Sunteți pe pagina 1din 15
Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori R ELAŢII MONETAR-FINANCIARE INTERNAŢIONALE -PROIECT-

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori

de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori R ELAŢII MONETAR-FINANCIARE INTERNAŢIONALE -PROIECT-

RELAŢII MONETAR-FINANCIARE INTERNAŢIONALE

-PROIECT-

Student:

Grupa:

Bucureşti, 2012

Partea I PARITATEA RATELOR DE DOBÂNDĂ

1. Căutați

pe

site-ul

www.wikipedia.org

următoarea sintagmă: “uncovered interest parity”.

a) Faceți un scurt rezumat al textului (15 rânduri scrise de mână)

b) Explicați reprezentările grafice ale parității acoperite, respectiv neacoperite.

2. Vizionaţi filmul următor oferit de către Bloomberg:

Explicaţi în câteva rânduri ce efect va avea o modificare a ratei dobânzii asupra monedei naţionale.

3. Vizionaţi fimul „Interest Rates and Investor Decisions: The Long and Short of It” oferit de IMF: http://bcove.me/ehbx0s6q

Rezumaţi în scris ce aţi vizionat având în vedere cele 3 întrebări vizate în interviul realizat cu reprezentantul Departamentului Pieţe de Capital & Monetară, IMF.

1. Ce factori determină investiţiile pe termen lung?

2. Ratele de dobândă îi mai influenţează pe investitori?

3. S-a modificat comportamentul investitorilor o dată cu declanşarea crizei recente?

4. Sunt importanți investitorii "suverani"?

4. În afară de impactul asupra cursului de schimb, ratele de dobândă au un puternic efect asupra ratei inflaţiei, iar băncile centrale le folosesc în acest scop. Jucaţi următorul joc promovat de Banca Marii Britanii:

Care este scorul obţinut la acest joc? Sunt invocate 4 situaţii în care trebuie să acţionaţi, explicaţi care sunt situaţiile economice menţionate şi cum interveniţi prin modificarea ratei dobânzii? (10 rânduri scrise de mână).

5. Jucaţi jocul €CONOMIA propus de către Banca Centrală Europeană (vezi link-ul de mai jos):

Cerinţe:

a) Care este media inflaţiei obţinute pentru tot orizontul de prognoză? Contează media şi/sau volatilitatea acesteia? Explicaţi.

b) Cum sunt afectaţi indicatorii economici selectaţi de modificarea ratei de dobândă? Ce sfaturi oferă ceilalţi membri ai echipei?

c) Cum sunt reflectate în presă deciziile de politică monetară? Ce înţelegeţi prin comportament forward-looking?

6.

Vizionaţi filmul oferit de către Financial Times (pentru a putea deschide acest film trebuie să intrați pe www.google.com și să copiați link-ul de mai jos):

Cerinţe:

a) Ce este o operaţiune carry trade?

b) La ce se referă sintagma „yen carry trade”?

c) Arătaţi pe baza materialului prezentat prin ce se caracterizează o operaţiune carry trade?

d) Care este legătura dintre carry trade şi relaţia UIP?

e) Cum a afectat criza financiară operaţiunile carry trade?

f) După ce aţi vizionat filmul, construiţi un exemplu de operaţiune carry trade profitabilă. Ce observați? Cum ar trebui să evolueze cursul de schimb astfel încât

operațiunea să fie profitabilă? (orizontul de timp ales este de 1 an).

7. Citiţi integral Capitolul 13, „Exchange Rates and the Foreign Exchange Market: An Asset Approach”, din cartea lui Krugman şi Obstfeld 1 . Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Arătaţi printr-un exemplu care este legătura dintre cursul de schimb şi preţurile

relative ale bunurilor şi serviciilor din două ţări.

b) Care sunt principalii actori pe piaţa forex? Detaliaţi.

c) Care este diferenţa dintre o tranzacţie spot şi una la termen?

d) Comentaţi Figura 13-1. Dollar/pound Spot and Forward Exchange Rates, 1981-

2004?

e) Când se află în echilibru piaţa forex? Explicaţi.

f) Cum influenţează rata dobânzii la depozitele în moneda străină cursul de schimb spot?

g) Cum influenţează cursul de schimb aşteptat cursul spot?

h) Comentaţi Tabelul 13-4. Today’s Dollar/Euro Exchange Rate and the Expected

Dollar Return on Euro Deposits When

E

e

/

USD EUR

1.05

US Dollar per Euro.

