Sunteți pe pagina 1din 12

Amenajarea teritoriului Definitii si aspecte generale Spatiul amenajat reprezinta adaptarea reciproca intre teritoriu si nevoile rezultate din

activitatile socioeconomice desfasurate in limitele teritoriului respectiv si mai poate fi definit si ca un produs al interactiunii dintre activitati si spatii teritoriale. Un spatiu amenajat cuprinde o paleta larga de fenomene care au caracter spatial cum sunt: localitatile, zonele polifunctionale interurbane, populatia si relatiile umane existente intr-un teritoriu, retelele de transport si energie, bunurile existente intr-un teritoriu precum si sursele de informatii. Dezvoltarea spatiului amenajat argumenteaza cuprinderea acestuia in categoria sistemelor socio-spatiale. Un sistem socio-spatial are anumite trasaturi care se regasesc si in cazul spatiilor amenajate si anume: este alcatuit dintr-un ansamblu de elemente componente de natura diferita ( functionale, teritoriale, spatiale ), intre componentele de diferite naturi se stabilesc relatii care se concretizeaza in fluxurile de persoane, de bunuri, de energie si de informatie. Sistemul socio spatial are si o dimensiune ecologica si manifesta un comportament dinamic. Amenajarea teritoriului poate fi definita ca un proces de punere in caloarea a resurselor regionale de imbunatatire a cadrului de viata si conditiior de existenta ale locuitorilor, totul prin atenuarea disparitiilor regionale ale dezvoltarii economice si sociale printr-o organizare prospectiva a spatiului, reasezata pe o orientare voluntara si concentrata a echipamentelor si activitatilor. Amenajarea teritoriului reprezinta, in concluzie, un efort de dezvoltare aplicat in diferite sectoare socioeconomice in vederea unei solutii optime pt dezvoltarea unei zone intr-un ansamblu complet. Amenajarea turistica a teritoriului reprezinta un proces complex si dinamic de organizare si amenajare a unui spatiu turistic luand in considerare relatiile dintre mediul inconjurator si colectivitatile umane existente precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii. Amenajarea turistica a teritoriului trebuie sa tina seama de anumite elemente si anume: Sa se integreze intr-un ansamblu sistemic al turismului romanesc ingloband mai multe subsisteme cum ar fi subzonele, localitatile, obiectivele turistice si punctele turistice. Intre subsistemele aceluiasi sistem sau aceleiasi subzone sau intre diferite sisteme sau zone sa se stabileasca legaturi functionale, prin cooperare. Structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem polifunctional care sa permita o adaptare si o dezvoltare continua a zonei respective in functie de schimbarile intervenite in structura cererii turistice. Asigurarea protectiei si conservarii mediului inconjurator prin dotari si echipamente corespunzatoare unei zone turistice care sa aibe o repartitie optima in teritoriul respectiv. Evitarea amplasarii unor obiective economice in apropierea arealelor turistice. Corelarea deciziilor de amenajare turistica a teritoriului la nivel national cu cele la nivel international.

Sistematizarea teritoriului si organizarea si amenajarea teritoriului Este reprezentata de un ansamblu de activitati si principii care vizeaza utilizarea eficienta a a teritoriului, valorificarea totala a potentialului de resurse concomitent cu realizarea unor conditii civilizate de trai al locuitorilor. In cazul localitatilor urbane sistematizarea teritoriului reprezinta folosirea eficienta a terenurilor prin dimensionarea optima a constructiilor, realizarea unor ansambluri de locuinte moderne precum si dezvoltarea patrimoniului edilitar si socio-cultural al unei zone precum si distribuirea echilibrata a punctelor de atractie turistica. In cazul localitatilor rurale sistematizarea urmareste dezvoltarea si modernizarea fondului de locuinte precum si realizarea unor echipamente edilitare care sa ofere populatiei din zonele rurale conditii civilizate de trai in corelatie cu pastrarea arhitecturii traditionale proprie fiecarei zone a tarii si valorificarea si pastrarea traditiilor populare specifice fiecarei zone rurale

