Lucrarea Amurgul idolilor (Gtzen Dmmerung ), din care face parte textul Liberul arbitru i culpabilizarea, are drept

t subtitlu: cum se face filosofia cu ciocanul. Subtitlul este mai reprezentativ pentru rzboiul pe care-l declar Nietzsche: moralei tradi ionale, cre!tinismului, metafizicii " pe scurt, #ntre$ii filosofii !i culturi de p%n la el& 'otivul ( )rorile si pre*udec ile pe care filosofia tradi ional le-a declarat drept adevruri ultime, ce si-au dovedit roadele consider el " #n epoca sa& +retutindeni Nietzsche vede manifestri ale acestei filosofii, ce au dus la decdere si distru$ere a voin ei, a vie ii #ns!i& ,ceast tendin provine din fu$a fa de moarte !i fa de pericol& -r, pericolul mor ii ascute instinctele vie ii: ceea ce nu m ucide, m face mai puternic, spune el chiar la #nceputul cr ii& +ericolul mor ii #mbo$ e!te via a !i face omul mai puternic& Nu exist riscul de a muri( Slbe!te #ns!i pofta de via " expresie a moralei ca manifestare contra naturii, adic a moralei cre!tine, pe care Nietzsche o respin$e necontenit& .alorile cre!tine " preluate p%n !i de epoca modern " au la baz o pre*udecat: ofer o re et pentru to i oamenii& /endin a de e$alizare se relev #ntr-o cauzalitate rsturnat, #n care efectul este #nlocuit cu cauza: adevrata pervertire a ra iunii sau nemuritoare lips de ra iune 0p& 12) ,ceast eroare e una dintre cele patru mari erori : trei ale cauzalit ii 0cea a confuziei dintre cauz !i efect " amintit mai sus - , cea a falsei cauzalit i !i cea a cauzelor ima$inare) !i una a liberului arbitru 0la care se refer textul din manual) 3ea dint%i eroare face omul nefericit& 4atorit ei fericirea este rezultat al unei ac iuni& +e c%nd, spune Nietzsche, ac iunea produs instinctiv este reflex al fericirii individuale& /ot ceea ce porne!te din fericire nu poate fi *udecat #n termeni de bine-ru& /ot ceea ce este bun se na!te din instinct !i, prin urmare, este u!or, necesar, liber&& La Nietzsche nici mcar #ntre libertate !i necesitate distinc ia nu e tran!ant& Libertatea este manifestarea voin ei conform necesit ii sale: e expresie a simplit ii impunerii voin ei ca fatalitate& )roarea falsei cauzalit i " cea de-a doua " a dinuit ca explica ie a manifestrilor !i ac iunilor omului prin conceptele eu-lui, spiritului !i voin ei& 05n adevr la 6ant, trebuie e ceea ce nu e necesar, ceea ce survine din libertate, drept urmare nu se poate impune: trebuie va fi #ntotdeauna sacrificat #n fa a necesit ii7 via a #ns!i o dovede!te7 libertatea, #n sens 8antian, devine astfel subordonat necesit ii " necesitatea domin, iar libertatea devine iluzie)& )roarea falsei cauzalit i anticipeaz ceva din eroarea 9liberului arbitru: cauza unei ac iuni se afl #n con!tiin ca motiv al ac iunii, care 9mai de$rab mascheaz antecedentia unei ac iuni& +%n !i no iunea de lucru este 9doar un reflex al no iunii de eu drept cauz& Schopenhauer respin$e ideea 9lucrului #n sine, #n sens 8antian, !i afirm c voin a este presupusul 9lucru #n sine& Nietzsche " mai de$rab critic dec%t tran!ant ca Schopenhauer " vede