8. Citiţi anexa la Capitolul 13 din cartea lui Krugman şi Obstfeld, intitulată Forward Exchange Rates and Covered Interest Parity. Cerinţe:

a) Deduceţi paritatea acoperită a ratelor de dobândă (en. Covered Interest Parity, CIP), folosind exemplul prezentat.

b) Ce ipoteze stau la baza condiţiei CIP?

1 Krugman, P. & M. Obstfeld (2006): „International Economics: Theory and Policy”, 7th Edition, Pearson Addison Wesley.

c)

Care este diferenţa între relaţia CIP şi relaţia UIP 2 (en. Uncovered Interest Parity)?

9. Veţi analiza în continuare dacă se verifică sau nu paritatea ratelor de dobândă

pentru o pereche de valute alese. Aveţi un exemplu la dispoziţie pentru perechea de valute GBP/USD. Pentru a înţele exact cum se realizează testarea econometrică este indicat să refaceţi paşii din exemplu folosind datele puse la dispoziţie. Pentru această aplicaţie trebuie să parcurgeţi următoarele etape:

a) Alegeţi o pereche de valute (cu excepţia EUR/RON) şi căutaţi date lunare privind cursul de schimb şi ratele de dobândă aferente celor două valute pentru o anumită perioadă (de pe site-ul Eurostat, FED sau alte bănci centrale). Reprezentaţi-le grafic.

b) Introduceţi datele în Eviews şi urmaţi toţi paşii indicaţi în exemplu, prezentând print screen-urile din Eviews.

c) Pentru fiecare print screen oferiţi o interpretare econometrică a rezultatelor. Explicaţi indicatorii din output-ul cu rezultatul estimării OLS.

d) Care este relaţia UIP estimată de voi (folosind coeficienţii estimaţi).

e) Se verifică UIP? În cazul în care nu se verifică, oferiţi posibile explicaţii economice. De asemenea, în cazul în care nu se verifică UIP, explicaţi dacă există posibilităţi de carry trade profitabil pe aceste valute.

2 UIP se referă la paritatea neacoperită a ratelor de dobândă.

Partea a II a PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE

1. Vizionaţi următorul film oferit de către Bloomberg:

Ilustraţi în câteva rânduri de ce este importantă teoria PPP. Are aceasta o utilitate pe piața forex în rândul traderilor?

2. Accesaţi link-ul următor către jocul Inflation Island propus de către Banca Centrală Europeană:

Procedaţi la explorarea insulei pentru a viziona la cinematograf 3 filme:

Hiperinflaţia în Germania 1922-1923”, „Hiperinflaţia în Ungaria 1945-1946”, „Deflaţia în Japonia începând din 1995. Ilustraţi care sunt efectele unei hiperinflaţii/deflații asupra monedei naţionale şi asupra puterii de cumpărare.

3. Accesaţi link-ul următor pentru a observa datele publicate de către revista The Economist în 2011 referitoare la Indicele Big Mac:

Cerinţe:

a) Comentaţi figura ce ilustrează Preţurile Big Mac versus PIB 3 pe persoană.

b) Calculaţi gradul de sub/supraevaluare pentru moneda țării desemnate.

c) Calculați cursul real pentru moneda desemnată față de USD. Comentați rezultatul obținut.

d) Accesaţi link-ul următor pentru a observa datele publicate de către revista The Economist în 2012 referitoare la Indicele Big Mac:

http://www.economist.com/blogs/graphicdetail/2012/01/daily-chart-3

Realizați un scurt comentariu in ce priveste moneda desemnata privind evoluția gradului sau de sub/supraevaluare (ce s-a intamplat in anul 2012 fata de anul

2011).

4. Aşa cum aţi observat din filmul oferit de Bloomberg, traderii pot realiza comparaţii în ceea ce priveşte preţurile relative din diferite ţări pe baza datelor furnizate de către OECD.

