copil, pe numele de Eutihie, care cazuse de la inaltime; - Puterea spiritului divin a fost aratata ~i in cazul Stantului Gheorghe. Acesta a fost general in armata roman!! ~i s-a convertit la ere~tinism. EI a fost chemat in fata imparatului D.ioc1etian, entru p a-I conv.ingesa renunte la cre~tinism, in schimbul unei mari domnii, dar acesta a refuzat. Pentru aceasta a fost supus la mari torturi, dar tot nu '~-a indepartat de credinta cre~tina. A fost aruncat intr-o groapa cu var cIocotind, dar nu i s-a intamplat nimic. Apoi trupul

sau a fost incovoiatin jurul unei roti, care avea pe dinafaracuie

inro~ite in foe ~ipra~alit din varful unui deal, dar ~ide data aceasta nu i s-a intamplat nimic. A fost apoi incaltat cu sandale, care aveau cuie pe talpa, ~i alergat peste araturi proaspete, dar corpul sau nu putea fi vatamat. Vazand puterea sa spirituala, soti.a imparatului Dioc1etian a trecut ~i ea la cre~tinism. Atunci amandoi au fost condamnati la moarte prin taierea capului, sotia imparatului murind

inainte de executie; hnparatul Constantin eel Mare stapanea numai partea

apuseana a lmperiului Rom~n. Spre sud domnea Maxentiu, un mare dU$mana] cre$tinismu]ui, ceea ce a dus 1a 0 lupta mtre ce1e doua armate. In drum spre campul de ]upta, lui Constantin i s-a aratat 1a
amiaza, dcasupra soarelui, 0 cruce stra]ucitoare pe care scria: "IN

-----

Dr. Aurel PO.l!escu-Balc~stf

.'

143

HOC SIGNO VINCES", adidi "Sub acestsemn vei invinge". In noaptea unniitoare, Iisus i' s:-aaratat itnpiiratului in vis, spunandu-i ca sfiinta cruce sa-i fie semn de biruinta. El comanda 0 annata de douazeci de mii de osta~i, impotriva imei annate de 0 suta cincizeci de' mii de osta~i. A doua zi, pe toate steagurile annatei sale ~i-a cusut semnul crucii, care a mai fost cusut, de asemenea, ~ipe coifuri ~iseuturi. Constantin eel Mare a ea~tigatbatalia de la podul Milvius ~i prin Edictul de la Milano a dat deplina libertate cre~tinismului. Imparatul Constantin cel ,Mare introduce ziua de repaus duminica ~iofera edificii imperiale la Roma pentru locuinta eapului biserieii. El moare in anul337 in palatul de la marginea Nicomediei (astazi Ismit in Tureia) pe marginea Marii de Mannara. Cu cateva zile inainte' de moarte, el este botezat de episcopul Eusebiu al Nicomediei. Pana atunci, de~idiiduse libertate cre~tinismului,el era Pontifex Maximus, fiind deci ~eful cultului pagan. Mama sa, Elena, era de loc din Bitinia (in Turcia de astazi), pe tannul Marii Negre ~i al Marii de Mannara, provenind dintr-o familie de jos, fiind luata in casatorie de tribunul Constantin Clorus, din a caror casatorie s-a nascut Constantin cel Mare. Cand Constantin Clorus ajunge Augustus, 0 repudiaza pe Elena, deoarece legea romana nu p.ennitea casatoria unui patrician cu 0 femeie din poporul de jos. Cand Constantin Clorus nioare in amil 306, legiunile romane il deClarape Constantin comandant ~i Augustus. El 0 cheama langa el pe mama lui Elena, e.areia ii da titlul de Nobilisima Femina (Doamna prea Nobila). Dupa ce a devenit "Totius Orbis Imperator" (lmparat al intregului pamant), Elena va primi titlul de AugUsta. - Mama imparatului Constantin, Elena, a pus sa se sape pe muntele Golgota ~i sa se gaseasca crucea pe care fusese rastignit lisus. In'timp ee sapau, s-au gasit trei eruci ~ilucratorii nu ~tiaucare este eea a lui Iisus. 0 femeie greu bolnava s-a atins de ele ~i ea s-a vindecat imediat, cand a atins pe eea a lui Iisus. Crucea a fost luata ~i inaltata in una dintre bisericile lerusalimului de atunci. La 14 septembrie, In fiecare an se siirbiitore$teIniiltarea Sfintei Cruci. - Puter~a spiritului se observa ~i in taina care se nume$te SfantuJ Maslu. Prin rugaciunile preotilor $1 ungerea trupului eu

---

144

SPiRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

.untdelemn sfintit se imparta~e~tecredinciosului harul dumnezeies~, penlfUtamaduirea boliJor trupe~ti ~isuflet~tj. Aceasta sffintiitain! a fosta~ezata de in~u~i Hsus .cand a trimis pe apostoli la prop'ovaduire, zicandu:-Ie: "CeJor ce. vor crede aceste semne vor unna intru numele meu, dracii vor seoate, peste cei bolnavi maini1e i~j vor pune ~i bine Ie va fi" (Marcu XI 17-18). Practic'l a ajuns regula, ~a cum se vede din cuvintele Sfantului lacob: "Este bolnav cineva intre voi, sa che~e preotii bisericii ~i sa se roage pentru dinsul, pre dansul ungandu-I cu untdelemn intru numele Domnului ~i rugaciunea credintei va mantui pe cel bolnav ~i-I va ridica pe dinsul ~ide va fi fiictitpacate, va fi iertat" (Iacob V 11-15). Sffintul Maslu se face ~i atunci cand se urmare~te alungarea spiritului rau, care substituie corpul astral ~i Eul, atunci cand acesta este deta~at de corpul fizic, mai ales .prin actul magiei; se adreseaza deci eelor "posedati" de diavoli. . - Puterea spirituala -a fost aceea care i s-a infati~at lui Mahomed in vis in anul 610, dind acesta s-a simtit in~fiicat de gat de 0 fiinta misterioasa, care i-a ordonat sa citeasca un suI de panza acoperit de semne. Cand s-a trezit, I-a vazut pe ingerul Gabriel. Apoi Mahomed a primit cuvantul divin pe care I-a transmis unui grup de discipoli ai sjii: AIi, Othman, Abu Bakr ~i Oman. A~a s-a .scns cartea sffinta a l~lamului, caci Mahomed era analfabet. ,. Manifestari ale:puterii spirituale ale Fecioarei Maria. Cuvantul Maria pare a fi de origine ebraica ~i ar proveni din Maryam sau Miryam,.numele surorii mai marl a lui Moise. Numde de !viariaar fi fost c6mpus din <louaelemente: mar care insemna piciiturii ~iyam care insemna mare. Cuvantul s-a mai tra.dusStila Maris, ceea ce inseamna piciiturii mare, de catre Sffintul leronim. Citind gre~it cuvantul, cei ce ~-aucopiat pe Sffintul leronim I-au tradus din Stilla in Stella, care insemna stea. . De aid provine cantecul Ave Maris Stela, care inseamnii bucurii-te, 0, stea a. miir;;. Altii eonsidera cuvantul Maryam de origine egipteana, datand din timpul eand evreii erau in captivitate in Egipt. C~nform 8festei origini, cuvantul ar insemna a iubi pe zeuJAmon. In traduc'erea greceasdi cuvantul a devenit Maryaml1e, ceea ce inseamna cka aleasii, iubitii de Amon. Pentru cre~tjni.

I I I

I i

I J , J

- - -- -

Dr. Aurel Popescu-Bilcesti""

:. .

145

cuvantul inseamna aJeaslide Dumnezeu. Aparitia Fecioarei Maria, prin materializarea spiritUlui ei, sub forma de fantomii, s-a produs de-a lungul secolelor, de mai multe ori. Ea a apirut intr-o localitate la poalele muntilor Pirinei, Lourdes, in anul !858. In ziua de 11 februarie, 0 fetita p~ care 0 ~hema Bemadeta Soubirous; in varsta de paisprezece ani, care -avea 0 familie saraca, a plecat cu alte doua fetite sa adune crengi usca~e in apropiere de stanca Massabielle. Oar pentru aceasta trebuiau sa treaca "apacu piciorul, peste "mul numit Gave. Bemadeta a rimas pe mal, temandu-se sa -treacaprin . apa, fiind bolnava de astm. Deodata ea aude un vuiet ca de vijelie, ~e c1atinacopacii, se uita ~ivede in dreptul pe~teriice se afla ig fata sa 0 femeje imbdicata in alb stralucitor. Aceasta doamna avea in mana un ~irag de maHinii,pe care Ie streeura printre degete. A doua aparitie a avut loc in ziua de 18 februarie a acelui~i an. Bemadeta luase de acasa apa sfintita ~i, cand doamna a reaparut, a stropit eu ea spre loeul arntarii. Atunci doamna a zis: "Vreti sa veniti aici timp de cineisprezece zile, nu va promitsa va fae fericite in aceasta lume, doar in eealalta". I-a mai cerut fetitei sa se roage pentru pacato~i ~isa indemne pe oameni sa se poeaiasca. La 25 februarie a reaparot ~i a ipvitat-o sa bea apa dintr-un izvor, aratandu-i locul unde se afla aceasta. Acolo nu era nici urma de apa, dar Bernadeta a rascolit eu degetele pamantul pietros. in gaura sapata de maini, ineet, ineet s-a adunat apa. Fetita a baut 0 inghititura ~i s-a spalat pe fati. La 0 noua aparitie, in ziua de"2 martie, Fecioara Maria i-a spus eopilei sa eomuniee preotilor ea pe aeel loe sa se construiasea 0 eapela. Preotul paroh Peyramole s-a aratat neincrezator ~i i..a spus fetitei sa 0 intrebe pe acea doamna cine este. in ziua de 25 martie, Ooamna a dat raspunstd: "Eu sunt neprihanita zamislire". Multimi imense de oameni au taeut pelerinaj la aceasta grota; autoritatile au interzis apoi aceesul, dar din ordinullui Napoleon al Ill-lea drumul spre grota a fost din nou lasat liber. in acel moment s-au petreeut vindediri miraculoase ~i tran~formari suflete~ti ne~teptate, care au fost verificate de 0 comisie medicalii fonnatii din treizeci de persoane. ~j astazi oamenii se ~uc la acest iZVOT, pentru a se eonvinge de forta" spiritualii a divinitiifii.
"

---

146

SPIRIT SI SUFLET - REI CARNAREA

.

- Aparitia Fecioarei Maria la Fatima. La 5 mai 1917, in timpul primului dizboi mondial, Papa Benedict> al XV-lea invita pe catolicii din intreaga lume sa se qneasca Intr-o cruciada de rugachini, pentru a obtine pacea, cu ajutorul Maicii Domnului. Dupa <?pt ile, Fecioara Maria s-a aratat, in ziua de 13 mai, la trei z copii portughezi care i~i pa~teau oile in locul numit Conca di Ina: Lucia in varsta de zece ani, Francisc de noua ani, Jacinto de ~apte ani. Fecioara Maria a aparut in haine cemite ~icu fata intristata. Ea le-a cerut copiilor sa. vina in fiecare luna in ziua de 13. In urmatoarea luna, Fecioarar Maria a spus di va face un miracol extraordinar, care va determina pe oameni sa creada pe cei trei copii. In urmatoarea luna pe 13 august, oopiii nu au putut fi prezenti, ciici au fost seehestrati de autoritati. Ei s-au dus in sa pe 13 octombrie, impreuna cu peste ~aizeci de mii de persoane care au fost prezente la locul aratarii. Se parea ca soarele s-a desprins de pe cer ~i, rotindu-se cu 0 viteza mare, impra~tia gigantice flaciiri multicolore. Fenomenul a fost inregistrat pe pelicula fotograficii ~i s-a putut vedea panii la distanta de treizeci de kilometri. Ea a spus: "Rugati-vii mult ~i faceti sacrificii pentlJl siirmanii piiciito~i, deoarece multi ajung in infern, ciici nu este nimeni care sa se roage pentru ei. Riizboiul se va sflir~i peste putin timp, dar, dad nu se inceteaza cu ofensele grave aduse lui Dumnezeu, im va trece mult ~i va incepe altul, mult mai greu". Implinirea previziunilor Fecioarei Maria s-a concretizat in eel de-al doilea riizboi mondial, in urula ciiruia au murit cincizeci ~i cinci de milioane de oameni. lIT. nul 1926, de fata fiind papa de la Roma ~i 0 multime de a oameni, s-a flicut incoronarea solemnii a ~tatuii de la Fatima. Cu prilejul implinirii a cincizeci de ani de la aparitia Fecioarei Maria, la Fatima, papa Paul al Vr-lea s-a dus personalla Fatima, unde a fost a~teptat de 0 multime de peste un milion de oameni, care se rugasera toata noaptea, aliituri de Lucia, singura supravietuitoare a eveuimentelor de la Fatima ~i care intre timp devenise calugarita carmelWi, pe nume Maria. Lucia de Jessus. Dar unele dintre previziunile Fecioarei Maria s-ar referi la evenimente extraordinare ce urmeaza a se petrece, secrete piistrate c~ grijii de papa. Se pare di elese referii la data dind va izbucni un nou raiboi mondial, sau
"'"-------

...-----

-..--.-

Dr. Aurel PODescu-Biilcesti

147

la ciocnirea 'Pamantului cu un asteroid, care va aduce incetarea vietii pe Piimant. . - Stantul loan Nepomuk (1320-1383) s-a niiscut in Boemia ~i ajunge preot in Praga. Regele Venceslauducea 0 viatii dezordonatii, persecutandu-~i sOlia.Aceasta s-a dus sa se spovedeascii preotului loan Nepomuk. Regele 0 banuie~te pe sotia sa de complicitate impotriva lui ~icere preotului sa-i destiiinuie pentru ce s-a spovedit, dar preotul i-a riispuns ca nu este ingaduit: Pentru ?cest riispuns, preotul a fost intemnitat ~itorturat. Oar la toate torturile el riispunde: "Iisus-Maria". EI este aruncat in raul Moldava, de pe podul ce leaga Praga Mica de Praga Mare. Trupul lui este pescuit de pe apii ~i inmormantat in Catedrala Mitropolitanii. In ziua de 14aprilie 1719, dupii trei sute de ani, corpul este deshumat ~i, spre uimirea tuturor, limba este giisitii intactii, neputreziHi. ~i astiizi, un relicvar impodobit cu 0 mie douii sute de diamante, piistreaza limba care a ~tiut sa taca, chiar ~iin fata mortii (Viata sfintilor, p.220). - Materializarea diavolului ~i cazul Sfintei Gema Go:gan (1878-1903). Oiavolul i s-a arntat utleori sub in:ati~area duhovnicului ei, ~i-i sugera actiuni obscene, alteori lua chipul unui inger luminos, iar cand era demascat, se transforma intr-o mare flacarii ro~ie, liisand pe pamant un pumn de cenu:?ii.Alteori, 0 10vea crunt, liisand-o culcata la pamant in stare de nesimtire, cei din casii giisind-o cu fata tumefiatii ~icu oasele dislocate. Oar credinta in Oumnezeu ~i Iisus a intarit-o. Ea poveste:?teastfel: "Era in seara de 8 iunie 1899 cand, deodatii, am simtit in suflet 0 durere mare pentru pacatele mele. Apare fantoma lui Iisus, cu ranile de la maini, de la picioare :?ide la coaste; toate ranile erau deschise, din ele nu mai ie:?easange, dar din ele s-au desprins fliiciiride foc, care s-au indreptat spre mine :?1 mi-au atins mainile, picioarele :?iinima, am simtit ca mor. Riinile produse se deschideau in fiecare siiptiimanii,incepand de joi seara la ora 20.00, panii vineri la ora 15.00. In tot acest timp, ea se afla in stare de extaz. Dar cineera Gema? Ea era din provincia Lucca, fiica unui farmacist din Camigliana. La opt ani, ~i-a pier~ut mama ~i a ramas sa ingrijeasca cei ~apte frati ai ei; la putin timp a murit ~i tatal, ea fiind crescutii apoi de 0 familie de nobili Mateo Gennini, In

48

SPIRIT SI SUFLET

-REtNCARNAREA

ora~elul Lucca, fratii ei fiind luati de alte rude. Ea a murit tanara, de o bonIa osoasa pe care 0 avusese in copilarie ~i care a reaparut. - Materializari ale spiritului sub forma unui porumbel a avut loc in momentul botezului lui Iisus in apa lordanului de catre loan Botezatorul, dnd un porumbel s-a a~ezat pe capullui Iisus in timp ce din <fer s-au auzit cuvintele: "Acesta este flul meu eel iubit". - 0 alta.materializare a fortei spiritua!e in chip de porumbel s-a fiicut in anu1'236cand Fabian trebuia ales dintre candidatii la tronul papal. Atund pe capullui Fabian s-a a~ezat un porumbel, ca semn divin - acesta trebuia ales. . - A treia materializare sub forma de porumbel a spiritului a avut loc in timpul imparatului Diocletian, in timp ce era arsa pe rug o fetita de treisprezece ani, ce se numea Eulalia. Aceasta, vazand prigoana impotriva cre~tinilor, s-a dus la judecatorul din Merida ~i i-a spus ca ea crede in Iisus. A fost torturatii ~i pentru ca nu a vrut sa renunte la credinta ei a fostarsa pe rug. In cIipa in care tanara martira ~i-a plecat capul, sra~iata de suferinte, un porumbel alb a ie~it din gura ei ~i ~i-a luat drumul spre cerul incarcat cu nori. De indata, au inceput sa cada fulgi mad de zapada, acoperind cu 0 maramaalbil trupul srnramat ~iinnegrit al martirei. - In anul 1233, in ziua de 15 august, ~apte tineri din ora~ul Florenta, care rnceau parte dintr-o confrerie numiHi "Lauderi", dlnta~ imnuri religioase. Ei se adunau in fata vreunei icoane a Fecioarei Maria, picta'ta pe pereti de-a lungul' drumurilor, ~i exprimau in versuri cantate lauda lor catre Maica Domnului. in acea zi, chipul din icoana al Fecioarei Maria s-a insufletit ~i Ii s-a aratat,. imbracata in doliu, plansa ~i indurerata, din cauza urii fratricide c~re impartea in doua tabere adverse locuitorii Florentei, Guelffi ~i Ghibelini, care adesea se incaierau ~i se ucideau. Din acel moment, cei ~aptetineri au constituit 0 asociatie numita MariaIndurerata~is-au retraspe munteleSenario,consacrandu-serugaciunii. - Materializarea spirituluisub forma de hidrocarburi - Mana.

Conform etimologiei din Exod, cuv4ntul mana provine .din

cuvintele ebraice man-hu, care inseamna ce-i asIa. Se $tie ca, timp

de patruzeci de ani cat a durat exodul popu1atiei evreice din Egipt, in fiecare dimineata eiidea din eer 0 substanta probabil forroata din

----

Dr. Aurel PODescu-Bilcesti

14

hidrati de carbon, care avea un gust dulce ca mierea, dar, daca nu era consumatii in aceea~i zi, peste noapte era giisita plina de viermi - aceasta insemna cii mana nu se putea pastra. In ziua -Sabatului, aceastii substantii nu mai ciidea din eel', in schimb vinerea carlea 0 cantitate dublii ~i, fapt curios, ea nu se mai altera ~i putea fi consumatii ~i a doua zi. S-a emis ipoteza, ,sustinuta mai ales de Velikovsky, precum cii aceasta mana ar fi putut cadea din coada unei comete. Dar cometa cuno~tea zilele saptamanii? ~i apoi de ce aceasta cadea numai pe teritoriul ocupat de evrei? Ea a fost in cantitate suficienta pentru a htani sute de mii de evrei, dupa alte date trei milioane, timp de patruzeci de ani. Pana in prezent, nu s-a descoperit nici un fel de mana in comete, care sunt ocupat-emai ales de gheata. Exp1icatia este de ordin spiritual. Evreii reprezinta reincarnarea unoI' spirite evoluate, care au fost trimise 1a reincarnare in urma cu ~ase mii de ani, 0 data cu Adam ~iEva, a~a cum afirma Biblia, dar care au un cicIu evolutiv de douazeci ~i~ase de mii de ani, pe 0 aWl planetii spiri~alii. La judecata care Ii s-a facut dupa acest cicIu evolutiv, ei nu au putut trece pe 0 treapta spirituala superioarii.~i au fost trimi~i de divinitate intr-o evolutie pamanteasca in scopu1purificarii spiritelor lor. Din acest punct de vedere, ei se considera "poporul ales al lui Dumnezeu", de~i, a~a cum se ~tie din istorie, ei nu au recunoscut pe Iisus ca fiu al lui Dumnezeu ~i, mai mu1t chiar, a fost poporu1 care I-a batjocorit, umilit ~irastignit. - Schimbarea 1afata a lui Iisus pe munte. Aceasta s-a petrecut de fata fiind Petru, lacov ~i loan, cand ve~mintele 1ui s-au facut stralucitoare, albe ca zapada. 0 data cu aceasta schimbare a infati~ariilui lisus, au aparut Hie~iMoise, care vorbeau cu lisus, iar dintr-un nor ce a aparut deasupra lor, s-a auzit un glas care a zis: "Acesta este fiul meu eel iubit, pe acesta sa-l ascultati". De~i acest fenomen este citat in Biblie, nu este explicat de biserica cre~tina. Este vorba de aparitia fantomelor spiritelor materializatc ale lui Moise ~i Ilie ~i despre dematerializarea corpu1ui fizic allui lisus ~i matenalizarea spiritului sau, tot sub forma unei fantome, imbrifcata,
ea ~i fantomele lui Moise ~i IIie, lntr-o manta alba stralucitoare, a~a CUtl') apar toate fantomele materializate. Este cunoscutii ca

--

150

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

"Schimbarea la fata", intrucat chipullui Iisus nu mai semana cu cel pe are-l avusese mai inainte, nici ca aspect fizic, nici al imbracamintei pe care 0 purta. Dar este cunoscut faptul ca fantomele materializate nu au niciodata aspectul fizic al omului pe care-l reprezinta. Aceasta s-a vazut ~iin materializarea fantomei lui Iisus, dupa inviere, cand se arata apostolilor ~i ace~tia it recunosc numai dupa glas...

