Recunoasterea componentelor electronice

Cuprins
Cuprins 1. 2. 2.1 2.2 2.3 2.4 3. 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 Introducere Aspecte generale Obiective Definitii Clasificarea componentelor electronice Orientare. Polarizare Componente electronice Rezistorul si retele de rezistori Condensatorul si retele (grupuri) de condensatori Bobina (inductorul) Dioda Tranzistorul Circuitul integrat

3.6.1 Tipuri de terminale 3.6.2 Tipuri de circuite integrate 3.7 3.8 4. Cristalul Conectorul Simboluri ale componentelor electronice

1. Introducere
Pentru a putea face fata la exigentele firmei SOLECTRON ROMNIA este necesara (printre altele) o cunoastere foarte buna a componentelor electronice utilizate n cadrul societatii. De aceea s-a ncercat conceperea unui manual de componente electronice, n care sa se prezinte cele mai utilizate piese electronice, cu caracteristicile de interes strict necesare, pentru a asigura o calitate excelenta produsului final n componenta caruia intra aceste subansamble electronice. Manualul este conceput astfel nct sa permita o nteleger 19419l1119t e usoara, chiar si pentru o persoana cu liceu, care vine n contact pentru prima data cu aceste tipuri de componente electronice. Lucrarea reprezinta ghidul dupa care se preda cursul de "Recunoasterea Componentelor Electronice" si nu ncearca o tratare exhaustiva a tuturor aspectelor legate de componentele electronice.

2. Aspecte generale
2.1 Obiective
La sfrsitul acestui curs angajatii vor stii: sa faca diferenta ntre componentele de tip THD si SMD;

sa recunoasca cele mai uzuale componente electronice; sa recunoasca simbolurile pentru fiecare tip de componenta; sa monteze corect pe placa o componenta la care trebuie sa tina cont de polarizare sau orientare;

2.2

Definitii
Placa de baza (PCB - printed circuit board) - suport din material nonconductiv (de obicei fibra de sticla) care contine unul sau mai multe straturi de trasee conductive, pad-uri, vias-uri si pth-uri; Partea superioara a placii de baza se numeste TOP iar partea inferioara se numeste BOTTOM; PAD-ul - aceea portiune (insulita) de circuit imprimat pe care se monteaza terminalele componentelor de tip SMD; Land -inel metalizat de la capatul PTH-ului de care se cositoreste terminalele ("piciorusele") componentei THD; Circuitul im prim at - reprezinta ansamblul de trasee conductive (de obicei din cupru) de pe PCB care vor face legatura ntre toate componentele electronice; VIAS - gauri metalizate n PCB care fac legatura ntre trasee conductive aflate pe diferite straturi ale PCB-ului; PTH - gaura metalizata n PCB prin care trec terminalele componentelor de tip THD; Am prenta - este desenul de contur al componentei si ea se gaseste pe placa; Sim bolul literar - litera n sistemul international corespunzatoare unei componente electronice; Sim bolul grafic - desenul specific pentru componente si dispozitive electronice.

2.3

Clasificarea componentelor electronice

Dupa cum se cunoaste exista o mare varietate de componente electronice. Pentru a le recunoaste mai usor se impune sa facem o clasificare a lor. Astfel putem spune ca exista doua mari categorii de componente electronice: componente de tip THD (Through Hole Device); componente de tip SMD (Surface Mount Device).

Componentele de tip THD sunt componente ale caror terminale strapung placa, iar tehnologia de montare a acestora se numeste THT (Through Hole Technology - Tehnologie de montare prin gauri). n figura 2.1 sunt exemplificate cteva din aceste componente.

Fig. 2.1 Com ponente de tip THD Componentele de tip SMD sunt componente care se monteaza pe suprafata placii, iar tehnologia de montare a acestora se numeste SMT (Surface Mount Technology - Tehnologie de montare pe suprafata). n figura 2.2 sunt exemplificate componentelede tip SMD.

