Noapte de decemvrie de Alexandru Macedonski

Ramas in literatura romana mai ales prin valoarea ciclului de poezii al "Noptilor" si prin lirica din volumul
"Rondeluri", Alexandru Macedonski (1854 - 1!"# de$uteaza ca poet printr-un volum intitulat su%estiv "&rima
ver$a", in 18'!(
)n 18" Macedonski pu$lica in ziarul "Romanul" poemul in proza "Meka si Meka", valori*icand o
le%enda orientala care va sta la $aza poeziei "Noaptea de decemvrie"(
)n proza "Meka si Meka", printul Ali-$en-Mo+amet-$en-,assan primeste cu lim$a de moarte de la tatal
lui indemnul de a nu se a$ate niciodata in viata de la calea cea dreapta( -upa moartea tatalui sau, printul pleaca in
pelerina. spre cetatea s*anta musulmana Meka, insotit de un alai de servitori, camile si cai, stapanit de dorinta de a
stra$ate desertul persan in linie dreapta( )n acelasi timp cu el, pleaca spre Meka si un cersetor numit &ocitan-$en-
&e+livan, pe care printul il invita sa i se alature alaiului sau( Acesta re*uza si parcur%e drumul pe cai ocolite,
pro*itand de um$ra si racoare, reusind ast*el sa intre in cetatea s*anta Meka( -rumul drept parcurs de printul ara$
este c+inuitor, acesta moare rapus de soarele nemilos al desertului si nu reuseste sa a.un%a la cetatea s*anta Meka(
&ilda acestei para$ole este aceea ca omul cura.os, care pretuieste indeose$i demnitatea si inte%ritatea morala nu
este apreciat de societate, *iind invins de impostorul care ale%e cai ocolite si trium*a totdeauna( &e de alta parte,
artistul creator care traieste in s*era ideilor inalte este victorios din punct de vedere spiritual si poate accede in
lumea a$stracta, superioara, "Meka cereasca"(
&oezia apare in volumul "/lori sacre" din 11!, care-l de*ineste pe Macedonski ca pe un poet ce *ace
trecerea de la romantism la sim$olism, de la curentele traditionale la cele moderne(
&oemul "Noaptea de decemvrie" incepe prin descrierea spatiului liric, de creatie, su%erand a$senta ideilor
poetice, prin utilizarea sim$olurilor "pustie si al$a e camera moarta", in care poetul "trasnit sta de soarta", a$senta
inspiratiei *iind su%estiv exprimata prin "nici o scanteie in oc+iu-adormit"(
-e la spatiul interior, in care poetul se simt izolat, se trece la ima%inea exterioara a campiei "pustie si al$a" si
ea, ca sim$ol al lumii in care traieste poetul si care-i este ostila, deoarece "si luna-l priveste cu oc+i otelit"( -in
punct de vedere cromatic, culoarea al$a domina intre% ta$loul, su%erand a$senta oricaror idei atat in spatiul poetic
interior, cat si in cel exterior, ima%inea *iind ampli*icata muzical prin elemente auditive0 "lupi %roaznici s-aud,
ra%usit1 2um latra, cum urla", "3u$ viscolu-al$astru ea %eme cumplit((("(
Apare inspiratia, sim$olizata de "*lacara vie" care este adusa de un ar+an%+el, semn ca ea este de natura divina,
poetul simtindu-se emotionat de tema poeziei care-i este su%erata direct, "Avut si puternic emir voi sa *ii", *acand
posi$il accesul poetului in universul ideal al poeziei( &oetul este sim$olizat, asadar, de emirul domic sa plece la
cetatea s*anta Meka, *apt pentru care va tre$ui sa-si paraseasca "rozul 4a%dad", viata *ericita de care s-ar *i
$ucurat in acest "rai de-aripi de vise si rai de %radini"( 5mirul, sim$ol al omului superior, care nu se multumeste
cu *ericirea pamanteasca, este motivat de eul liric printr-o serie de calitati ce contureaza portretul %eniului0 "3i el e
emirul, si toate le are,1 5 tanar, e *armec, e trasnet, e zeu", dar si de idealul superior catre care aspira "3pre Meka
se duce cu %andul mereu"( Aspiratia emirului de a a.un%e la Meka este atotstapanitoare, dominatoare, o dorinta
