UNIVERSITATEA VALAHIA TRGOVITE

FACULTATEA DE STIINE ECONOMICE

Specializarea: Managementul Organizatiei

Master,Anul I

UNIVERSITATEA VALAHIA TRGOVITE

FACULTATEA DE STIINE ECONOMICE

PROIECT PRIVIND MARIREA CAPACITATII SI

MODERNIZAREA PENSIUNII INARIN DIN MOIECIU DE JOS

CUPRINS
Capitolul 1.CONTINUTUL SI CARACTERISTICILE PROIECTULUI
1.1 Denumirea proiectului..................................................................4
1.2 Istoric4
Capitolul 2. DEFINIREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT PRIN
PROIECT
2.1 Turismul romanesc subiect al managementului de proiect..5
2.2 SCOPUL PROIECTULUI.6
2.3 Estimarile de timp si cost...6
2.4 Strategie de marketing...................................................................6
2.5 Promovarea proiectului..8
Capitolul 3. PLANIFICAREA, ANALIZA SI ELABORAREA
PROIECTULUI
3.1 Planificarea proiectului...................................................................10
3.2 ANALIZA SWOT ..10
3.3 Studiul de Fezabilitate 12
3.4 Metodologia realizarii studiilor de fezabilitate in turism12
3.5 Implementarea proiectului..13
Capitolul 4. PROGRAMAREA ACTIVITATILOR DIN
CONTINUTUL PROIECTULUI
4.1 Graficul Gantt.16
Capitolul 5. MONITORIZAREA PROIECTULUI.17
Capitolul 6. EVALUAREA REZULTATELOR OBTINUTE18
Capitolul 7. FINANTAREA PROIECTULUI
7.1 Sursele de finantare..19
7.2 Analiza rentabilitatii investitiei 20

Capitolul

1.

CONTINUTUL

SI

CARACTERISTICILE

PROIECTULUI
1.1 Denumirea proiectului
Modernizarea pensiunii INARIN din Moieciu de Jos
1.2 Istoric- turism
Zona Bran Moeciu este spaiul pitoresc cuprins ntre Munii Bucegi i
Munii Piatra Craiului, alctuit din comunele Bran i Moeciu din judeul
Braov, fiind aezat pe drumul care face legtura ntre sudul i centrul rii
i care trece prin partea de est a Carpailor Meridionali.
n ceea ce privete cazarea, turitii aflai n concediu sunt ntmpinai
de vilele frumoase, amenajate cu grij, dar i de casele localnicilor,
permanent pregtite pentru a le oferi oaspeilor zile de neuitat. Astfel,
sezonul turistic este extins pe parcursul ntregului an, zona fiind la mare
cutare n fiecare anotimp. Ofertele de cazare n zona Bran Moeciu au
preuri accesibile, avnd adesea micul dejun inclus.
Multitudinea de evenimente folclorice i culturale din zon captiveaz
turitii, care sunt purtai prin negura timpului observnd cum localnicii
pstreaz att de bine tradiia cnd prezint prelucrarea lemnului, a laptelui
i a lnii la stn i cum femeile es la rzboi, acestea fiind punctele de
interes ale multora dintre srbtorile tradiionale. Localnicii acestor
meleaguri au nvat s cultive turismul n zon i prin organizarea unor
evenimente care s pun n valoare tradiiile i obiceiurile specifice zonei.
ntre manifestrile care se bucur de cel mai mare succes se numr
"Rvitul oilor", "Festivalul brnzei i a pastramei", "Zilele Branului"
(eveniment n cadrul cruia au loc diferite trguri) sau "Serbrile Zpezii".
Atracii turistice - obiective i locuri de interes
Obiectivele turistice ale zonei Bran Moeciu sunt numeroase, de la
obiective naturale, la cele culturale i religioase. Astfel, turitii pot vizita
Cheile Moeciului, Munii Bucegi i Piatra Craiului, Petera Dmbovicioara,
Cetatea Rnov, cetile sseti de la Prejmer i Hrman, Castelul Bran,
Muzeele Castelului Bran, Casa Vmii, Muzeul Satului Brnean, Capela
Inima Reginei Maria, Mausoleul Mateia, Hanul Bran, Parcul Naional
Piatra Craiului, Cheile Moeciului, Cascada Urltoarea, Petera cu lilieci,
Petera Gaura Sbrcioarei, Moara Dracului, Avenul din Grindu, Cheile
Grditei, Lacul Vidraru, Masivul Iezer-Ppua, Barajul Pecineagu,
4