Fig. 2.2 Com ponente de tip SMD n cazul acestor componente exista o varietate de forme constructive. Astfel n functie de forma avem: componente THD de forma axiala - figura 2.3; componente THD de forma radiala - figura 2.4; componente THD de forma Single in Line Package (SIL sau SIP) - figura 2.5; componente THD si SMD de forma Dual in Line Package (DIL sau DIP) - figura 2.6. Fig. 2.3 Axial Fig.2.4 Radial

Fig. 2.5 Single in Package

Fig. 2.6 Dual in Line Package

2.4

Orientare. Polarizare
O serie de componente electronice montate pe placi au orientare (conteaza cum montam pe placa aceste componente).

Spunem ca o componenta are orientare, daca pe corpul ei gasim un semn distinctiv. Acest semn distinctiv poarta denumirea de CHEIE. Aceasta cheie poate fi: o adncitura, o linie, un punct, o tesitura sau chiar o proeminenta. O astfel de componenta este montata corect pe placa daca semnul de pe corpul componentei este n concordanta cu semnul de pe placa (ca n figura 2.7). Pe placa putem ntlni semne ca: *, +, -, A, etc. n cazul n care pe placa nu exista astfel de semne care sa indice orientarea , se va da pentru acea placa, schema de amplasare. Aceasta va substitui semnele distinctive (amprenta) de pe placa. Vom vorbi de polarizare la acele componente care au un terminal pozitiv (este ncarcat cu sarcini electrice pozitive) si un terminal negativ (este ncarcat cu sarcini electrice negative). Toate componentele care au polarizare, implicit au si orientare. Inversul afirmatiei nu este

adevarata. Exemple de componente care au polarizare: dioda, condensatorii polarizati.

Fig. 2.7 Montarea corecta pe placa a unei componente cu orientare

3. Componente electronice
3.1 Rezistorul si retele de rezistori
Rolul unui rezistor n circuit este acela de a limita intensitatea curentului electric. Cu ct un rezistor are o rezistenta mai mare, cu att intensitatea curentului electric din acel circuit va fi limitata mai mult (conform legii lui Ohm, aceste marimi sunt invers proportionale). Rezistorul este caracterizat de marimea fizica numita rezistenta. Unitatea de masura pentru rezistenta este ohmul (simbolul pentru ohm este ). Simbolul literar din schemele de amplasare este R, iar la retelele de rezistori ntlnim RN (Resistor Netw ork) sau RP (Resistor Pack). Retelele de rezistori sunt formate din mai multi rezistori ncapsulati n aceeasi capsula (corp de componenta). n functie de modul de amplasare a acestora, unele retele de rezistori au orientare, altele nu. Simbolurile grafice n circuitele electrice pot fi urmatoarele:

Amprenta cu care apare rezistorul n schemele de amplasare este urmatoarea:

- R - THD de tip axial

- R - SMD ( se numeste CHIP)

Pentru retelele de rezistori se folosesc urmatoarele amprente:

- RN - THD - SIL nu are orientare

- RN - THD - SIL are orientare

- RN - SMD - DIL are orientare

n cazul unui rezistor luat independent nu se tine c ont de orientare sau polarizare. n aceasta situatie el poate fi montat n orice pozitie, cu conditia sa faca contact cu padurile (respectnd standardul IPC A610-C). n figura 3.1 se prezinta situatiile posibile de montare. Amndoua sunt corecte.

Fig. 3.1 Montarea rezistorilor de tip CHIP n cazul unui grup de rezistori format din rezistori independenti, de aceeasi valoare amplasati simetric fata de axul longitudinal al componentei, ncapsulati n aceeasi piesa, nu se tine cont de orientare (figura 3.2). n cazul unui grup de rezistori format din rezistori interconectati, de valori diferite, amplasati nesimetric fata de axul longitudinal al componentei, ncapsulati n aceeasi piesa, se tine cont de orientare (fig. 3.3).

180

Fig. 3.2 Retele de rezistori care nu au orientare

Fig. 3.3 Retele de rezistori care au orientare n figururile 3.4 si 3.5 sunt exemplificate montarea incorecta, respectiv montarea corecta a acestora pe placa.