devoratoare0 "3pre Meka-l rapeste credinta - vointa1 2etatea preas*anta il c+eama in ea, 1 li cere simtirea, ii cere
*iinta,1 li vrea *rumusetea - tot su*letu-i vrea -1 -in talpi pana-n crestet ii cere *iinta"( )ntre viata dulce din "rozul
4a%dad" si Meka este insa "o pustie imensa", "e-o mare aprinsa de soare", pe care emirul tre$uie s-o stra$ata,
in*runtand pericolele ce-l ameninta, pentru ca "prada pustiei cati oameni nu cad6"(
5mirul pomeste la drum "pe-o al$a camila", insotit de un mare alai alcatuit din ro$i inarmati, "ne%ri-armasari",
camile ce poarta provizii de apa si +rana, oprindu-se "o clipa pe verdele pisc" pentru a-si privi ultima oara "orasul
in roza idila"( )n acelasi timp cu el pleaca spre Meka un
drumet cu in*atisare de cersetor, al carui portret este alcatuit in antiteza si relatii de opozitie cu cel al emirului,
su%erand trasaturile omului o$isnuit, oarecare, ce nu are idealuri superioare, ci numai teluri omenesti0 "sear$ad la
*ata,17(((81Mai slut e ca iadul, zdrentos si pocit,1,oit .alnic de $u$e-de drum pra*uit,1 9iclean la privire si sear$ad la
*ata("
:ot in antiteza sunt si drumurile pe care apuca *iecare dintre cei doi calatori( 2ersetorul pleaca "pe-un drum
ce coteste", sim$ol al compromisurilor pe care omul o$isnuit le *ace in viata, "; tanara um$ra, de soare-l *ereste,1
si drumu-ocoleste mai mult - tot mai mult"( 5mirul porneste sa parcur%a desertul, ca sim$ol al vietii in linie
dreapta, traieste cu demnitate, *ara nici un *el de ocolisuri0 "si el nainteaza - si calea e dreapta -1 5 dreapta - tot
dreapta - dar zilele cur%,1 si *oc e in aer, in zori, sin amur% -1 si el nainteaza - dar zilele cur%(", in timp ce drumetul
pocit, care apeleaza la compromisuri pentru a-si usura existenta, este *erit de %reutatile si di*icultatile vietii,
intrucat pe drumul ocolit "o tanara um$ra de soare-l *ereste"( 5mirul indura toate vicisitudinile unei existente
demne, el nu este ocrotit in drumul sau de nimic, "nici urma de ier$uri, nici pomi, nici izvoare1 si el nainteaza su$
*lacari de soare"( 2alea cea dreapta urmata de emir sta su$ semnul *ocului "si *oc e in aer" si su$ semnul san%elui
"in oc+i o naluca de san%e"( 2uloarea dominanta in parcur%erea desertului este rosul, ca sim$ol al vietii, dar si al
patimii de a atin%e idealul, devenit "naluca su$lima"( 5ul liric accentueaza di*icultatea atin%erii acestuia, printr-o
enumerare de sim$oluri si simetrii sintactice, su%erande setea de a$solut, "<n c+in *ara mar%ini de sete-arzatoare",
de care este stapanit omul superior0 "si tot *ara mar%ini pustia se-ntinde1 si tot nu s-arata orasul preas*ant17(((8 si tot
nu s-arata naluca su$lima17(((8 si tot nu s-arata cetatea de vise(((17(((8 2etatea de vise departe e inca", )naintarea
emirului prin desert se *ace intr-un ritm dinamic ilustrat de o a%lomerare de ver$e la prezentul etern, ce su%ereaza
*ortele ostile ce se impotrivesc implinirii acestui ideal, care sim$olizeaza societatea super*iciala, mesc+ina,
neputincioasa sa aprecieze valoarea adevarata a existentei superioare0 "se-ntinde", "nainteaza", "s-aprinde",
"alear%a", "luceste", "vi$reaza", "cur%" etc(
3ervitorii si animalele mor pe rand, "dra%i tineri, cai a%eri, si mandre camile", proviziile se s*arsesc si ele, "si
tot nu s-arata cetatea de vise", printul ramanand sin%ur su$ arsita nemiloasa a pustiei, su$ "aeru-n *lacari, su$ cerul
de-otel"( 2uloarea rosie este aici sim$ol al destinului implaca$il, *iind pretutindeni un "rosu de san%e", "rosii
movile", ima%inea capatand valori apocaliptice0 ";ri$il palpita aceeasi culoare17(((8:ot rosu de san%e zaresc peste
tot"( 2+inurile emirului, care su*era de sete si de *oame su%ereaza z$uciumul poetului pentru conditia sa ne*ericita
in lumea cu care nu poate comunica si c+iar speranta este "in su*letu-i moarta"(
A.uns la apo%eul calatoriei sale, emirul traieste iluzia idealului pe care spera sa-l atin%a prin intrarea in s*anta
cetate, "c+iar portile al$e le poate vedea", alear%a spre cetate, dar aceasta se departeaza pe masura ce dorinta lui
creste0 "3pre al$ele ziduri, alear%a - alear%a,17(((8 -ar Meka incepe si dansa sa mear%a"( 3etea poetului de a atin%e
per*ectiunea creatiei este un ideal ce depaseste aspiratia umana, pentru ca "visu-i nu este un vis omenesc", de
aceea atin%erea a$solutului este imposi$ila "al$a cetate ramane naluca"(
)luzia emirului su%ereaza un s*arsit tra%ic al omului superior care-si inc+ina intrea%a existenta implinirii unui ideal
a$solut, el cazand victima propriului crez care cere sacri*lcii si care este de neatins( 2alea dreapta pe care o
urmeaza %eniul este cea a eticii omului superior, sin%urul capa$il de a nu se a$ate in viata de la drumul drept( 2u
ultimele puteri, emirul il zareste pe drumetul pocit intrand pe portile Mekai pamantesti, in timp ce el va transcede
in Meka cereasca0 "3unt Meka cereasca, sunt Meka cea mare"(
/inalul poeziei reda sim$olul destinului omului superior supus su*erintei pricinuite de incapacitatea oamenilor
o$isnuiti de a-i intele%e idealul ce este %reu de atins0 "Murit-a emirul su$ .arul pustiei"(
&oemul im$ina intr-un mod armonios elementele romantice cu cele sim$oliste si cu cele clasiciste(
5lemente romantice0
- tema poemului0 conditia vitre%a a omului superior intr-o lume dominata de interese mesc+ine, super*iciala si
incapa$ila sa intelea%a idealurile superioare ale acestuia=
- antiteza, ca principal modalitate de alcatuire a portretului omului de %eniu si al omului o$isnuit, a idealului
a$solut al %eniului si a telului omului comun etc(=
- motivele romantice0 noaptea, luna, c+inurile indurate de emir in calatoria sa prin desert (impre.urari
extraordinare#=
- 9ersul li$er accentueaza ideea poetica reluata dupa stro*a care o ilustreaza, acesta *iind o inovatie prozodica a
sim$olismului0 "Murit-a emirul su$ .arul pustiei"( Atat versul li$er cat si muzicalitatea interioara a versurilor dau
poemului un *armec aparte, intrucat "intrea%a compozitie este *acuta dintr-o alternants de re*rene, intre care sunt
prinse versurile ramase nerepetate( 3tructura unor ast*el de poeme este esential muzicala( )-am putea da numele de
compozitie impletita" (:udor 9ianu#(
Elemente simboliste:
- emirul - sim$ol al poetului, al creatorului de arta, al %eniului=
- drumetul pocit - sim$ol al omului simplu, o$isnuit=
- drumul drept - sim$ol al idealului a$solut, la care poate aspira numai omul superior=
- drumul cotit - sim$ol al telului omului oarecare, pe care acesta il poate atin%e prin compromisuri, su$ter*u%ii=
- 4a%dadul - sim$ol al vietii *ericite a omului lipsit de patima idealului a$solut=
- odaia - sim$ol al spatiului interior de creatie poetica=
- *lacara - sim$ol al inspiratiei, al arderii interioare, al pasiunii pentru creatie=
- cromatica $o%ata sim$olizeaza starile si atitudinile poetice0 al$ul - lipsa de inspiratie= verdele - speranta= rosu -
viata, c+inul, moartea =
- $o%atia materiala a emirului este sim$ol pentru $o%atia sa spirituala superioara=
- Meka cereasca sim$olizeaza idealul a$solut al omului superior, iar Meka pamanteasca telul omului comun=
Elemente clasice:
- 3imetria poemului0 poemul incepe cu ilustrarea spatiului poetic sim$olizat de odaia al$a a acestuia, ima%ine care
se a*la si in *inalul poeziei=
- 3tilul elevat al poemului, ele%anta si claritatea ima%inilor artistice(