Prpastiile
Zrnetilor
sau
Muzeul
Naional
Bran.
i pentru cei dornici s porneasc pe trasee turistice exist numeroase
opiuni: Moeciu de Sus - Valea Bngleasa - Valea Pravalele - aua Strung
Cabana Padina, Moeciu de Sus - Muntele Plea - Gutanu - Muntele
Grohotiu - aua Strung - Cabana Padina, Poiana Gutanu - Stana Gaura,
Valea Bngleasa - Poiana Gutanu, Moeciu de Sus - Muntele Plea- Gutanu
aua
Btrn
Valea
Doamnelor
Hotel
Petera.
Zona este foarte cutat de turiti ndeosebi pe timp de iarn, turismul
sportiv n anotimpul rece fiind favorizat de existena unor prtii de ski n
mprejurimi: Prtia Znoaga (la 4 kilometri de Castelul Bran, pe Valea
Porii), de dificultate medie, dotat cu teleski, tunuri de zpad i nocturn,
Prtia Bran 1, de dificultate sczut, de asemenea dotat cu teleski, precum
i Prtia Bran 2.
Date geografice localizare, component, clim
n zona Bran Moeciu se poate ajunge doar cu autoturismul, pe DN73
(E574) Cmpulung Moeciu Bran Rnov. Exist, de asemenea, curse
regulate de microbuz, care leag localitile din zon de cele mai importante
centre urbane din mprejurimi (Braov, Rnov, Zrneti).
Ci de acces
Situat ntr-o frumoas zon dintre muni, zona Bran Moeciu este
compus din comunele Bran i Moeciu, mpreun cu localitile aflate n
administrarea teritorial a acestora. Comuna Bran este situat n nord-estul
culoarului Rucr-Bran, fiind aezat chiar la poalele de nord-vest ale
Munilor Bucegi i cele de est ale Masivului Piatra Craiului.
Comuna Bran este compus din 4 sate (Bran, Predelu, imon i Sohodol),
avnd n total aproximativ 5.500 de locuitori. Comuna Moeciu este alctuit
din 6 localiti (Moeciu de Jos, Cheia, Mgura, Drumu Carului, Moeciu de
Sus i Petera) i a fost nfiinat n 1968, de atunci avnd aceeai form de
organizare administrativ, care n prezent are o populaie de aproximativ
5.600 de locuitori.
Clima regiunii este specific depresiunilor intramontane, cu ierni reci
i veri rcoroase, temperaturile fluctund ntre 25C i 27C vara, i ntre
-10 Celsius i -15 Celsius pe timp de iarn.
Hidrografia regiunii este destul de srac n ruri de mari dimensiuni,
principalele ape curgtoare din zona Bran Moeciu fiind Pnicel, Sohodol,
Poarta, imon i Turcul.

Istorie
Branul este ca o poart natural pentru trecerea din Transilvania n
Muntenia prin culoarul dintre Munii Bucegi i Piatra Craiului, fiind un loc
de istorie i de legend.
Primii locuitori ai acestei trectori s-au stabilit aici nc din perioada
16.000 14.600 .Hr., cel mai probabil datorit poziiei strategice. Aceasta a
fost speculat de legiunile romane n vremurile rzboaielor daco-romane. n
castrul de la Cumidava, din Rnov, erau staionate trupele militare romane,
care trebuiau s supravegheze i s controleze drumul Branului.
Branul gzduiete unul din cele mai vizitate castele din Europa, i
anume Castelul Dracula, acesta fiind sursa de inspiraie a celei mai
fascinante legende, adic cea a sngerosului Conte Dracula. Castelul a fost
construit de locuitorii Braovului ntre anii 1377 i 1382, pentru a apra
trectoarea n faa invaziilor turceti. La inceputul secolului al XX-lea,
castelul a devenit reedina preferat a Reginei Maria a Romniei.
Principalele activitati sociale si economice ce se desfasoara pe
teritoriul localitatii Moroeni sunt:

Turism odihna si tratament Aici este cuprinsa o populatie activa de

100 persoane

Activitati in domeniul institutilor publice, administratie locala,

invatamant, comert, prestari servicii unde lucreaza 300 de persoane
active.

Din principalele activitati ce se desfasoara pe teritoriul administratiei

economice si sociale sunt: turism, sanatate, invatamant, comert.

