1

C.E.C.C.A.R. BUCURESTI

Cadrul legislativ-normativ si studiu de caz privind retratare situatiilor financiare inainte de intrarea in perimetrul de consolidare

Stagiar Expert Contabil: Marinescu Ana Anul: al II-lea

1. Necesitatea si obiectivul situatiilor financiare consolidate

Informatiile utilizate de contabilitatea financiara, la nivelul unei intreprinderi individuale care face parte dintr-un grup, se dovedesc a fi insuficiente, atat pentru utilizatorii interni (conducere, actionari/asociati) cat si pentru cei externi (furnizori, clienti, banci, administratie). Intreprinderile care compun grupul tin fiecare contabilitatea proprie si prezinta propriile conturi anuale, insa din analizarea individuala a acestora nu se poate aprecia corect situatia economica si financiara de ansamblu. Presupunem, spre exemplu5), ca societatea ALFA se constituie prin aport in numerar de 100.000 u.m.; imediat dupa constituirea sa aceasta societate constituie o a doua societate BETA cu un capital social de 50.000 u.m., pentru care aduce un aport in numerar de 40.000 u.m. reprezentand 80 % din capitalul noi societati. Diferenta de 10.000 u.m. apartine altor actionari. Bilantul de constituire a celor doua societati se prezinta, in forma simplificata, astfel: Bilantul societatii ALFA Participatii in BETA Disponibilitati TOTAL ACTIV 40.000 60.000 100.000 Total pasiv 100.000 Capital social 100.000

Bilantul societatii BETA Disponibilitati TOTAL ACTIV 50.000 50.000 Capital social Total pasiv 50.000 50.000

Analistul care nu cunoaste legaturile de participatie care exista intre societatile ALFA si BETA ar putea aprecia ca aceste doua societati reprezinta impreuna o entitate economica care dispune de mijloace financiare ce se ridica la 150.000 u.m. Dar nu este asa, deoarece capitalul lui BETA cuprinde 40.000 u.m. ce provin de la ALFA si prin urmare mijloacele lor financiare se ridica la 150.000 u.m. 40.000 u.m. = 110.000 u.m. si nu la 150.000 u.m. cat ar rezulta din unirea matematica a celor doua bilanturi.

Bilantul grupului ( ALFA U BETA) Disponibilitati TOTAL ACTIV 110.000 110.000 Capitalul grupului Total pasiv 110.000 110.000

Obiectivul consolidarii situatiilor financiare este acela de a prezenta patrimoniul, situatia financiara si rezultatul intreprinderilor cuprinse in perimetrul de consolidare, ca si cum ar fi vorba despre o singura intreprindere. Prin urmare, situatiile financiare consolidate trebuie sa furnizeze o imagine fidela si corecta a activelor, datoriilor, pozitiei financiare, profitului sau pierderii aferente societatilor incluse in consolidare, luate ca un tot unitar.

Perimetrul de consolidare

In scopul consolidarii situatiilor financiare este necesar, mai intai sa se delimiteze ansamblul intreprinderilor care apartin grupului sau, cu alte cuvinte, sa se de termine perimetrul de consolidare.

Perimetrul de consolidare cuprinde un ansamblu format din societatea-mama (societatea consolidanta) si filiale sale (societatile consolidabile), respectiv societatile asupra carora societatea-mama detine, in mod direct sau indirect a). un control exclusiv, b). un control comun, sau c). o influenta semnificativa. a).Controlul exclusiv Se presupune ca exista un control exclusiv de drept daca societatea-mama detine, direct sau indirect, prin intermediul filialelor sale, mai mult de 50 % din drepturile de vot intr-o alta intreprindere. Standardul International de Contabilitate IAS 27 Situatii financiare consolidate si contabilitatea investitiilor in filiale nu se limiteaza numai la controlul de drept. Potrivit acestuia trebuie sa fie incluse, de asemenea, in perimetrul de consolidare, toate intreprinderile al caror control rezulta din circumstante de fapt. Norma la care facem referire enunta patru situatii in care opereaza controlul de fapt: societatea-mama ajunge sa posede mai mult de jumatate (50 %) din drepturile de vot, ca urmare a unui acord cu alti investitori; ea are autoritatea sa conduca politicile financiare si operationale (de exploatare) ale intreprinderii prin lege sau printr-un acord (contract); ea are puterea sa numeasca sau sa inlocuiasca majoritatea membrilor consiliului de administratie sau ai unui alt organ de conducere echivalent; sau ea are autoritatea de a transmite majoritatea voturilor la adunarile consiliului de administratie sau la cele ale unui alt organ de conducere echivalent .