Fig. 3.4 Montarea incorecta

Fig. 3.5 Montarea corecta

n cazul retelelor de rezistori de tip DIL, la care se tine cont de orientare, pinul numarul 1 este cel din stnga jos, daca se tine componenta cu scrisul citibil nspre operator - cheia n acest caz gasindu-se ntotdeauna n partea stnga. Numerotarea celorlalti pini se face n sens invers acelor de ceasornic, ca n figura 3.6.

Fig. 3.6 Num erotarea pinilor la retelele de rezistori cu orientare Exista rezistori sau retele de rezistori att de tip THD ct si de tip SMD. n figura 3.7 exemplificam cteva capsule de rezistori si retele de rezistori.

R - THD - de tip axial - nu are orientare

RN - THD - de tip DIL - are orientare

R - SMD - de tip chip - nu are orientare

RN - SMD - de tip chip - nu are orientare

R - SMD - de tip melf - nu are orientare

Fig. 3.7 Rezistori si retele (grupuri) de rezistori

3.2

Condensatorul si retele (grupuri) de condensatori

Rolul unui condensator n circuit este acela de a nmagazina sarcini electrice, pe care apoi, le returneaza acestuia. Descarcarea condensatorului se face mai lent sau mai rapid, n functie de rezistenta circuitului din care face parte. Capacitatea este cantitatea de sarcini electrice per volt stocata de un condensator. O capacitate de 1F este foarte mare si se atribuie capacitatii pamntului. Condensatorul este caracterizat de o marime fizica numita capacitate. Unitatea de masura pentru capacitate este faradul (F). Simbolul literar al condensatorului n schemele de amplasare este C, iar pentru retele de condensatori ntlnim CN sau CP. Exista doua mari grupe de condensatori: condensatori polarizati - au polarizare (implicit orientare); condensatori nepolarizati - nu au orientare.

Din categoria condensatorilor polarizati fac parte condensatorii electrolitici si condensatorii cu tantal. Din categoria condensatorilor nepolarizati fac parte condensatorii de tip chip si condensatorii de tip molded. Condensatorii ceramici pot sa aiba sau nu polarizare. Un condensator polarizat este format din doua armaturi, separate printr-un material izolator numit dielectric, fiecare dintre acestea fiind ncarcate cu sarcini electrice. Conditia ca o componenta sa aiba polarizare este aceea de a avea doua parti, una ncarcata cu sarcini electrice pozitive, iar cealalta ncarcata cu sarcini electrice negative. Simbolurile grafice cu care poate sa apara un condensator ntr-un circuit electric sunt:

Condensatori nepolarizati

Condensatori polarizati

Amprentele cu care apar condensatorii n schemele de amplasare sunt urmatoarele:

- C nepolarizat - THD de tip axial

- C polarizati (electrolitici) -THD

- C ceramic (nepolarizat) - THD +

- C n capsula "drum" - SMD

Evident ca un condensator polarizat nu poate fi montat oricum pe placa. Regula de montare corecta este aceeasi ca si n cazul retelelor de rezistori la care se tine cont de orientare (semnul de pe componenta - cheie trebuie sa fie n dreptul semnului de pe placa - amprenta). n figura 3.8 se dau exemple de condensatori polarizati si nepolarizati.

Condensatori electrolitici polarizati care nu se pot monta dect ntr-un singur mod. Pot fi att de tip radial ct si de tip axial.

Condensator de tip chip nepolarizat care se poate monta oricum pe placa cu conditia sa se respecte standardul IPC.

Condensatori cu tantal polarizati care nu se pot monta oricum pe placa. ntotdeauna au polaritate, iar pe corpul componentei este indicata tensiunea maxima de lucru.

Condensatori n capsula drum (tip toba) la care se tine cont de polarizare. Valoarea este indicata n microfarazi.

Condensatori ceramici la care uneori se tine cont de polarizare, iar alteori nu. Oricum cei la care se tine cont de polarizare sunt marcati.