Capitolul 2. DEFINIREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT PRIN

PROIECT
2.1 Turismul romanesc subiect al managementului de proiect .
Managementul de proiect poate fi calificat ca fiind un process de
planificare si administrare a sarcinilor si resurselor in vederea atingerii unor
obiective si de comunicare a rezultatelor inregistrate.
In aceasta lumina un proiect este neaparat o activitate cu scop si
finalitate. Cu alte cuvinte are un inceput si un sfarsit este planificat si
controlat iar la sfarsit conduce la concluzii clare.In alta ordine de idei
proiectul fiind supus unui process de validare si verificare a feazabilitatii va
crea o schimbare in domeniul respective.Prticularizand putem spune ca satul
romanesc pentru a putea devein produs turistic trebuie sa indeplineasca
urmatoarele exigente:
- sa-si clarifice obiectivele sa-si puna in valoare atuurile si sa remedieze
deficientele pentru a devein o reala atractie;
- sa-si dirijeze eforturile pentru atingerea obiectivelor evitand utilizarea
ineficienta a resurselor de orice natura;

- sa comunice intern(toate persoanele interesate si implicate in

devenirea satului) si extern( cu mediul dar mai ales cu turistii);
- sa planifice sis a controleze resursele umane, materiale si banesti
necesare pentru ducerea la bun sfarsit al proiectului;
- sa mentina in atentie permanent o imagine de ansamblu a devenirii
pentru a reduce zonele de risc;
- sa aprecieze ce trebuie facut sau nu inainte de executie sis a
implementeze un standard de calitate adecvat;
- sa micsoreze costurile prin maximizarea eficientei lucrului si sa
implementeze un standard de calitae adecvat.
2.2 SCOPUL PROIECTULUI
Intentionam sa marim capacitatea si sa modernizam pensiunea
INARIN in care clientii sa gaseasca servicii de calitate.
2.3 Estimarile de timp si cost
Proiectul prevede modernizarea pensiuniiINARIN din zona Moieciu de
Jos .
Valoare estimata:375.000 EUR
Termen de executie:2012-2013
2.4 Strategie de marketing
Clienii sunt persoane sosite pentru odihn, recreere, vacane,
cumprturi, tranzit sau afaceri. In sezonul estival clienii sunt cei care vin
pentru odihn, recreere sau vacan pentru 3-7 zile, iar in extra - sezon
predomin clienii venii in interes de afaceri sau la munc pentru 1- 2 zile.
75% dintre clieni sunt romni, iar cei strini provin in cea mai mare parte din
8

Germania, Norvegia, Italia, Ungaria, Israel, R. Moldova, Spania. Media de

vrst a clienilor este de 35 ani.
Strategia propus urmrete ndeplinirea n principal a urmtoarelor
obiective:
-

promovarea unui management strategic, pe baza cruia s se desfoare

activitatea pensiunii n condiii adecvate noilor norme de clasificare i a

exigenelor de pia.
-

creterea gradului de ocupare a spaiilor de cazare de la 65% la 80 %

nnoirea pn la nceperea sezonului estival a bazei materiale uzate

tehnic i moral.
Daca la inceput pensiunea oferea locuri si conditii modeste de cazare, in
timp numarul turistilor a crescut astfel incat s-a impus necesitatea cresterii
capacitatii de cazare si a conditiilor oferite: Se intampla sa treaca un autocar
prin zona iar turistii sa doreasca sa ramana macar o noapte. Si veneau si ne
intrebau cate locuri avem. Nu le convenea ca erau prea putine, asa ca ne-am
decis ca trebuie sa ne extindem. Aveam o hala ridicata, pe care o foloseam pe
post de discoteca. Ne gandeam s-o amenajam si s-o extindem pe verticala. Am
trecut pe la agentie si am intrebat ce-ar trebui sa contina un proiect pentru
agroturism. Am fost preveniti ca nu va fi usor sa punem in practica proiectul,
ca sunt multe etape de depasit.
inta strategic principal const n creterea competitivitii. n
atingerea acestor obiective atenia se va ndrepta ctre urmtoarele aspecte:
-

editarea unei pagini web a pensiunii, cu imagini i detalii; editarea de

pliante, foi volante

-

colaborarea strns cu ageniile de turism partenere, ANTREC

strategia nnoirii gamei de produse i servicii

organizarea de pachete turistice, care s includ excursii de o zi n

mprejurimi sau Ungaria

-

deschiderea unui restaurant

Strategia preurilor sczute:

acordarea unei reduceri de pre pentru grupuri de turiti sau perioade de

cazare mai lungi

-

in extrasezon

strategia segmentrii pieei

primirea amabil a turistului

informarea politicoas, neforat cu privire la serviciile oferite i preuri

strategia diversificrii
-

pregtirea unor preparate culinare tradiionale n aer liber la care s

participe i clienii
-

nfrumusearea ambianei generale i a design-ului exterior prin decorarea

cu plante i arbuti ornamentali; amenajarea unui mic parc pentru copii.

Viziune- realizarea unui loc de relaxare posibilitatea de a petrece un sejur
linistit intr-o locatie placuta.
2.5 Promovarea proiectului
Promovarea va fi efectuata pe mai multe planuri:
-prin agentii de turism specializate
-retele si forme de organizare a turismului
-mijloace publicitare :pliante;ghiduri,panouri
-reclama facuta de turisti
-publicitatea realizata cu ajutorul siete-ului de prezentare
10

Pensiunea Inarin are creat un astfel de site care se poate accesa

folosind adresa de internet: http://www.pensiunelamunte.ro/. De asemenea
pentru oamenii de afaceri aflati mereu n criz de timp si pentru oamenii care
prefer s utilizeze mijloace moderne de comunicatie, adresa de e-mail a
pensiunii: rezervri@inarin.turism.ro este mijlocul cel mai usor de folosit
pentru a afla informatii legate de oferta pensiunii si pentru a face o rezervare.
Prin simpla accesare a adresei de internet a pensiunii, un potential client poate
afla toate informatiile care i sunt necesare pentru a-si forma o prere despre
aceasta si pentru a face o rezervare. Avantajul major al site-ului este faptul c
poate fi accesat de oriunde din tar de ctre orice persoan care are acces la
Internet si numrul potentialilor clienti creste semnificativ.
n paginile urmtoare se va putea vedea prezentarea site-ului pensiunii.
Oricine acceseaz adresa de site a pensiunii va afla informatii legate de
descrierea acesteia, preturi, fotografii cu interiorul si exteriorul pensiunii si
adresa de contact, inclusiv o hart a strzilor care se afl n apropierea
pensiunii.
O importanta metoda de promovare a turismului rural este insasi
calitatea serviciilor oferite, care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate
transforma in clienti fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au
simtit bine altor persoane. Desigur, existenta unui site pe Internet care sa
atraga atentia asupra existentei pensiunii si sa popularizeze oferta acesteia este
intotdeauna binevenita. Mai putin eficienta se dovedeste o promovare
costisitoare (presa scrisa, radio, TV), care de cele mai multe ori nu isi justifica
prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Exceptie fac revistele sau
emisiunile care au ca subiect calatoriile, turismul etc. Site-ul pensiunii poate fi
accesat oricnd si oriunde de persoanele care beneficiaz de o conexiune la

11

Internet si cum tot mai multe persoane devin dependente de tehnologia

modern, numrul de clienti potentiali ai pensiunii creste.
Unul dintre avantajele folosirii site-ului ca metod de promovare a
serviciilor prestate de pensiune este faptul c toate informatiile legate de
pensiune si fotografiile complete ale acesteia pot fi vzute printr-un singur
click si nu mai exist incertitudinea c atunci cnd se ajunge la destinatie,
locul nu arat chiar asa cum se spune n reclam.

Capitolul 3. PLANIFICAREA, ANALIZA SI ELABORAREA

PROIECTULUI
3.1 Planificarea proiectului
Procese de management
Initierea - determinarea scopului conform cu viziunea generata.
Planificare- organizarea echipei de proiect , modernizarea pensiunii.
Implementare- realizarea modernizarii pensiunii cu bugetul alocat.
Controlul

- monitorizare conform standardelor stabilite.

Inchiderea

- obtinerea feed backului ,satisfacerea cerintelor clientilor.

Resurse umane: Sunt reprezentate de catre membrii echipei de proiect si o

firma de consultanta.