MATERIALJZARI ALE PUTERII SPIRITULUI SATANIC iN MAGIA NEAGRA

Magia este actul prin care se comanda forj:eJor.spirituale in magia neagra. Aceasta comanda se adreseaza fortelor raului. ~i vrajitoareli se adrt<seazatot fortelor raului, dar ea stiipane~teaceste forte. Magicianul adevarat este un om initiat in tainele cerului ~i pamantului, cunoscand esenta spirituala a omenirii, pe cand vrajitorul aplica 0 forma de magie neagra tara a avea aceste cuno~tinte. El este convins numai de puterea satanei, fiira a ~ti alte mistere ale existentei noastre. De aceea, eel mai adesea magicianul este un ora~ean, un om cult, pe cand vrajitorul este adesea un om mai putin instruit ~ide obicei din mediul.rural. Termenul de vrajitor apare pentru prima data in istorie in anul 589. Cu vrajitoria se ocupa in special femeil~. Pentru .fiecare vrajitor exista aproximativ zece mii de vrajitoare, aceasta pentru ca femeia este mai sensibila la diverse influente. Vrajitoria sexuala intrebuinteaza de obicei sangele menstrual. Al doilea motiv al acestei frecvente a vrajitoarelor in randul femeilor este acela ca femeia este infinit mai nefericita decat barbatul. Din aceasta cauza, ~a se va darui mult mai u~or diavolului decat barbatul. In istoria vrajitoriei nu exista nici un vrajitor de renume, ci numai vrajitoare. 'Vrajitoarele se recunosc dupa aspectullor fizic, ele au ochii ro~ii ~i u~ezi ~i 0 priviretulbure. Pentru a intra in legatura cu spiritul diavolar, ele intra adesea in transa sau delir, folosind pentru aceasta plante halucinogene, mai ales pe baza de beladona. o buna parte din activitatea vrajitoriei se adreseaza sexualitatii; pentru aceasta, vrajitorul folose~tesangele porumbelului, prepelitei, vrabiei, firele de par sau marui, in amintirea Evei, cea ispita de diavol. Inainte de a fi cules, marul va fi stropit ~iparfumat.cu unele

___~___

___

_....___..

152

SPIRIT SI SUFLET

- REiNCARNAREA

unguente, iar vrlijitorul va recita fonnula: ,,0, Ooamne, tu care i-ai facut pe Adam ~i Eva din eele patru elemente, a~a cum Eva i-a vorbit lui Adam ~i I-a dus in ispita, fa ca -tot~a cel ce va mu~ca din acesI truct sa se supuna vointei mele".-Marul poate fi folosit ~i in magia alba: "Sculati-va inainte de ras~ritul soarelui, "mergetiintr-o livada ~i eulegeti eel mai fiumos rnar~taiati-I in' patm, scoateti-i mijlocul ~i puneti in locul lui. un bilet cu litere ~i nume divine; trebuie sa incrustati in fiuct. sub coaja ridicata ~i apoi pusa la loc, cuvinte mistice. Cu doua ace in cruce, se strapunge marul ~i se . spune: Nu pe tine te strapung, ci Asmodei stdipunge inima celei pe care 0 iubesc, ~i aruncand totul in foe, munnura: Nu pc tine te ard, ci Asmodei aprinde dragostea mea, in sufletul a1es.eimele, a~a cum arde sub acest mam." Cea mai folosita practica legatii de sexualitate ~i vrajitorie este legatul eghiletilor, adica procedeul de care se folose~te diavolul pentru a impiedica actul sexual sau savar~ireaunei casatorii. in popor sc spune despre barbat ca "este legat" prin fannecc, sau dcspre fete ca Ii s-au ..Iegat cununiile". Slujba diabolica celebrata de'vrajitor se nume~te sabbat, ea se face de vrajitor de obicei miercuri sau vineri. Prin magie neagra se pol face fannece ~i animalelor, provodindu-le av'orturi sau chiar moartea. Aceasta se face cu sange menstrual amestecat cu unghii taiate de la morti ~i pamant de pc monninte. in acel~i scop malefic, vrajitorul modeleaza din ceara figurine, asupra carora prin cuvin!e arunca incarcatura malefica. Figura este 'striipunsa apoi cu ace. Se poate folosi ~i inima unui animal, de obic~i0 gaina neagra. Figurina reprezintii pe acela ce trebuie vrajit,

care sufera~imoarein timpulacesteivrlijitorii: .

1;'oateactiunile magiei negre, ca ~i actiunile magiei albe, se fac. cu ajutorul spiritelor din spatiu. Oar; pe cand in magia alba se folosesc spiritele bune, evoluate, de obicei ale sfintilor, in magia neagra se folosesc numai spiritele satanice. Vrajitorul apeleaza la diavol, care subjuga subcon~tientul celui fennecat, prin teJepafie; acesta reacfioneaza producand efecteJe pe care Ie cere vrlijitoruJ. Una dintre fonnele grave ale magiei Regre este substituirea spiritului, a Eului unui individ, cu un spirit satanic. Aceasta se ---

r
.

Dr. Aurel PODescu-Bilcesti

153

produce in timpul cand omul este qipnotizat, in transii sau in somn, ciici, in aceste imprejuriiri, Eul ~i corpul astral se desprind de corpul fizic ~i corpul eteric, prilej prielnic pentru a-I inlocui cu un alt spirit inferior; este cazul ~~-l)umiWor "posedati de diavoI". in aceastii categorie, credinta popularii ii consider~ ~i pe boinavii de, epilepsie. De altfel, foarte multi dintre ace~tia au fost vindecati prin putere spirituaIii, folosind taina stan~Jui maslu.
,

Cea mai spectaculoasa forma de magie neagrii este aceea de

materialiiare a diavolilor, cunoscutii sub numele de conjuratie, descrisa in cartea Enigma vietii $i a mortii. in cazul magiei negre, este doveditii forta telepaticii a spiritului, de data aceasta, a spiritelor rele. Spiritele de materializare au suferit de-a' lungul existentei lor un proces evolutiv de la inferior la superior, de Ia mineralia plantii, de la planta la animal ~i apoi la om. Atunci dind se-nasc copii cu vestigii rudimentare organice, care au fost ~i mai sunt un argument in teoria evolutioni~tilor, nu inseamna 'altceva dedit cii,spiritul de materializare care a dat na~tere aces tor copii este insuficient evoluat. 0 dovadii a acestui fapt este ca, atunci dind se materializeaza diavolii, ace~tia, fiind spirite inferioare, apar a~a cum sunt desemnati, sub chip de om, dar cu coada sau cu coarne, niciodata cu chip de om evoluat. Po ate ca, daca ar avea acces Ia ~edintele de materializare prin spirit ale fantomelor, care reprezintii reintruparea vremelnica a unui spirit, al unui mort sau Ia 0 ~edintii de conjuratie, omenirea ar putea ,crede in spirit, in existenta ~i in puterea lui.

--

INSTINCTUL,FORMA DE MANIFESTARE A SPIRITULUI

Instinctul trebuie considerat ca fiind preindividual sau, mai bine zis, transindividual, care se impune indivizilor din afara ca entitati, coordonate, in totalitati organizate ~i diferentiate, in c~drul carora fiecare individ in parte are un rol diferit de cel al partenerilor saL Cel mai general exemplu este instinctul sexual, care comporta organizarea, dar in sanul caruia individul mascul prezinta comportamente instinctuale diferite de .cele al individului femela ~i complementare in raport cu acesta. Un alt caz tipic, dar mai putin general, este acela al relatiilor instinctive intre parinti ~i copiii -lor, unde pot exista trei roluri complementare: rolul mamei, rolul tatalui ~i rolul copiilor care reactioneaza instinctiv la primul, la al doilea sau la ambele. Dar, la drept vorbind, nu sunt trei instincte, ci 0 structura cu substructurile sale diferentiale. Structurile instinctive ~istructurile cognitive nu se pot situa pe acela~iplan, pentru orice etapa a dezvoltarii instinctului are loc 0 anumWi invatare care presupune intotdeauna conditii preliminare, genetice sau endogene, dar comportamentele dominate in es~nta de 0 programare invatata sunt de un nivel anterior din punct de vedere biologic ~iepistemologic. Comparatia intre instinct ~i inteligenta trebuie rncuta ca intre doua nivele ~i nu intre doua feluri de conduite care tin de acela~i stadiu de dezvoltare. Condulta acestor diferite nivele corespunde unei scheme, adica unor unitati de comportamente susceptibile de 0 repetare mai mult sau mai putin stabila ~i care se pot aplica la situatii diferite, urmand, apoi, 0 coordonare intre scheme succesive. Instinctul are 0 schema ~i0 logica, el comporta structuri de incadrare, in sensul ca 0 subschema face parte dintr-o schema totala, care iI confera 0 semnificafie. Conduita instinctiva se desfii~oarain timp, ceea ceo inseamna di ii deosebim ~i 0 relatie de 0 anumita ordine.
- - --

~.

- --

.-.

Dr. Aurel PODescu-Bilcesti

155

Se poate spune ca instinctul este logica organelor, in opozitie cu inteligenta, care i~i construie~te structurile sau fonnele senzitivomotorii cu 0 libertate mai mare in ceea ce prive~te conditiile organice de pomire. Instinctul este transmis ereditar prin spirit, dici nu s-a gasit nici o fonna de transmisie prin codul genetic respectiv prin ADN sau ARN. Aceasta, spre deosebire de "inteligenta, care se obtine. prin adaptare pas cu pas, logica ei fiind a unei activitati individuale care [

se programeazain etape.

"

Instinctul nu se invata in etape in timpul vietii, el este fonnat deja 0 data cu na~terea. Aceasta inseamna ca instinctul apartine unei etape anterioare celei a invatarii sau a inteligentei. .in inteligentii, un rol detenninant il are experienta, care este necesara in fonnarea schemelor logico-matematice. Instinctul insa comportii intotdeauna un caracter anticipativ. Structurile instinctive constau in scheme coordonate intr-un mod analog cu ceea ce observam in domeniul achizitiilor~iinteligentei. Instinctul folose~te instrumente, aparate ~i mijloace care sunt simultan organice ~i programate inainte de na~tere, in timp ce inteligenta Ie descopera din afara sau Ie prepara ~i Ie construie~te. In inteligenta schemele sunt solidare cu asimilari ~i acomodari continue, care Ie genereaza sau Ie diferentiaza, pe dind, in cazul instinctului, activitatile individuale analoage au un rol foarte restrans. Structurile instinctului se situeaza la 0 scara unde capacitatile cognitive ale indiv~duluijoaca un rol nul, intreaga organizare este in sisteme: care vine 0 data cu na$terea. Din toate acestea se intelege ca instinctul se afla localizat in scheme energetice ale spiritului ~i el este fonnat prin invatari succesive perpetuarii speciilor, iar pentru aceasta i~i creeaza 0 inteligenta care sa 0 adapteze la diverse conditii ale mediului exterior, care sa-i ofere posibilitatea desfii~urarii instinctului in conditii de mediu diferite, mai mult sau mai putin propice. Altfel spus, inteligenta este un produs al spiritului ~inu se poate confunda cu acesta. --

----

156
Instinctul implica transmiterea unor montaje, a unor scheme, pe cfin.d ereditatea inteligentei nu comporta aceste scheme ale structurilor de cunoa~tere. .Instinctul se intemeiaza in mod esential pe cicluri transindividuale, in sensul ca comportamentul unui individ masci.d in raport cu femela mama, in raport cu copilul ei, sau invers, este programat inainte de na~tere in structura spiritului, atat in ce prive~te schemele perceptive, cat ~i in ce prive~te mi~ciirile sau actiunile consumatoare, in functie de un program de ansamblu care comportii diferite roluri individuale distincte ~i complementare ~i nu un singur joc comun tuturor. Instinctul nu are notiunea lui de pornire, in incruci~area dintre doi indivizi, ai caror genomi ar constitui elementele fundamentale ale oricarei constructii genetice. Conceptul de pomire este pop'ulatia, in calitate de grup" de indivizi, individul nu este un element sau 0 sursa independenta, ci el insu~i 0 populatie mai mult sau mai putin restransa de natura colectivii ~iinteractiva, este un fel de microcosmos care reflecta aceasta populatie. Instinctele sunt atributele spiritului. Cele mai puternice sunt instinctul sexual sau Erosul ~iinstinctul de conservare. Exista ~iun instinct al mortii, avand functia de a readuce organicul la starea anorganicii, in timp ce Erosul are drept scop compliearea vietii ~i m~ntinerea ei prin integrarea tot tnai larga a substantei vii. Intre aceste doua instincte, al Erosului ~i Thanatosului, exista 0 pozitie C<lrepoate fi echivalenta cu polaritatea iubire-ura. Aceste doua sC11timentenu presupim n~aparat procese fiziologice eu sensuri

opuse,eaci poti iubi pe cineva~iapoi sa-l ur~ti sau invers. in subeon~tient.

'

In explicatia homosexualitatii ~i a diferitelor sentimente sociale de sexualitate, se gasesc motivatii din alte vieti anterioare refulate
,

Sentimentul de c~lpabilitate normal, adica mustrarile 4e con~tiinta, are la baza tensiunea care exista intre Eu ~iidealul Eului, ca exp~esie a condamnarii Eului de catre instanta sa critica. Aceasta explicii aparitia multor nevroze, cum este nevroza obsesiva sau meIancolia. In aceste situatii, sentimentul de vinoviitie este foarte

mare, individulsolieitandin acestsens ajutorulmedicului,pentru

:J.

------

Dr. Aurel PODescu-Balcesti

15

lupta impotriva acestui sentiment. Alteori, acest sentiment de

culpabllitate ramane ascuns, incon~tient sHirlIe de tip isterie.

atunci apar isteria ~i

Sentimentul ineon~tient al vinovatiei, al Eului poate sa faca sa aparii dintr-un om un criminal ~i acest fapt se observii in specialla tineri, la care se poate descoperi u~or un putemic sentiment de culpabilitate, anterior crimei, care a constituit mobilul crimei. in cadrul Eului se poate-deserie Sinele, eare este din punet de vedere al moralitatii cu totul amoral, Eul propriu-zis, care se straduie~te sa fie moral, ~i super-Eul, care tinde sa fie hipennoral. Cu cat un om este mai agresiv in exterior, cu atat mai sever, mai agresiv devine Eul sau ideal. Se poate spune ca viata con~tienta a spiritului .nu reprezintii decat 0 foarte mica parte comparativ cu viata incon~tientului. Actele noastre con~tiente deriva dintr-un substrat incon~tient, constituit din amintirile inmagazinate de-a lungul vietH actuale ~iin alte vieti anterioare. Instinctul sexual este cel mai putemic instinct. EI asigura perpetuarea speciilor ~ieste indispensabil pentru a crea ~ia asigura posibilitatea reincamarii unui nou spirit ce vine din lumea astrala. Pentru a-I face eat mai putemic, el este intretinut de senzatia de placere pe care 0 detennina atat actul -sexual in sine, dar mai ales orgasmul, care prin modificarile ce se produc in organele genitale' ale femeii constituie 0 conditie propice pentru fecunditate. Senzatia de placere pe care 0 da actul sexual tine de transmisia unor impulsuri in ultima instantii la scoarta cerebraHi, care con~tientizeaza actul sexual. Aceasta constituie 0 stare nonnala pentl11 majoritatea oamenilor. Acesta este insa un element subiectiv, deoarece exista numeroase aberatii sexuale, anonnale pentru majoritatea celor nonnali, dar considerate nonnale ~i insotite de pliieere pentru minoritatea care Ie practica. Aceste manifestari ale actului sexual sunt deterininate de participarea sistemului nervos vegetativ simpatic ~i parasimpatie, care in ultima instantii sunt concentrari aJe corpuJui eteric; ele apartin deci sferei afcctive a sufletuJui uman i nu spirituJui,EuJui nostru. Dintre anoma1ii1e sexuaJe amintim eateva:

158

SPIRIT I SUFLET - REiNCARNAREA

a~toerotismul sau masturbatia, dind satisfacerea actului sexual se face tarii prezenta unui partener; - pedofilia, constii in atractia sexualii fatii de copii, apartinand

aceluia~isex sau celui opus;

- gerontofilia este atractia sexualii fatii de biitrani; - incestul constiiin raporturi sexuale eu rude de sange apropiate, tatii-fiicii, fiu-mamii, frate-sorii; - homosexualitatea constii in practicarea in variate moduri a relatiilor sexuale, cu indivizi de acela~i sex. La femei se nume~te lesbianism, satisfactia sexualii se face eu ajutorul clitorisului. Safieele reeurg la eunilingtie, iar tnbadele realizeazii satisfacerea. sexualii prin frecarea reciprocii a regiunii exteme a organelor sexuale cu coapsa. Homosexualii pot fi activi sau pasivi, cei pasivi suporta actul sexual anal, dar se pot comporta succesiv, activi sau paSlVl; - zoofilia este practicarea raporturilor sexuale cu animalele;

- necrofilia- raporturilesexualese fac cu cadavreumane;. - feti~ismul ste excitareasexualiimergandpaniila orgasmin e

prezenta unor obiecte purtand un simbolism 'sexual (Ienjerie femininii); - sadismul - capacitatea de a realiza orgasmul numai cand partenerul este surus la chinuri fizice sau morale; - masochismul - cand partenerul trebuie sii-i provoace suferinte fizice sau morale; - scoptofilia este pliicerea de a contempla actul sexual executat de altii. Nu se poate afirma cii toate aceste manifestiiri anormale ale actului sexual nu sunt con~tientizate de cei ce Ie practicii: Ei Ie considerii absolut normaIe ~i Ie fac in deplinii cuno~tintii de cauza. S-ar putea, deci, pune intrebarea: de ce pentru ei sunt acte normale ~i pentru majoritatea populatiei sunt anormale? Cine .determinii deosebirea dintre nonnal ~i anormal? Aceasta denotii cii pliicerea sexualii ~ste absolut subiectivii. Cand insii la participarea aetului sexual contribuie ~i gandirea, memoria sau imagina~a, atunci intervine ~i participarea spiritului, care i~i creeaza astfel de trairi suflete~ti. In aceastii situatie, 0 explicatie plauzibilii.ar fi existenfa reincamiirii, dind indivizii masculi, tentati la praetici sexuale
- - - -

15
pasie (hOlnoSeXU;l1 p'asiv) au fost in alte vieti anterioare femei, ~i myers, in ca~llesbienelor active care in alte vieti anterioare au fost

barbati.

De sex depinde posibilitatea ca un om sa poata percepe esenta lumii,caci sexulesteizvoml existenteiomului.Prinel se da posibilitatea unui spirit din spatiu sa se reincarneze intr-un nou-nascut, prin actul sexual. Sexualitatea nu este 0 functie 'speciala a om~lui, ea define~te totalitatea vietii pe pamant. Natura sexuala a omului nu poate fi pusa pe acela~i plan cu celelalte functii ale organismului, caci in sexualitate este ascunsa taina existentei lui. Ascetismul este una dintre metafizicele sexului. Sflintul Isaac Sirul ~i-a dat seama de simtirea dominatoare a sexului ~i a spus urmatoarele: "De e~ti silit sa vorbe~ti cu femei, intoarce-ti fata de la vederea lor ~ia~apoti sa vorbe~ticu ele, dar de calugarite ca de foe ~i ca de 0 cursa a diavolului, de intalnirea, de convertirea cu ele ~ide vederea lor, ca sa nu se raceasca inima ta de dragostea lui Dumnezeu. Mai bine este sa iei venin aducator de moarte decat sa mananci cu femei, chiar de ti-ar fi mama sau sora, mai bine-ti este sa locuie~ti cu un bolnav decat sa dormi ~i sa te acoperi impreuna cu un tanar, chiar de ti-ar fi frate dupa trup." Cand se spune ca omul a invins in sine sexul prin 'asceza, prin forta creatiei spirituale, nu este biruit sexul ca da 0 alta directie energid sexuale, ea se orienteaza spre creatie. Aceasta inseamna ca sexul continua sa traiasca ~i rnra actul sexual, ~i chiar 0 viata a sexului mult mai intensa. Ascetismul nu face decat sa redistribuie energia sexuala; nu sa 0 distruga, ci 'sa-i dea 0 aim orientare, aceasta pentru ca sexul define~te omul intreg. Sexul este strans legat cu na~terea ~i cu moartea. Aceasta inseamna ca ascetismul ~ichiar castitatea absoluta presupun 0 viata sexuala, caci castitatea riu inseamna negarea sexului. Sexul este 0 forta cosmica ~i nu poate fi conceput decM sub aspect cosmic. El este 0 intersectie a ?mului eu eosmosul intre microcosmos ~imacrocosmos, did omul este eonexat eu eosmosul in primul rand prin sex.

- - ---

160

SPIRIT I SUFLET - lU:iNCARNAREA

I

Categoriile sexului de a fi' inasculin sau feminin sunt tategorji

cosmice,nu doar antropologice~'caci ~i in co~mos exis18 0 diviziuIie.

sexuala'a masculinului ia femininului.. ~

'.' .;:-;

, Diferentierea maseulinului ~i femininului este rezultatul caderii cosmice a lui Adam. Chipul ~iasemanarea Domnuluis-a pastrat irt om, in barb.at, ca ~i in femeie~ omul a ramas.Ia radacina sa ca 0 'mnp" bisexuala. . .'

Omul a devenit colul atractiei 'sale sextiale. Lumea .8ntica. a elaborat chiar un cult al falusului (penis), devenit imj>6sibil din
pUnct de vedere religios in perioadci cre~tina., .' . . ". .

Femeia este cea care detine forta sexuala in lume.' Sexul la .femeie este revarsat in toa18 materia organismului. Barbatul reprezinta 0 dependenta sexuala aproape totala fata de femeie. Aceasta slabidune este izvorul tuturor slabidunilor lui. Barbatul este mai putin sexual dedit femeia, caci la femeie sexul

este reprezentat in toata fiintaei.

Eva I-a azvarlit pe Adam sub dominatia sexualitatii genetiee. Domipatia Evei asupra lui Adam a devenit dominatia sexului asupnr intregii naturi. Omul legat de Eva, nascatoare, a devenit robu1 naturii. Prin femeia Eva a inceput dominatia pacatoasa ~ naturii feminine asupra omului. Prin Fe~ioara Maria a inceput eliberarea omului de aceasta dominatie, caci prin Ea pamantul a primit in pantecul sau Logosul, pe noul Adam, omul absolut. Actul sexual este punctul cel mai inaIt ~i eel mai incordat al contactului intre doua sexe opuse, in el fiecare parte iest: din el, patnmzand in celalalt, Dar actul sexual im conduce la uniunea dintre sexe, caci uneori el aluneca in desfrau sau se profaoeaza in di\"erse aberatii sexuale. Iluzia efemera a uniunii in actul sexual este insofita intotdeauna de 0 reactie de recul, de 0 mi~care inapoi, de 0 dezunire, Dupa savar~irea actului sexual,dezunirea este mai

pregnanta decat inaintea lui.