Alegeţi Purchasing Power Parities for OECD Countries 4 , apoi veţi calcula gradul de sub/supraevaluare pentru moneda ţării desemnate.

3 PIB in engleză este Gross Domestic Product (GDP). 4 http://stats.oecd.org/Index.aspx?datasetcode=SNA_TABLE4

Cursul de schimb prin PPP

Cursul de schimb prin PPP Cursul de schimb de pe piaţă 5. Citiţi integral Capitolul 15
Cursul de schimb prin PPP Cursul de schimb de pe piaţă 5. Citiţi integral Capitolul 15

Cursul de schimb de pe piaţă

Cursul de schimb prin PPP Cursul de schimb de pe piaţă 5. Citiţi integral Capitolul 15
Cursul de schimb prin PPP Cursul de schimb de pe piaţă 5. Citiţi integral Capitolul 15

5. Citiţi integral Capitolul 15, Price Levels and the Exchange Rate in the Long Run”, din cartea lui Krugman şi Obstfeld 5 . Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Explicaţi care este legătura dintre teoria Parităţii Puterii de Cumpărare (PPP) şi Legea Preţului Unic.

b) Arătaţi conform „Abordării monetare” cum influenţează modificarea ofertei de monedă, a ratelor de dobândă şi a PIB-ului cursul de schimb.

c) Explicaţi efectul Fisher. Pe ce orizont de timp ar trebui să se respecte relaţia lui Fisher? Explicaţi prin intermediul „Abordării monetare” efectul Fisher.

d) Comentaţi Figura 15-2 The Yen/Dollar Exchange Rate and the Relative Japan

US Price Levels, 1980-2003.

e) De ce preţurile sunt mai scăzute în ţările în curs de dezvoltare comparativ cu cele dezvoltate? Aveţi în vedere explicaţiile oferite de către Balassa şi Samuelson, precum şi Bhagwati, Kravis şi Lipsey.

f) Se respectă teoria PPP pe termen scurt? Argumentaţi.

g) Cum afectează creşterea cererii sau a ofertei de bunuri cursul de schimb? Explicaţi folosindu-vă de cursul real.

h) Deduceţi o condiţie pentru Paritatea Reală a Dobânzii. Comentaţi.

6. Citiți studiul de caz II.1:

5 Krugman, P. & M. Obstfeld (2006): „International Economics: Theory and Policy”, 7th Edition, Pearson Addison Wesley.

Studiu de caz II.1. Procesul de catching-up

Studiu de caz II.1. Procesul de catching-up With the increasing pace at which domestic markets are
With the increasing pace at which domestic markets are becoming integrated into the global economy,

With the increasing pace at which domestic markets are becoming integrated into the global economy, the debate on income disparities around the world has intensified. More than two-thirds of the world population still live in developing countries. Whether and when these countries can catch up to the developed countries will affect the welfare of more than three billion human beings. Therefore, to study the determinants of catching up in late development is one of the major tasks of economists in this and the next century.

The catch-up effect , also called the theory of convergence, states that poorer economies tend

The catch-up effect, also called the theory of convergence, states that poorer economies tend to grow at faster rates than richer economies. Therefore, all economies should in the long run converge in terms of per capita income and productivity. Developing countries have the potential to grow at a faster rate than developed countries as they can replicate production methods, technologies and institutions currently used in developed countries. This addition of capital allows them to rapidly increase productivity and incomes in order to achieve a higher growth rate than developed countries and therefore converge in the long-term.

The theory also assumes that technology is freely traded and available to developing countries that

The theory also assumes that technology is freely traded and available to developing countries that are attempting to catch-up. Capital that is expensive or unavailable to these economies can also prevent catch-up growth from occurring, especially given that capital is scarce in these countries. This often traps countries in a low-efficiency cycle whereby the most efficient technology is too expensive to be acquired. The differences in productivity techniques is what separates the leading developed nations from the following developed nations, but by a margin narrow enough to give the following nations an opportunity to catch-up. This process of catch-up continues as long as the followed nations have something to learn from the leading nations, and will only cease when the knowledge discrepancy between the leading and follower nations becomes very small and eventually exhausted.

