Aaron Feuerstein şi Malden Mills

Malden Mills, o companie cu capital privat veche de 93 de ani situată în Methuen,

Massachusetts. Directorul executiv și președintele consiliului de administrație al firmei Malden
Mills este Aaron Feuerstein . Compania produce Polartec, un material fabricat din plastic
reciclat care are calităţi hidro- şi termoizolante. Acesta se poate folosi pentru orice, de la
hanorace de schi până la pături, fiind preferat de către companii precum Patagonia, Lands End
și Eddie Bauer. Fabrica Malden are ca angajaţi 2.400 dintre localnici. iar domnul Feuerstein și
familia sa au refuzat să externalizeze producția. Costurile forței de muncă sunt dintre cele mai
ridicate , cu o medie de 12,50 $ pe oră. Malden Mills este cel mai mare angajator din orașul cel
mai sărac din Massachusetts.
Pe data de 11 decembrie 1995, compania a fost grav afectata de o explozie a unui cazan a avut ca
rezultat un incendiu care a rănit 27 de oameni și a distrus trei dintre clădirile fabricii.
Având în vedere faptul că fabrica a rămas cu o singură clădire funcțională, mulți angajați s-au
gândit că vor fi concediați temporar. Alții credeau că domnul Aaron, atunci în vârstă de 70 de
ani, va lua pur și simplu banii de asigurare și se va retrage.
Într-adevăr, dl. Feuerstein ar fi putut să se retragă cu cei aprox. 300 de mil. $ pe care urma să-i
încaseze din asigurările pentru incendiu. Insa acest lucru nu s- a intamplat, domnul Aaron a
anunțat pe 14 dec. 1995 că le va plăti angajaților salariile pentru cel puțin 30 de zile. El şi-a ţinut
promisiunea timp de șase luni, până când 90% dintre angajați s-au întors la serviciu.
Costul pentru companie în ceea ce priveşte acoperirea salariilor a fost de aprox. 25 mil. $.
Malden Mills a continuat să producă Polartec pe tot parcursul reconstrucției fabricii,
reconstrucție care a costat 430 mil. $. Dintre aceştia, doar 300 mil. $ au fost acoperiţi de
asigurarea pe fabrică, restul fiind împrumutat, astfel încât Malden Mills să devină o fabrică ultra-
modernă şi ecologică.
Surprinzator a fost faptul ca, timp producția a fost de nouă ori mai mare decât era înaintea
incendiului.
In cele din urma, compania a fost redeschisa, avand cladiri si tehnologii noi, 10% din din totalul
angajaților au fost înlocuiţi de instalațiile și echipamentele modernizate, dar a fost creat si un
centru de recalificare a angajaților pentru a ușura tranziția acestora.
La șase ani după incendiu, Malden Mills avea datorii de 140 mil. $ și se apropia de faliment,
nefiind prima data cand compania se confrunta cu aceasta situatie.
Astfel, unii oameni considerau ca, acesta situatie dificila in care a ajuns compania a fost
determinata de generozitatea neobişnuită manifestată de dl. Feuerstein în tot acest timp. Dar
trbuie precizat faptul ca, in urma incendiului divizia de tapițerie a fost închisă în 1996 si astfel
compania si-a pierdut majoritatea clietilor. De asemenea, din cauza concentrării pe eforturile de
reconstrucție a fabricii, a fost ignorată amenințarea adusă de lâna ieftină de pe piețele asiatice.
In anul 2000, compania a suferit o restructurare a echipei sale de marketing, în momentul
în care a lansat țesăturile electrice încălzite cu baterii încorporate. Totuși, încă o dată, efectele
bunăvoinţei arătate în 1995 nu au dispărut.
Locuitorii orașului au trimis cecuri pentru a ajuta compania; unii dintre ei, fie şi în valoare de 10
$ cel puţin. Tot ei au iniţiat o campanie pe internet intitulată „Cumpără lână!”. Campania s-a
bucurat de succes, astfel încât firme precum Patagonia, Lands End și L.L. Bean şi-au suplimentat
comenzile. În plus, armata americană a făcut şi ea comenzi mari de jachete de lână pentru
soldații care luptă în operațiunea Enduring Freedom din Afganistan.
Senatorii Ted Kennedy și John Kerry au făcut lobby pe lângă GE să nu trimită Malden
Mills în faliment. GE Capital deținea 25% din datoriile Malden Mills. Lobby-ul nu
a avut însă nici un rezultat. În 2002, Malden Mills a intrat în faliment.
Malden Mills a ieșit din faliment la 30 septembrie 2003, fiind administrată de altcineva decât
Feuerstein. El încă mai speră să cumpere compania înapoi, dar prețul, care era inițial de 93 mil.
$, a crescut la 120 mil. $. Feuerstein este acum președintele Malden Mills și câștigă un salariu de
425.000 $ pe an, dar nu mai e proprietar și nici nu va putea fi până când creditorii nu îşi vor
primi banii înapoi. In ianuarie 2014, domnul Aaron reuseste sa si cumpere compania inapoi. La
sfârșitul lui ianuarie 2004, Malden Mills avea trei noi strategii: ea urma să vândă păturile
Polarfleece pentru QVC, să intre în parteneriat în China cu Shanghai Mills și să își extindă
contractele cu armata. Dl. Feuerstein rămâne în funcția de președinte al companiei și
al consiliului de administraţie.
Domnul Aaron a crezut intotdeauna ca acesta companie va supravietui, iar acest lucru s-a
intamplat. În 2006, Malden Mills a încheiat cu Departamentul Apărării al S.U.A. un contract de
mai multe milioane de dolari pentru furnizarea de pături ușoare PolarTec pentru armata
americană.