Actul sexual este impersonal, el este comun ~i identic la toti oamenii, dar ~i la toate animalele. De aid se intelege ca 'nu este 0 personalitate in actuJ sexual, pentru ca. el nu .este' specific uman, el se ana sub dominafia speciei, care aseamana lumea animala eu lumea umana. :

t 1

--"-

j 1

Dr. Aurel PODescu-Balcesti

161

Setea de uniune personaHi nu duce la uniune personaHi, ci la procreare, ea duce la interesele speciei, la continuarea speciei. Actul sexual intiire~tesuccesiunea nesflir~itiia na~terii ~i a moqii, ~iisciitorulmoare ~i se na~te muritorul, niisciitorul ~i niiscutul sunt treciitori ~inedesiivar~iti,n~terea ~imoartea sunt trainic unite intre ele in sex. Sexul nu este izvorul vietii, ci ~i al mortii, prin sex se na~te ~i prin sex se moare, ciici numai .cel muritor na~te~i numai cel niisciitormoare. Legea karmei ~i evolutia nesflir~itiia reincamiirii despre care Qe invatii con~tiintareligioasii a Indiei sunt tocmai necesitatea mortii ~i a na~terii, legate de piicatul sexualitiitii. in viata speciei, moartea este inevitabilii, numai in spirit este posibilii victoria asupra mortii ~iinvierii mortilor. Prima na~tere,in specie, nu este adeviirata na~terea omului, abia a doua na~tere,in spirit, este na~terea definitivii'a omului. Revelatia evanghelicii respinge legiitura de rudenie a oamenilor prin trup ~i sange, prin actul sexual, in numele unei legiituri superioare in spirit. Dacii actul sexual este determinat de instinctul sexual ce duce la satisfactia trupeascii ~isufleteascii, el se deosebe~te de actul iubirii, care este de naturii spiritualii. lubirea este in afarii de lege ~i mai presus de ea; ea se aflii in alt plan al existentei, in afara speciei umane ~i iese din con~tiinta speciei umane. indriigostirea putemicii, in 'unele cazuri, este opusii unei atractii sexuale specifice ~i nu are nevoie de ea, iar atractia putemicii de actul sexual nu are de multe ori'nici 0 legiiturii cu nici un fel de indriigostire. indriigostirea duce la contopirea absolutii trupeascii, dar mai ales sP!ritualii. lubirea este un act creator, pentru ea nu existii legi, creatia iubirii nu se supune vointei nimiinui. in iubire nu existii nimic economic, nu existii griji, ciici libertatea iubirii este un adeviir ceresc. Satisfacerea sexualitiitii nu duce la libertatea iubini, ci la robia ei. Nu in specie ~i in actul sexual se siivar~e~teuniunea iubirii creatoare a unei vieti, ci numai in Dumnezeu se intalne~te eel ee iube~te eu eel iubit, in Dumnezeu vede e1chipul iubit. Natura iubirii este cosmicii, supraindividualii, ea ne face piirta~i la ierarhia cosmicii universalii, ea ne une~te cosmic, ciici vointa

162

SPIRIT SI SUFLET

- REiNCARNAREA

divina este cea care ii une~te pe cei ce se iubesc. Iubirea este totdeauna cosmica, necesara armoniei universale, mai presus de oameni, ea este "un lucru divin".

J
------

J J

0'. .0_0- --

Dr.Aurell)ooescu-Balcesti

165

careia spiritele animale cele mai evoluate revin la reincarnare in corpuri omene~ti de oameni 'primitivi. In afara de aceasta, pe pamant mai vin la reincarnare spirite de pe alte planete inferioare pamantului, care, atingand acolo treapta cea mai ridicata de evolutie, vin pe pamant in urmatoarea lor reincarnare. Prin reincarnare, intelegem ca individualitatea con~tienta nu intra in actiune in momentul na~terii, ca omul nu este 0 creatie a divinitatii la fiecare .na~tere,ci individualitatea spiritului exista de veacuri ~i nu face decat se coboare din cand in cand in mijlocul materiei fizice. Aceasta inseamna ca spiritul preexista na~terii ~i traie~te mai departe dupa moartea fizica. Reincarnarea explica diferentele trupe~ti, intelectuale ~i spirituale dintre indivizi, totul depinde de gradul sau de evolutie. A~a se explica cum in,sanul unei familii obscure se poate na~te un copil inteligent ~ide mare valoare; se intelege de la sine ca in acest caz aceste caractere nu le-a luat de la parinti, ci din alte vieti. Aceasta inseamna ca parintii nu au rncut altceva dedit sa procure un corp fizic, iar' spiritul care vine sa se incorporeze este strain parintilor, el vine trimis de divinitatea din lumea spiritelor. Daca nu admitem reincarnarea, nu ne putem explica diferentele de inteligenta, cumintenie ~ivointa intre copiii aceleia~i familii. Fiecare vine in lumea fizica cu bagajul sau de moralitate ~i spiritualitate din vietile trecute. Ele se datoreaza varstei spiritului omenese, al gradului de evolutie. De~i am trait in mai mUltevieti, noi nu ne amintim despre aceasta. Dar, in general, noi nu ne aducem aminte nici de actuala noastra viata. Ditarea este 0 lege a divinitatii, ea se datoreaza situarii spiritului nostru in interiorul corpului eteric ~isepararillui de acesta printr-un strat izolator, atomic, foarte etan~, care nu lasa sa ajunga in con~tiinta aceste amintiri. Ele se fac cunoscute numai cand reu~im sa desprindem Eul ~icorpul astral de corpul eteric, in stare de hipnoza, cand putem comunica direct cu spiritul, cu memoria lui. Ceea ce invatam intr-o viata sun! cuno~tinte ce vor fi pastrate pentru Ye~nicie. Reincarnarea explica ~i cazurile "de herinafToditism, cand 0 femeie, prin gandurile ei, prin glasul ei mai gros, prin energia ei,

166

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

prin imbracamintea ~i liniile figurii, prin prezenta parului pe obraz, se comporta ca un barbat, ~i invers, sunt barbati care au un fizic delicat, cu pilozitate redusa, cu glas subtire, care'prin i;tuitia lor se comporta ca 0 femei. Aceasta se explica prin aceea sa reincarnarile se fac fie ca barbat, fie ca femeie. Persoanele care au teama de apa, de inaltimi, de foe, de tun~te ~i fulgere, au murit in alte vieti anterioare din aceasta cauza ~i ele pastreaza in memoria spiritului aceste amintiri. Uni'i oameni i~i reamintesc perfect de bine fapte, imprejuriiri, localit1iti ~i persoane din alta viata. Aceastii amintire polite fi provocatii sau naturala. in stare de hipnoza, spiritul recapata toate facultati1espirituale pe care Ie are atunci cand trece pragul mortii. in aceastii stare, spiritul, fiind intrebat, poate spune amintiri din viata actuala, dar ~i din vietile sale anterioare, locul unde a trait, unde a murit, cine a fost sotul sau sotia, cine au fost parintii ~i alte

precizari.

Copiii pana la ~apte ani ~i aduc aminte uneori de alte vieti, aceasta pentru ca pana la aceasta varsta corpul sau astral se gase~te in afara corpului fizic, el inglobandu-se in interiorul corpului dupa aceasta varsta. Uitarea altor vieti este 0 lege a divinitatii, altfel cunoa~terea lor ar constitui 0 piedica in evolutia noastra spirituala. Divinitatea a vrut ca la fiecare reincamare sa incepem 0 noua viata. Reincamarea este un adevar divin care iti da mai clar ca orice sentimentul etemitiitii. Daca invatatura lui Iisus s-ar fi pastrat curata, a~a cum a fost in primii doua sute de ani dupa moartea sa, anume ca spiritul omului revine mereu la viata pamanteasca, atunci omul ar deveni inai bun, mai temator de Dumnezeu, ar intelege mai bine rostul vietii.

viata-pamanteasca.

Spiritele mai evoluate i~i hotfu.asc singure destinu.l pentru 0 noua .1

Altfel se petree lucrurile cu spiritele inferioare. Ele pleaca in grup la reincamare, fiind conduse de. coruri de muzica spirituala. cade fntr-o somnolenfa, nemaifiind stapan pe vointa lui. Sosit in apropierea pamantului, fiecare spirit candidat la reincamare cstc

!
j j i I , I I
I

Apropiindu-se. e pamant, spiritul, datoritiiunui fluid magnetic, d

Dr. Aurel PODescu-Bilcesti

167

luat de ghidul sau ~iindreptat catre 0 anumita regiune a pama~tului ~i apoi spre 0 ~numita familie. Spiritele umane in spatiu nu au sex. Ele sunt ni~te sferule luminoase, formate dintr-o energie speciala. Fiecare sferula are in centrul ei un punct striilucitor, format de spiritul propriu-zis, scanteia divina spirituala, iar in jurul sau se gase~te 0 aureola fluidica, eterica care formeaza perispiritul. Spiritele sunt incarcate cu fluid electric pozitiv sau electric negativ. Spiritul in spatiu executa un fel de respiratie, de dilatare ~i contractare, astfel ele elimina fluidul uzat ~iabsorb din spatiu fluide

proaspete.

..

Spiritul care va avea in jurul sau mai mult fluid pozitiv va lua la reincarnare corp de barbat, iar spiritul cu fluid negativ va lua un corp de femeie. Pentru creatiune, momentul propice pentru unirea trupeasca il formeaza zilele din preajma .fazelor lunare ale evolutiei. Evolutia embrionului ~iapoi a rntului, precum ~ina~terease fac sub influente cosmice determinate.. Spiritul ce vine la reincarnare insotit de ghidul sau se apropie de viitorii parinti ~i stau in preajma lor. El inconjoara cu perispiritul sau corpul fizic al viitoarei mame, luand forma unei rochii, stramta sus ~i mai larga jos, adica forma u.nuitrunchi de con ce se intinde de la umeri pana la glezna, capul ramanand liber. Creierul fiind eel mai bogat in fluid electromagnetic, ar putea fi influentat de natura fluidicii venita din spatiu ~i tulburat in functionarea lui. De aceea perispiritul spiritului ce vine la reincarnare nu cuprinde ~i caput mamei, altfel mama ar avea dureri de cap ~i0 stare de nervozitate. Cand mama este mai ales tanara, spiritul ce vine la intrupare se gase~te mai aproape. De asemenea, persoanele cu ochii negri primesc ~i mai aproape fluidele electrice, prin ei se emit valuri de unde electromagnetice, din aceasta cauza daca viitoarea mama are ochii negri, spiritul va sta mai la distanta pentru ca sa nu influenteze prea puternic perispiritul ei pe calea ochilor. Acela~i fenomen se petrece ~idaca femeia este bruneta, sau are parul negru, caci parul negro dezvoltii mai muWi electricitate decat parul blond. Cea mai mica apropiere a spiritului ce vine la reincarnare este de cativa centimetri, iar cea mai mare nu depa~e~teun metru.

--~

-. - _..--

168

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

Spiritul ce vine la reincarnare trimite raze fluidice ditre corpul mamei, contribuind la formarea corpului eteric al copilului ~i la dezvoltarea corpului sau fizic. EI are inscris in memorie ceasul biologic, care pune in mi~care, la 0 anumita data a diviziunilor celulare ale embrionului, formarea diferitelor.organe ~idezvoltarea lor mai:departe. De~i spiritul viitorului copil se afla la distanta,' inconjurand corpul mamei, el ia contact cu corpul ei in trei benzi prescrise: unnl la nivelul bulbului rahidian, care se nume~te nod vital, altul la nive1nl ombilicului ~i al treilea la nivelul furculitei sternale, in regiunea glandei tiroide. Prin nodul vital se conexeaza perispiritul mamei, prin ombilic se leaga de organele bazinului unde se va dezvolta uterul mamei, iar cel din regiunea glandei tiroide are Olul aspiratiei ~i expiratiei fluidelor spatiale. Cu alte cuvinte, spiritul ce vine la reincarnare este arhitectul propriului sau corp, iar pentru aceasta are nev~ie de fluidele spatiaIe ~i de fluidele eterice ale mamei sale. De la mama aceste fluide Ie ia mai ales in timpul noptii, atunci cand spiritul mamei se afla in afara corpului fizic. De la mama spiritul ia in special fluid electric negativ, iar pe eel electric pozitiv il ia de la tata in timpul zilei, ciici ziua se absoarbe eterul universic care este electric negativ. in functie de caracterul.predominant al unuia sau al altuia dintre aceste fluide, copilul va semana fizic cu mama sau cu tata. Trebuie insa cunoscut cii spiritul intrupator mai poate lua fluide ~i de la anturajul mamei, in acest caz copilul va semana cu unul din ace~tia. Din aceasta cauZii este foarte important ca in timpul graviditatii femeia sa aiba un anturaj bun. Viitorul copil va ~o~teni acestc.caractere ~i daca sunt proaste, ~icopilul va imbraca acelea~i caractere. Dacii ziua spiritul fiu prime~te fluide venite din eter pe care Ie indreapta asupra mamei ~i acesta Ie trimite copilului din pantecele ei, noaptea spiritul mamei care se afla in afara corpului ei fizic absoarbe din spatiu fluide pe care Ie revarsa asupra perispiritului, spiritul fiu, pe care il inconjoara. Este important ca femeia gravida sa doanna in pat in directia est-vest, eu pieioarele la rasarit ~i capul la apus, pentru ca curentul cosmic are la inceput directia de la rasarit spre apus ~idupa aceea se rididi pe lJOuldintre

Dr. Aurel PODescu-Balcesti

169

meridiane spre nord. Cu alte cuvinte, curentul cosmic trebuie sa patrunda prin picioare ~i sa iasa prin cap, ~a de altfel cum se inmmpla cu retragerea spiritului din corp in actul mOI1ii,dind incepe sa se retraga de la picioare ~i piirase~te corpul fizic prin cre~tetul capului. in momentul na~terii, persoanele care asistii na~terea nu trebuie sa se atle la picioarele mamei, ci de partea capului ei, adica in partea de apus a camerei, ca sa nu se interpuna intre corpul copilului ce urmeaza a fi expulzat ~icurentul cosmic ce vine din tiisarit. 0 datii cu curentul cosmic, mai patrund ~i tluidul solar ~i eel planetar, cu alte cuvinte spiritul prime~te trei feluri de tluide: eel cosmic din sfera divina, eel solar ~i eel planetar sau

terestian.

Spiritul copilului se leaga de corpul sau fizic la nivelul bulbului rahidian, centrul vital al organismului, eel ce determina actul respiratiei ~i al circulatiei. Caracterele copilului depind de felul acestor tluide p~ care Ie prime~te la na~tere, ele fiind diferite de la o zi la aIta, conform situatiei a~trilor pe bolta cereasca. Spiritul ~iperispiritul copilului se situeaza in afara corpului sau fizic pana la varsta de ~apte ani, numai dupa aceea el patrunde in interiorul corpului sau fizic, devenind din exterior, interior. Oevenind interior, mentine legatura cu lumea inconjuratoare prin cele cinci organe de simt: vaz, auz, gust, miros ~i tacti!. A~ase explica de ce amintirea naturala a aItor vieti anterioare se intalne~te mai ales la copiii pana la ~apte ani. Aceasta se datoreaza faptului ca spiritul sau, atlandu-se in afara corpului eteric, poate sa-~i exteriorizeze amintirile. Este 0 situatie similara cu hipnoza, cand se obtine tocmai aceastii exteriorizare a spiritului inconjuriitor de perispiritul sau. Spiritul copilului este in permanenta asistat de un spirit mai evoluat, care este ghidul sau. in afara de acesta, in momentul intruparii, mai este ajutat de un alt spirit mult mai evoluat, numit mesager intrupator, care ~re in sarcina intruparea mai multor spirite ce i-au fost repartizate. Rolul sau este de a alimenta cu tluide cosmice viitoarele spirite ce se vor reincama - pentru fiecare spirit cantitatea ~i calitatea de tluide corespunzatoare destinului fiecarui spirit. Aceasta opera este supravegheatii de un alt spirit ~i mai

170
.

SPIRIT SI SUFLET

REiNCARNAREA

evoluat, care este spiritul dreptatii. Spiritul mesager are rolul dete!l11inantin executarea ordinului dat de divinitate destinului fiecllruia dintre noi. In ceea ce prive~te echilibrul dintre sexe, acesta este determinat de s'piritele din lumea ingerilor, care au misiunea de a tine ordinea din univers, fie in dindul animalelor, fie la om. Caracterul copilului fiind dat de cele trei fluide: cosmic, solar ~i planetar, este foarte importanta configuratia boltei cere~ti in momentul na~terii, adica ce planeta se afla la meridianul locului unde are loc na~terea, caci fiecare planeta va imprima copilului 0 anumita calitate. Planeta Marte va determina un caracter hotarat, mai dur, planeta Venus un caracter mai sensibil, un corp armonios, placut, un sentimental ~i a~amai departe. Are rol nu numai planeta de la meridianul locului de na~tere, dar ,~i meridianul vecin cu acesta. Reincamarile au loc pe toate planetele ~i sistemele solare din . cele patru universuri. Pamantul este de 1.300.000 de ori mai mic decat Soarele, Soareleeste de 474.000.000de ori Qlaimic decat steauaAntares, dar cate stele sunt in univers, iar divinitatea a creat patru universuri care, privite din centrul sferei divine, sunt a~ezate sub fomla de cruce. Poate aici i~i are semnificatia semnul crucii in care Iisus . Hristos ne-a invatat sa ne rugam lui Dumnezeu. ~coala planetei noastre este 0 clipa fata de ~coala ce 0 yom face in etemitate, ea este de douazeci ~i ~asede mii de ani, adica timpul dit'.va trebui sistemului nostru ~olar pentru a f?ce 0 mi~care de revolutie completii, adica de la un punct vemalla altul in mi~carea lui in spirala prin care se deplaseaza in alt loc din spatiu. Problema reincamarii este privita diferit in lume in raport cu credintele religioase ale popoarelor. Daca in Extremul Orient aceasta credinta este bine reprezentata, in Occident nu este la fel de bine crezuta. In Nou/ Testament a existat pana in anul 553, referirea la reincamare. Era prevazut. ca Iisus Hristos ar fi fost reincamarea profetului Ilie, care a trait cu noua secole inaintea lui Iisus. Origene, unul dintre cei mai de seama intemeietori ail cre~tinismului, in doctrina sa vorbe~te despre reincarnare. Dupa i i ~

- -

Dr. Aurel Pooescu-Bilcesti

171

moartea lui Origene, s-au dezvoltat doua conceptii referitoare la lisus Hristos, unii sustinand ca Iisus a reprezentat omul-Dumnezeu in aceea~ipersoana; pentru altii, Dumnezeu ~iomlIl reunesc in Iisus doua persoane. Origene a sustinut ca Iisus a posedat 0 'singura natura - doctrina numita monophysita. Aceasta doctrina era combatuta de diophysiti care suslineau ca Iisus a reprezentat 0 dubla natura. Impiiratul Iustinian, dorind sa tran~eze.aceasia disputa, ~i-a insu~it cea de-a doua doctrina, condamnand ca eretica doctrina lui Origene, astfel a fost ~tearsa din Naul Testamentreferirea la reincamare. Imparatul Iustinian, reprezentantul capului bisericii din Imperiul Roman de Riisarit, a reu~it in urma Conciliului Ecumenic de la Constantin~poldin anul 553 sa califice eretica concepti a reincamarii, printr-un vot, trei contra doL Papa de la Roma, reprezentand capul bisericii din Imperiul Roman de Apus, Virgil I, a refuzat sa semneze acest act, pentru acest motiv el a fost sechestrat timp de ~ase luni la Constantinopol, fiind obligat in cele din unna sa semneze actul. La reincamare fac i'eferire ~idocumentele de la Marea Moarta unde este descrisa viata religioasa ~i cultural-politica a comunitatii evreie~ti din perioada apropiata existentei lui Iisus. Dar care a fost motivul atat de intemeiat care a dcterminat respingerea credintei in reincamare? Acesta este un motiv politic ~i s-a adoptat pentru a intari autoritatea cIerului bisericesc ~isupunerii credincio~iIor fata de biserica, in ideea ca omul are 0 singura viatii pamanteasca pe care trebuie sa 0 traiasca cat mai supus dogmelor biserice~ti, ::aci alta posibilitate de indreptare a pacatelor sale nu mai exista. Diferentele dintre evolutia vietii oamenilor pe pamant sunt enorme, uneori chiar scandaloase. De ce unii au 0 existenta tara suferinte, iar altii traiesc numai in suferinte, de ce unii copii mor la varste foarte mici, de ce altii se nasc marti, de ce exista atatia handicapati fizic sau moral? Daca exista un Dumnezeu bun, de ce mi este bun pentru toti? . Desigur, are importanfa faptul ca un copil se na~temtr-o anumWi zona geografica, dadi se na~te intr-un trib primitiv din Africa sau

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

intr-.o tara civilizata din Europa. Dar cum se explica reincarnarea unui. om intr-un mediu primitiv? In toata lumea este evidenta inegalitatea dintre oameni. Atunci este reala afirmatiaca toti oamenii se nasc egali? Unde sunt dreptatea ~i dragostea lui Dumnezeu fata de oameni? Toate aceste intrebari i~i au raspunsul cuvenit in doctrina reincarnarii. Neadmitand aceasta ipoteza, nu putem sub nici 0 forma explica aceste diferente enorme, uneori revoItatoare, intre cei ce duc 0 existenfa fericita ~ialtii care traiesc in cele mai mari s':lferinte. Privind lucrurile prin aceasta conceptie despre lume, ne apare lipsita de sens ideea de a crede ca 0 viata absolut noua incepe 0 data cu na~terea ~ia considera ca un nou-nascut este un inocent. Reincarnarea, de~i nu este acceptata de religia cre~tina, este sustinuta de religiile budista, brahmanista ~ijainista, care considera viata pamanteasca un episod trecator din lunga existenta a spiritului, care este supus unui ciclu continuu de reincarnari. Existenta noastra se desfii~oara aici pe pamant in conditii mai bune sau mai rele, in functie de modul de viata pe care I-am trait in alte vieti anterioare. Exista 0 lege a destinului nostru care in mod 'implacabil determina viata noastra. In Antichitate, unele popoare credeau in reincarnare; astfelluliu Cez~r scrie despre galezi ca ace~tia considerau sufletul nemuritor, iar n~oarteaca 0 trecere intr-o alta fonna de viata. o seama de scriitori au scris despre reincarnare: Paracelsus, Giordano Bruno, Edmond Rostand, Goethe, Schiller, Lamartine, Victor Hugo, Balzac, Flallbert ~i altii. Cardinalul Mercier (1851-1926), prelat belgian, a sus'tinut teza reincarnarii, de asemenea ~icardinalul Daniel (1905-1974). Se gasesc persoane, mai ales in randul copiilor, care i~i amintesc ultima lor reincarnare; ei dau detalii asupra membrilor familiei din acea existenta, a localitatii unde au trait ~imodul cum au murit. Cel mai cunoscut autor din timpurile noastre care a studiat mult fenomenul reincamarii este americanul Ian Stevenson de la Universitatea din Virginia, care a descris mii de cazuri cand copii i~i reamintesc viata lor anterioara ~i, verificand datele relatate de ace~tia, a constatat ca sunt exacte.