Aceeasi norma (IAS 27) mentioneaza doua cazuri de excludere din perimetrul de consolidare. In primul caz se face precizarea ca o filiala nu trebuie sa fie inclusa in perimetrul de consolidare daca ea este controlata numai temporar de catre societatea-mama care a achizitionat si a pastrat participatiile (filiala) cu singurul scop de a fi revandute, intr-un viitor apropiat. In cel de-al doilea caz , excluderea vizeaza filiale care functioneaza sub restrictii severe pe termen lung, restrictii care afecteaza in mod semnificativ capacitatea filialelor de a transfera fonduri catre societatea-mama. b).Controlul comun Controlul comun sau controlul concomitent rezulta din impartirea controlului unei intreprinderi exploatate in comun de un numar limitat de asociati sau de actionari. Deciziile se vor lua prin acordul comun al asociatilor, si nici una dintre societati nu este capabila, in mod singular, sa exercite un control exclusiv. c).Influenta semnificativa Se apreciaza ca o societate exercita o influenta semnificativa asupra unei alte societati in cazul in care detine un procentaj de 20 % - 50 % din drepturile de vot ale actionarilor sau ale asociatilor din acea societate.

3. Procentajul de control si alegerea metodei de consolidare

Procentul de control se stabileste pornindu-se de la drepturile de vot si este dat de raportul dintre drepturile de vot detinute intr-o societate si numarul total al drepturilor de vot ale acesteia. In cazul in care o societate este detinuta directsau indirect de societatea-mama si de alte societati din cadrul grupului, procentul de control al societatii-mama in aceasta societate se obtine adunand procentele de control corespunzatoare fiecarui detinator de titluri ale acesteia. Adunarea se refera doar la procentele de control relative la societatile detinatoare care sunt controlate exclusiv de societatea-mama. In caz contrar are loc o ruptura a lantului de control. In functie de marimea procentului de control apreciem modul in care este exercitat controlul, adica: -control exclusiv; -control comun (control concomitent); -influenta semnificativa. In raport de natura controlului sau a influentei exercitate de catre societatea-mama (societatea consolidanta) alegem metoda de consolidare aplicabila, asa cum se prezinta in tabloul de mai jos: Natura controlului sau influentei exercitate de catre societatea consolidanta Control exclusiv Control comun Influenta semnificativa Integrarea globala Integrarea proportionala Punerea in echivalenta Metoda de consolidare aplicabila

Pentru determinarea procentului de control trebuie sa tinem seama de tipurile de legaturi care exista intre societatea-mama si celelalte societati din cadrul grupului.

In practicile de consolidare se intalnesc patru tipuri de legaturi6): -legaturi directe; -legaturi indirecte; -legaturi incrucisate (reciproce); -legaturi circulare. a). Legaturi directe O societate M detine 80 % din drepturile de vot ale societatii F1, 35 % din drepturile de vot ale societatii F2 si 10 % din drepturile de vot ale societatii F3. F1 este supusa controlului exclusiv din partea societatii M (deoarece 80% > 50%) si trebuie sa fie consolidata prin integrarea globala; F2 este supusa unei influente semnificative (deoarece 50% >35%> 20%) si va fi supusa punerii in echivalenta; F3 nu este supusa unui control exercitat de societatea M (10% < 20%) si prin urmare ea nu este inclusa in perimetrul de consolidare, fiind lasata in afara ansamblului de consolidat. b).Legaturi indirecte Exemplul nr.1 Societatea M detine 70% din drepturile de vot in societatea F1 care ea