Intrebari
1. Feuerstein a declarat: „Nu merit încredere. Societatea americană corporatistă a evoluat în aşa
fel încât, atunci când faci ce am făcut eu, se consideră că este anormal.” Are el dreptate? A avut
dreptate plătind în continuare salariile?

https://www.academia.edu/23148094/Cova%C5%9F_Lilia
https://www.scribd.com/document/391308867/Etica-Afacerilor-Internationale-Studii-de-Caz-Pe-
Capitole
Aaron Feuerstein s- a bucurat de preţuire generală pentru răspunsul său generos la incendiul
fabricii Malden Mills. Preşedintele Clinton a lăudat comunicarea de criză a lui Feuerstein în
discursul său despre starea naţiunii. Pe lângă aceast a, Malden Mills a primit donaţii din întreaga
lume timp de câţiva ani după incendiu.
Pe timpul crizei, Feuerstein a fost perceput ca fiind mai puţin preocupat de cauza crizei sau de
responsabilitateaproducerii ei, fiind în schimb mult mai îngrijorat de soarta celor loviţi cel mai
tare decriză: angajaţii săi şi comunitatea locală. După incendiu, el a comunicat imediat şi a
acţionat pentru depăşirea crizei. Le-a dat lucrătorilor săi şi comunităţii speranţa şicredinţa că
firma va depăşi această criză. În plus, a fost în stare să consolideze şi sădezvolte în continuare
relaţiile organizaţiei sale cu publicurile sale, relaţii la care lucraseatât de mult înainte de
incendiu.
Privind la Malden Mills, mi se va da ocazia să învețe și să înțeleagă relația dintre etica în afaceri și modul în care
afectează stabilitatea și dezvoltarea unei organizații. Dacă Aaron Feuerstein ar fi decis să plece de la Lawrence, MA
în urma incendiului care a distrus fabrica, ar fi fost îndreptățit. Compania sa a primit o plată de asigurare de 300 de
milioane de dolari și ar fi putut să înceapă într-un alt oraș; cu toate acestea, el alege să reconstruiască o fabrică mai
sigură și mai ecologică în Lawrence, MA. Acest act a câștigat admirația publicului larg și a mediului de afaceri și a
creat un mare sentiment de loialitate printre angajații Malden Mills. Deși a fost admirat de mulți pentru că a făcut
acest lucru, a fost considerat un eșec gravebusiness din cauza "idealismului etic"
https://ethix.org/2011/06/25/was-aaron-feuerstein-wrong
https://www.scribd.com/document/26811036/Malden-Mills
http://fernfortuniversity.com/hbr/case-solutions/10846-malden-mills--a-.php
https://www.coursebb.com/2016/12/16/case-study-malden-mills-textile-company/

https://phdessay.com/malden-mills/
https://www.massmoments.org/moment-details/fire-destroys-malden-mills.html