-- -

Dr. AureI Ponescu-Biilcesti

173

Un alt american, Edgar Cayce, in transa, este capabil sa p~a diagnostice medicale exacte ~i sa indice tratamente medicale adecvate la mii de kilometri distanta de pacientii siii..Prietenilordin anturajul sau el Ie descrie diferite defecte organice din existenta actuala ~i de asemenea comportarea lor din altevieti anterioare. Negasind confirmarea acestei idei in Biblie ~i nedorind o' confruntare cu religia cre~tin~,Edgar Cayce a refuzat mult timp sa admita reincarnarea. Oar in transa el furnizeaza date despre aceste vieti, explidind anumite boli actuale drept consecinte ale unor vieti anterioare, cum ar fi: fobiile, anxietatile ~i perversiunile sexuale, frica de apa, de foe, de arme, claustrofobia, care ar fi amintiri ale unor decese care au survenit din aceste cauze in alte vieti. Toate spiritele noastre sunt pornite din sfera divina de iradiere a lui Dumnezeu. Originea noastrii spirituala este intr-unul din . subdiviziunile planului spiritual etern. Evolutia spiritului dupa moarte pe un plan situat deasupra locului sau, nu este posibila dedit dupa ce acesta are 0 evolutie ce se deruleaza mai jos de planul din care el a plecat. Trecerea spiritului de pe un plan pe altul nu este posibila dedit dupa ce i~i perfectioneaza structura sa energetica, iar aceastaperfectionare nu se poate. face dedit in conditiile unei existente pamante~ti, supus numetoaselor suferinte fizice ~imorale. Reincarnarea este supusa celor trei legi fundamentale cosmice, care sunt: legea atractiei afinitatilor, legea cauzei ~i efectului ~i l~gea suferintei. Spiritul se reincameaza in familia, in societatea ~i epoca care ii confera conditii pentru 0 noua evolutie. Dupa' moarte, spiritul este atras ciitre locul care corespunde adevaratei sale personalitati, care nu mai este identic cu eel pe care
.

il avea in viafa pamanteasca.

sufermtel.

Fiecare spirit are 0 anumita cantitate ~i calitate de energie, 0 anumita vibratie care ii confera 0 anu~ita structurare ~icare face sa fie atras ca un magnet de subplanul spiritual corespunzator lui. Legea cauzei ~i efecrului intervine in momentul reincamarii spiri~lu~ conform destinului siiu, fiind striins legatii de legea

174

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

'Cei ce nu cred dedit intr-o viata Pamanteasca, fiind legati de , , pHicerile~i bucuriile lumii pamante~ti, se vor situa dupa moarte pe un plan spiritual cat mai apropiat pamantului. Trimiterea lor la reincarnare se face de catre spiritele superioare, care au dorin!a de a Ie ajuta sa evolueze, programandu-le 0 via!a cu mai multa sau mai pu!ina suferinta, in raport cu ac!iunile morale pe care ace~tia Ie-au trait in via!a pamanteasca. Cunoscand aceasta lege, printr-o viata morala sub ac!iunea voin!ei noastre ne programam singun 0 via!a mai buna viitoare. Legea karmei este un mijloc de a restabili armonia cereasca. Tot ceea ce facem rau altora se va rasfrange asupra noastra, mai tarziu. In alte viet1viitoare yom culege ceea ce semaniim in actuala via!a. Aceasta este 0 admirabila lege educativa pe care a lasat-o divinitatea. Cunoscand aceste legi; creatorul ne-a dat posibilitatea sa discernem asupra consecin!elor faptelor noastre. Astfel, noi suntem artizanii ~i stapanii destinului nostru. Actiunea eelor trei le.gi cosmice ale reincarnarii determinii alegerea viitorilor parinti. Un spirit din spatiu se va simti atras de 0 persoana mama, in special, care g~nde~teca ~iel. Astfel, un coleric va fi atrasde un coleric, un despotic de catre un despotic, un pacifist de catre un pacifist etc. Ac~asta nu inseamna ca spiritul este ereditar, ca el se transinite de la piirintila copii, dici la reincarnare in trupul viitorului nou-nascut vine un spirit liber din spatiu. Nu exista deci ereditate spirituala, atragerea lui la reincamare este determinatii de spiritul mamei in special, al tatalui sau al altor persoane din anturajul mamei. Nu exista 0 inviere a corpului fizic. In aceasta idee nici religia cre~tina nu este explicata, de~i cunoa~te foarte bine acest fenomen. Nu corpul de carne al lui Iisus Hristos a inviat, aceasta a fost dematerializatprin putere spiritualii, el reaparand in corpul spiritual ca fantoma incomplet materializata la inceput, in prima aparitie, cand i s-a aratat Mariei Magdalena ~icand i-a spus sa nu-Iatinga ca nu s-a inaltat la Tatal.Se cuno~te ca atingereaunei fantome incomplet materializate poate produce dispari!ia acesteia ~i mari suferinte. Mai tarziu Iisus s-a aratat complet materializat, dind a stat in mijlocuJ apostoJilor, dar niciodata nu a aparut eu ehipul sau ce-l
avea inainte de momie. Apostolii I-au reeunoscut dupa glas ~i dupa

Dr.Aurel P0l!escu-Bilcesti

175

felul cum le-a vorbit. Na~terea lui Iisus Hristos s-a predus prin reincamarea unui spirit foarte evoluat trimis pe pamant pentru a arata IUffiiiputerea spirituala a lui Dumnezeu. Unii autori sustin ideea ca pentru a se perfectiona in tainele puterii spirituale intre varsta de doisprezece ~i treizeci de ani lisus ar fi stat in manastirile din Tibet unde s-ar fi gasit ~i celula sa pe care era scris numele sau de evreu, losua.
.

Tot acolo .~i-arfi dezvoltatmediumnitatea~i loan Botezatorul.

Puterea spirituala a lui Iisus fiind foarte mare, a putut face dematerilizarea corpului sau fizic ~i rematerializarea ca fantoma in prezenta mai multor oameni. Materializiiri ~i dematerializari prin spirit se fac ~i in zilele noastre de mediumi de materializare, dar puterea spirituala fiind mai mica, acestea se fac in cercuri mai mici de oameni, iar pentru realizarea materializarilor au nevoie de corpul eteric al mediumului, din care consuma atat cat cantare~te fantoma. Iisus s-a materializat folosind corpul eteric universal. Trebuie din nou sa constatam ca nu toti mortii din morminte vor invia cand ace~tia vor fi judecati, caci din corpul lor fizic nu mai ramane nimic. Spiritele lor ~unt celejudecate pentru faptele ce Ie-au rncut in existenta lor pamanteasca. In lumea astrala, ace~tia nu au corp de came, cum gre~it s-a putea intelege, caci corpul lor este un corp al gandirilor, al imagipatiilor.
.

Reincamareanu trebuie confundatacu metempsihoza.Teoria

r
I

metempsihozei crede in posibilitatea transmigratiei spiritului de la un om la animal, a unei maimute sau chiar in a unei insecte. Aceasta credinta exista in religia brahmanica. De asemenea, 0 mai giisim la unele tribUridin Afiica, care cred ca spiritul poate transmigra intr-un corp de animal'Sau de planta. Reincamarea-spiritului uman intr-un animal este incompatibila cu legile creatiei, deci acestea nu permit "evolutia" spiritului de la superior la inferior. 0 singura data se poate intampla ca un spirit al unui animal sa se reincameze intr-un spirit de om primitiv. Legea divinii nu permite 0 involufie spiritualii,el trebuie sii evolueze spre per!ectiune. Evolut!a spiritului uman pe pamant nu are un inceput 0 data cu na~terea, Cl este 0 continuare a evolutiei Iui, caci spiritul

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

uman nu se fonneaza nici in momentul fecundatiei, nici la nW}tere, el tjind fonnat cu mult timp inainte ~i venind la reincamare dupa multe alte reincarnari pe care le-a rncut. .jn viata pamanteasca nu se gasesc doi oameni care sa parcurga acela~i drum pentru evolutia lor spirituala. Programul vietii exista deja bine conturatinainte de nW}tere. de ce oamenii nu-~;amintesc Dar de alte vieti anterioare? Aceasta este tot 0 lege a divinitatii, caci 0 noua viata Ie da ~ansa, confonn destinului lor, sa-~i indrepte gre~elile din aIte vieti. Altfel, daca ~i-ar cunoa~te exact existenta sa anterioara, nu ar fi decat un spectator pasiv in noua sa viata pamanteasca. Aceasta uitare este absolut indispensabila pentru a asigura evolutia intr-o noua existenta de viata. Dar omul uita chiar amintirile din actuala viata, cu atat mai muIt cele, din vietile anterioare. Daca se hipnotizeaza un om ~i II 'intrebam ce 'i~iaminte~te din viata lui la 0 data de zece-douazeci de ani in unna, el descrie cu lux de amanunte toate evenimentele respective, descrieri pe care Ie face sub fonna de imagini care II reprezinta pe el, privindu-se din afara ~i de la distanta. EI descrie toate evenimentele pe care le-a cunoscut la acea data, de ordin social, istoric, politic, anturajul sau ~i activitatea sa. Toate aceste inregistrari ale evenimentelor sale sunt a~ezate pe etape precise, W}a cum ele s-au desta~urat, ca''intr-uncalculator electronic. Altfel spus, ace.astamemorie este seriatii pe zile, luni sau ani. Trebuie scmisa diIi memorie fi~arespectiva pentru ca sa-~iaminteasca evenimentele respective. 'Dad ,;ontinuam su.b :tare d~ hipnoza sii-I regresam 'in timp, ajungem la toate etapele vietii pe care ~i Ie exprima prin vocea corespunzatoare varstei respective ~iprin cuvintele corespunzatoare acelei perioade. Daca continuam sa-I regresam 11ducem in alte vieti, el are, de asemenea, descrise numele lui de atunci, parintii sai, locul unde a trait ~i, foarte important, daca in acea viata traie~te de exemplu in Gennania, vorbe~te 'in limba gennana, dad traie~te in Franta vorbe~te' in limba franceza etc:, de~i 'in actuala viata nu cunoa~te aceste lirnbi. Este posibiI ca in regresiile ill timp sa gasim spiritul in stare de spirit liber in 'Iumea actualii i in aceasta st'lre ne descrie cum se prezintii el i alte spirite din planul astralreipectiv. - -

Dr. Aurel Pooescu-Bilcesti

177

in regresiile din alte vieti pamante~ti, putem sa-l giisim intrupat ca barbat sau ca femeie, vorbind cu voce de barbat sau cu voce de femeie. Nu exista doi oameni, din toti cati traiesc pe pamant, care sa urmeze acel~i drum spiritual, pentru ca nu exista 0 asemanare in datele Jor karmice. Fiecare om urmeaza propriul sau destin, propria lui dezvoltare spirituala ~i din aceasta cauza experienta unui:i nu constituie un profit spiritual pentru altul. Daca spiritul nu se transmite ereditar de la parinti la copil, exista totu~iposibilitatea de a influenta natura viitorului spirit. Acest rol it are predominant mama, penthl ca ea poate atrage un spirit mai evoluat, daca viata ei este morala, daca in anturajul ei, mai al~s in perioada dind este gravidii, se inconjoara de oameni morali ~i credincio~i. Aceasta pentru ca, potrivit legii spirituale a atractiei afinitatiloi-, viitorul spirit ce se va intrupa in corpul ei va fi asemanator caracterului ei sau eelor din anturajul ei: sot, frati sau prieteni. Rolul determinant al mamei este, de asemenea, ~i in formarea corpului eteric al copilului, pentru ca acesta se formeaza din corpul eteric al mamei, deci din structura energetica a acesteia care la randu-i formeazii corpul fizic. Acest fapt e,:a cunoscut de veehii evrei ~i din aeeasta cauza un evreu se considera de nationalitate ebraica numai dupa mama, ~i nu dupa tata, cu alte euvinte nu este considerat un evreu eel ee are tata evreu ~i mama neevreica ~i este considerat evreu daear mama este evreica iar tatal sau de alta nationalitate. Referitor la intreruperea voluntara a cursului normal al sarcinii, aceasta reprezinta 0 inealcare a legilor divine, caci se inlatura posibilitateareincamarii unui nou spirit ce ar putea sa evolueze mtr-o noua viata pamant~ascii,or scopul vietii este unul singur, acela de a asigura conditiile de evolutie ale unui nou spirit. Daca intrerupem sarcina in primele trei luni ale acesteia sau mai tarziu, din acest punet de vedere este lipsit de importanta, caci, oricum, ~i In primul caz ~i.In altul, este Inlaturata posibilitatea relncamiirii spiritului. Singura Intrebare la care se cauta un raspuns este aceea de a ~ti In care eventualitate se poate considera 0 crima.
- ---

178

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

Raspunsul este corelat de parerile in care se considera di spiritul se rei.ncarneaza in corpul fizic al copihilui. Pentru cei ce considera .. acest moment catre mijlocul sarcinii sau la sfiir:?itulsarcinii, 0 data Ct]na:?terea,intreruperea ei in primeIe trei luni nu ar fi considerata o crima. Filozofia orientala considera ca spiritul ce vine la reincarnare se afla .in exteriorul corpului mamei, undeva.in jurul abdomenului ei, de unde coordoneaza formarea corpului eteric :?ia corpului fizic al copilului. EI se va.introduce in corpul copilului in momentul na~terii, cand patrunde venind din directia de rasarit, motiv pentru care se considera a nu se interpune nici un obiect sau persoana intre regiunea vulvara a gravidei :?i partea dinspre rasarit a salii de na:?teresau a incaperii unde are loc na:?terea. 'Cei ce considera ca spiritul s-ar integra in corpul copilului dupa luna a treia a vietii intrauterine fac 0 corelatie intre formarea sangelui :?iinceputul batailor inimii, care au loc in acest moment al sarcinii :?icare ar fi determinate de actiunea spiritului. Reincarnarea ar explica :?ifenomenul cunoscut sub numele de deja vu (deja viizut). Aceasta stare a fost cunoscurn de poeti :?i scriitori ca Lamartine, Dickens, Walter Scott sau Toistoi, descriindu-Ie in operele lor. .Aceasta denumire a fenomenului deja vu a fost introdusa de cetcetatorul francez Arnaud in anul 1896 pentru a-I deosebi de sentimentul de premonitie sau de reminiscente. . Psihanali:?ti, psihoiogi ~j biologi au mcut cercetari :?tiintifice pentru a gasi 0 explicatie fenomenului in ideea descoperirii unei perturbatii in functionarea normala a creierului. Astfel s-a considerat ca 0 consecinta a transmiterii informatiei intre cele doua emisfere cerebrale sau unei vaso-constrictii cerebrale. Altii au cautat cauza intr-un ~oc emotional, unei oboseli, folosirii anumitor medicamente, stresului, unor boli, epilepsii sau schizofrenii. Dar halucinatiile; perturbatiile de perceptie sau de memorie ca i aUe tu!buriiri psihice nu explicii fenomenul deja vu, ~tiinta gasindu-se aici in fata unei mari enigme. Explicatia recunoa~terii unei 10calitati cu toate detaliile ei, a unei locuinte ce sunt vizitate pentru prima oarii,

Dr.Aurel Popescu-Balce~ti

179

uneori anticipand chiar ~i detaliile ce urmeaza a fi vazute, 0 poate da numai daca admitem reincarnarea. Aceasta inseamna ca in alte vieti spiritul a trait prin aceste localitati, iar in actuala viata este

amintireaacelei vieti.

in general, amintirea unei alte vieti nu se poate face datorita unui strat izolator foarte etan~; format din elemente subatomice, ce separa corpul astral .de corpul eteric ~i care face sa nu se, exteriorizeze in corpul eteric, deci in creier, aceste amintiri in stare de veghe. Cu toate acestea, sunt citate nenumarate cazuri de copii, in special, care i~i aduc aminte de trairi in alte vieti. Fiind transportati in acele localitati in care ei spun ca ar fi trait, ei au recunoscut cu mare exactitate casa in care au trait, intamplandu-se chiar ca sa-~i recunoasca ~i parintii care se aflau in viata. in aceasta situatie, reincarnarea s-a rncut intr-un interval scurt de timp dupa moartea lor. Teoria reincarcarii, cu legile care 0 guverneaza, contravine cu desavar~ire teoriei rasismului. Sunt cunoscute din istorie diverse epoci cand regimuri dictatoriale, rasiste, au exterminat milioane de oameni considerati ca rase inferioare. Spiritul liber din lumea astrala vine la reincarnare intr-un corp fizic, netinand cont de rasa sau localitatea in care va veni. EI nu este ereditar, nu se transmite de la parinti la copi1.Astfel un spirit al unui european sc poate reincarna intr-un copilnegru din Africa, intr-un ,... indian din America sau intr-un chinez din Asia. lata de ce trebuie sa luptam impotriva teoriilor rasiste. Amintiti-va chiar numai de cele :?asemilioane de evrei morti prin gazare ~i ar~i in cuptoarele lagarelor de exterminare naziste in timpul regimului hitlerist din Germania. Spiritul nu se transmite ereditar, numai corpul fizic se transmite prin codul genetic in mod ereditar. Spiritul unui negru poate fi mult mai evoluat decat al unui alb european sau american. Aceea~iproblema se pune cand e vorba de eugenie, adlca actiunea de a opri prin diverse metode na~terile la unele categorii de oameni, pe considerentul ca ar fi rase inferioare

'180

SPIRIT I SUFLET - REjNCARNAREA

sau di ar fi handicapati fizic. Aceasta eugenie s-a realizat prin diverse metode de sterilitate aplicate barbatilor prin castrare sau ligatura de canale deferente, sau prin. sterilitate femeilor, prin extirparea ovarelor sau sc1erozarealor, prin tratament cu raze X. Dadi spiritul nu se transmite ereditar, ce rost au toate aceste metode care nu numai di se opun anumitor drepturi ale omului, dar se opun insa~i scopului vietiicare este unul singur, acela de a procrea, de a da astfel posibilitatea altor spirite sa vina la reincarnare? Dupa fiecare viata pamanteasca, 0 data cu moartea fizica, spiritul desprins de corpul fizic este atras spi-e planul spiritual corespunzator vibratiei de energie pe care 0 are. El nu se poate localiza decat in zona spiritelor asemanatoare lui, conform legii atractiei afinitatilor. Dupa fiecare viata pamanteasca, spiritul este judecat de spirite superioare ~idupa un timp retrimis la reincarnare pentru corectarea gre~elilor lui, conform legii karmice. Cu cat un spirit este mai putin evoluat, cu atat este trimis mai repede la reincarnare. Exista ~iposibilitatea pentru spiritele superioare de a-~i alege singure noul mod de viata intr-o viitoare reincarnare. Este legea liberului arbitru, dar care se supune obligatoriu legii divine a . suferintei, adica intr-o noua existenta pamanteasca trebuie supus unor:suferinte,caci numai ~a spiritulpoate trece pe 0 treapta spirituaHi mai evoluaHi. Bste interesanta relatarea de regresie in timp povestita de Paul Liekens in cartea sa Refncarnarea. sensul existentei ~i al vietii. Este vorba chiar de regresie in timp a autorului cartii care a fo~t facuta cu ajutorul unui psiholog american, Lynn Buess, care facea regresia nu prin hipnoza, ci printr-o metoda speciala care se folosea de acupunctura. Experienta s-a facut in anul 1981. Astfel, este de retinut din vietile traite de autor cea de soldat roman care a asistat la judecarea lui Iisus de catre Pontius Pilatus. lntrebarea fireasca se pune cum de prin acupunctura se poate regresa in timp spiritul unui om? Aceasta este in stransa legaiura eu circulatia copului eteric in organism ~i cu absorbtia aeestuia la nivelul centrului de absorbtie eterica situat in cre~tetul capului, care, atunci cand are in actiune toate paletele sale, permite desprinderea corpului astral de corpul fizic. --

Dr. Aurel Pooescu-BiHcesti

181

Doctorul Bayer a descoperitcopii nascuti cu semne ale unor presupuse rani dobandite intr-o alta viata anterioara. Guy Lyon Phiyfair consemneaza un caz in Brazilia. Este cazul fetitei Karen niiscutiiin 1953 la Sao Paolo. Inca inainte de na~terea ei, se ~tia ca aceasta fetita trebuie sa fie reincarnarea unei surori a bunicii sale Clara, care a fost ucisa in 1941 in timpul unui bombardament asupra Vienei. Cu putin timp. inainte de a se na~te fetita, bunica sa a vazat imaginea surorii sale, Clara, care ii spunea: sa nU-Jifaci griji pentru mama, copilul este in viata ~ise va na~tepe 9 septembrie, va fi 0 feti!a ~.iaceasta fata voLfi eu, ieincarnatii. Fetita s-a nascut pe II septembrie, cu cateva zile intarziere fata de data normala, ~i ea prezenta doua cicatrice ro~ii, un? pe partea stanga a parietalului ~i alta in dreptql gatului. Aceste::l coincideau cu ranile primite de Clara in timpul bombardanel1tu""l. Un alt caz descris de lar .)~.c"~'\son: n copil indian in varsta de u trei ani ~ijumatate, pe num:~!.~au de Jasbir Lal Jat, aparent mort de s variola, a reinviat cateva ore mai tarziu, cu 0 personalitate cu totul noua. Strainul reincarnat in trupul copilului s-a identificat singur ca un barbat dintr-un sat invecinat, mort in urma consumului de dulciuri otravite. S-a produs in acest caz un transfer integral de personalitate dintr-un corp in altul. Biirbatul i~i daduse sufletul exact in pcrioada cand copilul se afla in agonia moqii. Cazurile de posesie demonidi sunt cunoscute inca din Noul Testament, pe care lisus le-a vindecat prin deblocare psihica. Xenoglosia, vorbirea unei limbi pe care persoana nu a invatat-o in actuala viata, este de asemenea 0 dovada a reincarnarii. Un asemen~a caz este cunoscut de Richet, avand ca subiect pe Laura Edmonds. . . Reincarnarea este necesara vietii spirituale a~acum moartea este . necesara vietii fizice. Revenind. la explicatia fenomenului deja vu, unii autori it considera ca 0 inregistrare incon~tienta a unor informatii sau imagini intr-un context spatio-temporal. Tot pentru acest fenomen s-au mai incercat $iaIte expIicatii: - ipoteza memoriei genetice, adica posibilitatea transmiterii ~

unor amintiri apartinand persoan~lor din acela~i arb ore genealugic;

182
~

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA ipoteza memoriei psihice a materiei, a electronului(Jean

Charon), capabila sa inregistreze printr-un mecanism asemiiniitor calculatoruluielectronic infonnatia evenimentelorla care ar participa. Aceasta este teoria reincarniirii Eului, a spiritului intr-o noua viatii. Referitor la reincarnare, dupii Kardec, procesul presupune unnatoarele puncte de vedere: - procesul reincarnarii ar incepe in momentul conceptiei ~ieste finalizat in momentul n~terii. Intervalul de timp dintre moarte ~i reincarnare este variabil. Amintirile din alte vieti pot apiirea in copiliirie, dar mai tarziu dispar; - cunceptia metafizidi fiU anuleazii teoria erediHitii genetice, caci reincarnarea explicii numai geneza trasiiturilor spirituale; - in raport cu evolutia lui, spiritul se na~te intr-o familie inapoiaUi~i invers; - nici 0 viata pamanteasca nu este atat de perfectii sa nu mai aiba nevoie de 0 noua reincarnare; .- spiritele care se reincarnareazii dupa morti violente au amintiri;mai puternice din viata anterioara. Spir!tul este acela care detenninii ~i dedublarile de persoane. Exemplu de dedublare: medicul scotian Pote a apiirut intr-un vas pc Nil maiorul lui Tudor Pole care era bolnav; el traia in Scotia ~i a apiirut instantaneu pe acest vas. In situatii critice, spiritul emite semnale incon~tiente de. tipul S.O.S. care se intercepteaza de orice persoana umana pregatira pentru a-I receptiona. Fenomenul de extracorporalitate se manifesta de obicei spontan, dar poate fi supus ~icontrolului voluntar. Aceste fenoh1~nese explicii prin desprinder~a corpului astral 1jicaUitori:.t lui la mari distante. Aceste fenomene au fost cercetate in 1973 je dr. Karlis Osis ~i Janet Lee Mithle, avand ca subiect pe. pictorul logo Swann, acesta reu~ind sa descrie obiecte situate in afara vederii flzice. EI a reu~it sa descrie imaginile lui Jupiter ~i Mercur

confinnatede recentelemisiunispatialeN.~.S.A.