insasi detine 12% din drepturile de vot in societatea F

Din legaturile prezentate in figura 2 se desprind urmatoarele: Societatea M exercita un control exclusiv asupra societatii F1 (deoarece 70% > 50%) care va fi consolidata prin integrare globala; Societatea F2 nu este supusa unei influente semnificative din partea lui M deoarece societatea F1, supusa unui control exclusiv din partea societatii M, nu detine decat 12% din drepturile de vot in societatea F2 . Societatea F1intrerupe lantul de control al societatii M asupra societatii F2 si aceasta din urma este exclusa din perimetrul de consolidare. Exemplul nr.2 Societatea M detine 75% din drepturile de vot in societatea F1, care ea insasi detine 45% din drepturile de vot in societatea F Totodata societatea M detine 15% din drepturile de vot in societatea F3 care la randul sau detine 70% din drepturile de vot in societatea F4. Se constata participari indirecte ale societatii M in societatile F2 si F4, prin intermediul societatilor F1si, respectiv, F3. Societatea M exercita un control exclusiv asupra societatii F1 care va fi consolidata prin integrare globala; Societatea F2 este supusa unei influente semnificative din partea societatii M care detine prin intermediul societatii F1 un procent de 45 % din drepturile de vot. Societatea F2 va fi consolidata prin punerea in echivalenta; Societatea F3 nu este controlata de societate si nu se afla sub influenta semnificativa a societatii M. Prin urmare societatea F3 se exclude din perimetrul de consolidare.

Societatea F4 nu este supusa controlului sau influentei societati M, deoarece societatea F3asupra careia societatea M nu detine un control exclusiv intrerupe lantul de control. Ca atare nici societatea F4nu se include in perimetrul de consolidare.

Exemplul nr.3 Societatea M detine 85 % din drepturile de vot in societatea F1, care detine 70% din drepturile de vot in societatea F2 si care, la randul ei, detine 30% din drepturile de vot in societatea F5. Totodata societatea M detine 18 % din drepturile de vot in societatea F3, care detine 60% din drepturile de vot in societatea F4 si care, la randul ei, detine 85% din drepturile de vot in societatea F5. Din legaturile de participare prezentate rezulta urmatoarele Societatea F1 se afla sub controlul exclusiv al societatii M si va fi consolidata prin integrare globala. Societatea F2 se afla la randul sau, sub controlul exclusiv al societatii M, deoarece ea este controlata de o alta societate F1 asupra careia societatea M exercita, de asemenea un control exclusiv. Societatea F2 va fi si ea consolidata prin integrare globala. Prin intermediul societatii F2, controlata exclusiv de societatea M, asupra societatii F5 se exercita o influenta semnificativa de catre societatea M. Prin urmare societatea F5 va fi consolidata prin punerea in echivalenta. Participarea de 18% a societatii M in societatea F3 intrerupe cel de-al 2-lea lant de control asupra societatilor F3si F4 care sunt excluse din perimetrul de consolidare. c).Legaturi incrucisate (reciproce)

10

Societatea M detine 65 % din drepturile de vot in societatea F1 care detine 35 % din drepturile de vot in societatea F Totodata societatea M detine 60 % din drepturile de vot in societatea F2 care, la randul sau, detine 25 % din drepturile de vot in societatea F1. Procentele de control ale societatii-mama (M) in societatile F1 si F2se determina astfel: Societatea M exercita un control direct exclusiv asupra societatii F1 in proportie de 65 %. Totodata prin intermediul societatii F2, controlata exclusiv de societatea M, se exercita controlul in proportie de 25 % asupra societatii F1. Rezulta ca societatea M detine asupra societatii F1 un procent de control de 90 % (65 % + 25 %). Societatea M detine controlul direct exclusiv asupra societatii F2, proportia fiind de 60 %. De asemenea societatea M detine, prin intermediul societatii F1 asupra careia exercita un control exclusiv, 35 % din drepturile de vot in societatea F Prin urmare societatea M detine asupra societatii F2 un procent de control de 95 % (60 % + 35 %). d).Legaturi circulare Societatea M detine 55 % din drepturile de vot in societatea F1 care detine 30 % din drepturile de vot in societatea F2, care detine 25 % din capitalul societatii M. Remarca: Daca societatea-mama detine propriile actiuni sau o filiala detine actiuni ale societatiimama, in procesul de consolidare a situatiilor financiare respectivele actiuni vor fi considerate actiuni proprii si, prin urmare, ele sunt private de drept de vot. In cazul de fata este vorba despre actiunile societatii M detinute de societatea F2 si asupra careia societatea M exercita o influenta semnificativa prin societatea F1(deci societatea M detine propriile actiuni, ca efect al unei legaturi circulare). Societatea F1 va fi consolidata prin integrare globala, iar societatea F2 prin punerea in echivalenta. Avand in vedere cele expuse mai inainte, prezentam urmatoarea organigrama, pentru determinarea perimetrului de consolidare (vezi figura 7):