One can distinguish between two types of convergence in the economic growth literature:  -

One can distinguish between two types of convergence in the economic growth literature: - convergence and -convergence. When the dispersion of real per capita income across a group of economies falls over time, there is - convergence. When the partial correlation between growth in income over time and its initial level is negative, there is -convergence. Beta convergence is a

necessary but not a sufficient condition for sigma convergence. Beta convergence implies the existence of

necessary but not a sufficient condition for sigma convergence. Beta convergence implies the existence of a longer-term catch-up mechanism, i.e. forces which work towards the narrowing of income differences across countries. These forces, however, can be offset by temporary shocks which adversely (or, positively) affect short-run growth performance. This is why the existence of beta convergence may not be fully reflected in changes of the dispersion of income levels.

The “convergence literature” is extremely large, worthnoty are the contributions of Barro and Sala-i-Martin (1992)

The “convergence literature” is extremely large, worthnoty are the contributions of Barro and Sala-i-Martin (1992) and Mankiw et al. (1992), exploring -convergence. Sala-i-Martin (1996, p. 1326), surveying this literature, concludes that “the estimated speeds of -convergence are so surprisingly similar across different data sets, that we can state that economies converge at a speed of two percent per year.” In other words, economies close the gap between present levels of income and balanced growth levels by, on average, 2 percent annually. Some economists criticise the theory, stating that endogenous factors, such as government policy, are much more influential in economic growth than exogenous factors. There are many examples of countries which have converged with developed countries which validate the catch-up theory. In in the 1960s and 1970s the East Asian Tigers rapidly converged with developed economies. These include Singapore, Hong Kong, South Korea and

Taiwan - all of which are today considered developed countries. In the post-war period (1945-1960) examples include Germany, France and Japan, which were able to quickly regain their prewar status by replacing capital that was lost during World War II.

The Asian Tigers Abandoning import substitution, the model advocated in the developing world following the two world wars, the Four Asian Tigers pursued an export-driven model of economic development

with the exportation of goods to highly-industrialized nations. Domestic consumption was discouraged through government policies such as high tariffs. The Four Asian Tigers singled out education as a means of improving productivity; these territories focused on improving the education system at all levels; heavy emphasis was placed on ensuring that all children attended elementary education and compulsory high school education. Money was also spent on improving the college and university system. Since the Four Asian Tigers were relatively poor during the 1960s, these nations had an abundance of cheap labor. Coupled with educational reform, they were able to leverage this combination into a cheap, yet productive workforce. The common characteristics of the Four Asian Tigers are:

Developed economies with high GDP per capita and high HDI

Focused on exports to richer industrialized nations

Trade surplus with aforementioned countries

Sustained rate of double-digit growth for decades

High level of U.S. treasury bond holdings

Motivated and skilled workforces

High savings rate

These nations have met difficulties after they lost their initial competitive edge, cheap productive labour. China, India and much of Southeast Asia have now emerged as fast-growing economies based on cheap labour, largely replacing the Tigers. 1970s: Real GDP Increases by Percentage, Inflation by Percentage in Hong Kong

by Percentage, Inflation by Percentage in Hong Kong F igura II.1.1. Relaţia dintre PIB pe cap

Figura II.1.1. Relaţia dintre PIB pe cap de locuitor în PPS în anul 1999 și rata de creștere economică reală cumulată în perioada 2008 – 1999.

anul 1999 ș i rata de cre ș tere e conomică reală cumulată în perioada 2008

Sursa: Eurostat

7.

Studiați o economie din Uniunea Europeană (a se vedea repartizarea cerințelor). Vă interesează care a fost creşterea economică în ţara aleasă în perioada ulterioară anului 2000.

