Povestea lui Harap-Alb Caracterizarea protagonistului

Basmul, aparinnd iniial epicii populare, reprezint o naraiune ampl n proz n care personaje nzestrate cu puteri supranaturale particip la ntmplri fabuloase ce ilustreaz lupta dintre bine i ru. Caracteristica esenial a acestuia este reprezentat de stereotipia determinat de prezena formulelor compoziionale specifice i de structurarea aciunii dup un tipar prestabilit ce urmrete o serie de motive tipice. Basmul cult pstreaz specificul comunicrii din creaia popular, dar redimensioneaz structurile, motivele, ilustrnd viziunea autorului asupra lumii i principiile estetice ale perioadei n care a fost scris. n literatura romn, fora speciei de a oglindi viaa n moduri fabuloase este ilustrat de Ion Creang n povetile sale a cror originalitate este dat de localizarea fantasticului, arta narativ, umor i oralitate. n cadrul acestora se remarc basmul cult Povestea lui HarapAlb, o sintez a basmului romnesc ce deplaseaz accentul dinspre lupta dintre bine i ru ctre parcurgerea drumului iniiatic al unui tnr ce evolueaz, cunoscnd sensul unor valori umane (sensul prieteniei, respectul fa de ceilali ori importana solidaritii). Basmul se remarc astfel prin dimensiunea realist i se ncadreaz n tipologia bildungsroman-ului, Ion Creang reuind s creeze via prin modul n care i construiete rotund personajele, fabuloase sau nu, atribuindu-le att caliti ct i defecte i urmrindu-le aventurile. Titlul basmului, concentrand atentia in jurul protagonistului si a calatoriei cunoasterii pe care acesta o realizeaza, se constituie intr-un prim element ce anticipeaza dualitatea personajului, amestecul dintre bine si rau, dintre calitatile si defectele sale. Constructia oximoronica Harap-Alb aleasa drept nume pentru protagonist si reprezentand in viziunea lui Vasile Lovinescu imaginea romaneasca a Yin-Yang, stabileste prin alaturarea a doua trasaturi opuse, complementare, reperele intre care caracterul acestuia evolueaza. Astfel, Harap-Alb se distanteaza de tipologia personajului de basm, reprezentand un erou in formare, construit pe o schema realista, trasaturile sale fiind lipsite de fabulos. Statutul sau evolueaza de-a lungul derularii firului epic, fiind initial introdus drept fiul cel mai mic al unui crai, fiu ce decade apoi la nivelul unui umil slujitor datorita lipsei sale de experienta, nivel pe care urmeaza sa il depaseasca in urma unor probe si incercari, atingand in final nivelul de cunoastere suficient pentru a deveni imparat. Cu ajutorul mijloacelor de caracterizare se disting particularitatile caracterului i trasaturile sale, acestea evolund odat cu derularea firului epic. Absena portretului fizic evideniaz respectarea de ctre Ion Creang a modelului popular, care ilustreaz viziunea c valoarea omului nu este dat de nfiare ci de caracter; astfel accentul cade asupra trsturilor morale, care ilustreaz umanizarea modelului simbolic al eroului de basm. Portretul moral protagonistului poate fi conturat initial prin intermediul observatiilor naratorului, prezente intr-un numar relativ redus, dar mai ales dedus din replicile celorlalte personaje participante la actiune, elemente ce se constituie in mijloace ale caracterizarii