11

Precizari: - societatea S1 este detinuta in comun de societatile M1 si M2(cate 50%); - intre societatile M1si M3 s-a incheiat un acord prin care aceasta din urma (M3) cedeaza drepturile de vot detinute in societatea S2 (15%) in favoarea societatii M1; - din actiunile totale ale societatii S5 drepturile de vot vizeaza doar 60%, diferenta de 40% fiind actiuni cu dividend prioritar, fara drept de vot, detinute de alti actionari decat M1 si S4. Tipul contractului exercitat de societatea M1 asupra societatilor S1, S2S10, precum si metodele de consolidare folosite sunt precizate in tabelul urmator: Societatea Procentajul de control S1 S2
50% 40% + 15% = 55%

Precizari

Tipul de control

Metoda de consolidare Integrarea proportionala

S3

75%

Control in comun Control comun cu societatea M2 (concomitent) Procentajul de Control exclusiv control depaseste de fapt 50% urmare acordului incheiat cu societatea M3 Control exclusiv de drept Control exclusiv

Integrarea globala

Integrarea globala S4
80%

S5

S6 S7 S8

18% 30% 15% + 0% = 15%

Societatea

Procentajul

Integrarea globala de drept Drepturile de vot Control exclusiv vizeaza numai Integrarea globala 60% din actiunile de drept societatii S5 Nu este supusa In afara perimetrului controlului de consolidare Influenta Punerea in echivalenta semnificativa Lantul de control Nu este supusa In afara perimetrului este intrerupt in controlului de consolidare S7 Precizari Tipul de control Metoda de consolidare

12

de control S9 S10
70% 25% + 30% = 55%

Control exclusiv de drept Control exclusiv de drept

Integrarea globala Integrarea globala

4. Retratri i ajustri prealabile ale conturilor individuale n vederea consolidrii

ntocmirea situaiilor financiare consolidate se face pe baza situaiilor financiare individuale ale societilor din cadrul grupului. n acest sens sunt necesare retratri i ajustri ale conturilor individuale care se efectueaz naintea declanrii operaiilor propriu-zise de consolidare. Retratrile i ajustrile prealabile vizeaz, n principal urmtoarele: a). retratrile de omogenizare; b). conversia conturilor societilor strine. a). Retratrile de omogenizare

Omogenizarea vizeaz datele de nchidere i metodele contabile folosite. Situaiile financiare consolidate se elaboreaz la aceeai dat cu cea a conturilor anuale ale societii-mam. n cazul n care exerciiul financiar al unei societi de consolidat nu se ncheie la aceeai dat cu exerciiul financiar al societii-mam se procedeaz astfel7): dac nu exist o diferen mai mare de 3 luni ntre cele dou date de ncheiere, situa iile financiare consolidate se vor elabora pe baza situaiilor financiare ale societii de consolidat pentru exerciiul su financiar anterior, ncheiat naintea exerciiului financiar

13

al societii-mam, cu condiia s fie luate n consideraie operaiunile semnificative aprute ntre cele dou date; sau
-

dac ntre cele dou date de nchiderea exerciiului financiar exist o diferen mai mare de 3 luni, situaiile financiare consolidate se vor elabora pe baza uni bilan i a contului de profit i pierdere intermediare ntocmite de societatea de consolidat la data de nchidere a bilanului consolidat. Se tie c n elaborarea conturilor individuale societile din cadrul grupului pot folosi

politici (metode) contabile diferite pentru reflectarea unor tranzacii asemntoare. Ele au, spre exemplu, posibilitatea de a evalua imobilizrile, prin includerea sau nu n cost, a cheltuielilor financiare (cheltuieli cu dobnzile); ele pot evalua stocurilor prin aplicarea metodelor CMP i FIFO, dar i prin metoda LIFO, ele au posibilitatea de a utiliza regimul de amortizare liniar, degresiv sau accelerat, etc. Dac o societate din cadrul grupului a utilizat n conturile individuale, metode diferite fa de cele adoptate n situaiile financiare consolidate ea trebuie s-i ajusteze conturile individuale i s transmit n vederea consolidrii, situaii financiare individuale retratate i armonizate cu cele ale celorlalte societi din cadrul grupului.