In cartea lui Mon Roe Voiaj in afara corpului, el relateazii aspecte ale desprinderii corpului astral, incepand cu anul 1950. Aeesta dcserie trei zone ale existentei: zona 10caHiI corespunde lu~ii reale fizice, este 0 zona in
care corpul astraJ intampinii dificuJtati a-I striibate, deci se face eu efort mare;

"

'.

--- _.----

Dr.Aurel Popescu-Bilcestt

183

- zona locala II este un mediu imaterial in care timpul ~ilegile mi~carii i~i pierd semnificatia obi~nuita, este mediul corpurilor astrale, in care acestea se mi~ca in timpul somnului, in timpul

drogariisau dupamoarte; , ~ zona localaIII este corespunzatoare unui mediuantimaterial

allumii noastre, in care se conserva trecutul ~iviitorullumii noastre. In laboratorul sau din Virginia, cu ajutorul unui aparat sofisticat, el a gasit 0 metoda ~tiintifica pentru a ie~i din corp. Candidatul la un voiaj astral este inchis intr-o camera intunecata ~i insonorizata, culcat pe 0 saltea plina cu apa, cu receptoare la urechi ~i electrozi la cap ~ipicioare pentru controlul activitatii cerebrale. Dupa emisia unor sunete relaxante, generand creierului productia de unde alfa, cand pacientul este pe cale de a adormi, se schimba brusc registrul sonor, care devine aproape imperceptibil. EI reprezinta interferenta a doua sunete cu frecvente joase, intre care exista 0 diferenta de 4 hertzi. Efectul este di, in timp ce corpul fizic ramane destins, aparent adormit, corpul astral se deta~eaza ~iincepe calatoria astrala. Acestei experiente i s-a supus ~icelebrapsihiatriiElisabeth Kubler Ross, cercetatoare a universului psihic al muribunzilor, consolidandu-~i credinta in nemurire. Aceastacalatorie astrala are un efect benefic asupra corpului fizic, diruia ii mare~tevitalitatea, ~i asupra activitiitii psihice: 0 tonificare a optimismului ~i0 scadere a temerii de moarte, in apropierea mortii, cand electrocardiograma ~i electroencefalograma inregistreaza linia zero, corpul astral al acestora aude ~ivede tot ce se intampla in apropierea corpului fizic sau calatorind in diferite locuri, fiind in masura sa relateze dupa reanimare exact tot ce s-a petrecut acolo. Este foarte interesant de ~tiut ca ceea ce' aud nu este, de fapt, vorbirea curenta, ci captarea gandurilor, ideilor pe care Ie explica vorbirea. Pericolele de decorporalitate sunt in momentul de deta~are a corpului astral, cand in corpul fizic se poate introduce .un alt spirit. Este fenomenul de posesie care explidi aparitia diferitelor tulburiiri psihice. Cand se intarzie intoarcerea din astral a spiritului, se poate produce 0 semi-moarte a corpului fizic, el mentinandu-se doar prin

I
L-

184

SPIRIT SI SUFLET

- REINCARNAREA

"coarda de argint" in legatura cu corpul fizic. Cand se rope ~i acest "cordon de argint", se produce moartea. Spiritele din spatiu pot comunica in timpul vis1Jluicu spiritele intrupate. lata un exemplu: fermierul '.J.E Chaffin din Carolina de nord, in 1905, ~i-a lasat intreaga avere printr-un testament celui deal treilea fiu al sau, dar inainte de moarte ~i-amodificat testamentul, in secret, ascunzandu-l intr-o Biblie veche, la capitolul 27, dupa care a pus in buzunarul mantalei sale un bilet in care scria "Cite~te capitolul27 din Geneza in Biblia cea veche". La trei ani dupa moartea tatalui, al doilea fiu I-a visat spunandu-i: "Vel gasi testamentul in buzunarul intern al mantalei mele", astfel situatia mo~tenirii a fost restabilita. Omul este trimis la reincarnare pentru purificarea spiritului sau. in ~eest sens, datoria de frunte a omului este aceea de a fi in pennanenta con~tient de faptul eft el se inrude~te trup ~i suflet cu toat~lucrurile dinjurullui. Trebuie sa intelegem unitatea de substantii a lumii eu spiritul omului. EI trebuie sa cunoasca cuprinsul fiintei lui, locullui in nemarginire. "Cand omul se desface de atingerea cu infinitul ~i eauta in sine insu~i hrana ~i tamiiduirea, atunci cade in nebunie, se sta~ie in zdrente ~i i~i mananca propria-i came" (R.
Tagore). . Toate impulsurile ~i toate dorintele noastre egoiste ne tulbura intelegerea pentru adevarata natura a spiritului. indata ce ajwlgem la con~tiinta spiritului nostru, cunoa~tem esenta launtrica ce
depa1?e1?te Eul nostru.

Omul poate sa distruga ~i sa jefui~sca, sa ca~tige ~i sa ingramadeasca comori, sa faca investitii ~i descoperiri, dar el este

marenumaicand spiritulsau cuprindeinfinitul.

Ca 1?in domeniul con~tiintelor,tot astfel ~iin domeniul ~tiintei, i omul are nevoie sa cunoasca limpede un adeviir central care sa-i ofere 0 privire peste un dimp cat mai larg cu putiJ.1ta.De aceea, trebuie sa-~i cunoasca propriul sau Eu, trebuie sa cunoasca marele principiu al unitatii care este in fiecare om. Toate dorintele ~i toate impulsurile noastre egoiste ne tulbura intelegerea pentru adevarata . naturii a spiritului nostro. De indatace. reu~im sa cunoa~tem ~i sa ajungem la con~tiinta Eului nostru, cunoa1?temesenta launtrica ce de~a1?e~te ul nostru ~i se inrude1?te E adanc cu toate lucrurile. - -

Dr. Aurel PODescu-Balcesti

185

Cand eopiii ineep sa invete unaeate una literele alfabetului, nu gasese niei 0 pHieere, fiindea nu inteleg adevaratul seop al invataturii. ~ste firese e, atata vreme cat literele eer eoneentrarea atentiei noastre asupra lor ea lueruri izolate, sa ne oboseasea. Ele se fae insa izvor de lumina pentru noi cand se a~eazii in euvinte ~i propozitii ee ne impiirta~escganduri. Spiritul i~i pierde insemnatatea cfmd este izolat ~i inchis in granitele stramte ale Eului nostru. El poate ajunge la adevar numai unindu-se eu alte spirite, numai aceasta este bucuria lui. Aceasta este legatura prin care omul este legat cu lume;1in care traie~te, el simte 0 nesfiir~itabucurie de indatii ce cunoa~te acest lucru, caci atunci se simte una cu mediul sau. In .acela pe care it iubim ne gasim Eul nostru propriu, in sensul cel mai inalt, in acesta se cuprinde adevarul defmitiv al existentei noastre. Bucuriile ~i durerile celor pe care ii iubim sunt ~ibucuriile ~idurerile noastre. Ca~tigamstapanirea asupra Eului nostru ridicandu-ne deasupra oricaror trufii, oricarei pofte, oricarei temeri, ~tiind ca pierderile pamante~ti ~i moartea trupeasca nu pot sa rapeascii nimic din fiinta noastrii adevarata ~idin miiretia spiritului. CfuldIisuSzicea:,,Fericiticeiblfinzi,ca aceiavor stiipanipamantul", intelegea ca omul care-~i infrange trufia de sine va avea parte de
,

adevarata mo~tenire, el nu mai are nevoie sii-~i cunoasca propriul

loc in lume, caci ii este asigurat pretutindeni, prin dreptul tara moarte al spiritului sau. Trufia de sine impiedica spiritul de la menirea lui proprie, aceea de ajunge la desavar~iJ::e rin unirea cu p lumea lui Dumnezeu. Nesfiir~itaeste distanta dintre adevar ~i minciuna, dintre moarte ~i nemu.rire. Totu~i, intr-o clipa se', poate trece peste aeeastii priipastie, cu Dumnezeu se descopera ca in spiritul nostru se intampla minunea, caci acolo este locul in care se intalne~te marginitul eu nemarginitul. Piicatuind, omul ia cu sine insu~i partea marginitului impotriva nemarginitului. Pacatul este infrangerea spiritului, un joc primejdios ~i piigubitor in care omul risca totul ca sa ca~tige foarte putin. Piicatul intunecii adeviiruJ~i tulburii vederea Jimpede a con~tiintei. In piicat ciiutiim pliicerile, dar nu fiindcii ele ar fi intr-ad~viir vrednice de dorit, ci fiindca a~a ni-l reprezinta lumina ro~ie a --

186

SPIRIT SI SUFLET

- REiNCARNAREA

pasiunii. Dorim lucmrile nu pentru ca ele sunt mari in sine, ci pentm di Uicomianoastra ni Ie infiiti~eazaexagerate ~icu aparente de marime~Aceste exagerari, aceste falsificari ne tulburii la fiecare pas armonia vietii. Pierdem masura cea dreapta pentru valoarea lucmrilor ~ine lasam rataciti de interesele felurite ~ipotrivnice intre ele ale vietii. Adevaratul bine este painea cea de toate zilele a spiritului n('stm. in bine suntern liberi ~i apaqinem tuturor. Spiritul nostm se hrane~tecu binele prin care se simte legat ~iinrudit de infinit ~icare este canalul prin care i~iprime~te hrana cea de toate zilele. De aceca Iisus a zis: "fericiti cei flamanzi ~iinsetati de dreptate, ca aceia se vor satura", caci dreptatea este hrana dumnezeiasca a
spiritului; numai ca poate sa sature pe om ~i sa-i dea putinta <\,e trai a
.

in viata uifinitului ~i sa ajute sa creasc.aintr-un timp cu ve~nicia. Eul nostm nu poate sa-~i gaseasca telul suprem ~isa se uneasca liber cu Dumnezeu dedit prin iubire. Acel al ciirui spirit s-a format una cu Dumnezeu sta in fata oamenilor ca 0 floare suprema a umanitatii. in el i~i recuno~te omul fiinta lui adevarata, in el afla descoperirea deplina a lui Dumnezeu, contopirea vointei supreme cu voin!a lui, contopirea ideii lui cu iubirea ve~nica. Se pune intrebarea: Ce este binele? Ce este acest bine catre care nazuie~te natura noastra morala? Cand omul incepe sa se priceapa mai bine pe sine intr-un sens mai larg, cand cunoa~te ca el este mult mai mult decat pare. in momentul actual, atunci incepe sa fie con~tient de natura sa morala. Astfel, conceptia lui despre viata va fi alta ~i voin!a lui va lua locul instinctelor, caci vointa este instinctul cel mai inalt ~i mai ales instinctul vietii in sensul mai larg, care se intinde dincolo de domeniul prezentului. I I

- -

II

INITIEREAIN TAINELE~TIINTELOR SPIRITUALE

Initierea in ~tiintele oculte era cqnsideratii de antici un lucru primejdios. Nu exista 0 crima mai mare decat a trada unui neinitiat tainele initierii. Tradatorul era pedepsit cu moartea ~i confiscarea bunurilor. Poetul Eschil a fost acuzat de a fi dus pe scena catcva din. misterele initierii. EI a scapat de la moarte numai dupa ce s-a confirmat juridic ca nu era initiat. Initiatul era convins ca pacatuie~te s'punand ceea ce ~tie ~ica in acela~i timp neinitiatul pacatuie~te ascultand. Initierile trebuiau precedate de un regim de viata cu totul deosebit, in a~a fel incat viata simturilor sa fie sub stiipanirea spiritului. Aceasta se realizeaza prin posturi, prin asceza ~i prin anumite exercitii spirituale, omul trebuind sa renunte la lucrurile din viata obi~nuita. Initiatul trebuie sa priveasca la 0 lume superioara. Prin aceasta, omul poate sa se in.alte cu spiritul sau pentru a-i putea' cunoa~te enigmele lui ~i ale lumii superioare din care provine. Astfel, omul simte ca in el se aprinde ceva care a creat totul, inclusiv pe el insu~i, ~i simte ca acest ceva va fi ceea ce il va inaripa spre 0 activitate creatoare superioara. Aceasta este in el, a fost inaintea fapturii sale sensibile ~i va fi ~i dupa disparitia acestuia. EI descopera in el un Eu superior, care se intinde dincolo de hotarele deveniiii sale sensibile, a existat inaintea na~terii sale ~iva exista ~i dupa moartea sa. Acest Eu a creat din ve~nicie ~i va crea in ve~nicie, personalitatea senzualii este 0 creatie a acestui Eu. Initiatul constata ca unul ~i acela~i lucru coexista in om, viata ~i moartea, veghea ~i somnul, tineretea ~i biitranetea, ultimele, preschimbandu-se devin primele, iar primele, printr-o noua
schimbare, devin uJtimele (Heraclit). Aceasta inseamna ca in viata

noastra ~i deopotriva in moartea noastra este viata ~i moartea in

_acel~i rimp. Moartea este ---- pieire peotru--- fure loc unei vieti ooi, 0 a ~ --

188

SPIRIT SI SUFLET ..REINCARNAREA

dar ~i in noua viata ve~nicul, spiritul traie~te ca ~i in cea veche. In viata trecatoare apare acela~i element ve~nic ~a ~i in moarte. Initiatul, sesizand acest element ve~nic,prive~te moartea ~iviata cu acel~i sentiment. Numai cel ce vede moartea in viata ~i viata in moarte, iar in amandoua elementul ve~nic, spiritul care este mai presus de viata ~i de moarte, numai acehi poate privi in lumea superioara a ve~niciei spirituale. Heraclit spunea: nemuritorimuritori, muritori-nemuritori, viata unora este moartea celorlalti, iar vi"ataacestora, moartea celor dintai. Prin actul de imtiere, inittatul descopera existenta spiritului ~i nemurire~ lui. De la inceput, trebuie sa remarcam ca spiritismul nu se face decat in prezenta unui medium. Cercurile de familie unde se fac experiente de spiritism sunt in cea mai mare parte a cazurilor 0 adunare de naivi amagiti de cativa impostori, a~a-zi~i mediumi. Astfel ca oameni cu pregatire superioara, medici, juri~ti, profesori, se lasa du~i de nas de ni~teoameni simpIi, lipsiti de cultura, dar care reu~esc sa-i duca in eroare. Spiritismul se face numai in prezenta unui medium cu proiJrietati mediumnice precise. Altfel, totul este 0 farsa. Fal~ii mediumi recurg la aceste ~edinte, unii din interes material, iar altii din dorinta pur ~i 'simplu pentru 0 consideratie admirativa, unii pentru placerea de a minti, ace~tia sunt mitomanii, altii accepta minciuna din dorinta de a incerca sa ia contact cu spiritul unor rude ~i prictcni dragi disparuti. Numai in prezenta unor mediumi autentici se poate face adevaratul spiritism, iar verificarea unui medium autentic se face prin raspunsurile ce trebuie sa Ie de.a la intrebari mentale. Sunt ~i oameni care neaga, pur ~i simplu, toate fenomenele pe care im Ie cunosc ~ipe care nu Ie-au studiat niciodata. Se cunoa~te ca orice nietoda noua prezinta trei etape de evolutie: mai ihtai este atacata ~i.declarata absurda, apoi se admite ca este adevarata, dar mra insenlnatate, ~iin ultima instanta i se acorda importanta reala. Rezerva oamenilor de ~tiinta fata de spiritism se datoreaza faptului cii fenomenele paranormale nu se: intampla oricand ~i oricui, ci numai anumitor persoane special dotate de natura sau in prezenta

--

Dr. Aurel PODescu-Biilcesti

189

lor. S-a emis ipoteza ea ~i lisus ar fi fost initiat fie in sanetuarele hermetiee din piramidele Egiptului, fie in manastirile din Tibet, dar mai mult dedit sigur, Moise a fost printre primii initiati in piramidele Egiptului. Harald Nielsson, profesor de teologie la Universitatea din Reykiavik (eapitala Islandei), in urma experientelor'sale cu eelebrul medium islandez Indrini Indridason, in luerarea sa Experienfele mele in spiritualism experimental, explica fenomenele paranormale pe care Ie deseriu Evangheliile atunci dind se refera la minunile fiicute de Iisus. aratand ca metafiziea eontemporana este identica cu

ere~tinismul rimitiv. p

Marii ganditori ai Antichitatii erau cu totii initiati in cunoa~terea ~tiintelor oculte ~i fenomenelor paranormale. Astfel, Pindar, marele liric grec, zice despre Eleusis: "Fericit eel ee a eunoscut bucuriile aeestea inainte de a parasi pamantul, caci el eunoa~te sflir~itul vi~tii, ea ~i obar~ia ei." Sofocle, ~i el, scria: "Fericiti, de trei ori ferieiti, muritorii, care dupii ee au contemplat aeeste mistere, se due la moarte." Hipocrate afirma de asemenea: "Cei ce au luat parte la aceste mistere hranese eele mai dulci sperante prin inima. u~oara in fata mortii." Axiochos declara: "Departe de a ma teme de moarte, mai degraba 0 doresc de eand cunosc aceste mistere." Platon descrie, de asemenea, starea de suflet a initiatului in fata mortii. Cicero! marele orator roman, afirma: "Nimic nu pare mai bun intre atatea lucruri frumoase ~i divine pe care Atena le-a fiicut lumii, dar ca misterele din Eleusis care te fac sa treci de la 0 existenta vulgara la moravuri blande, fericite ~iinaltate. Ele poarta, numele de initiere ~iin adevar, noi am fost initiati prin ele la adevarata viata, ele ne-au invatat sa murim." Toti ace~ti mari -oameniai Antichitatii, initiati in misterele vietii ~i ale mortii, au ajuns la concluziile scrise prin experientele lor personale in practicile din temple, afland ca moartea nu este sflir~itul vietii, ei ineeputul alteia, este ideea supravietuirii personale care elibereaza spiritul omenesc de teama m0rtii ~i de ideea neantului. Cand am scris Enigma vietii # a mortii, am ~tiutde la ineeput ca foarte multi oameni 0 vor citi, dar foarte putini 0 vor inte1ege,

--

190

SPIRIT SI SUFLET

-REINCARNAREA.

aceasta pentm ca 0 jumatate de secol oamenii din tara noastra au fost lipsitide posibilitateade a cuno~te notiuni ca spirit ~ireincamare. Este cunoscuta performanta yoghinilor care prin exercitii respiratorii ajung intr-o stare de moarte clinica ~i sunt ingropati in aceastii stare pentm a-~i reveni la viata normala peste un numar de zile pe care ei Ie stabilesc dinainte. In legatura cu.aceasta performanta, amintesc ~i ideea lui Renan, reluata de Rudolf Steiner, care considera pe Lazar un initiat allui Iisus ~i.care ar fi fost readus la viata dintr-o stare de moarte clinica pe care yoghinii 0 realizeaza prin ~utoeducatia spiritului lor. Oar indiferent cum a fost inviat Lazar de Iisus, aceasta se putea realiza numai prin puterea spiritului ca foqa energetica speciala a divinitatii, ciici insa~i performanta yoghinilor se realizeaza prin , puterea spiritului, a Eului lor. Oe altfel, yoga apare ca singurul sistem de a produce medi~mnitate activa. Ointre marii initiati ai Antichitatii, pelanga Aristotel, Platon, , Pitagora, Epicur, mai este citat al doilea rege al Romei, Numa Pompiliu, care a intemeiat chiar religia romanilor. Socrate era un medium cIar auditiv, auzea 0 voce misterioasa r;areII slatuia. Jisus Hristos a posedat 0 mediumnitate extrem de complexa: Era medium vindecator prin punerea de maini, medium de levitatie (umbla pe apa), medium de transfigurare (schimbarea la fata), medium premonitor (a prevazut tradarea lui Iuda ~i a prevestlt propria sa moarte). Mahomed era cIarviiz~tor,auzea pe ingem! Gabriel. Joana d' Arc era un medium cIar auditiv, ea auzea glasul Sfintei Caterina, era ~i un medium cIarvazator, caci a gasit pe .regele deghiZal in multimea oamenilor de la curte, ~i era ~iun medium de previziune, caci ~i-a prevazut supliciul ~i moartea. Goethe era cIar vizual, el vedea aura fluidica a oamenilor, era ~i monitor, dici vestea cutremure de pamant. Dramaturgul francez Victorien Sardon era medium de desen automat, el desena in stare de transa. Toate aceste calitafi ale manifestiirilor mediumnice nu sunt altceva decat manifestari ale puterii spirituale, a~a-zisele minuni pe care Ie gasim descrise de-a lungul istoriei.