directe. Astfel, interventiile naratorului se reduc la sublinierea statutului si a catorva trasaturi generale printre care sensibilitatea (fiul craiului cel mai mic, facandu-se atunci ros cum i gotca, iese afar n grdin i ncepe a plnge n inima sa, lovit fiind n adncul sufletului de apstoarele cuvinte ale printelui su), lipsa initiala a experientei (i se ncurca crrile, nct nu se mai pricepe fiul craiului acum ncotro s apuce i pe unde s mearg) sau intelepciunea ce se contureaza constant (Harap-Alb vede el bine unde merge treaba, c doar nu era din butuci). Un rol semnificativ in alcatuirea portretului protagonistului il reprezinta insa replicile personajelor alaturi de care acesta intra in dialog. Astfel, Sfanta Duminica remarca in primul rand generozitatea si altruismului acestuia (fii ncredinat c nu eu, ci puterea milosteniei i inima ta cea bun te ajut), evidentiindu-i apoi frica de necunoscut si lipsa stapanirii de sine generate de lipsa sa de experienta (parc nu te-a fi crezut aa slab de nger, dar, dup ct vd, eti mai fricos dect o femeie!). Interventiile Spanului (Nu tii d-voastr ce poam-a dracului e Harap-Alb aista) contrasteaza cu cele ale Imparatului Verde (Ia, s am eu o slug aa de vrednic i credincioas ca HarapAlb, a pune-o la mas cu mine, c mult preuiete omul acesta), sugerand dualitatea protagonistului al carui caracter inglobeaza simultan calitati si defecte. Caracterizarea indirect este predominant, imginea eroului constituindu-se treptat prin acumulri de fapte, atitudini, gesturi, limbaj, relaii cu alte personaje. Construcia subiectului urmrete evoluia protagonistului prin surprinderea unor momente semnificative pentru maturizarea lui. Aciunea debuteaz cu proba initial la care Harap-Alb este supus; n momentul ntalnirii cu Sfanta Duminica, protagonistul isi dovedeste spiritul altruist oferind ajutor acesteia. Episodul alegerii calului conform sfatului batranei, pune in lumina judecata superficial a protagonistului, incapabil sa cerceteze dincolo de aparente, trasatura argumentata de dispretul aratat calului rapciugos nzestrat cu puteri fabuloase. Intalnirile repetate cu Spanul ncheiate prin coborrea in fantana au scopul de a intari statutul de tanar neinitiat, a carui trasatura definitorie o reprezinta naivitatea impreuna cu lipsa de experienta. Cu toate acestea, in ciuda conditiei de servitor la care este supus, HarapAlb isi dovedeste onoarea si cinstea respectand juramantul acordat Spanului. Calatoria devine astfel o lupta permanenta cu sine, lupta care ii testeaza inteligenta, curajul, rabdarea si ii readuce aminte importanta prieteniei, a generozitatii si omeniei. Primele dou proble in care este solicitat sa rapuna Ursul si Cerbul, simboluri ale suprematiei naturii in fata omului, ii dovedesc stapanirea de sine si capacitatea de a asculta sfatul celor din jur. Cea de-a treia si cea mai complexa dintre incercarile la care este supus de catre Span, aducerea fetei de imparat, debuteaza cu ajutorul oferit furnicilor si albinelor, simboluri ale insignifiantei materiale, pasaj ce ii reconfirma spiritul altruist si generozitatea. ntlnirea pe drum cu cei cinci montri scoate n eviden depasirea pragului prejudecatilor ce parea sa il fi limitat pana in acel moment, Harap-Alb acceptand ca fiecare dintre cei cinci sa i se alature in calatoria sa. Totodat, evenimentul pune in lumina evolutia intelepciunii acestuia si a capacitatii de a-si gandi in avans pasii pe care ii are de parcurs (ca tovar, era prta la

toate: i la pagub, i la ctig, i prietenos cu fiecare, pentru c avea nevoie de dnii n cltoria sa la mpratul Ro). In urma probelor la care Imparatul Rosu il supune, Harap-Alb obtine mana fetei de imparat; astfel, autorul nu omite sa includa puterea de a iubi printre calitatile pe care un tanar trebuie sa le deprinda pentru a putea atinge maturizarea, protagonistul traind idila dintre el si fata de imparat drept un fenomen nou, cu totul aparte, pe care reuseste totusi sa il stapaneasca. Punctul culminant, cel in care Spanul este demascat iar juramantul este rupt simbolizeaz purificarea final prin ciclul moarte-inviere ce marcheaza sfarsitul drumului initiatic. Relaiile cu celelalte personaje confirm trsturile evideniate de faptele eroului. Astfel fa de tatl su se dovedete a fi un fiu iubitor ce i respect printele; n momentul n care craiul este mhnit, el plnge i sufer, gndindu-se la ce-ar trebui s fac pentru a remedia situaia. Relaia cu Spnul este conflictual, dar absolut necesar n formarea eroului ca om i ca viitor conductor. De altfel, Sfnta Duminic surprinde cel mai bine sensul iniierii lui, care se nscrie n destinul unui conductor ce va nelege suferina supuilor si cnd vei ajunge odat mare i tare, vei crede celor negjii i asuprii pentru c tii acum e ce ncazul. Portretul protagonistului i modul n care acesta evolueaz ilustreaz, n opinia mea, mesajul etic al operei, sintetizat n cuvintele Sfintei Duminici (cnd vei ajunge odat mare i tare, vei cuta s judeci lucrurile de-a fir-a-pr i vei crede ceor asuprii i necjii fiindc acum tii ce e necazul). Evoluia sa este situat astfel sub semnul unui destin ales, acela de a fi un mprat puternic, slvit i iubit care i-a nsuit n urma experienei prin care a trecut, valorile omeniei precum modestia, prietenia ori tolerana. n concluzie, modul n care Harap-Alb este realizat de ctre Ion Creang l plaseaz ntro categorie aparte fa de eroii comuni de basm, portretul su moral fiind surprins n evoluie i definindu-se prin complexitate. Astfel, personajul eponim se nscrie n schema protagonistului unui bildungsromann, nsumnd att caliti ct i defecte ctigate n urma parcurgerii unui traseu iniiatic. Totodat, acesta ilustreaz viziunea realist a autorului ntruct este lipsit de puteri supranaturale dar n permanen ajutat, trsturile sale amintind de imaginea lui Nic din Amintiri din copilrie prin modul n care Ion Creang localizeaz elementele fantastice n realitatea rural humuletean.