12

3.2 ANALIZA SWOT

PUNCTE FORTE
PUNCTE SLABE
prezena a numeroase obiective
turistice naturale i antropice n apropierea
comunei: Obiectivele turistice ale zonei Bran
Moeciu sunt numeroase, de la obiective
naturale, la cele culturale i religioase.
Astfel, turitii pot vizita Cheile Moeciului,
Munii Bucegi i Piatra Craiului, Petera
Dmbovicioara, Cetatea Rnov, cetile
sseti de la Prejmer i Hrman, Castelul
Bran, Muzeele Castelului Bran, Casa Vmii,
Muzeul Satului Brnean, Capela Inima
Reginei Maria, Mausoleul Mateia, Hanul
Bran, Parcul Naional Piatra Craiului, Cheile
Moeciului, Cascada Urltoarea, Petera cu
lilieci, Petera Gaura Sbrcioarei, Moara
Dracului, Avenul din Grindu, Cheile
Grditei, Lacul Vidraru, Masivul IezerPpua, Barajul Pecineagu, Prpastiile
Zrnetilor sau Muzeul Naional Bran.
i pentru cei dornici s porneasc pe trasee
turistice exist numeroase opiuni: Moeciu
de Sus - Valea Bngleasa - Valea Pravalele
- aua Strung Cabana Padina, Moeciu de
Sus - Muntele Plea - Gutanu - Muntele
Grohotiu - aua Strung - Cabana Padina,
Poiana Gutanu - Stana Gaura, Valea
Bngleasa - Poiana Gutanu, Moeciu de Sus
- Muntele Plea- Gutanu - aua Btrn Valea Doamnelor - Hotel Petera.
Zona este foarte cutat de turiti ndeosebi
pe timp de iarn, turismul sportiv n
anotimpul rece fiind favorizat de existena
unor prtii de ski n mprejurimi: Prtia
Znoaga (la 4 kilometri de Castelul Bran, pe
Valea Porii), de dificultate medie, dotat cu
teleski, tunuri de zpad i nocturn, Prtia
Bran 1, de dificultate sczut, de asemenea
13

dotat cu teleski, precum i Prtia Bran 2.

-Posibilitatea de a practica diverse tipuri de -degradarea rapida a patrimoniului arhitectural
turism peta

toat perioada anului (n toate rural

anotimpurile).

prin

depopularea

localitatiilor

si

comunitatilor rurale.

-Resurse naturale (ale solului i subsolului) -datorita amenajarilor comuna incepe sa se

bogate;

urbanizeze

-Relief foarte variat o zon natural -distanta mare de aeroport

deosebit;
-peisaje naturale atractive;

-locuri de parcare putine

-sala de jocuri;
-acces la internet
-organizarea unor excursii in zona

OPORTUNITATI
AMENINTARI
- dezvoltarea si proomovarea de programe - reorientarea unei parti a cererii turistice interne
turistice in domeniul turismului rural catre alte destinatii externe.
(podgorii si vinuri celebre tipice, bucatarie
traditionala cu produse agro-alimentare de - datorita reliefului din zona Bran,exista
tip

ecologic,

pelerinaje,

specializat

ecoturism posibilitatea ca, datorita alunecarilor de

accesul turistilor sa devina o problema

3.3 Studiul de Fezabilitate

14

teren,

Anumite proiecte necesita efectuarea unui studiu de fezabiliate pentru

a se dovedi existenta unei anumite probleme sau pentru construirea unei
analize cauza-efect care sa conduca la detectarea problemei. Studiile de
fezabilitate determina, de asemenea, posibiltatea ca proiectul sa rezolve
problema cu un cost si intr-o perioada de timp cat mai rezonabile.
3.4 Metodologia realizarii studiilor de fezabilitate in turism
Este in general admis ca atunci cand abordam fenomenul turistic
trebuie sa avem in vedere ca este vorba de o productie de servicii. Gama
larga si eterogena a serviciilor ce dau continut activitatilor de turism,
trasaturile commune cu celelalte componente ale tertiarului, modificarea sub
impactul acelorasi grupe de factori confirma apartenenta la sfera sectorului
tertiar
Pentru a avalua efectele unei dezvoltari a activitatii turistice
producatorii/distribuitorii incearca sa gaseasca raspunsuri la o serie de
intrebari referitoare la modul cum va evalua piata turistica, la modul de
finantare a lucrarilor si la rentabilitatea acestora. Toate avestea constituie
fezabilitatea unei operatii si vizeaza toate functiile care compun orice
actiune in domeniul turistic.
Studiul de fezabilitate
Are ca scop clarificarea investitorilor asupra alternativelor de
modernizarea,elaborarii programului de actiune , proiectelor juridice si
financiare,grstionarii unei viitoare operatiuni.
3.5 Implementarea proiectului