----

--

Dr. Aurel Pooescu-Balcesti

191

Spiritismul a adus un imens serviciu proceselor paranormale, atragand asupra lui cercetarea lumii savante. Necunoscand complexitatea fenomenului mediumnitatii, spiritismul constituie proba prin care oamenii se pot convinge de existenta spiritului dupa moarte ~ide puterile lui extraordinare. in stare de transa, mediumul se gase~teintr-un somn mediumnic. in aceasta stare se manifesta prin el 0 aha con~tiinta cu 0 alta personalitate ~i 0 alta vointa. Aceasta personalitate este a unui om decedat, adica spiritul care supravietuie~te dupa ce omul moare fizic, dici chiar aceasta personalitate afirma, ea insa~i, aceasta. Mediumnitatea pasiva se manifesta in stare de transa, iar cea activa este intotdeauna in stare de veghe. Dar se citeaza ~i cazuri cand mediumul activ se manifesta ca un intermediar intre el ca 0

persoana ~i un spirit din spatiu. Aceasta se intampla in scrierea /automata, in vorbirea automata, in xenoglosie, levitatie, scriere intuitiva, pictura automata, cant_ecul utomat etc. a Cei mai puterni9i mediumi au 0 facultate mixta, pasiva ~iactiva. Aheori, puterea spirituala se manifesta numai in prezenta unor mediumi. care nu sunt nid activi, nici pasivi. Astfel sunt efectele tipologice,dematerializarile,aporturile,vocea directii,cantecul direct, scrierea directa, fotografiile. Acestea sunt fenomene paranormale obiective. Cre~tinismul se bazeaza pe aparitia lui Iisus dupa moarte, pe invierea lui, dar el nu explica acest miracol ~i afirma numai: "Crede ~i nu cerceta". Invierea lui Iisus dovede~te dogma nemuririi spiritului. Dar invierea lui lisus este un fapt numai pentru metafizici ~i in acel~i timp un adevar, caci invierea este in termeni metafizici aparitia materializata post-mortem a lui lisus, este deci aratarea spiritului sau imbracat vremelnic in carne ~ive~minte. Cre~tinii cred ca a inviat cadavrul lui Iisus pentru ca a~a if s-a spus de catre martorii care pretind ca I-au vazut. Iisus de~i vorbea de inviere, de viatii noua, nu spusese niciodata ca va invia in carnea lui, el nu putea afirma ~a ceva, fiind un mare initiat. Aparitia dupa moarte a lui Iisus i-a surprins pe apostoli ~i ei nu au crezut acest fenomen la inceput, a trebuit sa apara de mai multe ori pentru a-i convinge.Aceasta exclude posibilitateaunei autosugestiia apostolilor.

192

SPIRIT SI SUFLET

-REiNCARNAREA

Abia cand Iisus s-a aratat tuturor ~i s-a ~ezat cu ei la masa, dojenindu-i pentru necredinta lor, abia atunci au crezut. Este de retinut ca, dupa primele trei aparitii ale lui Iisus, Mariei Magdalena, celor doi ucenici pe drumul spre Emmaus ~i apoi tuturor d~odata, Toma, care Iipsise cu prilejul celei de-a treia aparitii, tot nu a crezut pana cand Iisus nu s-a aratat a patra oara ~i i-a dat dcgetul lui Toma sa pipaie ranile. Aceasta arata ca apostolii nu au crezut de la inceput, ei nu erau stiipaniti de autosugestie ~ica nu au crezut decat dupa ce s-au convins, cu alte cuvinte, descrierile Evallgheliei nu se bazeaza decat pe adevar, nu pe adoratia ~i pe iubirea lor fata de Iisus. Religia cre~tina nu s-a fondat, prin urmare, pe fanatismul orb al unor halucinatii, pe sugestia colectiva a unor saraci cu duhul, pe credinta copilareasca a unor naivi. La originea religiei cre~tine, sta un fenomen paranormal, adica mediumnitatea, sta puterea spiritului de materializare ~i dematerializare. lata cum apare momentul hotarator pe care s-a intemeiat cre~tinismul a~a cum il descriu Evangheliile: Maria Magdalena ~i celelalte fel11ei vin la mormant ~i gasesc piatra data la 0 parte ~i corpul nicaieri. Ele alearga ~i in~tiinteaza pe

1
_j

Petru ~i loan. Ace~tia fug la mormant ~i viid acela~i lucru. Acum vine momentul hotarator, dipa unica din istoria lumii: Petru ~iloan fiind din griidina, Maria Magdalena riimane singura la marginea cavoului. PHingeamamic, un singur gand 0 preocupa: unde fusese pus corpul. Inima ei de femeie nu mergea dincolo de dorinta de a mai tine in brate cadavrul mult iubit. Deodata, ea aude un zgomot Jl~oiindaratu-i. {In om sHiteain picioare. Ea crecte mai intai ca e griidinanil. "Oh, zice, daca'tu I-ai luat, spune-mi unde I-ai pus, ca sa-l iau Jnapoi." Drept orice raspuns, se aude chemata pe nume: "Mario.". Era glasul care de atatea ori 0 mcuse sa tresara, era accentul lui lisus. ,,0, stapane", s~rigaea, vrea sa-I atinga. Vedenia u~oara se indeparteaza, ~iincet, incet umbra dispare.
Maria a vazut ~i a auzit invierea, este intaiul martor" imediat. Gloria invierii apartine deci Mariei din Magdala. Dupa lisus, Maria a mcut cel mai mult pentru intemeierea cre~tinismului. Daca lisus

-!
.

.
I

n-ar fi aparut dupa aceea, s-ar putea spune ca, orbita de dragoste, Maria Magdalena n-a vazut in realitate, ci i s-a parut doar ca vede pe lisus, viziunea ei ar fi un fel de vis, un fel de nebunie.

"

- -- - ~

Dr. Aurel PODescu-Balcesti

193

lata 0 aWirelatare din Evanghelie: dupa ie~irea qin gradina a lui Petru ~i loan, ea ramane singura la mormant, se intoarce ~i zare~te pe lisus stand ~inu ~tiaca este IISUS. "Femeie", ii zice Iisus; "pentru ce plangi, pe cine cauti?". Ea, gandind ca este gradinarul, ii zice: "Daca tu I-ai dus in aim parte, spune-mi unde l-ai pus ~ieu it voi ridica". "Mario", ii zice Iisus. Ea, intorcandu-se, ii zice "Rabuni" (invatatorule). "Nu ma atinge, ii zice Iisus, caci nu m-am suit inca la Taml meu." Vederea Mariei Magdalena este prototipul fenomenului paranormal: spontana, nea~teptata, atat de nea~teptata, incat femeia a crezut ca este gradinarul, ~ii-a cerut corpullui lisus, numai glasullui a trezit-o ~i ~i-a dat seama pe cine are in fata. Aparitia semi-materializata a lui lisus este confirmata de vorbele lui: "Nu ma atinge". Acest ammunt este,de asemenea,caracteristic~iamint~te de experientelede laborator cand fantomele cer sa nu fie atinse, atunci cand nu sunt complet materializate. Intentia lui Iisus a fost tocmai ca Maria Magdalena sa nu-I atinga, pentru ca aceasta sa nu fie cuprinsa de groaza ~i.de oroare. in general, fantoma i~i materializeaza organul de care are nevoie, aproape intotdeauna fata. Restul sau este gol, invizibil, sau invelit intr-o draperie de ectoplasma care are culoarea alb stralucitoare. De aici credinta populara intemeiata pe observatii
.

milenare, invariabile, di stafiile sunt 'imbracate 'in cear~afuri albe. ~i aparitia lui Iisus s-a tacut in alb, iata cum relateaza Evanghelia dupa Matei (cap. 28, par. 3-4): ,,~i era 'intati~area Lui ca 0 lumina de fulger ~i imbracamintea Lui alba ca zapada". La fel vorbe~te ~i Evanghelia lui Marcu ca au vawt femeile (cap. 16, par..5): ,,~i intrand in mormant, vazurii un om stand de-a dreapta imbracat 'in ve~mant alb ~i se spaimantarii". La fel vorbesc ~i Evanghelia lui Luca (cap. 24, par. 4-5) ~i cea a lui loan (cap. 20, par. 12-12), numai ca acestea vorbesc de doi 'ingeri tmbracati 'in alb. Atingerea fantomelor este un lucru foarte delicat ~i primejdios, ciici bruscarea .sauriinirea fantomei produce acela~i efect vatamator asupra corpului mediumului, din care a ie~it ectoplasma ce serve~te la alciituirea fantomei.. Substanta ie~Wi din corpuI mediumului pastreaza aceea~i sensibilitate ca ~i in interiond corpului.

---

194

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

Cham din viata celebrului medium Florence Cook, care provoca aparitia fa(ltomei materializata a lui Katie King: un musafir de fata, domnul W. Volckman, se repede la Katie King, 0 apuca de mana, apoi de ta1ie. Urmeaza 0 lupta in timpul ciireia doi dintre prietenii mediumului au sarit in ajutorul Katiei, care, dupa. marturia domnului Henry Dumphy, avocat, parea ca ~i-a pierdut gambele ~i' picioarele ~i face 0 mi~care ca aceea a unei foci in apa. Dupa versiunea acestuia, Katie a alunecat din infiiti~area domnului Volckman, nelasand nici 0 urma din existenta ei corporala. Dupa Volckman, ea a fost eliberata cu forta. Faptul netagiiduit este ca, cinci minute mai tarziu dupa ce surescitarea s-a potolit ~i cabinetul a fost, domni~oara Cook a fost gasita imbracata in negru, incaltata, cu cingatoare stransa tare in jurul taliei, ca ~i la inceputul ~edintei, avand funda sigilata, cu pecetea de inel a contelui de Carthness intacta. Ca .rezultat al experientei, mediumul s-a imbolnavit. In ceea ce prive~teaparitia lui lisus complet materializat, aceasta nu este unica, caci se cunosc cazuri de materializari complete a numeroase fantome in laboratoare ~tiintifice. Chiar apostolii lui lisus ~tiau ce inseamna un spirit, 0 fantoma sau 0 stafie. lata ce relateaza Evallghelia lui Luca (cap. 24, par. 36-40): ,,~i vorbind ei acestea, Iisus statu in mijlocullor ~i Ie zise: Pace voua, dar e~,spaimantandu-se ~i infrico~andu-se, gandeau ca vad un duh ~i EI zise~.Pentruce sunteti tulburati ~i pentru ce se ridica gandun in inima ~oastra, vedeti mainile ~i picioarele mele ca eu insumi

, !

suilt,pipa.iti-ma ~ivedeti,pentruca un duhnu arecame~ioasedupa

J J
i

cum ma vMeti pe mine ca am, ~izicand aceasta Ie arata mainile ~i picioarele. " Prin aceste cuvinte, lisus a vrut sa Ie arate apostolilor deose~irea dintre EI ca aparitie materializata ~i un simplu duh, 0 fantoma nematerializata, obiect de groaza ~i oroare, un fel de umbra a mortii, pentru evocarea direia legea mozaica pedepsea eu moartea. Sensul invierii Lui s-a pierdut cu timpul. Biserica, in loc sa lamureasca fenomenul invierii prin aratarea spiritului lui lisus, pentru a exercita 0 fascinatie irezistibila asupra maselor ~i0 supunere oarbii, a infiiti~at-oca pe 0 minune, laSand sa se inteJeagii $i chiar vorbind de.i'nviereacorpului material ~ide inaltarea lui la ceruri, iar pentru a riispunde de ce ~ialti morti nu au inviat, biserica afirma ca

- --

_.-....-

Dr. Aurel PODescu-Biilcesti

195

minunea invierii s-a produs numai cu lisus, fiindca el fost fiullui Dumnezeu. . Fenomenul paranormal prin mediumnitate a fost revelat ~i de Iisus apostolilor sai atunci cand Ie spune: "lata minunile ce intovara~esc pe cei ce vor fi crezut, vor da afara demoni, vor vorbi limbi noi, ~erpi vor ridica in mainile lor, chiar de vor fi baut vreo bautura de moarte nu-i va vatama, pe bolnavi vor pune mainile ~i-i vor insanato~i". A~adar, minunile sunt fenomene paranormale, produse prin medium de spirite. Existenta lumii invizibile,.a spiritului ca element independent in a1catuirea corpului uman, precum ~i activitatea spiritelor in lumea astrala se pot cU1'!0a~te desprinderea corpului astral de corpul prin fizic ~i eteric, ca prin aceasta desprindere, prin vederea astrala, sa luam contact cu lumea spiritelor. La aceasta desprindere a corpului astral se poate ajunge prin intermediul gandirii, printr-o anurnita concentrare a ei, pe care 0 putein realiza prin diferite procedee, care toate au.la baza exercitii de respiratie. Actionand astfel, reu~irnsa activam in special centrul de absorbtie eterica din cre~tetul capului ~i, 0 data cu aceasta, realizam dedublarea noastra in astral. Aceasta rezolva marea problema ce se ridica ~i care s-a pus totdeauna imaginatiei oamenilor, aceea a nemuririi. Astfel yom putea cunoa~te exact ceea ce devenim dupa moarte, yom putea ~ti intr-un chip sigur ca dupa moarte yom putea sa traim, sa simtirn, sa vedern, sa gandim, sa intelegem cu aceea~i u~urintaca ~ipe pamant Desigur cii eel mai bun mijloc de a rezolva problema nerr.uririi ar fi sa mori pentru a-ti da seama exact de amanuntele fenomenului, dar aceasta este practic irnposibil. Desprinderca corpului astral dupa vointa noastra reprezinta un fapt extraordinar ~i aceasta nu se poate realiza decat cu ajutorul gandirii, dar TIU numai sa reu~e~tiaceasta, ci sa ~i 0 repeti de cate ori dore~ti ~itotdeauna sa fii in posesia tuturor fortelor tale cu toata luciditatea, tara ca prin aceasta sa se produca nici un fel de tulburare. Prin aceasta dedublare se constata cii corpul astral poate trecc prin ziduri, di poti face vizite la prieteni la mari distantc ~i di poti sa te plimbi liber prin spatiu.

--- --- --.

196

SPIRIT I SUFLET - REtNCARNAREA

Fiecarc .desprindere a corpului astral poate fi etichetata ca 0 nouii moarte. Pentru a.se putea realiza aceasta dedublare, trebuie ca cel ce face experimentul sa fie intr-o stare perfecta a sanatatii lui ~i sa fie intrun echilibru psihologic ~ipsihic perfect, din care raul sa fie exclus cu desiivar~ire.Calitatile fizice se rezuma deci la 0 buna sanatate. TrebuieexcIusepersoanelecare sunt suferindede inima. De asemenea, vor trebui evitate excesele alimentare ~i alcooluI. Desprinderea corpului astral nu reprezinta un act de distractie, ci un act de mare gravitate, pentru care se cere un antrenament indelungat. Reamintim ca, la manastirile tibetane, aceastii initiere dureaza trei ani, trei luni ~itrei zile, dar de multe ori aceasta perioada trebuie repetata. Experienta cere 0 degajare de orice fel de alte sugestii, trebuie evitate zgomotele, grijile ~i orice fel de alta cugetare. Meditatia ~i rugaciunea ajuta mult in realizarea actiunii de a invinge tendintele egoiste ~i reprimarea instlnctelor josnice ~i de a pune in valoare sentimentele ~i gandurile generoase. Reu~ita cere 0 putere de concentrare a gandirii asupra unui singur obiect, tara a te liisa distras de alte preocupari. Mai cere o. deprindere ,cu 0 respiratie ritmatii, pentru a ajunge la starea "de a exista tara a gandi". Acest ultim exercitiu intitulat "izolare sau iritrare in tacere" a fost numit astfel de catre hindu~i. UniverSuI invizibil este tara forma, el se reduce la 0 atmosfera imbibata de energie, sub 0 presiune variabila, dar ~iomul reprezinta o atmosfera electronica inzestr~tii cu energie oscilantii. Deosebirea dintre fiinta omeneascii ~i univers 0 reprezinta ansamblul facultiitilor psihologice care alcatuiesc con~tiinta omuhii. Dupii moarte, spiritul omului e un gand con~tiei1t,inzestrat cu vointa ~i putere de a aqiona. Ajunsii in lumea astrala, fiinta omeneasca duce

cu ea amintiriledin viata pamanteasca.

In general, omul dupa moarte se gase~te intr-un mediu corespunziitor afectiunilor sale. Dupa obtinerea. desprinderii corpului astral, prin vederea astraHi, )umea fizidi apare sub aJt aspect, mobilierul camerei ,noastre devine vizibil printr-o u~oara fosforescen!a. Corpul fizic rfimas imobilizat apare asemanator unui

---

- ......

-.

Dr. Aurel Pooescu-Balcesti

197

cadavru, astfel incat, instinctiv, va credeti mort. Trebuie invinsa aceasta impresie, care ar putea sa constituie 0 atractie a corpului astral inapoi catre corpul fizic :?iimpiedicarea calatoriei sale astrale, dici 0 teama exagerata transmisa dublului astral il face sa.intre in mod brutal in inveli:?ul sau fizic. Aceasta va constitui 0 mare dificultate in incercarea de a reincepe experienta. Pe masura ce dublul se obi:?nuie:?te u aceasta dezintrupare provizorie, el devine c 'mai u:?orde manuit. Se obtine posibilitatea de a se deplasa prin camera tara dificultate, el poate :?edea, gandi :?i medita, cu 0 luciditate mai mare decat in stare fizica. Calatoria mai departe de camera de unde s-a destrupat trebuie tacuta gradat, pentru aceasta din corpul astral trebuie sa se desprinda un suport eterat mai fin. Fenomenul de dislocare dintre corpul astral :?i corpul fizic devine atunci 0 certitudine con:?tienta,la fel :?iposibilitatea de a putea trai in aceasta noua dimensiune. Aceasta certitudine nu este 0 chestiune de con:?tiinta sau a unei sugestii,. ci este 0 realitate accesibila pentru toata lumea. Experientele trebuie tacute dimineata la orele 4-5, dupa ce in prealabil persoana a avut un somn lini:?tit.Dedublarea, separarea Eului con:?tient :?i a formelor sale provizprii se face in stare de veghe. Fenomenul de dedublare nu este, prin urmare, 0 stare de somn natural sau provocat. El e de 0 luciditate superioara celei a vietii pamante:?ti. Tot timpul sa dimanem absolut con:?tienti, sa putem retine obse~atiile ce trebuie notate. 0 data obtinuta desprinderea, ai impresia ca respiri in voie, cu <> sen:latie de multumire, ai senzatia unei libertati neobi:?nuite. Dar nu intotdeauna aceasta stare !\e realizeaza imediat, uneori apare 0 stare de enervare speciala, care poate dura cateva ore. Aceasta depinde de echilibru.lcorpului fizic, de organizarea facultatilor psihologice, de variatiile atmosferice, de caldura, de umiditate sau uscaciune - toti ace:?tiasunt factori care pot determina aceasta enervare. Alteori, pot aparea viziuni destul de neplacute, avand ~aracterul unei halucinatii Acestea apar il:1 special cand deta:?arease mentine aproape de corpul fizic. Se pot produce $i separari instaritanee ale corpului astral, cand degajarea se face cu viteza fulgerului, cand aceasta se insote:?tede senzatia caderii in spatiu. Senzatia, uneori, este aceea de a fi aruncat

198

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

I'ngol. Alteori, deta~area corpului astral se face avand impresia ca e~tiridicat de un vartej, ca ~icand ai fi aspirat cu forta extraordinara. .\seasHi forma de desprindere da senzatii mai delicate ~i mai rafinate, tara 0 cheltuiala mare de energie, iar luciditatea con~tienta este mai vie. Ne simtim transportati I'ntr-un vartej, "vant de eter", cu 0 viteza variabila spre 0 tinta pe care nu 0 cunoa~tem, un vant de furtuna ne sufla I'nurechi, observand uneori 0 dara de lumina lasata de dublul astral in acest vant de eter. Transportul in ace~ti curenti electromagnetici da senzatia de a fi dus de un curent ce se deplaseaza cu 0 mare viteza Intr-un mediu noros, cand negricios, cand cenu~iu, sau cu lumini~uricu diversepeisaje, cand rel1~e~te sa se desparta in doua parti activand cu toata con~tiinta ~isa~tii ca e~ti inca viu pGpamant, realizezi celmai mare triumf al Eului ganditor asupra materiei. Forma-care se exteriorizeaza aproape de corpul fizic e destul de materiala, ea pastreaza sensibilitatea corpului organic ~inu se poate I'ndepartade acesta decat cativa zeci de metri ~i este tentat sa fadi acclea~i gesturi ca in viata obi~nuita. Astfel, pentru a ie~i din camera e~ti obligat a te preface ca deschizi \..F.?a fereastra. sau Dorind sa treci prin ziduri, simti 0 durere de cap, ca ~i cand corpul fizic ar fi prezent. La inceput, peretii par moi, apoi ii poti traversa ca ~i cand n-ar exista deloc, aceasta dind se exteriorizeaza un corp astral mal putin dens, mai radioactiv. Camera pare la inceput cu 0 u~oara fosforescenta, care ii da 0 luminozitate speciahi. Cand sensibilitatea magnetica a dublului astral cre~te, atmosfera se cIarifica. In ceea ce prive~te timpul, valoarea lui este invers proportionalii cu radioactivitatea substantei in care ne dedublam. In tot timpul acestei dedublari, legatura corpului astral cu cel fizic se mentine printr-un fel de cordon a carui intindere parenelimitata. Acest cordon este acela care aspira dublul astral in corp in momentul reintrnparii lui. In invizibil, con~tiin!a reprezinta fiinta omeneasca insa~i, aceasta con~tiinfajudeca, deIibereaza, ac!ioneaza eu 0 libertate ~i 0 iuciditatc '~parte. Cand ne dedublam, ~on~tiin!ae limitata de insii~i
j I I j -1