Exemplul 1

La data de 30.06.N o societate F din cadrul grupului a nregistrat punerea n funciune a unei instalaii de lucru executat prin regie proprie la costul de producie de 12.000 u.m., cu o durat de amortizare de 5 ani. Finanarea lucrrii a fost realizat printr-un mprumut bancar, cu o dobnd de 600 u.m. Cheltuielile cu dobnda nu au fost incluse n costul imobilizrii de ctre societatea F. Metoda de evaluare a costului de producie aplicat de grup, pentru operaii similare, include cheltuiala cu dobnzile n costul de producie al imobilizrilor. Pentru nelegerea operaiei de ajustare prezentm tratamentul contabil aplicat de societatea F n condiiile folosirii unei metode de evaluare a costului de producie diferit de cea

14

aplicat de grup, prezentnd n acelai timp tratamentul contabil al acelorai operaiuni, n condiiile metodei de evaluare aplicat de grup:

Tratamentul contabil n condiiile metodei de evaluare utilizate de societatea F: nregistrarea punerii n funciune a activului imobilizat, la cost de producie (exclusiv dobnzi):

30.06.N
2131Echipamente tehnologice = 722Venituri din producia de imobilizri corporale 12.000

nregistrarea cheltuielilor cu amortizarea instalaiei aferente exerciiului N (12.000 u.m. x

20% x 6/12 = 1.200 u.m.):

31.12.N
6811Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = 2813Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor 1.200

Tratamentul contabil n condiiile metodei de evaluare utilizate de grup:

nregistrarea punerii n funciune a activului imobilizat, la cost de producie (inclusiv cheltuiala cu dobnzile):
2131 Echipamente tehnologice 722Venituri din producia de imobilizri corporale

12.600

15

nregistrarea cheltuielilor cu amortizarea aferente exerciiului N (12.600 u.m. x 20% x 6/12 = 1.260 u.m.).
6811Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor 2813Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor

1.260

n urma nregistrrilor contabile efectuate conturile prezint urmtoarele valori: nainte de operaiile de retratare:
2131 Echipamente tehnologice D 722 Venituri din producia imobilizri corporale

12.000

12.000

2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, D animalelor i plantaiilor

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea D imobilizrilor

1.200

1.200

dup operaiile de retratare, n conturile consolidate, sunt necesare urmtoarele valori:

722 Venituri din producia de imobilizri corporale

2131 Echipamente tehnologice

12.600

12.600

16

2813 Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, D animalelor i plantaiilor

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea D imobilizrilor

1.260

1.260

Sintetizate ntr-un tabel, operaiunile pot fi prezentate astfel: din punct de vedere al bilanului: Valori (u.m.) Diferene Comentarii i nregistrri nainte de Dup retratare (+,-) contabile pentru rectificarea retratare conturilor societii F - valoarea activului imobilizat crete prin includerea cheltuielii cu dobnzile n costul imobilizrii; - rezultatul este afectat (crete) pe seama venitului din producia de imobilizri; - nregistrarea contabil pentru rectificare este de forma: 2131 = 121 / 600 u.m. - amortizarea activului crete; - rezultatul este afectat (scade) pe seama cheltuielilor cu amortizarea; - nregistrarea contabil pentru rectificare este de forma: 121 = 2813 / 60 u.m.

Elemente din bilan

Echipamente tehnologice la pre de nregistrare

12.000

12.600

+ 600

Amortizarea activului imobilizat

1.200

1.260

+ 60

Constatm c n bilanul retratat au loc urmtoarele modificri: Activ: cresc activele imobilizate cu 540 u.m. (valoarea contabil net); Pasiv: crete rezultatul societii F (profitul) cu suma de 540 u.m.

