Sunteți pe pagina 1din 2

Doamna Bovary

Gustave Flaubert (1821-1880) este un mare scriitor realist francez. Doamna Bovary este considerata de multi critici literari ca o ca odo era literara ce a stat la temelia dezvoltarii artistice a secolului 1!. "utorul se remarca rin recizie# detaliu# veridicitate si trans arenta. $nde lineste toate trasaturile curentului realist, dintre care crearea iluziei realitatii; prezentarea adevarul de viata rintr-o viziune obiectiva asu ra lumii# asu ra as ectelor morale si sociale de la periferia societatii si demonstrarea fa tul ca aceasta eriferie a societatii# considerata ana atunci vul%ara si neinteresanta# oate fi ##la fel de dramatica si de com le&a ca si lumea eroica a clasicismului'. Spre a transforma in frumos ceea ce pana atunci parea sa fie o tema antiartistica, Flaubert s-a servit, fireste, de forma. Acest lucru l-a dus la concluzia ca nu exista subiecte bune si rele, ca toate pot fi si una si alta, fiindca asta depinde exclusiv de modul in care le abordezi. Azi ni se pare evident ca asa stau lucrurile, dar la vremea respectiva, aceasta credinta formalista, pe care i-o confesa Louisei, nu era acceptata !"ocmai de aceea nu exista subiecte urite si frumoase, si s-ar putea stabili aproape ca o axioma, din punctul de vedere al Artei pure, ca nu exista subiect, stilul fiind el sin#ur un fel absolut de a vedea lucrurile$ %Scrisoare din &' ianuarie &()*+. Aceasta idee este intalnita in multe dintre scrisorile lui Flaubert adresate Louisei ()a ne%i e&istenta sentimentelor caldute fiindca sint caldute inseamna sa ne%i e&istenta soarelui cit tim nu-i inca miezul zilei. "devarul e&ista deo otriva in semitonuri si in culorile transante* ()crisoare catre +ouise# 11 decembrie 18,-). (/u marile necazuri fac nefericirea# nici marile bucurii nu fac fericirea# ci tesatura fina si insesizabila alcatuita din mii de im re0urari banale si mii de detalii terne creeaza o viata lina de liniste radioasa ori de a%itatie infernala* ()crisoare catre +ouise# 20 martie 18,1). ($ntr-adevar# nu marile nenorociri sint de temut in viata# ci cele mici. 2ai frica mi-e de inte aturile de ac decit de loviturile de sabie. "ceasta convin%ere# ca viata nu-i alcatuita doar din anti ozi# ca in ma0oritatea cazurilor fericirea si nefericirea re rezinta acumularea tre tata si insensibila de fa te marunte si banale# ca mai de%raba il caracterizeaza e om ceea ce e mic si o ac decit ceva mare si luminos# au stat la baza apaririei romanului Doamna Bovary. 3ersona0ul rinci al# al carui nume este rezent si-n titlu# Doamna Bovary# este o femeie destea ta cu ambitii inalte# dar care fiind casatorita cu un medic mediocru (45arles)# nu reuseste sa atin%a ##adevarata dra%oste'. 6ste vesnic nemultumita de statul sau social# de as ectul monoton al vietii sale. 7an0este du a o asiune clocotitore# du a o viata mai dinamica# du a lu&ul claselor inalte. 2adame Bovary este simbolul decaderii morale eterne# al rabusirii umane si al simturilor dezlantuite. Frumoasa tanara care devine rintr-o casatorie banala doamna Bovary traieste o e&istenta e&altata# cufundata in sine si in visele de mana a doua ins irate din carti de consum o ular cu cavaleri si marc5ize. 6a nea%a realitatea# cautand iubirea zu%ravita in carti# c5iar daca traieste lan%a un barbat anost care nu banuieste nimic din zbuciumul emotional care marc5eaza e&istenta sotiei sale. 6mma

este femeia dornica de a accede s re fericirea ideala# dar entru ca nu o %aseste alaturi de sotul ei# incerca sa o cunoasca alaturi de mai multi amanti# +eon si 8odol 5e. Drama neim linirii sale este o urmare a caracterului sau oscilativ intrucat aceasta nu se oate 5otari asu ra dorintelor sale. 6mma inde lineste toate conditiile entru a nutri un sentiment ermanent de insatisfactie deoarece ea nu isi constientizeaza dorinta. nu o oate decat simti. 6volueaza intr-o stare interioara de er etua nevoie. /evoie de ce9 /u stie. :biectul nu este niciodata real# iar aceasta datorita fa tului ca lumea este 'va%a si absoluta# ne recizata si nelimitata'. Doamna Bovary este o femeie in ermanenta nesatisfacuta# dezama%ita# a roa e de resiva. 4eea ce este arado&al este ca nimic nu oate aduce satisfactia# mereu va fi altceva mai mult de dorit# idealul care# rin definitie# nu oate fi atins. 6a este rinsa in aceasta structura circulara a dorintelor iar atunci cand visele ei devin realitate, isi doreste deja altceva. Deoarece realitatea nu ii ofera ceea ce isi doreste 6mma isi %aseste refu%iul in literatura. ;iata sa interioara foarte elaborata ii ermite sa traiasca in mintea sa# intr-o neorealitate mai conforma dorintelor sale. 6a traieste intr-o lume ima%inara care ii satisface# fantasmatic# dorintele ei# idealurile ei. 7ocmai din cauza fa tului ca ea nu se oate multumi cu nimic mai utin decat idealul# nimic nu este bun sau satisfacator. 6a nu reuseste sa %aseasca nimic bun in viata e care o traieste entru ca este de arte de ceea ce isi doreste ea sa fie. $si doreste totul# idila cu tot ce inseamna ea# cu tot ce isi ima%ineaza ea sau %aseste in cartile citite de ea# sau nimic. 3entru definirea caracterului <i tem eramentului 6mmei# un citat din ca . ;$ al romanului este deosebit de relevant= (>i l?ceau doar lucrurile din care ar fi utut s? tra%? un fel de folos ersonal. <i @nl?tura ca zadarnic tot ce nu-i mer%ea de-a dre tul la inim?# fiind din fire mai mult sentimental? decAt artist?# c?utAnd emoBii# nu riveli<ti* . De aici concluzia= 6mma este @nc5is?# de la @nce ut# @n limite si5olo%ice foarte @n%uste# care fac din ea un ersona0 su erficial <i e%oist dar# @n ciuda acestor tr?s?turilor ea osed? dou? calit?Bi esenBiale# misticismul visului <i senzualitatea cor ului. 4um se s une# unii sunt victimele ro riilor calit?Bi. 6ste <i ca cana vieBii 6mmei Bovary= @n locul unei (fuziuni morale*# rin eliberarea de ovara visului <i rin dominarea asiunilor sale# calit?Bile sale nu @i rovoac? decAt accentuarea suferinBelor. 3entru c? 6mmei @i li sesc deo otriv? luciditatea <i inteli%enBa critic?.