Indicații: Datele se vor descărca de pe site-ul Eurostat. Google/Eurostat. Statistics/Economy and Finance/National Accounts (including GDP)/ Database/ Annual national accounts/ GDP and main components – volumes (ne interesează indicatorul economic exprimat în valori reale, nu nominale)/Select data/GEO – ţara aleasă, INDIC_NA – B1GM (sau alți indicatori, în funcție de cerință), TIME – din anul 2000 până în anul 2011 inclusiv, UNIT Millions of national currency, chain- linked volumes, reference year 2005 (including 'euro fixed' series for euro area countries). Update. View Table. Download. In Excel format.

a)

Realizaţi un grafic pentru perioada 2000 – 2011 ilustrând evoluţia PIB real în ţara aleasă (a se vedea repartizarea cerințelor). Să reiasă clar valorile din fiecare an, ce se află pe ordonată şi abscisă, unitatea de măsură, sursa. Oferiţi un comentariu scurt.

b)

Realizaţi un grafic pentru perioada 2001 2011 cu rata de creştere economică reală anuală. Să reiasă clar valorile din fiecare an, ce se află pe ordonată şi abscisă, unitatea de măsură, sursa. Oferiţi un comentariu (5 – 6 rânduri scrise de mână).

c)

Luaţi în considerare 5 ţări adiționale, în total aveţi un grup de 6 ţări (a se vedea repartizarea cerinţelor), pentru care urmaţi aceiaşi paşi şi calculaţi rata de creştere economică reală. Realizaţi un grafic în care pe axa Ox aveți PIB real din anul 2001, iar pe axa Oy rata de creștere a PIB real din 2011 față de 2001. A avut loc beta-convergenţă între ţările analizate? Interpretați.

8.

Folosind link-ul de mai jos,

a) Comparați PIB pe locuitor în cele două țări indicate în repartizarea cerințelor. În

plus, dați exemplu de țări unde nivelul de trai este foarte ridicat și de țări unde nivelul de trai este foarte scăzut. Care este indicatorul analizat? La ce este folosită teoria parității puterii de cumpărare în acest caz? În ce arie geografică e concentrată „bogăția”?

b) Conform efectului Balasa-Samuelson, prețurile în țările dezvoltate sunt mai mari

decât în țările în curs de dezvoltare. Vreți să verificați aceasta concluzie pe baza datelor reale. Veți descărca datele oferite de University of Pennsylvania (vezi link-ul de mai jos) pentru toate țările.

https://pwt.sas.upenn.edu/php_site/pwt71/pwt71_form.php

Variabilele utilizate sunt: Price Level of GDP G-K method (US = 100) și PPP converted GDP per capita (chain series) at 2005 constant prices. Veți realiza un grafic 6 aferent perioadei desemnate de tip scatter în excel, având pe axa Ox PIB real pe locuitor, iar pe axa Oy nivelul relativ al prețurilor. Adaugați trendul liniar. Comentați pe scurt.

9. Una din implicațiile efectului Balassa-Samuelson este aceea că țările în proces de

catching-up au o rată a inflației mai ridicată ca țările dezvoltate. Doriți să verificați

această implicație utilizând date reale.

Indicații: Creați o bază de date cu indicii de preț cu bază fixă pentru țările alese.

Google cautați Eurostat. Intrați pe primul site apărut: Eurostat home. Statistics. La mijlocul paginii: Harmonized Indices of Consumer Prices (HICP). In stânga paginii: Database. Selectați HICP (2005=100) Monthly data (index)

(prc_hicp_midx). Select data. Geo selectati țările care vă interesează. Time

selectați anii care vă interesează. Update. View Table puteți aranja tabelul cum

doriți, spre exemplu, puteți avea țările pe coloană și perioadele pe linie dacă apăsați:

pe coloană ș i perioadele pe linie dacă apăsa ț i: Sau, pentru a putea avea

Sau, pentru a putea avea observațiile în ordine cronologică, puteți selecta TIME, Sort Ascending.

cronologică, pute ț i selecta TIME, Sort Ascending. 6 Veti elimina tarile care au PIB real

6 Veti elimina tarile care au PIB real pe locuitor extrem de mare (de ex. in anul 2010 Qatar).

Download. In Excel format. Salvați baza de date.

a) Creați baza de date pentru perioada 2000-2011 pentru 6 țări desemnate la punctul 7.

b) Calculați rata inflației aferentă anului 2008 pentru cele 6 țări desemnate și reprezentați grafic. 7

c) Calculați rata inflației aferentă anului 2011 pentru cele 6 țări desemnate și reprezentați grafic.

d) Interpretați rezultatele folosind și implicațiile modelului Balassa-Samuelson.