lucrul #n sine din Critica raiunii pure identificat cu 9eu-l transcendental din Critica raiunii practice& 5n prima Critic lucrul cauzeaz fenomenul7 #n a doua eu-l cauzeaz evenimentul& 5n prima eroarea este do!edit de ctre exe$e ii operei lui 6ant7 #n a doua eroarea este ! dit " pentru Nietzsche& , treia eroare " a cauzelor ima$inare " provine din tendin a de a #nltura teama& ,ceast iluzie 9lini!te!te, elibereaz, u!ureaz& 5n fond omul vrea comoditate !i si$uran : iat pentru ce aceast eroare a trecut drept adevr& 5n loc de a c uta o explica ie pentru fiecare #nt%mplare, omul d o explica ie " care-l mul ume!te !i pe care, ca urmare, o consider adevr& 'oral !i reli$ia, domenii care ima$ineaz fericirea ca efect, au la baz conceptul cauzelor ima$inare: 9o stare a con!tiin ei este confundat cu cauzalitatea acestei stri 0p& :;) /extul din manual cuprinde cea de-a patra eroare: a liberului arbitru& 9,zi nu mai avem nici o mil pentru conceptul de <liber arbitru=, spune Nietzsche& 4ovedit fiind ca eroare, el trebuie scos numaidec%t din uz: pentru Nietzsche adevrul trebuie cutat cu orice pre & Liberul arbitru nu este altceva dec%t 9cel mai ticlos dintre toate artificiile teolo$ilor, menit s fac omenirea >rspunztoare? #n sensul lor, adic dependent de ei& 3onceptul de liber arbitru a fost #nfiin at din ra iuni psiholo$ice sau, cel pu in, din instinctul ascuns al teolo$ilor de a face oamenii rspunztori: 9-riunde se caut responsabilit i, ceea ce ac ioneaz este de obicei instinctul de a vrea s *udeci !i s pedepse!ti& ,cesta este motivul pentru care a fost inventat doctrina liberului arbitru7 9se dorea imputarea vinov iei " spune Nietzsche " !i, drept urmare, ini iatorii ei, preo ii !i conductorii vechilor comunit i, voiau s-!i creeze dreptul de a pedepsi " sau voiau s creeze acest drept pentru 4umnezeu& +entru a-!i masca acest instinct " indiferent c era incon!tient sau con!tient " ei pedepseau #n numele lui 4umnezeu: 4umnezeu devenea simbolul *udec ii prin care ei puteau pedepsi& 5n acest scop 9-amenii erau considera i >liberi? astfel #nc%t s poat fi *udeca i !i pedepsi i " , astfel #nc%t s poat deveni !ino!ai& 3um, pentru a putea fi fcut responsabil omul trebuie s anticipeze rezultatul actelor sale, Nietzsche conclude: 9fiecare act trebuia considerat drept inten ionat, iar ori$inea fiecrui act trebuia considerat drept le$at de con!tiin & 3on!tiin ei i se atribuie distinc ia bine-ru !i, ca urmare, orice om putea fi acuzat c a sv%r!it rul #n mod inten ionat& ,dversar al teolo$ilor " cum se declar el #nsu!i " , Nietzsche #ncearc s iz$oneasc din lume 9no iunile de vin !i pedeaps 0p& :;), prin care teolo$ii contamineaz !i astzi 9inocen a devenirii& 3re!tinismul e o metafizic de clu 0p& :;) Nimeni nu e #n msur s *udece !i s condamne fiin a noastr, cci asta ar #nsemna s *udece !i s condamne #ntre$ul& @iin a noastr face parte din acest #ntre$7 ea nu este produsul

unei inten ii, unei voin e sau unui scop: 9"oi am inventat conceptul de <scop=: #n realitate scopul lipsete A& +entru Nietzsche, omul nu este nici mcar produsul propriei sale voin e7 el nu exist ca scop pentru voin a sa& +rin aceast s$eat otrvit, eliberat de el, cade ideea desv%r!irii !i #nl rii, prezent #n doctrina cre!tin ca scop al omului #n ordinea m%ntuirii& @atalitatea #ntre$ului face ca orice fiin s existe nu printr-o cauz, ci #n mod nemi*locit& Nietzsche #ncearc o revizuire a tuturor conceptelor filosofice " o modificare a sensului lor7 pentru el fatalitatea nu #nseamn cauz prin care ceva exist, ci existen a care survine pur !i simplu, care se impune #n lumea devenirii& 4in aceast tendin de a da sensuri noi conceptelor existente se tra$e acuza ia de inconsecven , venit din partea filosofilor din epoca lui !i de dup el& 3oncep ii asemntoare: 3amus 0eventual Sartre) !i 3ioran 3oncep ii opuse: la teolo$ii cre!tini