....-.-

Dr. Aurel PODescu-Balcesti

199

natura substantei in care e cufundata. Pentru a-~i mari puterile, trebuie sa se aile intr-un mediu magnetizat mai rarefiat, fiecare prime~te puterea corespunzatoare evolutiei sale. Piedicile intalnite in caHitoriaastrala Ie putem invinge prin puritate moraHi,existand o legiitura intre legile morale ~i compozitia mecanica a substantei universului. Fata de viata pamanteasca, viata in spatiu are doua deosebiri esentiale: principiul autoritatii, p~terea sunt functiuni de inaltare morala a con~tiintei. Viata in substanta rarefiata a lumii superioare necesita discernamant ~i localizarea Eului contient in directivele ordinii universale. Aceasta inseamna ca fiintelor cu evolutii inferioare Ie e materialice~te ~i spiritualice~te cu neputinta sa traiasca in mod cori~tientin lumile superioare atat timp cat n-au inregistrat in ele acordurilesincrone cu oscilapile energieiradioactiveale acestorlumi, astfel ca, in astral, a schimba dimensiunea sau planul echivaleaza cu 0 transformare intrinseca a elementelor. Daca nu e~ti capabil sa te adaptezi, iti este cu neputinta sa traie~ti in el. Putem strabate planul inferior allumii astrale prin emiterea unui gand de iubire pe care it putem simboliza prin semnul crucii. In astral, con~tiinta omeneasca reprezinta fiinta omeneasca insa~i. Aceasta con~tiinta judeca, delibereaza ~i actioneaza eu 0 libertate ~i 0 luciditate proportionala cu suma atractiilor pe care ea este in stare sa Ie puna in mi~care.In astral, principiul moral face corp comun cu con~tiinta, cu starea oscilanta a eterului in care ne exercitam puterile. Morala ne cere sa avem idei pozitive, dorinte pozitive ~i acte pozitive. Aceasta pozitivitate trebuie sa fie atat fata de noi in~ine, cat ~i fa~a de oamenii ~!natura care ne inconjoara, trebuie sa nu fim egoi~ti ~i orgolio~i, sa ramanem cu simplul in inima ~i spirit, in toate imprejurarile. Fiecare gand e 0 lume de vibratii care trebuie bine alese, imaginile ~i. ideile puse in mi~care de gandire trebuie sa exprime intotdeauna 0 calitate ~i niciodata un defect. Pentru aceasta, orice idee de inavutire, de frica ~ide ura trebuie sa dispara, orice gand rau face ca dublul nostru sa fie retrimis imediat pe pamant in corpul fizic. Atunci cand gandim de bine, in jurul spiritului nostru, al corpului nostru astral, se creeaza 0 bariera de

200

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

. netrecut de catre gandurile rele, spiritele rele, care i~i pot exercita actiunea lor prin rezonanta numai daca ~i noi gandim rau. Trebuie diu tat in toate imprejurarile binele dezinteresat. S~ poate concluziona ca toate piedicile din spatiul eterat al astralului pot fi depa~ite printr-o puritate morala, caci exista 0 legatura intre legile moralei ~i eompozitia mecanica a substantei universului. Este foarte important de retinut ca piedieile din calatoria astralului dispar atunci cand eu gandul - eaei acesta de fapt ciilatore~te- iti faci semnul crucii. 0 energie morala sustinuta eu perseverenta ne ajutii sa treeem peste toate piedieile. In lumea :astrala,formele se deosebesc de fiinte, in spatiu se afla imaginile create de gandurile noastre personale sau de spiritele celor morti, -gandurileefemere ale celor ee hoinaresc lainmmplare sau spre un scop detenninat, gandurile colective ale locuitorilor pamantului, imagini ale faptelor trecute, mici sau mari, dubluri insufletite a tot ce exista pe pamant, obiecte neinsufletite sau fiinte vii, vietuitoarele bine constituite, ca plantele ~i animalele ce a~teapta manifestarea lor pamanteasea. Mijloacele de comunicare cu lumile invizibile sunt destul de numeroase, ele se intind de la cea mai simpla experienta de spiritism, pana la comunicarea eon~tiintei eu lucrurile superioare. . Unealta intrebuintata in toate cazurile este gandirea. Gandirea este actul care rezulta dintr-un sistem de energie care ne permite sa intrebuintam imaginile numite idei pentru a gasi cauza eficienta ~i cheia fenomeI'elor. Fiecare om gande~te,pune in joc 0 forta comparabila cu curentul electric. Acest curent este de narura pozitiv dnd folose~ti !n imagini 0 judecata cu caracter utilitar. Pe masura ce gandirea coboara spre ideile de dezordine, dezorganizare ~i egoism, caracterul ei negativ cre~te. Gandurile de acela~iJel sc atrag, iar gandurile contrare se resping. Actiunea de a face bine pcntru rau i~i giise~teexplicatia in aplicarea acestei legi fundamcntafc. Emitand ganduri bune unei persoane care vii vrca raul, ridica!.; un zid de netrecut care va opri toate gandurile rele. Trebuie.gandit numai Ia bine ~i gandirea sa evite ideile de riiu, de ura, de teamii, de nesigurantii, de durere, pasivitate ~i neintelegere.

Dr. Aurel Pooescu-Balcesti

201

Din expunerea .pe care am relatat-o, rezulta ca, pentru a putea ~ontacta lumile suprasensibiIe, spiritul desprins de corpul fizic trebuie sa poarte in aceasta situafie ~i0 stare de con~tiinfiiprin care sa-~i dea seama de propriaci esenta, pe-de 0 parte, ~i de a putea identifica existenta altor entitafi ce se afla in astral. Aceasta stare se deosebe~te de starea de veghe, cand con~tiinfaeste determinata de impr<?s~ileimfUrilor ~i sedeosebe~te ~i de starea de sorno, ciind s spiritul este lipsitde con~tiintii. rezirea spirituluila aceastacon~tiintii T superioara este, de fapt, ceea ce infelegem prin inifiere. in aceasta stare, spiritul imbracat in corpul astral se folose~te de organele spirituale de perceptie, pe care i Ie ofera corpul astral. Accesul la 0 astfel de stare de con~tiinfasuprasensibiia are ca punct de plecare con~tiintadin stare de veghe pe care 0 are spiritul inainte de desprindere. Prima treapta a cunoa~terii lumii astrale este ceea ce se poate denumi cunoa~terea imaginativa, care se deosebe~te de cunoa~terea obiectiva pe care ne-o dau organele de simt fizice ~i care se elaboreaza cu ajutorul creierului fizic. -iffstarea.de con~tiinta suprasensibiHia spiritului,omul percepe fapte ~i fiinte spirituale care nu sunt accesibile simturilor flZice. In procesul meditarii, concentrandu-ne asupra ~eprezentarii sau imaginii respective, spiritul apeleaza la--forte-mai-putemice decat cele pe care Ie intrebuinteazain cazul con~tiin!eiobi~nuite.In aceasta stare, spiritul se desprinde de corp ca ~i in timpul sornoului, dar, spre deosebire de sorno, cand con~tiinta lipsc~te, el cuno~te un univers pe care altfel nu-I putea banui, este 0 stare de veghe superioara. In aceasta stare, spiritul i~idezvaluie independenta, care este suprimata in cazul incorporani lui, el traie~te starea sa de independenta fata de organele de sim! fizice. Aceasta mai demonstreaza ca con~tiinta nu dispare chiar daca nu mai este corelata de exterior prin organele de simt ~i prin gandirea rationalii. in stare de desprindere a spjritului, acesta i~i da seama ca se afla alaturi de corpul fizic ~ise mi~caliber, in deplina con~tiinta,printre imaginile respective,ca ~icand am triiipe deplin con~tientiin doua Euri, unul pe care I-am cunoscut in viata obi~nuita,celiilaltca 0 fiinta nou-nascuta care se situeaza dcasupra primului. Cu acest al doilea Eu se vor percepe fenomenele ~i fiintele spirituale. Prin noul Eu omul

...

------

202

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

stiipane~tesenzatiile, sentimentele ~i reprezentiirile sale, pornirile, dorintele ~i pasiunile. Pentru a ajunge in noua existentii spiritualii, aceea de spirit liber in spatiu, omul trebuie sii-~iinsu~easca printrun antrenament metodic stiipanirea asociatiilor de idei, controlul impulsurilor sale voluntare, calmul in fata pliicerii ~i durerii, pozitivitatea in judecatii ~i obiectivitatea in conceptia despre viatii. Ajun~i la acest stadiu, constatiim cii lumea gandurilor este insufletitii df;0 viatii interioarii. Atuhci cand gandim cu adeviirat, ne afliim deja intr-un univers suprasensibil viu. Atingerea acestui stadiu de desprindere a spiritului de corpul fizic, a~a cum am mai amintit,' se face prin meditatie, care este 0 concentrare asupra reprezentiirilor simbolice ~i sentimentelor. Prin aceasta se realizeazii formarea organelor superioare de perceptie in corpul astral al omului. Fiecare meditatie desfii~uratii metodic in vederea cunoa~terii imaginative actioneazii asupra centrelor de absorbtie etericii descrise la capitolul sufletului. Cei ce ajung la stadiul inalt al initierii vor vedea cum la moarte spiritul ~i sufletul se deta~eaziide ceea ce riimane in lumea fizicii. in lumea astralii, spiritul, triiindu-~i viata sa spiritualii, cunoa~te lumea spiritelor prin intuitie, ceea ce inseamna ca spiritul ajuns in acest plan face un"tot. unitar cu lumea sensibila, se une~te cu viata sa interioara. Cunoa~terea imaginativii se dobande~te prin activitatea "florilor de lotus" in corpul astral. Prin exercitiile practicate in vederea inspiraTiei ~i intuitiei spirituale, in corpul eteric incep sii apara anumite mi~cari, curenti ~i formiltii care mai imintQ nu existau. in Tibet existau inca din Ant-ichitatenumeroase manastiri unde calugarii-preoti, lama, se perfectioneaza, atingand un inalt grad <;ie initiere'.incepand cu secolelel XI-XII, in Tibet apar pafru mari ~coli de initiere, :care s-au raspandit in Mongolia ~i diferite state din

Himalaia. .
in anul 1056, a fost fondata de catre Damton (primul discipol tibetan al marelui maestru indian Atisha) manastirea Raideng in nordul Lhassei, care a devenit sediul primului dintre marile ordine monastice Kadam-pa "Legati prin doctrina". Ei duceau 0 viafii ascetica, destinatiistudiului ~imeditatiei. Aceastii ~coalava dezvolta mai tarziu ordinul Gelug-pa. In secolul ai XV-lea a apiirut ordinu\

--

- .. -. . - - ~.- .. -. -. . .

Dr. Aurel PODescu-Bilcesti

203

Kagyu-pa, "Mesagerii cuvantului", discipoli ai poetului mistic Milarepa. ~coala creata de Gampo-pa, discipol allui Milarepa, s-a divizat in ~ase ramuri. Amintim ~ialte ordine ale calugarilortibetani: "Tichiile Galbene", "Tichiile To~ii","Virtuo~ii". Ordinul Gelug-pa are ca ~ef pe Dalai-lama, care inseamna
fl11e1epciune. Acest titlu a fost conferit in anul1578 de catre regele Altan

Khan lui Sonan Gyantso, considerat. reincarnarea celor doi predecesori ai sai, el devenind al treilea Dalai-lama. Actualul Dalai-lama este al patrusprezecelea, Tenzin Gyatso, nascut in 1935, proclamat in 1940 ~iintronat in 1950. EI a parasit Lhassa in 1959, exilandu-se in Himalaia indiana. in Tibet mai exista un ordin monahic, Nyingma-pa sau "Cci vechi", care nu sunt obligati la celibat, acordandu-se prioritate meditatiei solitare ~icercetarii mistice, acest ordin include ~i0 ~coalaa meditatiei numita "Marea perfectiune". Initierile se mai pot obtine ~i cu practicile yoga, cu tantrismul, eu Chan-ul chinezesc ~i cu Zen-ul japonez, bineinteles alaturi de Vayrayana tibetana. Pentru a se ajunge la performante inalte in dezvoltarea puterilor spirituale, cei ce doresc sa se initieze trebuie sa fie con~tienti ca efortul este mare, ca se cer multe sacrificii, oboseala, abtineri, multa rabdare ~i multa perseverenta. in timpul exercitiilor, trebuie sa ne deconectam de orice activitate, de orice fel ar fi ea. Starea de repaus este conditia obligatorie a decanectarii de orice inchipuire psihica. ~entru cel ce incepe initierea este important ca ~i expresia fetei sa se poata controla, caci ~i mi~carea ochilor poate avea repercusiuni asupra spiritului; pentru aceasta, trebuie privit intr-o singura direGtietimp cat mai indelungat. in timpul executarii exercitiilor, auzul trebuie diminuat, prin astuparea urechilor. _-.cestedoua organe de simt, vazul ~iauzul, vor fi deconectate pana cand yom reu~i sa ajungem la acel grad de adancime pe care iI dorim, pana cand puterea noastra de vointa va putea fi suficient de mare. Urechile se pot astupa cu ceara moale pana la definitivarea exercitiilor, iar ochii ii putem acoperi cu diferite obiecte. in ceea ce

204

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

prive~tetimpul in care se pot realiza diferite exercitii , acesta nu are , o durata standard, depinde de la individ la individ. Cei ce sunt nervo~ipot exersa diverse procedee pentru obtinerea rabdarii. Se poate lua un vas in care sa amestecam seminte de mazare, fasole ~i linte, apoi Ie rastumam pe masa ~i incepem sa Ie sepadim. Dupa cateva zile, cand observam ca exercitiul se poate ingreuna, putem amesteca seminte de in, canepa ~ipiper, ca apoi sa incercam sa Ie sortam. Daca in timpul exercitiului mainile incep sa tremur~, intrerupem pentru un scurt timp ca apoi sa-l reluam. Dupa ce s-au putut obtine rabdare ~i calm, se trece la exercitiul urmator al concentrarii vointei. Reu~ita procesului de initicre este in stransa le.gatura cu stapanirea absoluta a gandirii ~i a rationamentului nostru. Nu putem exercita influente asupra altora cu gandirea daca nu reu~im in primul rand sa ne stapanim noi in~ine sandurile. Pentru aceasta, trebuie sa ajungem ~isa ramanem intr-un singur stadiu al gandirii, sa facem abstractie de orice fel de alte ganduri ~i sa fixam in focarul gandirii doar 0 singura idee pe care sa 0 mentinem. Se poate incepe observatia unci portiuni din corp dit mai prelung ~i cat mai hotarat. Dupa un anumit timp, observam . ca respectiva suprafata pe care ne-am fixat atentia se va inro~i. Pentru ca sa reu~im sa ne indreptam atentia cu toata puterea de gandire, este .nevoie d~ 0 izolare completa a aparatului auditiv de orice sursa de zgomot venit din afara, de asemenea corpul trebuie sa prezinte mu~chii in perfeeta stare de repaus. Concentratre gandirii este metoda prin care facem posi~ila desffi~urareatuturor puterilor sp\rituale, atat in forma activa, cat ~i in forma pasiva. De aceea toate reu~itele in unnatoarele exercitii depind de gradul in care suntern in stare sa ne coneentram gandirea intr-un singur punct sau sa facem abstractie totala de acest punct. In cbntinuare, ne imaginam 0 calatorie pe care am efectuat-o cu toate etapele~i imprejurarile ei. Aceasta presupune reluarea intregului traseu pe care il yom face in gand, cu toate aspectele legate de timp ~ispatiu, inCluzandtoata pregatirea personaHi,conditiile atmosferice, drumul parcurs, ca ~i oamenii inHUniti.Yom avea grija ca in timpul. acestei calatorii sa nu intervina nici un aI' gand strain de aceasta. Acest exercitiu il yom face zilnic, 0 perioada de douasprezece-

j j

I ,

- -

---

---

. -<-<- .-

Dr. AureI Pooescu-Balcesti

205

paisprezece zile, ~iyom constata ca de fiecare data exercitiul il yom executa din ce in ce mai bine. Timpul rezervat executarii acestui exercitiu trebuie sa nu depa~easca douazeci-treizeci minute. Se trece la exercitiul urmator, prin care se alege un obiect mai mic ~i asupra lui ne concentra~ gandirea. Vom incerca aceasta cu ochiinelegati, dar cu urechile astupate. Ne gandim la scopul pentru care a fost fiicutacest obiect, la materialul din care este confectionat, eventualla istoricullui, la tehnologia de.fabricatie etc. in acest timp trebuie sa fim cat mai relaxati, avand corpul intr-o pozitie comoda. Acest exercitiu il yom executa cinci minute, ca sa-l prelungim apoi la cincisprezece minute ~i il repatam de patru-cinci ori. in aceste exercitii obiectul poate fi schimbat, nefiind obligatoriu sa executam numai cu un singur obiect. Exercitiul urmator il yom face pe un obiect mai complex. De exempiu; jJrivim un obiect ~i apoi cu ochii inchi~i incercam sa

stabilim exact configura~ia - imaginaraa partilor componenteale

obiectului. Cand redeschidem ochii ~i revedem obiectul ~icand ne convingem de exacta asemanare intre im~ginea obiectuhii avuta in minte cu cea reala, atunci. exercitiul a fost bine executat, altfel repetam exercitil1.1an}i asemanarea este perfecta ~i acest exercitiu p sa dureze treizeci de minute. Unllatorul exercitiu va consta in concentrarea gandirii asupra unui obiect pe care nu-l avem de fata, pe care il vedem doar in imaginea noastra spirituala. Se pot alege pentru aceasta obiecte, animale sau oameni. Dupa ce am exersat ~i acest exercitiu, urmatorul il vom efectua in felul urmator: ne desfii~uramin gand 0 tema, ca apoi, la un moment, dat sa intrerupem brusc ~i sa trecem la desfii~urarea unei alte teme, apoi din nou intrerupem ideea ~i trecem la prima revenind exact acolo unde am intrerupt cu gandirea noastra. Este vorba de 0 intrerupere con~tienta a gandirii ~i vom afecta doua, trei minute pentru intreruperea exercitiului. Urmatorul exercitiu: ne gandim la un obiect sau 0 fiinta ~i eu viteza gandului incercam de la punctul original al gandirii la exact opusul sau, de exemplu ne gandim la conceptul de vid, caruia ii corespunde conceptul de plin, ca sa fie in echilibru; tot ~a vom face pentru foc-apa, lumina-intuneric,cer senin-cerinnourat etc. Exercitiul

206

SPIRIT SI SUFLET - REINCARNAREA

II facem cu maxima viteza ~i il repeHim zilnic. Schimbarea exercitiului de la un subiect la altul 0 facem pe parcursul a treizeci de minute ~i II repetam de patru-cinci ori. In continuare repetam din nou toate exercitiile, dar de data aceasta cu ochii neacoperiti - in acest mod se cere 0 putere mai mare de'vointa. Urmatorul: exercitiu il facem citind 0 carte sau un ziar intr-o aglomeratie, ca dupa aceea sa incercam sa ne reamintim tot ce am citit ~i sa scriem pe hartie; yom continua citind teme care nu ne intereseaza in mod deosebit ~i cu subiecte dintre cele mai diverse. Lectura nu trebuie sa depa~eascatreizeci minute. Dupa ce am reu~it sa ajungem la un stadiu bun de concentrare al gandirii, trecem la 6btinereastiiriinegative,careeste la fel de importantiica ~iconcentrarea gandirii. Aceasta stare transpune omul intr-o asemenea stare care poate fi asemuita cel mai bine cu senzatia '"de a nu fi" sau "de a nu 'exista". In aceasta stare, trebuie sa uitam totuI, chiar ~ica traim. Starea negativa poate avea insa ~i repercusiuni primejdioase, -aceastapentru cii spiritul este deschis atat pentru influente bune, cat $i pentru influente rele, date de spiritele inferioare. Pentru a inUHura cestinconvenient,avem la dispozitiaconcentrarea a vointei sau starea de vointa pozitiva. Daca totu$i simtim influente negative care ne indispun, ne concentram gandurile la polul opus, rew;;ind prin acest mod sa captam numai influente de la spirite supenoare. Aici este de retinut ca atragerea influentelor spiritelor rele, inferio'up.,este intalniti'ila cei cu defp-ctemorale, la cei~e "iU defecte de caracter. Pentru a s.c obtine starea negativa, trebuie sa alegem un loc lini~tit,ne aco'perimochii, ne izolam urechile ~ine a~ezampe un pat In pozitia culcat, corpul sa fie intr-o perfecta stare de repaus, incat toti mU$~hiicorpului sa fie adu~i intr-o stare de relaxare totalii. Respiratia va fi rarita. Dupa aceasta, ne yom imagina un disc cu diametrul de 2-3 cm, alb, pe un fond negru, care se invarte~te pe un ax aflat in mijlocul unui fond negro. Ne fixam ochii mintii pe acest disc alb $i cu ajutorul concentrarii gandirii ciiutam sa ne indepartam de noi toate celelalte ganduri sau imagini straine de acest subiect. lnccrcam sa ::tam In aceastii stare trei-cinci minute, care cere un

J , j I

I ,

-- -- ._- -

Dr. Aurel P0.l!escu-Biilcesti

207

foarte mare efort. Daca yom reu~i sa pastram imaginea alba ~i rotirea discului timp de zece minute, atunci putem trece la un alt exercitiu. Yom cauta acum sa ne imaginam tot un fond negro, dar de data aceasta in locul discului sa apara in imagine un mic punct rotativ lurilinos. Dacii ~iin acest cazreu~im sa ajungem la rezultatul bun ~i sa.;nentinem imaginea punctului luminos timp de zece minute, atunci renuntam ~i la puncti~orul luminos ~i nu ne mai gandim la nimic, nu ne mai imaginam nimic. A~a am ajuns, de fapt, la starea negativii. In aceast~ stare nu mai auzim nimic, nu simtim, nu ne mai gandim, 'de fapt nici"nu mai existam. Starea negativii este un striilucit calmant pentru toate pornirile suflete~ti, ea ne intiire~te sufletul ~i ne dii noi speranie. Cand am ajuns la acest grad de dezvoltare, ne acoperim ochii, ne a~ezam pe pat ~i a~ezam in fata noastra 0 panza de circa un metru ~ijumatate patrat, alba, ~i ne orientam privirea exclusiv pe aceasta. Reu~ind sa mentinem aceastii st!lrenegativa timp de zece minute, incercam sa facem abstractie de mediul inconjurator ~ide propriul nostru corp. Se poate obtine starea negativa in orice imprejurare. In aceastii stare, spiritul nostru se desprinde de corp ~i intra in legatura cu alte spirite. Daca dorim sa rezolvam 0 problema, 0 gandim inainte de a intra in starea negativa ~i, dupa ce am ie~it din aceasta stare, putem avea raspunsul dorit tocmai datorita inspiratiei telepatice primite de la alte spirite. In general, nu poate ajunge la starea negativa cel ce nu renunta la egoismul de orice fel ~ila cautarea placerilor de orice natura, caci aceasta sunt in discordanta cu armonia cereasca. Acela~i efect negativ il are ~i.alcoolul. Nu intamplator credinta religiei cre~tine, atunci cand este vorba de accesul credincio~ilorin biserica, afirma: "Cine vrea sa intre aici sa se striiduiasca in armonie ~i sa-~i curete sufletul, numai acela vede, in care. domne~te pacea, cel ce este murdarit de noroiul pamantesc sa nu se incumete sa intre, pentru ca nici orbul nu percepe lumina; precum dispare fluturele de noapte in bezna, a~a se va pierde ~iel". A1coolul,in general, este dauniitor indiferent de natura lui, chiar ~i berea, considerata mai putin nociva, contine 90 de paTti apa,. 4

208

SPIRIT SI SUFLET
.