Condensatori de tip molded radial - nu sunt polarizati.

Fig. 3.8 Condensatori polarizati si nepolarizati

3.3

Bobina (inductorul)

Rolul unei bobine n circuit este acela de a concentra cmp magnetic n jurul ei. Bobina este caracterizata de marimea fizica numita inductanta. Unitatea de masura pentru inductanta este henry (H). Bobina este alcatuita dintr-un grup de spire, nfasurate n jurul unui miez ferromagnetic (de tip cilindric sau toroidal n general). Dupa cum se cunoaste sensul curentului electric care trece printr-o srma, determina sensul liniilor de cmp magnetic. De aceea este foarte important sensul de bobinaj. n functie de acest lucru putem spune daca acea bobina are sau nu orientare. Oricum o bobina care are priza (prize) intermediara (iar aceasta nu este mediana) are si orientare. n figura 3.9 exemplificam aceasta situatie posibila, unde capatul 3 este priza intermediara. Acest caz este ntlnit la transformatoare.

Fig. 3.9 Bobina cu orientare Dupa cum se observa, distanta dintre priza intermediara si capatul superior al bobinei este diferita n cele doua situatii. De aceea trebuie sa tinem cont de orientare. n orice caz, daca avem o componenta la care trebuie sa tinem cont de orientare, aceasta va avea ntotdeauna un semn distinctiv (cheie) care sa indice acest lucru. Simbolul literar al bobinei din schemele de amplasare este L, dar putem ntlnim si FB. Simbolul grafic cu care se ntlneste n circuitele electrice este foarte variat, cel mai raspndit fiind urmatorul:

Amprentele folosite pentru bobine difera si ele foarte mult. Cele mai uzuale sunt:

n figura 3.10 exemplificam cteva tipuri constructive de bobine.

Bobina nfasurata pe un miez de tip cilindric la care nu se tine cont de orientare.

Bobine pe miez toroidal. n unele cazuri se tine cont de orientare (daca au priza intermediara), iar n altele nu.

Bobine de tip chip si bobine SMD pe miez cilindric

Fig. 3.10 Bobine

3.4

Dioda

Dioda conduce curentul electric ntr-un singur sens, motiv pentru care se tine cont de polarizare (are un terminal ncarcat cu sarcini electrice positive si unul ncarcat cu sarcini electrice negative). Spre deosebire de alte componente, marcarea polaritatii se face pentru terminalul negativ (catod). O dioda conectata n sens invers se comporta ca un circuit deschis. Din acest motiv nu este permisa conectarea inversa a acestei componente. Simbolul literar cu care apare aceasta componenta n schemele de amplasare este D sau CR. Simbolurile grafice cu care apare n circuitele electrice sunt reprezentate mai jos.

Aceste simboluri sunt si n functie de rolul pe care l au n scheme electrice. O dioda este montata corect daca semnul de pe componenta este n dreptul vrfului sagetii de pe simbol. Mai jos prezentam situatiile posibile.

Semnul de pe placa

Dioda montata corect

Dioda montata incorect

Formele constructive n care pot sa apara acestea sunt foarte variate, att n constructie de tip THD ct si de tip SMD. n figura 3.11 exemplificam:

Dioda marcata cu 1N, de tip axial, la care se tine cont de polarizare. Face parte din categoria componentelor de tip THD.

Dioda de tip LED (Light Emitting Diode) sunt diode electroluminiscente. Pot fi att de tip THD ct si de tip SMD.

LED de tip SMD.

Dioda de tip MELF (Metal Electrode Face Bonded). Este o componenta SMD si nu are terminale n sensul propriu al cuvntului ci doar capete metalizate (precositorite) care fac legatura ntre componenta si pad.

Dubla dioda de tip SOD (Small Outline Diode). Face parte din categoria componentelor SMD si poate fi usor confundata cu un tranzistor de tip SOT 23. Doar marcajul de pe capsula o deosebeste.

