Sunteți pe pagina 1din 1

Caracterizarea lui Allan romanul Maitreyi de Mircea Eliade

Principala coordonat a romanului "Maitreyi" este erosul care se manifest ca dimensiune esenial a experienei omeneti, acel prea plin al sufletului, vzut ca trire limit Allan este ntr-o permanent derut interioar, cnd este un observator rece, cnd exaltat, cnd copleit de fericire deplin, dar principala dominant a eroului rmne luciditatea, percepia raional a propriilor triri i a celor din jur. Mircea Eliade, n ipostaza personajului european, Allan, readuce adesea n subiectul romanului jurnalul, care devine un pretext literar i o modalitate de confesiune i rememorare: "Totui n -am scris nimic n jurnalul meu, i astzi, cnd caut n acele caiete orice urm care s mi-o poat evoca pe Maitreyi, nu gsesc nimic. E ciudat ct de incapabil sunt s prind evenimentele eseniale, s ghicesc oamenii care schimb mai trziu firul vieii mele". Lucid i analitic, Allan o vede uneori pe Maitreyi "rece i dispreuitoare" ("Adesea, la mas, i surprindeam un zmbet distant i puin rutcios...M ntrebam, mai ales, dac e stupid ca toate celelalte fete sau dac e, ntr-adevr, simpl ca o primitiv"). Alteori, dominat de natura sa pasional, este exaltat, nlrebndu-se cum "am s pot eu sugera privirile ei, niciodat aceleai, niciodat". Aceeai luciditate devoratoare l face pe erou s ntrevad, n plin fascinaie a iubirii, eventualitatea efemeritii sentimentului: "Strngnd-o n brae, am simit pentru ntia dat teama c dragostea Maitreyiei ar putea cndva s m oboseasc. (...) Cnd aveam nevoie de singurtate, de ce nil mi-o ghicea? De ce nici dragostea cea mai mare nu poate ghici dorina celuilalt?".