12. jPbhld'lip Sezn6ick, The Organizational Weapon, Glencoe, 1952 pag.

2 6

13. I., pag. . ' ,.

14. Shlomo Avineri, The Social and Politi I Th . .

Cambridge, 1968, pag. 185, 187, 190. ca ough: oj Karl Marx,

15. Lenin, Revolution and C ' 'I' .

N b A . ounterrevn utton III Germany apud A

eu erg, rmed Insurrection, New York 1970 "(' .:

~%~en~~:~l~in ~~~~~i~~~~~~~!~!iOnar ge!ma'nb, a rep~,~~~t 1~;~U;;~~

Ne b P bl' armata su pseudoOimul de A

u erg. u rear pentru prima data In li b f. ,. " " '

~:~~~~gl ~n~i~eh~~iia treoria ~i. practica in:r:e~i~~c:~r~~~ a~~llli:;:~'

, " nsurec(lll nu este un puci §' " lovi '

stat; este un eforr al revolu\ionarilo d ,'1 mel 0 ovitnra de comuni§tii germ . . h' , , rea rasturna tin reglm, tar Im t I' am §l c mez: au incercat acest lueru In anii '20 §i '30

Ar~:~e~ :~§~~1~~i~~~euf~:~~~~h;en~~~ ~:~:tt~~u~~'e e~e~iit a~upr~

sistern de teroare de dragu! terorii ei . .' ' ~ es e un grupuri marginale sau a unorindivi.' 0 IZ?UCmre spo.nlana a unor In sensul larg al cuvantuhri" . ~I anNarhbl~tl sau nihilisti. "Insureqia,

bi , 1 ,scne eu erg la pag 59 nu

merrne es, 0 simplii operatiune ifit v E ',,, este,

t . v . ,m! I ara. a este fn primu] rA d

pu ermca mi§care revolu\ionara terni v '.'. A an, 0

din partea maselor proletare _ s~uoc~~ e~ruca explesle de nelOcredere a acestor mase _ fm I' I P ll~ din partea faqlUnn active

1 . ., po nva c aselor dommante".

6. Neuberg, Armed Insurrection p 59

17. Ibid., pag. 52. ' . .

18. Katharine Chorley Armies d h A

pag. 184 233 'A' ' an lev rt cf Revotution, London, 1943,

. '.,. . ccasta analiza comparativii, on iF'

nesIStematlca) §l provocatoars, a devenit deja clasica Sun~ ,nad a, (de§1 cu eea mal mare parte a enun\urilor 1 . Ch I A ,'.. 10 ezacord revo!?tiei §i al insureqiei militare m~~ern~r ey, insa Ole! un student ai semOlfica\ia istorica a ciin;ii. nu poate treee eu vederea

228

t,

NOUA ARMATA.VOCATIE, PROFESIE SAU OCUPATIE?*

Charles C. Moskos, jr.

Multe capitole din aceasta carte (lucrarea editatii de F. D.

Margiotta mentionatii in nota de subsol - n. trad.) se ccupa de viitorul profesiei militate prin prisma dezvoltarilor tehnologice sau ale strategiei globale. Totusi cei mai multi militari inteleg ~i servesc in armata in calitatea ei de organizatie socialii. Acest capitol aplicii 0 analiza evolutionists rnoderna a arrnatei, utilizand o perspectiva soeiologidi.

o analiza evolutionista presupune reconstructia istoricii, specificarea trendului §i, luerul eel mai important, presupune construirea unui model al prezumtivei stfiri a lucrurilor catre care evenimentele curente par a se indrepta I, Analiza evolutionists subliniaza traseul "de aici pana acolo", de la evenimentele prezente la cele ipotetice. Cu alte cuvinte, un construct evolutionist este un "tip pur", plasat undeva in viitorul apropiat, pentru a aproxima §i a ordona 0 realitate care emerge ca expresie a unui fenomen social contemporan. Modelele derivate din analiza evolutionista reprezinta puntea de legatura dintre lurnea de astazi §i formele sociale de maine. Sau, pentru a spune luerurilor pe nume, care urmeazfi a fi evolutia armatei in urmatoarea perioada de timp?

Prezenta analiza plead, mai Intlh, de la luarea in considerare a trei modele- vocatie. profesie ~i ocupatie-ica fiind conceptii alternative ale organizarii sociale militare si, mai apoi, evalueaza aceste modele in eontextul indicatorilorempirici de care dispunem la aceasta data. Ipoteza principala este aceea ca armata de voluntari a Statelor Unite se indrcapta catre un format organizational care seamana din ce in ce mai mult cu modelul ocupational. In al doilea rand, vom consemna cateva schimbari organizationale in cadrul sistemului militar ca urmare a adoptarii unui model ocupaticnal.

Dupa Charles C. Moskos, jr., The Emergent Military: Calling, Profession or Occupation], in F. D. Margiotta, (ed.) The Changing World of the American Military, Westview Press, Boulder, 1978, pag. 199-206.

Traducere de lonel Nicu Sava,

229

T~nneni precum vocaiie, profesie sau ocupaiie sunt in mod frecvent imprecis utilizati in discutiile cornune sau chiar in cele de ~peclahtat:, Fara indoiala, ei au anumite conotatii care ii disting, III special III raport cu armata.

Conceptii alternative si tendinte curente

o vocaiie este legitimizata in termeni de valori institutionale: un scop care transcende interesul individual in favoarea unei reaIiz~ri prez~mti; mult :nai i~alte. In mod obisnuit, 0 vocatie se buc~ra vde 0. Ill~lta apreciere dill partea societatii, dcoarece esre asoclat.a nOilUnn. ~e sa~ri~iciu de vSine §i completii dedicare fa~a de o actrvitate. De§lllldlvr~ll care raspund unei vocatii nu primesc 0 remunerare. corr,tparablla cu ceea ce se practica pe piata libera, co?:pen~atllle Vlll. adesea prin interrnediul unei varietat] de bene- 6Cll ~?Clale asocra!e .f~r~a.tul~i institutional. Practicantii unei vocatn se c~nsl?er~ er 1ll§1§1 diferiti sau separati de societate in ansamblul sau §l ~~Iar sunt priviti in acest fel de catre ceilalti. Ei nu se orgall1~eaza III grupuri de interese pentru a-§i rezolva probl~m~le. Mal degrabii,. ei incearcii sa rezolve aceste probleme u.tll~zand canalul obisnuit, !~rarhic, prin apelulla interventia supen~nlor, lucru carev I~phca l~c~~derea in paternalismul institutiei pnn Illterme~lUl car~la angajanr sunt protejati,

v v Serviciul militar a prezentat in mod traditional multe din trasaturile voca~ion~le: serviciu in strainatate pentru perioade prelungite, term,ene fixe pentru serviciu, datoria de a presta regulat serv.l~lU operativ de 24 de ore, mutiiri frecvente impreuna cu f::m1ha, subord~nare fata de legile §i disciplina militarii si interdlCV~ ?e a dernisiona, de a face greva sau de a negocia asupra condl.tllior de lucru. Acestea sunt caracteristici specifice militarilor, dlll~olo de riscurile presupuse de operatiunile de aplicatii sau de lupta.

. Un ~istem de remunerare paternalist, corespunziitor modelului ~ocatIO~al, s-a instaurat §i in armata: compensatii primite in natu~a (hrana, cazare, uniforme), subventii pentru consumul in mte~lOrul bazelor, pliiti efectuate catre membrii de famiIie, din motive sociale, 0 cornpensatie importantii, retinuta proportional pentru durata de serviciu, primitii sub forma unui .. ~.. tin la

trecerea in rezervii. - .

r-. -f",-'

230

o profesie este legitimizatii sub forma unei expertize specializate, adicii a unui nivel de calificare formal acreditat in urma unei pregiitiri indelungatc, intensive si de nivel academic. Prerogativele profesionistului se concentreazii asupra conditiilor care sprijinii dezvoltarea nivelurilor de calificare, controlul situatiei de rnunca ~i evaluarea practicilor etice de catre un ega!. eel mai adesea, profesionistul primeste compensatii sub forma unor plati pentru serviciul §i expertiza individualii pe care Ie exercita, De asemenea, se considera ca practicarea unei anumite profesiuni este o cariera pentru 0 viatii. In mod obisnuit, 0 profesie promoveazii interesele de grup prin interrnediul asociatiilor cu caracter profesional.

Militarii aflati in serviciu utilizeaza frecvent termenul de profesionist militar pentru a se descrie pe sine, in vreme ce cercetiitori ai fenomenului militar utilizeaza termenul atunci cand se referii doar la ofiterii de cariera? Desigur, sistemul de invatamant militar pentru formarea ofiterilor este multistadial, stratificat dupii academiile categoriilor de forte, scolile de cornanda §i stat major §i colegiile de razboi, §i se conformeaza astfel modelului profesional.3

Mai mult, diversele asociatii neoficiale din cadrul armatei sunt de cele mai multe ori replica asociatiilor profesionale civile. Fiira indoiala, conceptul de profesie aplieat la cazul militar are propriile sale limite. Recunoasterea militarii se bazeazii pe grad §i ierarhie §i nu, strict vorbind, pe expertizii profesionalii. Destul de interesant, exceptia apare atunci cand organizatia militara permite anumite avantaje pentru anumite categorii pr.?fesionaie, eu evidente calificari nonmilitare, precum medicii. In plus, putini sunt militarii care pot sa-§i consume in armatii intreaga lor cariera profesionalii (fatii de practicantii civili ai diferitelor profesii, care pot sii-§i dedice intreaga viata carierei lor). Mai mult, termenul projesionistul militar, in utilizarea sa curentii, se refera la ofiterii de cariera. Impiicii, o are , aceasta distinctie ca, ceilalti aflati in serviciul militar sunt, cumva, "nonprofesioni§ti" san, mai riiu, "amatori"? Pentru a complica lucrurile §i mai mult, multe dintre fortele care erodeaza formatul institutional al vocatici afecteaza, in acelasi timp, modelui profesional, atat in interiorul cat §i in exteriorul armatei.

231

o OCupa{ie este leajtimizata In ter ". '.

In termenii prevaJentei 7-eellllo' t .. [menn plelel Iioere, adie4

eehivalenle, 1ntr-o soeietate illda§t~fIll,lnaneWI~e p. entru servicii

bi . us Ila a modern a an "

o icei, un cuvam de spus In stabilirc' di iilor ga]a(1I all, de

de lllcru, Astfel de drepturi St. a con lill or de salanzare §i tatea indeplinirii obliga'l"j . u~ eontrabalansate de responsabili_

\ I or contractuale Mod 1 I .

presupllne di prioritate are interesul " e II oC.llpa(lonal

de Indeplinit sau organl'za ia '. personal §I mal putm sarcina

. - t, penrrn c'lre 1 .' S' .

~evenit un rnediu comun pentru for ' c '. ucrezi. . mdlcatul a

rn oenpatiiJe industriale SI' d' n:area mtcresulUI anga]atilor

.. '" III ce 1!1 ce mal Jt A

agentl~or guvernamentale. mu , m cadrul

In mod traditional armata s-a Yd' Y •

organizationale ale model I' '. stra illt sa evue conseeinlele

.' . II U! Ocupa'lOnaJ hi. '.

trebuir sa fad fa'aY rec dY 'J . I. .' c Jar ~l atunc]cand a

. , \ oman an or mSlste t I

oflCtale conform carom fortele at. '. neva e unor comisii

de salarizarecare Sa Incorporezr~a : artr,eblll ~aadopte unsistem baza, indemnizatiile §i scutirile ed~~:~o slIlgura pl?ta, s~lar,iuJ de dlferentele salarialedintre personal I e: Ivnte~ilOnand sa eiImme

o astfel de abordare a incercal . ~ u c~satont §1 eel necasatorit,

I v .. sa se confonneze pri '. j . . ,

" a rnunca c"ala plata V ezala" U c .' nncipm UI crvil

b, ban astlel d .: ( I

purea sa conducii la stabih ' ". e.~ls em ue .~alarizare ar

diferita de traditia militarii lFreavar}l?edl reJI~ill angajat-patron mult

. . a III ora a chiar SI 'I .

venilOnale sisteme militare au tr b ' ~.' , ce e rna: con-

v v, c e U! sa se adapteze Int.

masura, Imperativelor ocup' arion 1 D' ,"' I-ooarecare

.' \ a e. e mal multi '

recunoscutneccsitateaunor la i' \ am, armata a

reline In e~dreJe active perso~al~t~~ll~~;:~~~:r.entru a recruta §i

Desigur, modelele voca'ici fesi . " ..

aceeasi m v •• ~ jV " \.: pro eSlCI ~r OCUpailel sunr in

. :'. ,asllIa p asmUlf] ale mll11;ri du v • . • '.

rcalltaili.lnsii Incazlllarnlat" . '1' . pa cum sunt §I expresl! ale

. . ,. "1, lea Jtateaestem It' .

din cauza faptului ca fortele . .' yuma! CQDlpllcatii

ee tuturor celor trei model adrmatedPrezlllta car, acteristici specifi-

e, ar 51 111 cauza fa t J . Y

asemenea, importante dife ' 1; A'. ,'. p u ur.ca sunt, de

In moddeosebit in ceca ::enri:~n~~e dlfeme,le categorii de forte, armamente dintre cele m P f § ,. pred01l1111anta slstemeJor de

ai so lstlcate la avrat , 'v

contrast cu lrupele de uscar ," f ' '~, Ile §I manna in

, Y. A • v ~I 1!1 antena manna

. Fara mdoIala, valoarea euristica a ti ...

rrntc lntelegerea din punet d d . IpologJel propuse perparalels §i a trendurilor d e ve ere conceptual a tendil11;elor omll1ante care se manifesta astaii in

232

cadrul armatei de voluntari - decIinul vccatiei, limitele profesionalismului §i ascendenta modelului ocupational.

Desi armata de voluntari, care s-a institutionalizat la inceputul anului 1973, i§i are propriile sale antecedente, sfllr§itul incorporarii obligatorii a servit ca un element suplimentar In orientarea arrnatei catre modelul ocupational, In contrast cu armata de voluntari, sistemul serviciului obligatoriu se baza pe notiunea obligatici cetatenesti - ceea ce presupunea salarii mai mici pentru personalul de la baza ierarhiei -§i pe idealulunei forte armate larg reprezentative. Acest ideal nu a fost niciodata realizat in practica. ModeluI ocupational raspunde eu claritatc filosofiei care a stat la baza Raportului Comisiei Prezidentiale asupra Armatei de Voluntari (Re;qrt of the President's Commision on an All-Volunteer Force), In locul unui sistem militar ancorat In valorile normative vocationale, exprimate in cuvinte precurn "datorie, onoare, tara", cornisia a argumentat in mod explicit ca, in procesul de.recrutare, armata ar trebui sa se bazeze in primul rand pe argumente financiare, care sa raspunda standardelor pietei Iibcre.

De fapt, orientarea de a face rernuneratia militarilor competitiva cu cea din sectoarele civile a precedat aparitia armatei de voluntari. Din 1967, salariul militar a fost In mod oficial legat de serviciul.in agentiile guvernamentale civile §i, astfel, indirect, de piata de munca civila. Din 1964 pana in 1974, pe masura ce veniturile in economia privata au crescut-cu 52%, veniturile militarilor =salariu de baza, indcmnizatii si scutiri de taxe - au crescut cu 76%, Iucru constatat la gradele reprezentative pentru diferitele categorii de militari (locotenenti-colonei §i sergenti-masterj '. Chiar §i mai evident, plata recrutilor a crescut din 1964 pana in 1976, In dolari, cu 193%ln comparatie cu 10%, media de.crestere

, ·6

pentru munciton.

Desi numai trupele de uscat au fost singura categorie de forte care se baza, la modul direct, pe un mare numar de recruti pentru a-§i umple golurile de personal, toate categoriile de forte au beneficiat de sisternul serviciului selectiv. Recrutarea obligatorie a reprezentat motivatia principala pentru aproape jumatate din intrarea la cerere in armata in anii de pace dintre razboaiele din Coreea §i Vietnam, A constituit,de asernenea, elernentul principal pentru 'intrarea in cadrul corpului ofiterilor de rezerva (Reserve Officers Training Corps - ROTC) §i al unitiitilor din garda nationala. Incetarea recrutarii obligatorii §i cresterea sala-

, ~

233

riului militar au fost schimbarile eele mai evidente in cadrul sistemului militar contemporan, insa pot fi observate §i alte tendinte in cadrul orientarii catre modelul ocupational, astfel: I) propuneri de a elimina sau de a reduce cantitatea diferitelor subsidii, preeum subventionarea magazinelor alimentare pentru armata, asistenta medicala pentru cei dependenti si 0 restructurare majora a sistemului de treeere in rezerva; 2) separatia dintre munca §i rezidenta, acompaniata de cresterea numarului eelibatarilor §i a celor angajati care traiesc in afara bazelor militare; 3) rezistenta incipienta a multora dintre sotiile militarilor, ale ofiterilor §i subofiterilor, de a partieipa la indeplinirea unor functii soeiale, pana atunci obligatorii; 4) 0 rata inacceptabil de mare a frictiunilor si a dezertarilor in randul personalului nepermanent in armata In perioada post-Vietnam; 5) tendinta crescanda a personalului permanent de a transforma probleme eurente in litigii oficiale. Suma acestora §i a schimbarilor asociate lor confirma ascendenta modelului ocupational in organizarea socials a noii armate.

Consecintele modelului ocupaiional

o schimbare a ratiunii care sta la baza armatei prin prisma modelului ocupational implied 0 serie de consecinte organizationale lanivelul structurii §i, probabil, la nivelul functiunilor fortelor armate. Acest punet de vedere nu este construit astfel incat sa fie purtatorul de cuvant al aeestor consecinte organizationale sau, mai rnult, al inevitabilitatii lor. Sugereaza insa cii anumite schimbari pot fi anticipate, dacii armata devine din ce in ce mai mult 0 ocupatie. Doua schimbari, in particular, sunt prezente, desi numai aparent, la nivelul organizarii sociale militare: cresterea probabilitatii sindicalizarii §i 0 utilizare tot mai mare a civililor angajati pe baza de contract pentru a indeplini sarcini militare. Desi aparent lipsite de lcgiiturii, ambele schimbari organizationale deriva din ascendenta modelului ocupational.

Sindicalism

Posibilitatea ca organizarea sindicala sa patrunda in eadrul fortelor armate americane a fost, eu foarte putini ani In urma, un gand destul de indepartat, Astazi sunt semne ca ea ar putea fi acceptata. Cresterea militantismului angajatilor publici, Iinisriti pana mai ieri, la nivel municipal, statal §i federal, poate sa fie un precursor al unor activitati sirnilare in cadrul sisternulurinilltar.

I

t,

234

Multe iari vest europene, inclusiv caliva membri ai NATO, au sindieate militare cu traditie indelungata''. fnsa introducerea armatei de voluntari a transformat ideea sindicalizarii fortelor armate americane intr-o probabilitate cu eerte posibilitati de realizare. Tendinta de a utiliza argumente financiare pentru a recruta personal militar este pe deplin consistenta cu notiunea sindicalismului.

In 1975, National Maritime Union (NMU) , un sindicat afiliat unei confederatii mai mari, a facut cunoscuta intentia sa de a-i organiza sindical pe marinarii din Marina Militara a SUA. Pentru 0 buna perioada de timp, Asociatia Tehnicienilor Civili (Association of Civilian Technicians - ACT) a fost un sindicat al civililorcare lucrau permanent pentru forte Ie de rezerva sau pentru Garda Nationals (aproape toti dintre ei erau, in acelasi timp, incadrati pe functii in unitatile cu care aveau contract). Dintre diferitele posibilitati de afirmare a sindicalismului in armata, de departe cea mai serioasa initiative pare a fi aceea a Federatiei Americane a Angajatilor Guvernamentali (American Federation of Government Employees - AFGE), afiliatii §i ea unui sindicat national. In cadrul conventiei sale nationale din 1976, AFGE §i-a schimbat statutul, astfel incat sa-l faca accesibil personalului militar care se afia in serviciu activo Cei mai multi dintre cei 325.000 de membri AFGE erau angajati civili care lucrau la instalatii militare. Pe la mijlocullui 1977, AFGE a pregatit un referendum pentru a decide daca este oportun ca sindicatul sa procedeze la 0 organizare sindicala a personalului militar.

Astfel de grupuri, precum AFGE, NMU §i ACT sunt foarte patriotice, au 0 atitudine conservatoare vizavi de schirnbarea sociala §i doresc instaurarea unor sindicate puternice. Ele nu au nici 0 legatura cu sindicatele care au apiirut independent in anii din urma ai riizboiului din Vietnam. fusa exista un potential pentru turbulente, daca aceste sindicate reusesc sa-i atraga pe militari: politizarea fortelor armate, ea urmare a colaborarii apropiate dintre AFL-CIO §i Partidul Democrat la nivel national §i local.

Sindicatele din armata se confrunta §i cu cateva obstacole legale. In prezent, directive ale Departamentului Apararii permit militarilor sa faca parte din sindicate, insa interzic comandantilor sa negocieze cu acestia, In plus, pe timpul eelei de-a 941egislaturi a Congresului, a fost introdusa 0 legislatie care interzice sindica-

235

I

Ir 'II

I. ~ i

,1

I.',!.~. I

I" I

,

i·1

,I I

Iizarea fortelor armate (inclusiv a fortelor de Rezerva §i a Garzii Nationale, precum §i a intregului personal activ), Congresul nu a impus trecerea la executie inca din acea sesiune, insa in urmatoarea sesiune Congresul a adoptat mas uri suplimentare in acest sens. Chiar dad Congresul a adoptat 0 lege care interzice sindicatele rnilitare, iar presedintele a semnat legea, constitutionalitatea lor va fi testata in tribunale, Comandantilor rnilitari Ii se permite, in anumite limite, sa negocieze cu reprezentantii sindicatelor angajatilor civili din bazelc militare si, din 1975, Ii s-a delegat autoritatea de a semna contracte de munca cu personalul civil.

Fara indciala, sindicatele militare reprezinta 0 anomalie pentru asociatiile profesionale, pentru cei mai multi ofiteri de grad inalt §i pentru multi eiviIi. Si, bineinteles, se inregistreaza 0 destul de larg raspanditii opinie in randul tuturor c ategorii lor de militari, conform careiacaracteristicile instirutionale ale vietii militare sunt subminate prin astfel de intentii, Accasta insatisfactie se concentreaza acum asupra eroziunii vizibile a beneficiilor vietii militare si ale insecuritatii muncii, ca urmare a reducerilor periodice a fortelor. Nu la fel de bine este mteleasa si posibilitatea conform ciireia caracteristicile institutionala ale sistemului militar sa fie rezultatul unui proces de negociere pentru a se obtine salarii mai bune pentru personalul militar de cariera din cadrul armatei de voluntari. Un puternic potential pentru sindicalizare este unlucru real, deoarece organizarea sociala rnilitara s-a deplasat catre modelul ocupational, in timp ce multi dintre membrii sai favorizeaza formatul institutional c1asic. Este, in acelasi timp, posibil ca 0 armata sindicalizata sa nu se mai bucure de apreciere din parte a publicului, care este inclinat sa vada in armata intruehiparea unei vocatii8.Intr-adevar, societatea ar putea avea 0 reactie de respingere fata de un sindicat militar, din pricina atitudinii de tip burghez irnpotriva sindicatelor angajatilor din sectorul public, in general.

Tehnicienii civili

Tendintele catre sindicalizarea militara pot fi incadrate, cu unele rezerve, in cadrul structurii forte lor armate, insa 0 alta consecinta a ascendentei modelului ocupational se indeparteaza complet faia de modelul formal al organizarii sociale militare. Aceasta se produce ca urrnare a utilizarii civililor pentru a inde-

236

plini sarcini care, In lumina oricaror standarde, pot fi considerate ca fiind, prin continutul lor, functii militare. Trupele regulate sub comanda CIA au constituit 0 buna perioada de limp un subiect de ingrijorare in randul comenzii militare. rnsa, anomalia in noul tip de ordine pare a f aeeea cii guvernul S. U. A. incheie din ce in ce mai des contracte cu fir me civile pentru a indeplini sarcini militare dificile la niveluri salariale mult mai ridicate dedit cele militare uzuale.' Cu alte cuvinte, insa§i structura sistemului militar nu mai raspunde intregului spectru de Iunctii militare. . v

Este dificil de a se stabili masura in care partea operationala a sistemului militar se sprijina pe tehnieieni civili. Marile nave de razboi ale Marinei Militare a S. U. A. sunt neoperationale in Jipsa abilitatilor tehnice ale angajatilor civili pe baza de contract, asanumitii tech reps, care presteaza un serviciu permanent pe aceste nave. Cele mai importante instructiuni ale trupelor de uscat, inclusiv cele aplicabile pe timp de razboi, presupun utilizarea abilitatii civililor angajati cu contract pentru a indeplini indeosebi sarcini de intreunere §i asamblare. Sistemele de avertizare antiracheta din Groenlanda sunt, in consecinta, instalatii militare manipulate de civili, angajati ai unor firme care raspund in fata Fortelor Aeriene ale S.U.A. In Asia de Sud-Est §i in Arabia Saudita, guvernul Statelor Unite incheie contracte cu companii private, cum ar fi Air America sau Vinnel Corporation, pentru a recruta civili care au servit in armata. In Isfahan, Iran, Bell Helicopter §i Grumman stabilisera un fel de baza militara, incadrata cu personal american care antrena piloti iranieni9. Pe timpul crizei Vietnamului de Sud, guvernul a angajat avioane civile pentru a executa misiuni de evacuare a cetiitenilor americani, In conditii apropiate celor de razboi. FOI1a de supraveghere americana din Sinai a fost angajata in urma unor contracte civile, guvernul piistrand, totusi, controlul politic al chestiunii.

Consideratii politice externe desigur ca afecteaza deciziile de a utiliza contracte civile pentru anumite misiuni militare. A vantajul de a utiliza tehnicieni civili neamericani poate fi acela c~ acesti oameni nu simbolizeaza un angajament national in aceeasr masura in care ofac oamenii in unifcrma. Aparent, in anumite roluri, ce presupun niveluri ridicate de tehnicitate, civilii se dovedesc a fi mult mai potriviti in comparatie cu personalul militar.

I:,

II I:

"

237

It

,

Fara indoiala, daca eficienta indeplinirii sarcinilor este ceea ce nc intereseaza, atunei una dintre implieatiile demne de retinut este aceea ca personalul militar nu poate sau nu va putea sa indeplineasca eu aceeasi ardoare serviciul pe termen lung, asa cum ar face-o civili aflati sub contract. Daci! aeeasta ar deveni regula, atunci intreaga teorie a Iegitirnitan! militare ar deveni fiira obiect, de vreme ce ar viola anume credinte fundamentale referitoare la integritatea organizationala §i respectul din partea societatii.

Nevoia de fnte1egere

Analiza evolutionistii aplicata organiziirii sociale militare pune in evidenpi intensitatea §i probabilele eonsecinte ale tendintelor actuale in cadrul armatei pe baza de voluntariat. Ipoteza conform careia modelul oeupational capata ascendema in cadrul sistemului militar ne previne §i, in acelasi limp, ne&on§tientizeaza asupra sehimbiirilor orgauizationale. Consecinta lcgica a unei etici ocupationale in cadrul arrnatei 0 reprezintii sindicalismul militar. In mod concurential, functii care in mod traditional apartineau personalului militar vor fi din ce in ce mai mult j'ndeplinite de cornpanii civile.

Identifiearea unor tendinte observabile in cadrul organizari] militare nu inscamna cii schimbiirile presupuse sunt inevitabile. Daca evolutii eurente sunt subieetul unor serioase ingrijoriiri (ca de exemplu posibilitatea sindicaliziirii, recurgerea exagerars la contraete civile, moralul trupelor §i allele), atunei atentia trebuie eoncentratii asupra cauzei fundamentale - ascendenm modelului oeupational- §i nu doar asupra simptomelor observabile. Cel mai important, 0 intelegere a aces tor evoluni poate fi utila pentru a orienta sehimbarea organizaiionala in sensu! dorit.

NOTE:

1. Heinz Eulau, "H.D.Lasswell's Developmental Analysis", Western Political Quarterly 2, June 1958: pag, 229-242.

2. Morris Janowitz, The Professional Soldier, New York: Free Press, 1960; Samuel P. Huntington, The Soldier and the State, Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1957.

238

. Mili! ry Officers in d Th System for Educating I I a

3. Lawrence J. Korb, e., e ti al Studies Association, 1976.

the U.S., Pittsburg 4: Inte~n~ ~non an All-Volunteer Force Report,

4. U.S. President's CommlsS:ent Printing Office, 1970.

Washington, D.C.: ~ove~ t A Butler "The Military Manpower

S. Steven L. Candy §I Ro e~M'i't ry Budgets, ed. William Schneider, Question", in Arms, Men, an Y I ~~ Crane Russak & Co., 1976, pag,

If. Francis P. Hoeber, New or. ,

186-187.. ,,' ted Consumer Price Index for Military

6. Tulay Demirles, Adjus f R I Civilian and Military Earnings,

Personnel and a Comparison 0 ~a TM" 12 00, Washington, D.C.: 1964-1973" Technical Memoran urn,

, . U . ersity 1974, pag. 9. ,.. ..

George Washington mv . .' t ntialita\ii sindicalizam militate a Un studiu asupra precedentei §KI po ed I ci Bernard Sarnoff, Unionizing

7. . d "treEzraS ren e ,I . P

fostintrepnns e ca . d I 'h' . University of Pennsylvama ress,

the Armed Forces, Phila e pia.

1977. 'The Public View of the Military",

8. JohnD. Blair si Jerald G. Bachm~, Service ed Nancy L. Goldman

in The Social PsYCholog{ O~%~!~Jif.: Sage~ 1976, pag. 215-236.

§i David R. Segal, Bever y rnittee on Foreign Relations, Staff Report U S Congress, Senate, Com. . US Military Sales to Iran,

9. .. itt on Foreign Assitance, .. DC

totheSubcomml ee I' dinta a 2-a Washington, .. :

a 94-a sesiune a Congresu ui, !e ,

Government Printing Office, 1976.

239