17

Din punct de vedere al contului de profit i pierderi n urma operaiunilor de retratare se constat urmtoarele: u.m.; u.m.; crete rezultatul total cu 540 u.m. cresc cheltuielile totale pe seama cheltuielilor privind amortizarea imobilizrilor cu 60 cresc veniturile totale pe seama veniturilor din producia de imobilizri corporale cu 600

Se observ c, n urma operaiilor de retratare, capitalurile proprii (rezultatul) s-au majorat cu 540 u.m. Prezentate ntr-o alt form, nregistrrile de preconsolidare sunt urmtoarele: nregistrri de preconsolidare a bilanului: includerea cheltuielilor cu dobnzile n costul imobilizrii i afectarea rezultatului: 31.12.N.
2131 Echipamente tehnologice = 121Profit i pierdere/bilan 600

nregistrarea diferenei de amortizare: 31.12.N.

121Profit i pierdere/bilan = 2813Amortizarea instalaiilor, mijloacelor de transport, animalelor i plantaiilor 60

nregistrri de preconsolidare a contului de profit i pierdere: recunoaterea veniturilor din producia de imobilizri corporale:

31.12.N.
12Rezultat global = 722 Venituri din producia de imobilizri corporale 600

recunoaterea cheltuielilor suplimentare cu amortizarea:

31.12.N.

18 6811Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = 12 Rezultat global 40

Trebuie menionat faptul c retratrile generate de procedura de consolidare nu produc efecte asupra situaiilor financiare individuale ale societii F. Cu alte cuvinte nregistrrile contabile de preconsolidare prezentate mai nainte nu afecteaz nici bilanul i nici contul de profit i pierdere ntocmite de societatea F luat ca societate individual.

Exemplul 2 Presupunem c societatea F din cadrul grupului utilizeaz metoda LIFO pentru evaluarea consumului de materii prime. Principiile de consolidare a grupului prevd utilizarea metodei de evaluare FIFO. n scopul omogenizrii conturilor se procedeaz la compararea stocurilor de materii prime determinate pe baza celor dou metode:

-stoc final evaluat prin metoda LIFO = 5.000 u.m. -stoc final evaluat prin metoda FIFO = 5.500 u.m. -diferena = 500 u.m. Utilizarea de ctre societatea F a metodei de evaluare LIFO a condus la majorarea cheltuielilor exerciiului i, implicit, la micorarea valoric a stocului de materii prime cu suma de 500 u.m. Operaia de retratare genereaz urmtoarele nregistrri: nregistrarea de preconsolidare a bilanului: -renregistrarea stocului de materii prime i afectarea rezultatului:
301 Materii prime = 121Profit i pierdere/bilan 500

nregistrarea de preconsolidare a contului de profit i pierdere: -diminuarea cheltuielilor cu materiile prime:

12 Rezultat global = 601Cheltuieli privind materiile prime 500

19

b). Conversia conturilor societilor strine Situaiile financiare individuale ale societilor nerezidente cuprinse n perimetrul de consolidare trebuie s fie convertite n moned naional. Metoda de conversie agreat8) este metoda cursului de nchidere care presupune urmtoarele: pentru consolidarea bilanului: -posturile din bilan, cu excepia capitalurilor proprii, se exprim la cursul de nchidere (cursul constatat la nchiderea exerciiului). -capitalurile proprii sunt exprimate la cursul istoric. innd seama de faptul c elementele de capitaluri proprii sunt exprimate la cursul istoric, care poate fi diferit de cursul de nchidere luat n calcul pentru conversia celorlalte posturi din bilan, este necesar punerea n eviden a unei diferene din conversie. Diferena din conversie se nscrie, ca element distinct al capitalurilor proprii i se determin ca diferen ntre capitalurile proprii la cursul de nchidere (cursul constatat la nchiderea exerciiului) i capitalurile proprii la cursul istoric, realizndu-se astfel echilibrul bilanier. Diferenele de conversie rezultate se repartizeaz ntre grup i interesele minoritare. pentru consolidarea contului de profit i pierderi veniturile i cheltuielile sunt exprimate la cursul mediu. Cursul mediu al fiecrui exerciiu se determin ca medie a cursurilor de deschidere i de nchidere.

Exemplu: Cursul monedei Euro a nregistrat urmtoarea evoluie n raport cu leul: - la data de 31.12.N-2: - la data de 31.12.N-1: - la data de 31.12.N: 30.000 lei/; 32.000 lei/; 36.000 lei/.

Cursurile medii ale exerciiilor N i N-1 vor fi urmtoarele: -pentru exerciiul N-1: (30.000 + 32.000)/2 = 31.000 lei/; -pentru exerciiul N: (32.000 + 36.000)/2 = 34.000 lei/.