10. O implicație a efectului Balassa-Samuelson este aceea că țările în proces de

catching-up experimentează un proces de apreciere reală a monedei naționale.

Doriți să verificați această implicație utilizând date reale (analizând evoluția

cursului real față de euro al monedei țării indicate în repartizarea cerințelor). În

acest scop veți folosi date cu frecvență lunară (pentru perioada indicată în

repartizarea cerințelor).

Aveți baza de date cu rata inflației lunară pentru cele două economii de la punctul 9. Calculați gradul de apreciere/depreciere nominală a euro față de valuta indicată.

Indicații: Tot pe Eurostat găsiți și cursul nominal de schimb față de euro: Eurostat home. Statistics. La mijlocul paginii: Exchange Rates. In stânga paginii: Database. Selectați Bilateral Exchange Rates Euro/ECU exchange rates, Monthly data.

Select data. Currency selectati monedele care vă interesează. OTP selectați cursul

mediu lunar, Time selectați perioada care vă interesează. Update. View Table

puteți aranja tabelul cum doriți.

a) Realizați un grafic cu evoluția prețurilor (rata inflației anuală) pentru țara desemnata pe perioada indicată, un grafic pentru evoluția prețurilor in zona euro, si un grafic pentru evoluția gradului de apreciere/depreciere reală a monedei alese pe perioada indicată.

b) Calculați gradul de apreciere/depreciere reală (modificarea procentuală a cursului real) pentru perioada si perechea desemnate folosind datele de mai sus.

c) Identificați perioadele de apreciere, respectiv de depreciere reală și comentați evoluția cursului real ținând cont și de implicațiile modelului Balassa- Samuelson.

7 A se recapitula modul de lucru cu indici cu bază fixă – anul I, Monedă.

Partea a III a BALANȚA DE PLĂȚI

1. Aveţi mai jos o ierarhizare a statelor în funcţie de ponderea deficitului de cont curent în PIB:

a) Dați exemplu de țări care au un deficit/excedent de cont curent substanţial.

b) Care este situaţia ţării indicate pentru voi (a se vedea repartizarea cerinţelor). Cum apreciați dimensiunea deficitului de cont curent?

2. Folosind link-ul de mai jos, dați exemplu de țări care au beneficiat de influxuri importante de investiţii străine directe:

Care este situaţia ţării indicate pentru voi (a se vedea repartizarea cerinţelor de la întrebarea 1). Cum au evoluat intrările de investiții străine directe?

3. Folosind link-ul de mai jos, dați exemplu de țări care au datorii publice importante:

Care este situaţia ţării indicate pentru voi (a se vedea repartizarea cerinţelor de la întrebarea 1)?

4. Pe site-ul BNR (www.bnro.ro), la secțiunea Publicaţii periodice puteţi găsi publicaţia intitulată Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României. Descărcaţi publicaţia din anul 2010; la capitolul II – Evoluţia balanţei de plăţi şi a poziţiei investiţionale internaţionale a României studiaţi Tabelul nr. 1; scrieți în 5 6 rânduri referitoare la principalele concluzii care reies din tabelul respectiv.

5. Forumul

Economic

Mondial

realizează

anual

un

top

al

țărilor în funcție de

competitivitatea acestora:

Descărcați pdf-ul și indicați care este cea mai competitivă țară din lume conform

indicelui global al competitivității. Cum se situează în acest clasament România?

Dar țara indicată pentru voi în repartizarea cerințelor? Analizați în continuare

pentru această țară la ce capitole stă mai prost (pe baza aceluiași document).

Pentru următoarele cerințe aveți nevoie de informațiile din anexă:

6.

Pe site-ul Eurostat puteţi găsi date referitoare la balanţa de plăţi pentru fiecare ţară.

Indicaţii: căutaţi pe Google Eurostat, intraţi pe primul rezultat/Statistics/Balance of payments/Database/Balance of payments statistics and International investment positions/ Balance of payments by country.

Veţi studia poziţia externă a unei ţări din UE pe o anumită perioadă (a se vedea repartizarea cerinţelor de la cerința 1). Toate graficele se vor face în Excel, cu menţiunea că trebuie să reiasă clar ce se află pe abscisă, pe ordonată, unitatea de măsură şi valoarea din fiecare an. Pentru fiecare grafic se va oferi o scurtă interpretare (2 3 rânduri).