15

Pensiunea turistica este clasificata la 3 margarete. Are o suprafata de

1000m patrati . Pensiunea care va fi modernizata va avea urmatoarea
structura:
Structura capacitatii de cazare
Tip camera

Numar de camere Nr de paturi in

Nr locuri

Single

camera
1

Dubla
Apartament

12
2

2
2

24
4

Total

16

30

Pensiunea are parter, doua etaje si o mansarda. La etajul unu sunt 7

camere duble si o camera single. Etajul doi va gazduirestul de 5 camere
duble , in timp ce la mansarda sunt cele doua apartamente spatioase si
cealalta camera single. La parter se va gasi receptia, sala de mese , centrul de
sanatate( piscine acoperita , sauna, sala de fitness si masaj) sala de conferinta
cu 30 de locuri .
Mobilarea camerelor se va face cu bun gust, fiecare camera avand alta
paleta cromatica in care se vor incadra mobilierul parchetul , draperiile,
mocheta ,gresia si faianta din baie.
Dotarile fiecarei camere vor fi dupa cum urmeaza:
- Mobilier din lemn: paturi , noptiere,masuta pentru televizor, masa de
toaleta cu oglinda si scaun, cuier si dulap de haine.
- Baia cu dus, grupuri sanitare cu faianta si gresie, instalatii sanitare din
inox, uscator de par fixat pe perete

16

- Balcon
- Tv color cu cablu si telefon cu acces international direct
- Fiecare camera va fi mochetata partial.
Cele doua apartamente vor avea in plus fata de dotarile mentonate
anterior urmatoarele:
- Camera de zi cu canapea extensibila si fotolii cu masura
- Bar cu frigider
- Instalatie de aer conditionat
- In baie, cada cu hidromasaj in loc de cabina de dus
Investitiile in turism sunt intensive in capital din cauza costului ridicat al
echipamentelor turistice dar si al infrastructurii ,ele genereaza capital pe
termen lung, amortizarea facandu-se foarte lent mai ales in cazul
dotarilor cu functionarea sezniera si se materializeaza in principal in
constructii.
Principalele probleme care trebuiesc avute in vedere in scopul realizarii
unui proiect de investitii, si care se constituie in criterii de adoptare a
deciziei sunt:
- determinarea valorii investitiei;
- identificarea surselor de capital si a modalitatilor de finantare;
- evaluarea cheltuielilor de exploatare si calculul eficientei.
Pentru modernizarea pensiunii trebuie stabilit in cele ce urmeaza nivelul
investitiei necesare realizarii modernizarii . Intabelul urmator se va
prezenta valoarea estimate a investitiei exprimata in EUR.

17

Nr crt.
1
2
3

Denumirea investitiei
Cladirea investitei
Terenul de sport
Parcarea si drumul de

Cost aproximativ(EUR)
300.000
20.000
8.000

4
5

acces
Spatii verzi
Echipament sportive si

2.000
12.000

de recreere
Total

342.000

Asadar din tabelul de mai sus reise ca valoarea totala a investitei este de
342.000 EUR. Prezenta investitie s-a sistematizat pe grupari de functiuni:
cazare, agreement, parcare si cai de acces, spatii verzi.

necesare realizarii produsului, reprezinta structura de descompunere a

lucrarilor.
Pentru ca in anul 2014 pensiunea sa fie cea mai solicitata sunt necesare
urmatoarele activitati :
- Mobilier din lemn: paturi , noptiere,masuta pentru televizor, masa de
toaleta cu oglinda si scaun, cuier si dulap de haine.

18

Capitolul 4. PROGRAMAREA ACTIVITATILOR DIN

CONTINUTUL PROIECTULUI
O problema deosebit de importanta in programarea si conducerea
proiectelor este aceea de a identifica toate lucrarile necesare pentru atingerea
obiectivului. Reprezentarea structurala a tuturor lucrarilor din proiect,
- Baia cu dus, grupuri sanitare cu faianta si gresie, instalatii sanitare din
inox, uscator de par fixat pe perete
- Balcon
- Tv color cu cablu si telefon cu acces international direct
- Fiecare camera va fi mochetata partial.
Cele doua apartamente vor avea in plus fata de dotarile mentonate
anterior urmatoarele:
- Camera de zi cu canapea extensibila si fotolii cu masura
- Bar cu frigider
- Instalatie de aer conditionat
- In baie, cada cu hidromasaj in loc de cabina de dus.
4.1 Graficul Gantt
Avand in vedere ca prezentul proiect de modernizare a unei pensiuni
turistice rurale prin intermediul unei finantari din Fondurile Phare trebuie
dus la sfarsit in termen de 12 luni de la aprobarea dosarului de finantare de
catre Autoritatea Contractanta,diagrama Gantt poate lua urmatoarea forma
grafica:

19

Graficul Gantt

Nr Sarcina
Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep
crt.
1
Cercetarea
pietei
2
Analiza
fezabilitatii
3
Proiectarea
produsului
4
Testarea
5
Stagiu
preliminar
de lansare
6
Primirea
Feedbackului
7
Revizuirea
8
Stagiu
final de
lansare
9
Analizarea
10 Concluzii

Diagrama Gantt prezinta modul de realizare a sarcinilor in functie de data de

incepere si durata acestora precum si imaginea grafica a modului de
suprapunere si corelare a diverselor activitati.
Ceea ce proiectul realizeaza in cadrul comunitatii rurale este noua portiune
de piata care va permite extinderea procesului vanzarii-cumpararii
produselor turistice.

20

Capitolul 5. MONITORIZAREA PROIECTULUI

Pentru a putea atinge obiectivele fixate trebuie s acordm atenie
controlului i evalurii proiectului. Sistemul de control al proiectului i
metodele de evaluare permit managerului s urmreasc dac activitile
proiectului se desfoar conform programului de execuie aprobat.
Activitatea de monitorizare se desfasoara periodic pentru a evalua
rezultatele si pentru a verifica modul in care obiectivele si strategiile
propuse sunt indeplinite.De asemenea, este urmarit modul in care
proiectul este implementat pentru a putea corecta eventualele erori.

Monitorizarea proiectului cuprinde:

Monitorizarea muncitorilor care executa lucrarea si monitorizarea
lucrarii propriu-zise,dorindu-se ca lucrarile sa fie finalizate in timpul
stabilit;
Controlul schimbarilor s-a efectuat pe parcursul proiectului
,asigurandu-ne ca s-au efectuat numai acele schimbari dorite si
abrobate;
Monitorizarea si controlul progresului ,prin care putem cunoaste ce sa realizat si cum s-a incadrat reabilitarea in buget si in timp;
Rapoartele de progres,ne arata unde se afla proiectul iar activitatea de
control ne certifica ca rapoartele de progres sunt corecte;
Monitorizarea riscurilor,au fost identificate in faza de analiza a
riscurilor.Activitatea de monitorizare a riscurilorcu care s-a confruntat
proiectul ne-a ajutat sa luam din timp masurile de prevenire si sa
reducem la maxim costurile mecesare depasirii situatiilor de risc.
Administrarea contractelor,deoarece in faza de planificare si executie
au fost planificate,respectiv incheiate mai multe contracte a fost
necesara atenta administrare a acestora,urmarind ca toate

21

marfurile,materialele,resursele umane,utilajele si subcontractorii sa

execute contractele asa cum au fost stabilite.

Capitolul 6. EVALUAREA REZULTATELOR OBTINUTE

Procesul de evaluare reprezinta un set de actiuni prin care se va urmari

evolutia proiectului in raport cu graficul de activitati, rezultatele preconizate,
obiectivele trasate, bugetul estimat si orice alt aspect prezent in cererea de
finantare, la acestea adaugandu-se verificarea conformitatii implementarii
proiectului cu regulamentele si legislatia relevanta.
Raportul de evaluare
Sursele de finantare ale proiectului :
- buget local ;
- fonduri guvernamentale ;
- fonduri structurale ;
- bugetul societatii de distributie.
Beneficiarul proiectului :
Pensiunea INARIN