20

Datorit faptului c veniturile i cheltuielile din structura contului de profit i pierderi sunt exprimate la cursul mediu, rezultatul global (profitul sau pierderea) va fi i el exprimat la cursul mediu. n timp ce n bilan rezultatul, ca i component a capitalurilor proprii va fi exprimat la curs istoric (care se substituie cursului de nchidere), n contul de profit i pierderi el va fi exprimat la cursul mediu. Apare astfel necesitatea evidenierii n bilan, ca element distinct al capitalurilor proprii, a unei diferene din conversie, ce reprezint diferena dintre rezultatul convertit la cursul mediu i rezultatul la cursul de nchidere (curs istoric).

Exemplu: Societatea romneasc M deine o participaie de 60% n capitalul societii F, nregistrat n Portugalia. Ca urmare societatea M va consolida societatea F prin integrare global. Bilanul societii F, ntocmit n Euro, la nchiderea exerciiului N, se prezint astfel: Bilanul societii F la 31.12.N Activ Imobilizri Stocuri Creane Disponibiliti TOTAL ACTIV 20.000Capital social 4.000Rezerve 3.000Rezultat (profit) 1.000Datorii 28.000TOTAL PASIV (n Euro) Pasiv 19.000 5.000 1.500 2.500 28.000

Asupra sumelor nscrise n bilan se fac urmtoarele meniuni: -Societatea M a subscris la capitalul societii F la 19.12.N-3; -Rezervele provin din rezultatele anilor N-2 (3.000 ) i N-1 (2.000 ). Contul de profit i pierderi al societii F pentru exerciiul N se prezint astfel: -Venituri din exploatare Venituri extraordinare TOTAL VENITURI Cheltuieli din exploatare 20.000 2.000 22.000 18.000

21

Cheltuieli extraordinare TOTAL CHELTUIELI REZULTAT (profit) Cursul de schimb leu/Euro a evoluat astfel: Data 19.12.N-3 (data subscrierii participrii) 31.12.N-2 31.12.N-1 31.12.N

2.500 20.500 1.500

Cursul n lei 4.500 4.700 5.000 5.400

n continuare se determin cursul mediu al exerciiului N i se face conversia contului de profit i pierderi, n funcie de cursul mediu: cursul mediu al exerciiului N: (5.000 + 5.400)/2 = 5.200 lei/ conversia contului de profit i pierderi: Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Indicatori Venituri din exploatare (20.000 x 5.200 lei/) Venituri extraordinare (2.000 x 5.200 lei/) TOTAL VENITURI (Rd.1 + Rd.2) Cheltuieli din exploatare (18.000 x 5.200 lei/) Cheltuieli extraordinare (2.500 x 5.200 lei/) TOTAL CHELTUIELI (Rd.4 + Rd.5) Rezultat (Rd.3 Rd..6) sau (1.500 x 5.200 lei/) Sume - lei 104.000.000 10.400.000 114.400.000 93.600.000 13.000.000 106.600.000 7.800.000 Conversia posturilor din bilan se face potrivit regulilor enunate anterior. Bilanul societii F convertit n moneda naional (lei) se prezint astfel: ACTIV Imobilizri (20.000 x 5.400 lei/) Stocuri (4.000 x 5.400 lei/) Creane (3.000 x 5.400 lei/) PASIV 108.000.000 Capital social 85.500.000 (19.000 x 4.500 lei/) 21.600.000 Rezerve 24.100.000 (3.000 x 4.700 lei/) + (2.000 x 5.000 lei/) 16.200.000 Rezultat (profit dup conversia 7.800.000 contului de profit i pierderi)

22

Disponibiliti (1.000 x 5.400 lei/)

5.400.000 Diferene de conversie aferente rezultatului (1.500 x 5.400 lei/) (1.500 x 5.200 lei/)

300.000

TOTAL ACTIV

Datorii 13.500.000 (2.500 x 5.400 lei/) Diferene de conversie 20.000.000 (Capitaluri proprii la curs de nchidere Capitaluri proprii la curs istoric) = [(19.000 + 5.000 + 1.500 ) x 5.400 lei/] (85.500.000 lei + 24.100.000 lei + 8.100.000 lei) 151.200.000 TOTAL PASIV 151.200.000