Select data: Currency: Millions of euro/ Geo: ţara aleasă/Partner: all countries of the world/Time: alegeţi perioada/Post: alegeţi postul din balanţa de plăţi / Flow: alegeţi valoarea dorită: debit, credit sau sold.

a) Realizaţi un grafic cu evoluţia exporturilor de bunuri şi servicii (date anuale, suma celor două) în perioada 2000-2011. Aţi ales valoarea aflată pe debit, credit, sau soldul net?

b) Realizaţi un grafic cu evoluţia importurilor de bunuri şi servicii (date anuale, suma celor două) în perioada 2000-2011. Aţi ales valoarea aflată pe debit, credit, sau soldul net?

c) Calculaţi soldul balanţei comerciale pentru anul 2011.

d) Realizaţi un grafic cu evoluţia soldului contului curent şi explicaţi de ce diferă de soldul balanţei comerciale.

e) Calculaţi ponderea deficitului/excedentului de cont curent în PIB. Faceţi un grafic cu această pondere.

Pentru acest exerciţiu vă trebuie date legate de evoluţia PIB. Le puteţi descărca tot de pe Eurostat:

Căutaţi pe Google Eurostat, intraţi pe primul rezultat/Statistics/ National accounts (including GDP)/ Database/ GDP and main components/ GDP and main components Current prices (ne trebuie valorile nominale, deoarece şi datele din balanţa de plăţi sunt nominale, nu reale).

Select data: Geo: ţara aleasă/ Indic_na: Gross domestic product at market prices / Time: perioada dorită / Unit: Millions of euro (trebuie să fie aceeaşi unitate de măsură ca cea a soldului contului curent).

f) Reprezentaţi grafic evoluţia investiţiilor străine care au intrat în ţara respectivă. Aţi ales valoarea aflată pe debit, credit, sau soldul net?

g) Reprezentaţi grafic evoluţia investiţiilor de portofoliu care au intrat în ţara respectivă. Aţi ales valoarea aflată pe debit, credit, sau soldul net?

ANEXĂ

După cum vă amintiți de la contabilitate, pe debit se înregistrează creșteri de activ sau scăderi de pasiv, iar pe credit se înregistrează scăderile de activ și creșterile de pasiv.

În balanța de plăți, pe partea de debit se înregistrează: (i) activele reale desemnând importuri și (ii) activele financiare care desemnează o scădere a datoriilor către exterior sau o creștere a activelor externe. Pe partea de credit se înregistrează: (i) activele reale desemnând exporturi și (ii) activele financiare care desemnează o creștere a datoriilor către exterior sau o scădere a activelor externe.

Tabel A.1. Componentele balanței de plăți

Credit

Debit

Contul curent

Export de bunuri şi servicii

Import de bunuri şi servicii

Venituri primite de la nerezidenţi (dividende, profituri reinvestite, dobânzi)

Venituri repartizate nerezidenţilor (dividende, profituri reinvestite, dobânzi)

Transferuri curente de la nerezidenţi, din care:

transferuri private transferuri ale lucrătorilor români

Transferuri curente către nerezidenţi, din care:

transferuri private transferuri ale lucrătorilor străini

Credit

Debit

Contul de capital

Transferuri de capital de la nerezidenţi

Transferuri de capital către nerezidenţi

Contul financiar

Investiţii directe ale nerezidenţilor în România

Intrări de investiţii străine directe

Retrageri de investiţii străine directe

Investiţii de portofoliu

Cumpărări de titluri emise de rezidenţi; Vânzări de titluri emise de nerezidenţi.

Vânzări de titluri emise de rezidenţi; Cumpărări de titluri emise de nerezidenţi.

Împrumuturi şi credite externe

Trageri din împrumuturi primite de la nerezidenţi; Recuperări de împrumuturi acordate nerezidenţilor

Rambursări de împrumuturi primite de la nerezidenţi; Acordări de credite nerezidenţilor

Active de rezervă (BNR)

Descreştere ()

Creştere (-)

Sursa: BNR