Fig. 3. 11 Diode

3.5

Tranzistorul

Tranzistorul este o componenta semiconductoare, fara unitate de masura. Ea are 3 sau mai multe terminale, n acest din urma caz doar 3 avnd rol functional, celelalte avnd rol de racire. Denumirea terminalelor functionale este baza, em itor si colector. Rolul unui tranzistor n circuit este acela de amplificare (n circuitele analogice) sau de comutatie (n circutele digitale). n figura 3.12 se indica simbolul unui tranzistor n circuit. Simbolul literar ntlnit n schemele de amplasare este Q. Simbolul grafic este prezentat mai jos:

Fig. 3.12 Sim bolul grafic tranzistorului Amprentele cu care apar tranzistorii n circuit sunt redate mai jos:

- Q - THD - are orientare

- Q - SMD - n capsula SOT 23 - are orientare

- Q - THD - de putere - are orientare

n cazul unui tranzistor este obligatoriu sa se tina cont de orientare. n figura 3.13 se exemplifica cei mai uzuali tranzistori.

Tranzistori n capsula SOT 23 (Small Outline Tranzistor). Are 3 terminale, toate avnd rol functional. Se poate confunda cu dioda de tip SOD.

Tranzistor de tip SOT 89. Acest tip de tranzistor (Small Outlined Transistor) are trei terminale desi s-ar parea ca are patru. Componenta este un tranzistor de putere si se poate usor suprancalzi la trecerea curentului electric. Pentru a preveni suprancalzirea, terminalul central este mult mai larg pentru a permite disiparea caldurii.

Tranzistori n capsula SOT 143. Acest tip de tranzistor (Small Outlined Transistor) se afla n interiorul unui nvelis de plastic/ceramic si are patru terminale. Unul ditre aceste terminale este de dimensiune mai mare dect celelalte trei avnd rol de disipare a caldurii.

Tranzistori n capsula SOT 223. Acestia au patru terminale, dintre care unul mai lat pentru a asigura o racire corespunzatoare.

Tranzistori n capsula DPAK. Are 3 terminale, toate avnd rol functional.

Tranzistori de putere prevazuti cu o gaura tehnologica folosita la prinderea acestora pe radiatoare.

Fig. 3.13 Tranzistori

3.6

Circuitul integrat

Circuitul integrat este o componenta electronica care contine o multitudine de componente electronice mai simple (rezistori, condensatori, tranzistori, etc.) cuprinse n aceeasi capsula. Rolurile pe care le poate avea un circuit integrat sunt foarte variate, nsa nu este scopul acestui curs de a le trata. Simbolul literar cu care ntlnim circuitul integrat n schemele de amplasare sunt: U sau IC. n cazul unui circuit integrat se tine cont de orientare, aceasta indicnd pinul numarul 1, ceilalti pini numerotndu-se n sens invers acelor de ceasornic. Vom exemplifica n figura 3.14 numerotarea pinilor la mai multe tipuri de circuit integrat.

Fig. 3.14 Num erotarea pinilor la circuitele integrate

3.6.1 Tipuri de terminale

a) Aripa de pescarus (Gull Winged) este un terminal folosit la componentele de tip SMD, fiind foarte sensibil la deteriorari;

Fig. 3.15 Term inal de tip aripa de pescarus b) De tip "J" ("J" leaded) -este utilizat tot la componentele de tip SMD, nsa mult mai rezistent dect cel de tip aripa de pescarus; Fig. 3.16 Term inal de tip "J" c) Term inal de tip canelura (castellation) - are forma semicilindrica, fiind cel mai rezistent tip de terminal; este de tip SMD;

Fig. 3.17 Term inal de tip "canelura" d) Term inal de tip BUTT (balam a) sau "I" - este un terminal folosit la unele componente de tip THD si in special la circuite integrate. Fig. 3.18 Term inal de tip BUTT (balam a) sau "I"

3.6.2 Tipuri de circuite integrate

Cunoscnd tipurile de terminale putem sa retinem foarte usor tipurile de capsule de circuit integrat. Mai jos se dau cele mai uzuale capsule de circuit integrat. (fig. 3.19)

Capsula de tip TSOP (Thin Small Outlined Package).