22

Capitolul 7. FINANTAREA PROIECTULUI

7.1 Sursele de finantare

In cadrul acestui subcapitol se vor prezenta care sunt posibilele surse de
finanare pentru amenajarea complexului turistic .
n privina surselor de finanare a investiiilor, literatura de specialitate
consemneaz cteva soluii consacrate i anume:
-aportul propriu
-creditul
-leasingul
- aportul statului
Pentru modernizarea acestei pensiuni turistice se propune ca
finanarea s se fac 60% din fonduri Phare i 40% din surse proprii.
Obinerea mprumutului nerambursabil din Fondurile Phare-FNDR, se va
face prin intermediul programului Coeziune Economic i Social
derulat n prezent n ara noastr de ctre Ministerul Dezvoltrii i
Prognozei, ce are rolul de Autoritate Contractant n cadrul acestui program
de finanare. Aa cum am mai precizat, finanarea nerambursabil din
fonduri Phare va acoperi 60% din costurile totale ale proiectului, acest
procentaj reprezentnd maximum suportat de catre acest program.Ca
expresie valoric, n cazul acestei investiii, procentul de 60% reprezint
225.000 EUR, cealalt parte de 40%, adic 150.000, va trebui acoperit din
fonduri proprii. Societatea care se va ocupa de amenajarea complexului
turistic i care va deveni totodat i proprietarul acesteia, va trebui s fie
puternic din punct de vedere financiar, s poat acoperi diferena de
23

investiie din fonduri proprii, sau s poat lua credite din banc fiind n acest
fel recunoscut ca o firm credibil i solvabil.
7.2 Analiza rentabilitatii investitiei
Pentru a decide oportunitatea unei investiii ntr-un domeniul turistic,
caracterizat prin rotaie lent a capitalului, rigiditate n exploatare,
rentabilitate relativ redus, este necesar n prealabil construirea unor conturi
previzionale de exploatare i rentabilitate.
Contul de exploatare previzional este compus din mai muli indicatori
agregai, care exprim rezultatele ce se pot obine i a cror analiz va
permite justificarea deciziei de a investi. Aceti indicatori sunt: marja brut,
marja net, marja de activitate, marja de exploatare i rezultatul net.
Marja brut este format din ncasrile totale obinute prin exploatare
Marja brut este format din ncasrile totale obinute prin exploatarea unui
obiectiv turistic. Mrimea ncasrilor obinute prin exploatarea obiectivului
(pensiunea turistic n cazul acesta) depinde de tarifele i preurile practicate
i de utilizarea previzibil a obiectivului. Preurile ce se vor aplica dau
posibilitatea aprecierii estimative a ncasrilor.
Tarifele i preurile pentru cazare, alimentaie i agrement se calculeaz
pornind de la baremurile practicate n obiective similare pentru servicii de
aceeai clas calitativ.
Marja net se obine prin scderea din marja brut a cheltuielilor cu
fora de munc. Cheltuielile cu fora de munc cuprind: plata salariului,
cotizaii sociale, prime etc.
Marja de activitate se constituie dup scderea din marja net a
cheltuielilor de funcionare a complexului turistic (cheltuieli curente:

24

ntreinere, reparaii) i a cheltuielilor administrative (telefon, coresponden,

documentare).
Marja de activitate este important deoarece reprezint primul indiciu
cu privire la rentabilitatea potenial a ntreprinderii de turism.
Marja de exploatare se constituie prin scderea din marja de activitate a
cheltuielilor cu publicitatea i a altor cheltuieli de comercializare (ex
:comisioane, onorarii).
Rezultatul net se obine prin scderea impozitului pe profit din
beneficiul brut.
Pentru a previziona cifra de afaceri total s-a plecat de la calculul
veniturilor ce vor fi obinute din activitatea de cazare i la estimarea ponderii
veniturilor aferente fiecrei activiti n veniturile totale.
Cifra de afaceri din cazare pentru fiecare an se va calcula pe baza
formulei:
CAcazare = T x N x Gpx 365unde,
T = tariful pe loc cazare, previzionat pentru fiecare an:
N = numrul locurilor disponibile;
Gp = gradul de ocupare previzionat pentru fiecare an;
Durata de funcionare a hotelului este permanent, de aceea n formula
de mai sus s-a nmulit cu 365 zile.
Pentru a putea calcula cifra de afaceri din cazare trebuie s previzionm
tariful i gradul de ocupare pentru fiecare an.
Avnd n vedere faptul c pensiunea are mai multe tipuri de camere
(single, duble, apartamente) fiecare dintre acestea avnd un alt tarif de
25

cazare, pentru calcularea cifrei de afaceri aferente acestei categorii de

venituri va trebui s calculm un pre mediu al tarifului de cazare, n
condiiile n care gradul de ocupare previzionat se pstreaz pentru toate
tipurile de camere.

26