RElNCARNAREA

parti alcool, 4 parti extracte, 1% zahar, 0,60% nitrogen ~i 0,40%

cenu~a.'

Efe9te noeive mai putemiee ehiar Ie are ~i nicotina, 0 singura ti~ara s~Url~aza in medie viata corpului eteric eu einci-~apte mmute. Improspatarea organismului eu corpul eteric ~icorpul astral se fhce ~i prin aetul respiratiei. Tutunul duee la bron~ite croniee, scleroemfiz~m eu diminuarea capacitatii de ventilatie a alveolelor pulmonare, eeea ce implicit reduce ~i inspirarea corpului eter'ic ~i corpului astral. Nu se poate ajunge la starea negativa ~ila desprinderea corpului astral de cei ce fac excese sexuale. Prin actul sexual se pierde 0 mare cantitate de tluid eteric. In afara faptului ca se pierde tluid eteric, prin actul sexual se face u!1schimb de corp eteric intre parteneri ~i astfel se pot imprumuta intluente negative de la unulla altul, in mod incon~ticnt, putftnd aparea inclinatii ciudate, unul dintre parteneri atlandu-se in dizarmonie sutleteasca, ceea ce it influenteaza pe ceIalalt, imprumutand dizarmonia impotriva carcia nici nu poate lupta. Aceasta inseamna ca, atunei eand unul dintre parteneri nu este in amlOnie sutleteasdi, fiind nervos sau suparat, trebuie evitat actul sexual. Fiecare corp material iradiaza in permanenta ~i formeaza un al doilca corp de aeeea~i forma cu primul - este corpul de energie. Dacii corpul material rcprezinHi materia, eorpul de energie reprezintii antimateria. Vibratiile materiei nu sunt pereepute In totalitate, ele sunt insa constatate eu exactitate de corpul astral al omului. PriJ:lvederea astralii ce se obtine 0 data cu desprinderea corpului astral, deci cu dedublarea noastrii dispar, timpul ~i spatiul. Astfel se PQtvedea evenimente petrecute cu secole, in unna ca.~i cand ele s-ar desfli~urain prezent. Tot astfel se vad ~i evenimentele ce se vor desfli~urain viitor. Dispar obstacolele materiale in calea vederii astrale, putand vedea evcnimente ce se desfii~oara pe alte continente. Ajungand in lumea materiei fine, in lumea astrala, putem vedea ~iauzi ee ne spun inteligentele din lumile superioare. Baza care sHila obtinerea acestor fenomene este starea negativa, adicii intrarea in taeere. Desprinderea eorpului astral prin edueatia voinrei se poate obrine mai 'u~orseara ~i dimineata ~i cel mai bine in intuneric ~iindividual.

_00 __ ___ - _0---

Dr. AureI PODescu-Balcesti

209

Budi~tii din Tibet folosesc pentru aceasta scoica de mare. Tot timpul desprinderii, trebuie mentinuta starea negativa, iar aceasta se obtine cu atat mai ~or cu cat aceasta scoica de mare este mai mare.

~iare mai multespirale.

in situapa desprinderii corpului astral este posibila inmlnirea cu ghidul nostru spiritual din lumea astrala, dar este posibil ~i sa fim captati de spiritele inferioare care ne pot deruta. Eliberarea de aceste spirite inferioare se.obtine fiicand semnul crucii, evident, nu cu mana corpului fizic, ci prin gand. in aceasta imprejurare spiritele inferioare, satanice, dispar, se indeparteaza. in astral se percep gandurile acestei lumi, care se vad sub fonna de imagini. Fiecare fiinta de pe pamant i~iare corpul sau de energie, reprezentat in astral sub forma de imagini. Corelat cu ved~rea astrala este ~i psihometria, prin care unii oameni pot vedea ~i descifra fenomene ~i lucruri ascunse privirii fizice. in aceasta situatie, oamenii nu trebuie sa fie in stare de transa, ei raman in stare de veghe, dar ~i in aceasta situape este important sa se obtina starea negativa. Se poate descrie chiar starea sufleteasca a unei persoane sau durerile ei fizice numai daca se prive~te 0 fotografie a acelei persoane, 0 ~uvitiidin paml acesteia sau 0 bucatica de material.din haina persoanei respective care a fost purtata de ea. Initierea in cunoa~terea lumii spiritelor ~i a vietii .astrale se obtine ~i prin exercitii de respiratie, a~a cum se cuno~te din practica yoga, se mai poate obtine prill meditatia transcedentala sau prin .consumul de diverse plante halucinogene pe care Ie-am descris. Starea de autosomnabulism se poate obtine ~i prin mi~carea inainte ~i inapoi a piiqii superioare a corpului, care se face in mod continuu, sau .prin rotirea continua a capului, piistrand starea de concentrare. Se obtine astfel starea de extaz, fiicand in acehi~itimp ~i exercitii de respiratie. in aceasta stare de autosomnabulism se poate obfine levitatia, dnd corpul se va ridica ~i va pluti in aer.

CUVANT DE INCHEIERE \
Mesajul acestei carti este acela de a aduce in discutie in primul rand notiunea de spirit ~iin al doilea rand de a 0 separa de aceea de suflet. Aceste notiuni au fost mult timp confundate ~i inca mai sunt :?i astazi. Din acest punct de vedere, consider ca aceasta idee, de~i foarte vag descrisa cu multe secole in urma, trebuie complet reconsiderata. Strans corelata de existenta spiritului ca entitate separata de suflet este ~.idoctrina reincarnarii. . Este ~tiutca pana in anul 553 dupa Hristos, notiunea de spirit :?i, implicit, aceea de reincarnare erail gasite in prime Ie scrieri ale Nou/ui Testament. Totul a plecat de la disputa dintre monofiziti :?i diofiziti, atunci cand s-a discutat persoana lui Iisus Hristos. Diogene, considerat ca parintele bisericii cre:?tine, a sustinut cOllceptia monofizita, adica il considera pe Jisus ca reprezentand omul-Dumnezeu in aceea:?ipersoana, spre deosebire de doctrina diofizitii care considera cii Jisus. a reprezentat doua persoane distincte, (,'mul :?iDumnezeul, ca doua n'aturi diferite. Admitand ipoteza ca lisus a reprezentat doua naturi in aceea~i persoanii, implicit se.accepta ~iideea existentei spiritului ca scanteie divina in fiinta umana :?itranscendenta lui prin reincarnare. Astfel, pana in anul 553, notiunile de spirit :?i suflet au fost descrise separat in Nou/ Testament. 0 data cu adoptarea doctrinei diofizite, in timpul imparatului roman Justiman, ca reprezentant al capului Bisericii Romane de Rasarit, in urma Conciliului de la Constantinopol, printr-un vot politic, au disparut :?i notiunile de spirit :?ireincarnare, ramanand numai cea de suflet, care insa nu ~ste explicita pentru ceea ce ar vrea de fapt sa insemne. Chiar biserica cre~tina, fie ortodoxa, fie catcilica,nu mai face azi nici 0 referire Ja nOfiunea de spirit. Ambele biserici i~i bazaza existenta Jor pe un singur act, acela al invierii din morti a lui Jisus Hristos, consideraHi

"

"

1 , i f

--

- _0- _ _0___

Dr.Aurel Pooesco-Bilcesti

211

I I
I I

a fi uniea in istorie, pentru ea EI a fost singurul fiu allui Dumnezeu ~i, deci, uu mai este posibil sa se repete de 0 alta persoana. La baza eredintei ere~tinestau Evangheliile. Cuvantul evanghelie inseamna in limba greaea vestirea cea buna. In Nou/ Testament ordinea lor este aeeasta: fv!atei,Mareu, Luea ~i loan. Istoria eonsidera insa ea prima ar fi fost eea a lui Mareu, probabil loan, supranumit Mareu. Ea ar fi fost serisa in anul 70 la Roma in limba greaea ~i ar fi servit ea model prin anii 80-90 lui Matei, un evreu eonvertit la ere~tinism ~i lui Luea, un discipol al Apostolului Pavel. Aeeste trei Evanghelii eontin foarte multe asemanari, din care eauza au fost numite ~i "sinoptiee". Intre moartea lui lisus ~i serierea Evangheliilor s-au seurs intre patruzeei-~aizeei d~ ani. Transmiterea apostoliea s-a taeut in special pe eale orala. Evangheliile prezinta -faptele a~a cum s-au desta~urat ele in eomunitatea ere~tina primitiva. Mareu ~i-aseris Evanghelia laRoma pentru discipolii Apostolului Petru ~i el sustine de la ineeput ea lisus a fost fiullui Dumnezeu" Iisus ~i-arfi dezvaluit identitatea atunei, eaud intrebandu-I pe Petru: ,,$i tu cine erezi ca sunt?", aeesta ii riispunde: "Hristos, fiul lui Dumnezeu". lisus reeuno~te ea el este aeela ~iputin dupa aeeea are loe sehimbarea la fata, eand cere discipol.ilorsai sa pastreze 0 taina absoluta, ciici fiullui Dumnezeu trebuie sa fie condamnat la moarte ea sa reinvie a treia zi. Matei redaeteaza Evanghelia sa la lerusalim, in limba armeana, dupa aeeea fiind tradusa in limba greaca. EI se adreseaza evreilor aratand di lisus este Mesia, eel pe care I-au prorocit profetii. Luea ~i-a seris Evanghelia pentru paganii eonvertiti, fiind in acela~i timp 0 opera de istorie ~i una de teologie, aratand ea telul divin este universal. A patra Evanghelie, eea a lui loan, este serisa pe un-ton diferit, deei nu toti sunt de aeord ea ea ar fi fost serisa de loan, apostolul eel mai iubit de lisus, adiea fiul lui Zevedeu, care alaturi de Maria ~i femeile eueemiee"ar fi fost singuruJ martor al rastignirii Jui Iisus. Se pare ea ea ar fi fost serisa de diseipolii lui loan, reprezentand 0 ramura elenistiea a iudaismului palestinian, stabilita la Efes sau

212

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

poate in Antiohia. Aceasta ar explica nuantele filozofice de inspiratie greceasca, aa cum se vede din prolog: "La inceput era cuvAantul cuvantul era la Dumnezeu i Dumnezeu era cuvantul". i In afara de cele patru Evanghelii mai sunt i altele excluse dih Canon, este vorba de Evangheliile apocrife, cum ar fi Evangheliile lui Petru, ale evreilor, egiptenilor, ebionitilor care sunt considerate texte arhaice, aparute in mediul iudeo-cretin. La fel i Evanghelia lui Toma, descoperita in 1945 la Nag Hammadi, in nordul . Egiptului, ca fiind situata in prima jumatate a secolului al II-lea. Ea cuprinde 0 suta paisprezece cuvinte apartinand lui Iisus. Luca a fost un fidel colaborator al lui Pavel, un medic pagfm, convertit la cretinism, probabil de origine greaca. Dar Evangheliile nu constituie 0 biografie a lui Iisus, ci 0 justificare a credintei in lisus cel inviat din morti, Mesia, cel vestit de profeti. Misiunea mesianica"a lui lisus a inceput abia la treizeci de ani, dup~ ce EI a stat patruzeci de zile in pustiu alaturi de cei doisprezece apostoli pe care i i-a ales. EI i a durat trei sarbatori succesive de Pati, aa cum spune in Evanghelia dupa loan. Celelalte trei Evallglzelii l:nentioneaza 0 singura sarbiitoa~e de Pati, ceea ce ar reduce viata de predicator a lui Iisus la un singur an. Crucificl}rea dupa Evangheliile sinoptice ar fi fost in ziua de Pati, dupa loan in ajunul Patelor in anul treizeci, cand Iisus ar fi avut treizeci i patru sau treizeci i cinci de ani. Ce a rncut Iisus de la 12 ani i pana la 30 de ani nu se spune nimic i nid de ce i-a inceput ~l misiuoeq J~ aceasta varsta. Din descrierea pe care am rncut-o in cuprinsul cartii s-a vazut cii un corp fizic allui Iisus a inviat, nu acesta s-a inaltat la cer, aacum pretinde biserica cretina. Dar, pentru a intelege acest fenomen, trebuie sa ne insuim cunotintele despre existenta spiritului ca entitate separata de corpul fizic ide suflet, precum i de a cunoate puterile spiritului. Spiritul este 0 forma de energie speciala, cu structura spatia1a fOffilatadin elemente subatomice, probabil din neutrino, care are inteligentii, memorie ~i vointa. Aceasta forma de energie este plecata din sfera divina a creatiei ~i reprezintii 0 parte din ea in fiinta umana.

I
1 ; I

f I

!
i I
I

i
I i
I

Dr.Aurel Pooescu-Bilcesti

213

Acest spirit este nemuritor, el vine la reincarnare 0 data cu nou-nascutul, din lumea astrala, reprezentand spiritul unui mort. Atunci cand vine la reancarnare el are deja un program riguros il1tocmitin tot ceea ce va face corpul fizic in care el se va intrupa. Acesta reprezinHidestinul omului atat cel individual cat ~idestinul colectiv, care se refera la 0 colectivitate comuna de oameni. Acest spirit i~i creeaza mai intai un corp de energie, numit corp eteric, care de fapt formeaza la randul lui cOfpul fizic. Destinul omului, toata activitatea pam&nteascasunt predestinate. Un om nu poate sa se sustraga destinului sau, caci acesta este dat de activitatea spirituala a omului din alte vieti anterioare. Daca apare un corp fizic deformat cu diverse anomalii, aceasta este 0 consecinta a caldirii moralei spirituale din alte vieti. Pentru fiecare gre~eala savar~ita in morala spirituala, trebuie sa se plateasca, ~i acest pret consta intr-o suferinta morala sau fizica. Nimeni nu poate ~terge din memoria spiritului activitatea noastra anterioara, ramanand inscrisa ca intr-un calculator, ~i nimeni nu poate sa-l ~teargadecat noi in~ine, printr-o viata morala. Gre~elile noastre savar~ite prin fapte ~i ganduri raman inscrise nu numai in memoria spiritului nostru, ci ~i in arhiva cereasca, astfel nimeni nu poate sa-~iascunda faptele sale, precum nimeni nu poate ca~tiga din experienta de viata a altuia. Fiecare spirit in parte, dup~ moartea fizica, se desprinde ~i incepe viata astrala, pastrandu-~i individualitatea ~i con~tiinta de sine, fiind supus unei judecati pe care 0 fac spiritele superioare ~i care ii vor da 0 alta viata pamanteasca, conform cu faptele ~i gandurile sale, din viata fizica.traita pe pamant. in timpul cat spiritul se afla incarnat in corpul fizic, se pare ca el este localizat in subcon~tiel1tul ostru, cel mai probabil in substanta n reticulara de la baza creierului. 0 dovada in acest sens este ca din cele peste 0 suta de milioane de bioinformatii pe care Ie prime~te acesta pe secunda, numai 0 mica parte se con~tientizeaza, ceea.ce inseamna di aceasta substanta reticulara are 0 inteligenta aparte, deosebita. T()t sub actiunea ei, indirect prin sistemul nervos vegetativ, controleaza cu exactitate de ceasornic electronic toata activitatea

214

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

tesuturilor, organelor ~i aparatelor ce aldituiesc corpul uman. Subcon~tientul este acela ce fixeaza in memoria sa toata activitatea noastra, atat din viata actuala, cat ~i din cele an:terioare. Aceasta se poate vedea clar atunci cand hipnotizam un om ~i incepem sa-l regresam in timp. EI ne reda cu lux de amanunte toata . viata actuala, cat ~ialte vieti anterioare, sub forma de imagini, ca ~i cand cineva ar descri-o privind-o din afara. In interiorul corpului uman, spiritul, Eul nostru este imbracat in ni~te haine fluidice, formate tot din elemente subatomice, ce fomeaza perispiritul. Cea mai importanta dintre aceste haine ale perispiritului 0 formeaza corpul astral, acela ce da spiritului posibilitatea de. a vedea ~i de a auzi dupa moarte, dar ~i in timpul vietii, in timpul somnului cu vise, in hipnoza, in somnambulism, in extazul divin, in transa 'Sau in dedublarile noastre prin procesul de initiere. Prin vederea sp~tiaIa, spiritul dupa moarte i~i vede inmormantarea propriului sau corp fizic ~i, nu numai atat, aude cu auzul astra! tot ce se vorbe~te ~i tot ce se gande~te despre el, caci vorbele ascund tot ganduri ~igandul este acela ce se percep(}-subforma de imagini. De altfel, gandul reprezinta forma de energie ce este comuna pentru comunicarea cu spiritele aflate in astral, pe care Ie evodim atunci cand se fac ~edintelede spiritism. La gaI1dcorpul astral al unui om incamat raspunde imediat, dupa scheme precise pe care spiritul Ie are in memorie ~iraspunde, de asemenea, ~icorpul eteric al omului, corpul nostru de energie, aceast~ raspunzand mai lent. Pe acest fapt se bazeaza practica magiei care folose~te in procedeele sale corr ul eteric, prin diverse obiecte ~i produse biologice, sau corpul astra! prin telepatie. Spiritismul este practica ce ne face sa ne convingem de existenta spiritului dupa moarte ~i de identitatea sa personala. Comunicarea prin intemlediul unui medium se face folosind numai mesajul mental ~iprimind raspunsuri care, verificate, se constata a fi exacte. Dar cea mai spectaculoasa experienta care ne convinge de existenta spiritului ~i viata lui ve~nica este materializarea unei fantome prin spirit, in came ~ioase, atunci cand ea insa~i afirma ca reprezintii un spirit "enit din lumea astrala, adidi un spirit al unui om mort.

I
J

Dr. Aurel PODescu-Balcesti

21s

Viitoarea noastra existenta pamanteasca este strans corelata de pacatele noastre spirituale. Exista trei sute ~aizeci ~icinci de feluri de pacate grupate in douazeci ~i patru de categorii, care vor fi judecate dupa moartea noastra de douazeci ~ipatru de varni. Aceste pacate spirituale din alte vieti Ie putem ~terge din memoria spiritului prin diverse actiuni de purificare, pe care Ie-am descris la capitolul respectiv: pocainta, postul, viata monahala, dragostea divina, rugaciunea ~i maslul. Aceste modalitati de purificare a spiritului vor avea efecte in viitoarea viata. Actuala noastra viata se desfiisoara conform destinului nostru pe care noi in~ineI-am fiicut in viata actuala. Citind aceasta carte, a~ dori sa devenim mai buni, mai credincio~i in existenta lui Dumnezeu ~iin puterea spirituaHi,sa nu mai comitem nici 0 fapta imorala, sa luam pozitie impotriva luptei oarbe pentru putere, impotriva celor ce doresc inavutire pe seama semenilor lor, impotriva celor ce provoaca razboaiele religioase in care mor milioane de oameni nevinovati, ea ~i impotriva eelor ee

ridieala"rangde legidiscriminarearasiaHi ieugenia. ~

Sa fim eu totii frati, indiferent de eredintele noastre religioase, caci toate eredintele ce presupun existenta unui singur Dumnezeu ~i prezenta ~i puterea spiritului ea parte divina in fiinta omeneasea ~i etemitatea lui sunt toate la fel de bune, indiferent ea sunt ere$tina, islamica, iudaica sau budista. Sa fim mai buni ~i mai drepti, sa ne ajutam unii pe altii, dici viata pamanteasea este rehitiva ~i vremelnica. Ne a~teapta 0 viata ve~nidi in spirit, mai buna sau mai rea, in .funetie de mora!~ noastra spirituala. Autorul

222

SPIRIT SI SUFLET

REiNCARNAREA

110. ~ERBAN MIHAl, Semeni intre natiuni, Ed. Dacia, Cluj, 19R2 111. ~TEFANESCU AI. N., Adevarul ~i ~tiinte secrete, Ed. Cartea Romaneasdi, Bucure~ti, 1928 112. TOKAREV S.A., Religia in istoria popoarelor, Ed. Politica, Bucure~ti, 1973 113. TOFFLER A., ~ocul viitorului, Ed. Politi~a, Bucure~ti, 1973 114. TODORAN I. ~i TARANU E., in cautarea vietii pe alte planete, Ed. Dacia, Cluj, 1983 liS. THODAL BARDO, Cartea tibetana a mortilor, Ed. Arc\!, Arad, 1992 116. TUTEA PETRE, Batranete ~i alte texte filozofice, Ed.

ViitorulRomanesc,Bucure~ti,1992 .
117. WELKER DAEL, Cristalul, aceasta fiinta vie, traducere, Bucurc~ti, 1991 118. WATSOND. JAMESS, Biologia moleculara a genei, Ed. ~tiintifica, Bucure~ti, 1986 119. WATCHTOWER BIBLIE AND SOCIETY NEW YORK, Cum a aparut viata, prin evolutie sau prin creatie?, New York, 1987

---

I
I i

CUPRINS
,,..

Prefata
Cuvant introductiv Suflet ~i spirit Fiinta umana

~.

9 II .: 16 58 66 69 73 75 80 82
:

Spiritul dupa moartea fizica Ocupatia spiritelor in spatiu Judecarea spiritelor dupa moarte ConcePtia Egiptului antic despre judecata spiritului Sufletul Sufletul colectiv Pacatul spiritual

Purificareaspiritului..
Viata monahala Pocainta ~ipostul Dragostea divina Rugaciunea Maslul ....: .:

85
87

..:

89 91 92 95 97 115 119 122 124

131

Dovezi ale existentei spiritului dupa moarte Destinul omului Con~tiinta~ipersonalitatea, atribute spirituale Personalitatea Tulburari de con~tiinta~ipersonalitate
Sugestie ~i sugestibilitate

224

SPIRIT SI SUFLET - REiNCARNAREA

Manifestari ale fortei spiritu:de in fe~omene considerate supranaturalc

140

Matcrializari"ale pateriispirituluisatal~~t n~agia in neagra:

Instinctul, forma de l11anifeE~.~:e . a ~pirit~llui Reinc~.11are[l . ; "... (nitierea in tainde !}tiinte~or.::~;iritc:J;c Cuviin~ incheierc . de B'bliog-:\tie se1.~,;ti'!a..: ~.. .

151
154

163
187 210 216

I I I