Relatii interne

Ecosisteme

Activitati: Industrie Servicii agricultura

Peisaj Flora Fauna Clima

Mediu

Populatie si relatii sociale

Incinte Terenuri Instalatii

Elemente economico spatiale Perimetrul sistem

Sisteme spatiale

Determinarea valorii intrisece a resurselor se va calcula gradul sau indicele de adaptabilitate a zonei respectice si reprezinta suma produsului dintre ponderea fiecarui element din componenta resurselor naturale sau antropice si nivelul calitativ al tuturor elementelor din componenta resurselor naturale sau antropice ale unei zone de interes turistic Selectia si delimitarea teritoriului Selectia teritoriului care urmeaza a fi amenajat din pct de vedere turistic trebuie sa tina seama de o serie de criterii specifice : Conditiile naturale ale teritoriului respectiv din pct de vedere al posibilitatii realizarii unei amenajari turistice a teritoriului Potentialul antropic cultural-istoric al zonei respective Conditiie de dezvoltare socio-economice a arealului respectiv Dezvoltarea infrastructurii zonei Existenta si dezvoltarea echipamentului specific necesar pt cultura, odihna, tratament, recreere Existenta legislatiei si reglementarile in vigoare cu privire la amenajarea turistica a teritoriului

Delimitarea unitatilor teritoriale care urmeaza a fi amenajate turistic se va face in functie de specificul zonei : zona de deal, campie, munte, litoral, zona de cura balneara si tratament, zona etnografica . In functie de specificul si caracteristicile resurselor naturale si antropice precum si de densitatea si valoarea culturala a acestora Utilitatile teritoriale din pct de vedere al amenajatilor turistice pot fi de 3 tipuri: 1. Obiectivul turistic care reprezinta un element al potentialului turistic al unei zone suficient de atractiv pt a motiva deplasarea turistilor la acesta. 2. Punctul turistic care este unitatea de baza a activitatii turistice in jurul careia se amplaseaza un minim de servicii turistice 3. Localitatea sau centrul turistic care este o asezare urbana sau rurala cu un nivel de dezvoltare economica mai ridicat care contine in interiorul sau apropierea centrului sau localitatii turistice obiective turistice naturale sau antropice care pot favoriza cererea turistica. Din pct de vedere al profilului si al functiilor localitatii sau centrului turistic acestea pot fi: a. Centre turistice cu functie exclusiv sau predominant turistica b. Centre turistice cu profil economic complex Alte tipuri de amenajari: - Complexul turistic este zona sau teritoriul cu o suprafata medie care grupreaza mai multe obiective si centre turistice cu omogenitate relativa - Zona sau arealul turistic este un teritoriu cu o suprafata intinsa si care are in componenta mai multe forme de relief, este alcatuita din mai multe pct turistice, centre turistice si localitati complexe turistice iar fiecare subunitate teritoriala are functiuni independente, un caracter unitar si relatii cu celelalte subunitati - Regiunea turistica care este un teritoriu sau o zona cu o suprafata mare in care activitatile economice sunt cu preponderenta activitati turistice, are mai multe forme de relief in componenta, are resurse naturale sau antropice multiple iar gradul de atractivitate al zonei este ridicat Alocarea spatiilor turistice si zonarea turistica a teritoriului Criterii de structurare a resurselor naturale si antropice in raport cu posibilitatea de amenajare a unui teritoriu, criterii: - Originalitatea si unicitatea : o Resurse unice care sunt rare si originale in intreaga lume o Resurse de creatie care sunt originale dar nu unice in lume o Resurse atractive care au o structura diversa si exista in mai multe regiuni ale lumii - Natura elementelor componente ale ofertei turistice o Cadrul natural al unei zone din componenta caruia fac parte : relieful, flora, fauna, hidrografia, clima, peisajele. o Cadrul natural istoric din componenta caruia fac parte : monumentele si muzeele, siturile arheologice, elementele etnografice, obiceiuri si festivaluri traditionale. o Structura sociala a zonei : originalitatea etnica si traditiile o Conditiile economice ale zonei : cai de acces, gradul de dezvoltare economica a zonei, dezvoltarea comertului si turismului in zona, nivelul de trai al populatiei - Gradul de polarizare al elementelor ofertei turistice : o Concentrarea valorilor turistice pe zone sau areale turistice o dispersarea resurseor naturale si antropice pe teritorii sau zone turistice cu suprafata mare

Tehnologia de realizare a unei amenajari a teritoriului Conceptia de organizare a spatiului teritorial variaza in functie de datele tehnice ale teritoriului care urmeaza a fi amenajat si de modul de abordare si realizare a proiectului de amenajare a teritoriului . Abordarea unui proiect de amenajare a teritoriului trebuie sa tina seama de urmatoarele criterii: - nivelul de abordare care poate fi: o interregional o national o regional o local o sectorial - modul de angajare si solutionare a problemelor din teritoriu: o abordarea traditionala prin realizarea unor proiecte independente pt fiecare obiectiv in parte o abordarea sistemica actiunea se desfasoara unitar in mai multe faze si care se concretizeaza prin elaborarea urmatoarelor documente: anteproiect, proiect initial, final, programul operational Programul de amenajare a unui teritoriu se refera la : organizarea functionala a teritoriului respectiv organizarea relatiilor cu zonele exterioare limitrofe ale zonei care urmeaza a fi amenajata inzestrarea turistica a teritoriului care cuprinde elemente functionale si elemente recreative ale teritoriului care urmeaza a fi amenajat Elementele functionale ale unui teritoriu se refera la : resedinta teritoriului respectiv care reprezinta punctul fix in functie de care se orienteaza turistul si elementele componente de echipare a statiunii alcatuita din mijloace de cazare turistica si este caracterizata prin marimea acesteia prin confortul pe care il ofera serviciile turistice existente Restaurantul este unitate de alimentatie publica care se caracterizeaza prin marime, amplasament, grad de confort, iar marimea si localizarea restaurantului sunt corelate in functie de dimensiunile resedintei turistice. Serviciile turistice si infrastructura generala de dezvoltare : reteaua de transport, reteaua unitatilor comerciale, servicii de intretinere si reparatie, servicii postale, servicii sanitare, telecomunicatii. Elementele recreative : spatii deschise amenajari sportive monumente si vestigii cultural istorice echipamente de cultura manifestari culturale si sportive Principii de amenajare turistica a teritoriului Principiul integrarii armonioase a constructiilor cu conditiile naturale ale unui teritoriu Principiul flexibilitatii sau a structurilor evolutive Principiul corelarii activitatii principale cu receptia secundara Principiul interdependentei retelelor Principiul functionalitatii optime a intregului sistem de retele

Principiul rentabilitatii directe si indirecte Principiul integrarii armonioase a constructiilor cu conditiile naturale ale unui teritoriu dotarile turistice trebuie sa sporeasca valoarea resurselor naturale deja existente prin intermediul unor elemente ca amplasamentul sau tipul arhitectural. Lucrarile trebuie sa se subordoneze dominantei date de conditiile natural, etno-grafice, istorice, a zonei care urmeaza a fi amenajata. Integrarea trebuie sa aiba in vedere legaturile turistice a zonei care urmeaza a fi amenajata cu celelalte regiuni turistice sau chiar cu intreg teritoriul turistic al tarii.

Principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive se caracterizeaza prin faptul ca dotarile turistice din zona sau regiunea care urmeaza a fi amenajata trebuie sa se prezinte sub forma unui sistem polifunctional transformabil si capabil sa se adapteze dinamicii si mutatiile care au loc in structura cererii turistice Principiul corelarii activitatii turistice principale cu receptia turistica secundara in cazul turismului de afaceri hotelurile se adapteaza la cererea si specificul turistilor prin oferirea unor servicii secundare specifice activitatii profesionale ale turistilor prin dotari cu sali de conferinta, retea de internet permanenta, conectare telefonica internationala si interceptarea programelor TV prin satelit. In cazul statiunilor montane si de litoral motelurile si pensiunile trebuie sa fie astfel incat sa poata oferi spatii de agrement atat in interiorul unitatii de cazare cat si in imediata vecinatate a acestora astfel ca turistii sa poata avea posibilitatea inchirierii unui echipament specific pt diverse forme de agrement. Principiul interdependetei retelelor acest principiu presupune: Integrarea sistemului destinat satisfacerii carerii si nevoilor turistilor in cadrul sistemului de organizare al vietii cotidiene a populatiei permanente dintr-o zona Integrarea fluxurilor turistice in raport cu populatia din teritoriul care urmeaza a fi amenajat si in raport de ansamblul structurilor sociale locale Dezvoltarea relatiior de interconditionare, completare si sustinere reciproca intre doua sisteme pt a se putea evita fenomenul de respingere Principiul functionalitatii optime a intregului sistem de retele : Structurarea unei amenajari turistice trebuie sa asigure turistului acesul usor, rapid si complet la toate componentele retelei turistice: o Reteaua resurselor naturale si antropice o Reteaua de activitatii-servicii o Reteaua unitatilor de receptie o Reteaua unitatilor de infrastructura generala Statiunea turistica va fi conceputa ca un sistem integrat in interiorul caruia sunt repartizate rational: o Zonele de locuit o Spatiile verzi o Locurile de plimbare o Constructiile destinate agrementului si divertismentului o Restaurantele o Centrele comerciale Principiul rentabilitatii directe si indirecte amenajarea turistica are implicatii asupra circulatiei turistice in general si asupra dezvoltarii economico sociale a unui teritoriu care este supus amenajarii turistice in ansamblul sau. Unul dintre criteriile fundamentale pt evaluarea unei amenajari turistice si care sa aiba efecte pozitive asupra celorlalte ramuri si activitati economice prezente in zona respectiva.

Concepte si clasificari privind statiunile turistice si agroturistice Statiunea reprezinta localtatea care prezinta prin asezarea si amenajarile sale, un interes turistic deosebit. Statiunea turistica este localitatea care are un ansamblu de elemente de atratctie turistica si care este dotata cu mijloace de cazare pt turisti, statiunea turistica poate fi balneara, climaterica, termala, de cura, care ofera in plus caracteristici specifice fiecarei denumiri in parte. Statiunea balneara este localitatea situata la malul marii sau in mod exceptional la malul unui lac care dispune de instalatii balneare. Statiunea climaterica ( climatica ) este localitatea care prezinta caracteristici geografice, atmosferice, meteorologice care sunt bine studiate si precizate si care este dotata cu instalatii si personal calificat pt efectuarea curelor medicale prescrise pt diverse boli. Statiunea termala este localitatea sau statiunea in care exploatarea izvoarelor de apa minerala sau a izvoarelor cu proprietati terapeutice, stiintific si medical recunoscute, folosite in natura, fara niciun adaos, eliminare sau modificare, in timpul curelor efectuate in stabilimente speciale si cu personal calificat. Statiunea de sporturi de iarna este localitatea montana dotata sau amenajata corespunzator practicarii sporturilor de iarna Statiunea de cura de struguri este localitatea pe teritoriul caruia se cultiva struguri de masa in care turistii pot consuma in stare naturala sau sub forma de must Statiunea omologata este o localitate, o comuna sau un grup de mai multe comune care datorita unui ansamblu natural sau antropic existent, conditii climatice, exploatarii de ape termale, cultivarii strugurilor de masa, au facut obiectul omologarii oficiale. Aceasta omologare are scopul de a favoriza frecventarea statiunii si dezvoltarea sa, prin lucrari de asanare sau infrumusetare. Clasificarea dupa functia turistica Statiuni turistice balneoclimaterice Statiuni turistice climatice Statiuni turistice de odihna si recreere Clasificarea dupa asezarea geografica Statiuni turistice de litoral Statiuni turistice de campie Statiuni turistice de deal si podis Statiuni turistice de munte Clasificarea dupa marimea statiunilor Statiuni turistice de litoral care pot fi: o Mici de pana la 10.000 locuri de cazare o Medii de pana la 15.000 locuri de cazare o Mari de pana la 20.000 locuri de cazare o Foarte mari peste 20.000 locuri de cazare Statiuni de munte si balneoclimatice care pot fi: o Mici sub 500 locuri de cazare o Medii de pana la 1500 locuri de cazare o Mari de pana la 3500 locuri de cazare o Foarte mari de peste 3500 locuri de cazare Clasificarea dupa valoarea, cazarea si dotarea tehnico-edilitara avem: Statiuni turistice de interes general Statiuni turistice de interes local

Clasificarea in functie de locul in care s-au dezvoltat: Statiuni in vatra unei asezari In afara vetrei unei localitati Clasificarea dupa caracterul activitatii turistice : Statiuni turistice permanente Statiuni turistice sezoniere Clasificarea dupa calitatea peisajului si a mediului ambiental: Foarte ridicata Ridicata Medie Limitata Clasificarea dupa indicele de atractivitate: Statiuni de interes general Statiuni de interes local Localitati cu amenajari balneare Surse izolate Litoralul Diversificarea activitatilor recreative si sportive in defavoarea plajei in ultimii ani turistii au preferat sa practice activitati specifice litoralului cum ar fi golful, tenisul de camp si de masa, astfel incat agentii economici au fost determinati sa amenajeze si sa doteze cu echipamente necesare acestor sporturi. Organizarea activitatilor turistice Afirmarea pe litoral al turismului social Modele de amenajare turistica a litoralului Principalele elemente care stau la baza amenajarii turistice a litoralului, adica conceptia de amenajare turistica a litoralului, solutiile adoptate privind amenajarea litoralului si a amenajarilor turistice ale litoralului sunt trasaturile cadrului natural specific litoralului si in principal al plajei si al marii. Un rol definitoriu in cadrul elementelor care stau la baza amenajarii turistice a litoralului il au: Lungimea, latime, orientarea plajei Regimul eolian Curentii Inaltimea valurilor Adancimea apei Accesul la plaja Intrarea in apa Inaltimea falezei Amenajarea turistica a litoralului poate rezolva mai multe probleme si anume: Dimensionarea noilor localizari turistice la care se va avea in vedere identificarea suprafetelor si a terenurilor care pot fi amenajate in vederea turismului de litoral, normele conventionale existente care sunt exprimate

in mp de suprafata de plaja sau mp pe suprafata de teren in cazul locurilor de cazare sau nr total de paturi la un Ha. Valorile optime privind amenajarea turistica prin normele conventionale existente sunt de 2 mp/plaja + 8 mp/teren pt un loc de cazare si 5-6 mp 8 mp de plaja pe un loc de cazare si 100 de paturi la un Ha de suprafata totala amenajata. Alegerea modelului si al tipului de amenajare turistica tinand cont de amplasamentul si configuratia exacta a terenului unde urmeaza a fi realizata amenajarea.

In ceea ce privesc zonele de litoral avem 2 tipuri sau solutii principale de amenajari turistice principale: 1. Amenajari turistice prin urbanizare care presupun realizarea unor statiuni turistice cu concentrari imobiliare amplasate in imediata apropiere a unui centru locuit sau integrate in centru locuit sau realizarea unor complexe autonome dotate cu toate echipamentele si toate serviciile necesare pt viitoarea amenajare. 2. Amenajarile turistice prin constructii izolate punctiforme care au structuri exclusiv turistice si care sunt amplasate la distante relativ apropiate sau de alte asezari umane.

Localizarea sub forma de panza de paianjen Acest tip de localizare se preteaza amenajarilor turistice amplasate pe vai largi marcate de cursul unui rau sau de intaltimile unor dealuri sau munti si se realizeaza prin amplasarea radiala a echipamentelor destinate amenajarilor turistice si ofera avantajul concentrarii intr-un punct a activitatilor turistice.

Localizarea radiocentrica Este tipul de amenajare turistica cel mai dezvoltat pt amenajarile balneare care se realizeaza in plan circular sau sub forma de amfiteatru cu un element de atractie turistica in jurul careia graviteaza toate activitatile turistice, acest tip de localizare se dezvolta cu prioritate pt amenajarile turistice noi si ofera o gestionare a teritoriului adaptat conditiilor specifice fiecarui petrimetru sau fiecarei zone in parte cu necesitatea si posibilitatea de dezvoltare a unor forme de turism variate.

Amenajarea turistica a zonelor montane In general muntele, ca destinatie turistica, s-a situat in topul preferintelor turistilor datorita accesibilitatii pe parcursul intregului an si a practicarii diferitelor sporturi montane de iarna si de vara. Ca destinatie turistica dar si ca aereal turistic se confrunta cu o serie de obstacole determinate de conditiile topografice si climatice specifice, astfel incat amenajarea turistica montana necesita o abordare particulara specifica atat prin definirea si dotarea cu echipamente turistice specifice muntelui cat si din punct de vedere al dimensionarii traficului turistic. In functie de modul de distributie al preferintelor turistilor pe diverse activitati s-a constatat ca : - In sezonul turistic de vara cam 65 % din turisti practica alpinismul, drumetia, sau recreerea prin sedentarism iar cam 35 % din turisti practica hipismul, tenisul de camp sau de masa, golful, tir, sau sporturi extreme. - In sezonul de iarna cam 80 % din turisti practica schiul, 6 % patinajul, 4 % alte tipuri de sporturi de iarna si numai 10 % practica drumetia, alpinismul sau sedentarismul.

Un alt criteriu de care trebuie sa se tina cont in adoptarea unei strategii este raportul dintre schiori si cei care contempla acest sport. Procentul dintre schiori si cei care privesc este de 70 % turisti care practica schiul si 30 % contemplativi. Evaluarea domeniului schiabil reprezinta o componenta importanta a etapei de selectie a teritoriului, astfel incat caracteristicile domeniului schiabil au un rol decisiv in formularea optiunilor de amenajare turistica a unei zone montane. Astfel putem spune ca selectia arealelor sau zonelor cu potential turistic desi se face prin respectarea criteriilor generale de amenajare a teritoriului se raporteaza permanent elementelor definitorii domeniului schiabil Conditiile naturale climatice privind temperaturile aerului , cantitatile de precipitatii cazute, nebulozitatea cerului, durata de stralucire a soarelui, determina regimul cadrului natural pt practicarea sportului de iarna schiatul. Conditiile specifice de relief al fiecarui areal in parte se vor subordona conditiilor de amenajare a partiilor de schi precum si asigurarea unor diversitati ale acestora din pct de vedere al lungimii si al latimii partiei, al gradului de dificultate la coborare si a diferentei de nivel a partiei respective. Determinarea numarului optim de schiori care ocupa o partie de schi, intr-un anumit moment, fara a se deranja reciproc se calculeaza astfel: Q=[(D*L)/Z]/H Q-capacitatea optima a partiei D-debitul mediu orar L-coeficientul de corectie al debitului mediu in functie de latimea partiei de schi Z-diferenta pe nivel pe care o coboara un schior intr-o zi, in functie de performantele sale tehnice H-diferenta de nivel a partiei care se ia in calcul D si Z se stabilesc in functie de observatiile si masuratorile efectuate de Federatia Internationala de Schi. Pt statiunea turistica montana s-au dat mai multe definitii si anume: 1. Statiunea turistica montana este localitatea prin care turismul reprezinta ramura preponderenta ca volum de activitate economica cat si un grad de concentrare a populatiei locale care dispune de un potential turistic astfel incat statiunea turistica sa atraga populatia nerezidentiala ca beneficiara a produselor si serviciilor turistice pe care le ofera. 2. O alta definitie este data de HG 77/1966 statiunea turistica montana este localitatea cu functii turistice specifice dotate cu resurse naturale si antropice, dar si cu structurile necesare valorificarii si practicarii turismului Putem spune ca statiunea turistica montana face obiectul unei atestari oficiale de specialitate in schimbul crearii unui cadru propice privind valorificarea, protejarea, si conservarea atractiilor turistice naturale si antropice dar si satisfacerea la nivel optim a necesitatilor de odihna si recreere al populatiei.

Aspecte privind motivatia in turismul montan Cererea privind turismul montan a avut o ascensiune ascendenta atat la nivelul tarii noastre cat si la nivel mondial cu anumite mutatii specifice privind motivatia pt traseele turistice. Motivatia de baza a cererii turistice consta in dorinta acesteia de a beneficia de conditiile climatice pt tratament si odihna pt practicarea traseelor turistice si pt satisfacerea unor curiozitati montane. Alt aspect se constata la sfarsitul sec XX, o crestere de turisti sa practice sporturi de iarna iar practicarea acestora devenind principala motivatie a cererii turistice in sezonul de iarna. In ceea ce priveste intensitatea motivatiilor cererii turistice privind turismul montan preferintele turistilor se distribuie astfel: In sezonul de iarna: o 80 % ski o 60 % patinaj o 4 % sanius, bob o 10 % drumetia, alpinismul In sezonul de vara: o 65 % drumetia o 25 % alpinismul o 10 % practica diferite sporturi de vara

Potentialul si resursele naturale si antropice ale unei zone montane difera in cazul tarii noastre precum si de la o tara la alta astfel incat preferintele turistilor sunt diferite. In functie de arealele turistice de referinta, actuala motivatie a practicarii sporturilor de iarna in zonele turistice montane pun probleme specifice domeniului turistic in ceea ce priveste adaptarea si orientarea turistica pt satisfacerea cerintelor si nevoilor cererii turistice in sezonul de iarna. Locul turismului montan in economia nationala si locala Activitatea turistica are forme si implicatii diferite asupra comunitatilor locale dintr-o zona turistica daca efectele economice imediate si directe sunt evidentiate in termeni generali si nu in termeni specifici fiecarei comunitati locale astfel incat evaluarea acestor efecte se realizeaza dificil. Locul turismului montan in economia nationala si locala este calculat si interpretat in functie de anumiti indicatori turistici si economici precum si de ponderea produsului intern brut. Dintre ramurile economice care beneficiaza de pe urma turismului montan amintim domeniul constructiilor specifice turismului montan, dezvoltarea productiei de materiale sportive realizarii sporturilor de iarna precum si dezvoltarea infrastructurii de drumuri si cai de acces catre zonele montane. Efectele turismului montan asupra fenomenelor sociale si demografice Turismul montan a avut la baza crearea unor noi locuri de munca dar s-au produs si schimbari structurale in ceea ce priveste demografia la nivel local si national. Prin dezvoltarea turismului montan s-au dezvoltat si serviciile publice, comerciale, infrastructura locala; a condus la cresterea nivelului de trai iar in acelasi timp a produs si efecte negative privind cresterea pretului produselor si aglomerarea rutiera pe caile de acces spre zonele montane. Prin dezvoltarea turismului montan s-au modificat anumite reglui sociale pe plan local si national, au aparut profesii noi iar nivelul de trai al populatiei a crescut atat material cat si cultural.

Principii de proiectare si dezvoltare a statiunilor turistice montane Dezvoltarea turismului montan depinde de dorintele si nevoile cererii turistice potentiale dar si de imaginea si de forma in zona montana. Implementarea unei statiuni montane reprezinta o decizie conditionata de interdependenta complexa dintre cadrul natural, infrastructura generala si fluxurile turistice. Acesti factori sunt esentiali in selectarea stilului ce urmeaza a fi amenajat si in elaborarea si realizarea amenajarii statiunilor. In functie de caracteristicile georgafice proiectele si solutiile privind amenajarea turistica precum si gestionarea optima difera din pct de vedere geografic si social dar solutiile pt amenajarea acestor zone se iau in considerarea parerilor mai multor specialisti din domeniul geografiei, geologiei, urbanismului, constructiilor si din domeniul economic. O statiune montana se poate amenaja din pct de vedere turistic in functie de analizarea tehnicilor de determinare a capacitatii de cazare existente intr-o statiune astfel incat statiunea turistica montana sa indeplineasca toate functiunile pt care a fost creata.