Leonida Lari-Iorga (n. 26 octombrie 1949, Bursuceni, RSS Moldoveneasc, URSS - d.

11 decembrie 2011, Chiinu, Republica Moldova[1]) a fost o poet, publicist, scriitoare, activist om politic i militant pentru reunirea Basarabiei cu Romnia. Tinereea i nceputurile carierei[modificare] S-a nscut la 26 octombrie 1949 la Bursuceni, n apropiere de Bli (RSS Moldoveneasc, URSS), ntr-o familie de nvtori, mama sa fiind Nadejda Tuchilatu. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, din Chiinu, facultatea de filologie. A fost colaborator la Muzeul de literatur D. Cantemir din Chiinu (1971-1973), redactor la revista "Literatura i Arta" (1985-1988) din RSSM, redactor ef al primei publicaii n grafie latin din Republica Moldova - "Glasul naiunii" (1988-2003). Leonida Lari s-a aflat printre fruntaii Micrii de emancipare naional din Basarabia n anii 1988-1991. A fost Deputat n Sovietul Suprem alURSS (1988-1990) i membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova ntre 1990 i 1992. ntre 1990 i 1997 a stat n fruntea Ligii Cretin Democrate a Femeilor din Moldova (una din componentele constituante ale Partidului Social-Liberal n 2001). ncepnd cu anul 1992 este deputat n Parlamentul Romniei (n 2004 a fost aleas pe lista Partidului Romnia Mare). Activitatea politic Leonida Lari a fost membru PRM timp de aproape 10 ani, ea obinnd n total trei mandate de deputat (primul dintre ele obinndu-l pe listePNCD, dup care a trecut la PRM) [2] La nceputul lunii februarie 2005, pe cnd era singurul parlamentar al PRM Suceava, Leonida Lari a anunat c demisioneaz din acest partid deoarece prefer libertatea de a gndi i de a aciona i un limbaj civilizat chiar fa de adversarii politici.[3] n ziarul Jurnal de Chiinu s-a opinat c: A fost membru al Partidului Romnia Mare, pe care la prsit, trebuie s recunoatem, dintr-un motiv egoist, deloc principial, fiindc nu a mai fost realeas ntr-un post oarecare din structurile PRM[4]. Pe 6 ianuarie 2007, ziarul Adevrul anuna c "Deputatul PRM Leonida Lari-Iorga i-a depus cerere de nscriere n Partidul Popular Cretin-Democrat (PNCD). Ea revine, astfel, n partidul care a propulsat-o n parlament, n 1992, pe listele din Galai"[5] Activitatea literar Este autor a 24 de volume de poezie i proz, precum i traductor din marea poezie universal. Piaa Diolei (1974), Marele vnt (1980),Mitul trandafirului (1985),Scoica solar (1987),Insula de repaos (1988),Lumina graitoare (1989),Dulcele foc (1989),Anul 1989 (1990),Lira i pianjenul (1991),Govorij svet (1992),Al noulea val (1993),Epifanii (1994),Scrisori de pe strada Maica Domnului (1995),Lunaria (1995),Aldebaran (1996),ntre ngeri i demoni (1998),nvingtoarele spaii (1999),Insula de repaus (2000),Rstignirea porumbeilor (2003),Epifanii i teofanii (2005),Infinitul de aur (2006),Sibila (2006),Traduceri din lirica universala (2009),101 poeme (2009) Premii
1

Premiul Romnia Mare, Premiul "Flacra, Totui iubirea",Premiul revistei "Cronica" (Iai) Premiul "Tibiscus" Serbia,Premiul "Academiei Romne" pentru poezie, "Mihai Eminescu". Distincii, decoraii Cetean de onoare al muncipiului Bacu (1993) Cavaler al Ordinului Republicii (1996, Republica Moldova) Studii i specializri Universitatea de Stat din Chiinu, Facultatea de filologie, filolog, scriitoare; Premiul Romnia Mare, premiul "Flacra, Totui iubirea", premiul revistei "Cronica - Iai", premiul "Tibiscus" - Serbia, premiul "Academiei Romne" pentru poezie, "Mihai Eminescu". Activitate profesional Colaborator la Muzeul de literatur D. Cantemir - 1971-1973; Redactor la sectorul cultur, arte, plastice - revista "Literatur i Art" - 1985-1988; Redactor ef al primei publicaii - "Corul naiunii" - grafie latin din R.Moldova - 1988-2003; Autor a 24 de volume de poezie i proz, precum i traductor din marea poezie universal. Funcii, activiti ntr-un partid politic Deputat n Parlamentul URSS din partea R. Moldova, 1988-1990; Membru n conducerea PPCD din R. Moldova 1990-1992; Preedinta ICDTM - Liga cretin democrat a femeilor din R. Moldova - 1990-1997; Deputat n Parlamentul Romniei PNTCD - 1992-1996; Deputat n Parlamentul Romniei din partea PRM n trei legislaturi 1996, 2000, 2004. Funcii, activiti parlamentare anterioare Preedinta Ligii cretin democrate a femeilor din R. Moldova; Deputat din partea R. Moldova - circumscripia Ialoveni n Parlamentul URSS 1988-1990; Deputat PNTCD - 1992-1993; Deputat PRM n trei legislaturi consecutive. Funcii, activiti n alte organizaii naionale Forumul naional al romnilor de pretutindeni. Funcii, activiti n organizaii internaionale
2

Asociaia Transilvania i Bucovina. Activitate civic Colaborare cu Fundaia "Omenia" pentru ajutorarea romnilor basarabeni i bucovineni. Activitate publicistic, tiinific, n foruri academice Publicistic la ziarele i revistele din Romnia, R. Moldova, Nordul Bucovinei, reg. Cernui, Serbia, (Banatul Srbesc) Romnia Mare, Totui Iubirea, Literatura i Arta, Glasul Naiunii, Arcaul, Tibiscus). Distincii, decoraii Cetean de onoare al oraului muncipiului Bacu - 1993; Cavaler al ordinului R. Moldova - 1996. Alte activiti Preedinte al Departamentului pentru relaii cu romnii de pretutindeni n cadrul PRM, secretar executiv al PRM. Scrie versuri inca de la varsta de doisprezece ani, iar la cincisprezece ani debuteaza in Tineretul Moldovei". Pseudonimul Leonida Lari (numele de familie este Tuchilatu) si-l insuseste la optsprezece ani, dupa denumirea zeului indian al cuvantului. Volumul de debut al poetei, mult timp amanat (nu depoeta),Piata Diolei, apareabiain 1974 la Editura Cartea Moldoveneasca. Este deopotriva autoare de (putina) proza fantastica, eseista si publicista, cu o opera poetica raspandita, prin traduceri sau prezente in antologii, pe multe meridiane ale globului. Leonida Lari este o poeta multicorda. Evoluand de la o viziune romantica (niciodata abandonata) strabatuta de viziuni fantastice si imagini-simbol tutelare catre o poezie radicalizata in care verbul capata chiar forme polemice si vaticinare, imbratisand deopotriva o poezie a iubirii (de om, de oameni, de limba) ca si una a viziunilor de tip metafizic, dovedind largi deschideri catre temele si motivele poetice romanesti sau universale, mai vechi sau mai noi, poeta vede si pune in Logos puterea tamaduitoare. intr-o valoroasa prefatare a creatiei poetice a Leonidei Lari, criticul literar Doina Uricariu conchidea ca Cele cinci vorbe calauzitoare alese din Holderlin si puse de Heidegger la inceputul studiului sau despre Holderlin si esenta poeziei sunt si vorbele calauzitoare ale poetei": activitatea poetica", cea care la Leonida Lari demonstreaza puterea poeziei de a rasturna falsele legi si adevaruri"; cel mai periculos dintre bunuri, limba" (subl. criticului literar); poezia ca aflare", cunoastere", dialog", capabila sa-i restituie cuvantului sensul primar de comuniune si intruchipare intr-o adunare de oameni"; poezia ca ctitorie; poezia ca expresie a existentei Omului pe pamant. Leonida Lari - Acolo

i-e fericita astazi faa,

3

Timpu-i nisip, nca un pic te salta viaa nca-ntr-un chip. i-apoi va fi o alta viaa O, nu uita, n care n-ai sa iei pe piaa Cu marfa ta. n care ai sa stai cuminte i potolit, i-ai sa-nelegi fara cuvinte Tot ce-ai trait. Ca-atuncea nspre tine, stndul, Veni-vor rnd Fapta comisa, starea, gndul, Umbra de gnd. i vocea-i cu strigari i plngeri Ai s-o auzi La vama cea cu panici ngeri i demoni cruzi. Acolo unde suflul suie, Daca e clar, Acolo unde timpul nu e Nisip macar. Leonida Lari - Artistul si lumea

Nu-astepta rasplata mare Pentru facerea de bineLumea este schimbatoare, Trece iute peste tine. Si-ti gaseste-ntr-o clipita O multime de gresale Spre a fi indreptatita In opiniile sale. Ba ca sufletu-ti cuteaza Catre zone fara nume,
4

Ba ca unul iti cedeaza Locul lui in asta lume. Iar cand ti se face sila De aceste mofturi clape Si de tine-un pic de mila Si ii lasi sa sara-n talpe. Si sa-nsire pan-amija Cate dracul le inspira, Amintindu-ti cu ce grija Si pe Crist il rastignira. Si te duci unde iti scrise Darul tau de poezie, Spun ca Dumnezeu gresise Ca la dat anume tie. Nu-astepta deci multumire Pentru-a tale fapte toate, Nu primi nici o marire, Ca iti pierzi din libertate. Tu asteapta-te, terestra, Sa iti puna-n deal o cruce, Unde-n sunet de orchestra Cu-alai mare te vor duce. Si cand vei avea sub luna Doar in tintirim o casa Ei vor spune ca-i fost buna Si de nimeni inteleasa. Cat mai poti cu ochii, plansii, Sa-ntrvezi ce ai a face Da-te-n laturi de la dansii Sa te lase-odata-npace.