Capsula de tip SOIC (Small Outlined Integrated Circuit). Are distributie DIL a terminalelor si forma acestora de tip aripa de pescarus.

Capsula de tip SOJ (Small Outlined "J"). Are distributie DIL a terminalelor si forma acestora de tip J.

Capsula de tip PLCC (Plastic Leaded Chip Carrier). Are patru rnduri de terminale de tip J.

Capsula de tip QFP (Quad Flat Pack) sau fine pitch. Are patru rnduri de terminale de tip aripa de pescarus.

Capsula de tip BGA cu terminale sub forma de bilute distribuite dupa o matrice.

Fig. 3.19 Form e constructive de circuite integrate

3.7

Cristalul

Cristalul este o componenta electronica cu rol de oscilatie. Acesta creeaza frecventa de oscilatie care controleaza temporizarea n echipamentele electronice cum sunt calculatoarele, receptoarele de televiziune. Marimea fizica ce caracterizeaza cristalul este frecventa. Unitatea de masura pentru frecventa este hertul (Hz). Simbolul literar al cristalului n schemele de amplasare poate fi . Cel mai raspndit cristal este cristalul de cuart, dar se mai ntlneste si mica. Exista mai multe forme constructive de cristale: axial, radial, cu doua sau mai multe terminale, forma si dimensiunile componentei variind n functie de aplicatie si te tipul placii. n cazul cristalului cu mai mult de 2 terminale se tine cont de orientare, la cele cu 2 terminale netinndu-se cont. Oscilatoarele mici sunt introduse n nvelisuri de plastic sau metal. Ele sunt de diferite dimensiuni si pot avea fie caneluri, fie terminale metalice simple sau n forma de "J".

Fig. 3.20 Form a constructive de cristale

3.8

Conectorul
Conectorul este o componenta care face legatura ntre 2 circuite. Simbolul literar al conectorului, n circuitele electronice poate fi: J, P sau E (unii clienti folosesc si SK).

n unele cazuri (de cele mai multe ori) se tine cont de orientare, iar n altele nu. De cele mai multe ori forma conectorului indica orientarea corecta a acestuia, nefiind posibila montarea lor n mod gresit. Cheia (semnul care indica orientarea) poate fi o taietura pe un colt, o fanta pe o latura, un numar (numarul 1), acesta indicnd pinul numarul 1. Exista conectori de tip mama si respectiv de tip tata. De obicei (ca regula) conectorii de tip mama sunt fixati ntr-un circuit alimentat, iar conectorii de tip tata se leaga la un circuit nealimentat. n figura 3.21 se indica cteva tipuri de conectori.

Fig. 3.21 Form e constructive de conectori

4. Simboluri ale componentelor electronice

Pentru a fi recunoscute mai usor pe placi, componentele electronice sunt nsotite de simboluri literare. Fiecare dintre aceste simboluri literare reprezinta un tip de componenta electronica. n tabelul de mai jos se prezinta lista simbolurilor literare pentru cele mai ntlnite componente electronice.

Nr. Crt. Simbol literar

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 R RN, RP C CN, CP L, FB T D, Cr CR (VR) Q* U, IC X, Y, Z F

Semnificatia
Rezistori Retele sau grupuri de rezistori Condensatori Retele sau grupuri de condensatori Bobine (inductori) Transformatoare Diode Retele (punti) de diode Tranzistori Circuite integrate Cristale Sigurante

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

S, SW J, P, E K FL XIC, XU B, BAT HS XBT SPK MIC

Comutatori Conectori Relee Filtre Socluri de circuite integrate Baterii Radiatoare Socluri de baterii Speaker (difuzori) Microfon

* Unele firme producatoare de placi electronice folosesc ca simbol literar T n cazul tranzistorului, netinnd cont de notatia internationala. Exemple de componente electronice montate pe placi: