Sunteți pe pagina 1din 13

1.

Caracterizarea generala a vietii i activit ii literare a lui Marin Preda


Marin Preda (n. 5 august 1922, Sili tea-Gume ti, jude ul Teleorman d. 16 mai 198, Mogo oaia! a "ost un nu#elist, roman$ier, s$riitor i
dire$tor de editur% rom&n.
'a 5 august 1922, (n $omuna Sili tea-Gume ti, )lasa *ala$i, jude ul Teleorman, se na te Marin Preda, "iu al lui Tudor +%l%ra u, de profesie
plugar", i al ,oi ei Preda. +o)ilul #a )urta numele mamei, (ntru$(t )%rin ii nu (n$-eiaser% o $%s%torie legal%, numai ast"el ,oi a Preda )utea
)rimi )ensie (n $ontinuare $a #%du#% de r%./oi. ,oi a #enea $u dou% "ete din )rima $%s%torie0 M%ria i Mi a (Tita!. Tudor +%l%ra u a#ea i el
trei /%ie i $u )rima so ie $are-i murise. +o)ilul Marin Preda ( i )etre$e $o)il%ria (n a$east% "amilie numeroas% $are 1 (n $iuda $elor dou%
loturi de )%m(nt primite la mproprietrire 1 nu este li)sit% de griji.
2n se)tem/rie 1929, (n#% %torul 3onel Teodores$u (l (ns$rie )e Marin Preda (n $lasa 3, (ns% tat%l, $are i-a dat $o)iii la $oal% numai la #(rsta
de 8 ani, nu-l las% s% "re$#ente.e. 4nul urm%tor este re(ns$ris (n $lasa 3, la $oala )rimar% din satul natal. 5ar, $a (n ori$e "amilie de la ar%,
$o)ilul )arti$i)% i la tre/urile gos)od%re ti ()%.itul #itelor, mun$a la $(m)!, $eea $e "a$e $a (n )rimele $lase s% a/sente.e adesea de la
$oal%. 5ar tre)tat-tre)tat, se do#ede te )rintre ele#ii $ei mai /uni din seria sa, o/ in(nd )remiul $u $oroni % (s$en% e#o$at% (n Morome ii !.
4nul 1966 1 1967 ($lasa a 38-a! este unul dintre $ei mai grei din #ia a $olarului0 tat%l nu-i mai )oate $um)%ra $%r i i se (m/oln%#e te de
malarie. 2n#% %torul (i arat% mult% /un%#oin %, (l ajut% s% termine anul $olar i-i (m)rumut% $%r i. +(nd nu g%se te $%r i noi (n sat, merge s%
(m)rumute (n $omunele #e$ine0 Cum adic - exclamase odat tatl surprins - s faci treizeci de kilometri pn la Recea, dup o carte,
domnule?! ar ce, e aurit? i s-l fi pus la o trea! mai mic dect asta, ar fi ie it glgie mare""" . +u rug%min i re)etate i insisten e,
o/ ine de la mama sa )romisiunea $% (l #a $on#inge )e tat%l s%u s%-l dea la coala de n# tori .
2ntre 1967 1 1969 urmea.% $lasele 8 1 833, a#(ndu-l $a (n#% %tor )e 3on Georges$u din *ala$i, un sat #e$in. 5as$%lul ( i #a reaminti la
/%tr(ne e $% ele#ul Marin Preda era un #istor n clas, dar se descurca !ine, la scris, la o tem% dat% des)re $nirea %rincipatelor "%$(nd o
:lu$rare sen.a ional%:.
Termin% $lasa a 833-a $u media general% 9,98. ;<amenul )entru o/ inerea $erti"i$atului de a/sol#ire a a)te $lase (l sus ine la $oala de
$entru din +iol%ne ti (o $omun% la .e$e =ilometri distan % de Sili tea-Gume ti!. 'a 18 iunie i se eli/erea.% $erti"i$atul nr. 91 de a/sol#ire a
a)te $lase )rimare, $u media general% )e o/ie$te 9,15.
2n 1969, e#it(nd $oala >ormal% din Turnu-M%gurele ()e atun$i, re edin a jude ului Teleorman!, unde ta<ele erau )rea mari, se )re.int% la
$oala >ormal% din +(m)ulung-Mus$el, dar este res)ins la #i.ita medi$al% din $au.a mio)iei. Tat%l inten ionea.% a$um s%-l dea la o $oal%
de meserii. 3nter#ine (ns% sal#ator li/rarul +onstantin P%un din Miro i, de la $are ele#ul Marin Preda ( i )ro$ura $%r i, i (l du$e la $oala
>ormal% din 4/rud, unde reu e te la e<amenul de /urs% $u nota 1. Se integrea.% #ie ii de normalist internist, este mul umit de )ro"esori,
se (m)a$% /ine $u $olegii ardeleni i )etre$e #a$an a de iarn% a anului 1969 la un $oleg din 4/rud.
2n toamna lui 1969 este trans"erat la $oala >ormal% din +ristur-?dor-ei, unde ( i $ontinu% studiile (n$% un an. +a i la 4/rud, a mani"estat
un interes deose/it )entru istorie, rom&n% i $-iar matemati$i. 2n edin ele So$iet% ii literare din $oal% este remar$at de )ro"esorul ,ustin
Salan iu, $are (i )re.i$e $% #a a&unge un mare scriitor, (n $adrul so$iet% ii s$rie i $ite te $(te#a s$-i e. ? $om)unere $are a#ea $a erou
$-iar )e tat%l s%u, aleas% )entru a "i )u/li$at% (n re#ista $olii r%m(ne ne)u/li$at%, re#ista )re$oni.at% nu mai a)are datorit% e#enimentelor
dramati$e $are #or urma. +ei trei ani de #ia % transil#an% #or "i e#o$a i (n 'ia a ca o prad i (n Cel mai iu!it dintre pmnteni. 2n 197, (n
urma 5i$tatului de la 8iena, ele#ul Preda Marin )rime te o re)arti ie )entru o $oal% similar% din *u$ure ti.
2n ianuarie 1971 asist% la tul/urele e#enimente ale re/eliunii legionare i ale re)rim%rii ei de $%tre 3on 4ntones$u. 3ntr% (n $onta$t $u
re"ugia ii ardeleni i se (nt(lne te $u sili tenii lui sta/ili i (n *u$ure ti. Toate a$estea #or "i e#o$ate )este trei de$enii (n elirul i (n 'ia a ca
o prad.
'a s"(r itul anului $olar 197-1971 (urmat i $u ajutorul dire$torului $olii!, sus ine e<amenul de $a)a$itate, (ns% datorit% greut% ilor
materiale se -ot%r% te s% renun e la $oal%.
2n tim)ul #erii nu mai re#ine (n sat0 (#eam impresia c dac m ntorc, n-o s mai pot pleca. >ereu ind s% )u/li$e nimi$ i ni$i s%- i
g%seas$% o sluj/%, Marin Preda o du$e din $e (n $e mai greu0 Mi-e imposi!il s-mi amintesc i s n eleg cum am putut tri, din ce surse,
toat toamna i toat iarna lui )*+-)*," oar lucruri fr legtur, nefire ti""" --a#eam unde dormi, era lapo#i prin tot .ucure tiul, i um!lam
fr oprire cu tram#aiul de la /ara de -ord la /ara de 0st" 1oat ziua i toat noaptea" @neori mai tr%gea la "ratele s%u >il%, (ntr-o
mansard% minus$ul% undermnea pierdut ceasuri ntregi, cu coatele su! ceaf"
2n #olumul $ole$ti# de #ersuri 2rm g3impat, Geo 5umitres$u in$lude )oe.ia4ntoarcerea fiului rtcit de Marin Preda, dar manus$risul
#olumului nu o/ ine #i.% )entru ti)%rire. Tot )rin intermediul lui Geo 5umitres$u, Marin Preda este angajat $ore$tor la .iarul 1impul, (n
1971.
2n a)rilie 1972 de/utea.% $u s$-i a %rlitu) (n .iarul, la )agina literar% %opasuri, girat% de Miron Aadu Paras$-i#es$u. 5e/utul la 2 de ani
(i d% (n$redere (n s$risul s%u, )u/li$(nd (n $ontinuare s$-i ele i )o#estirile0 2trigoaica, 2alcmul, Calul, -oaptea, 5a cmp"
2n se)tem/rie )%r%se te )ostul de $ore$tor la 1impul. Pentru s$urt tim) este angajat "un$ ionar la 3nstitutul de statisti$%. 'a re$omandarea lui
;. 'o#ines$u, )oetul 3on 8inea (l angajea.% se$retar de reda$ ie la 0#enimentul zilei"
2ntre 1976-1975 este luat (n armat%, e<)erien % des$ris% (n o)erele de mai t(r.iu, (n romanele 'ia a ca o prad i elirul . 2n 1975 de#ine
$ore$tor la .iarul Rom6nia li!er. 2n 1956 )rime te Premiul de Stat )entru romanul Morome ii . @n an mai t(r.iu, (n 1959, s$riitorul
e"e$tuea.% o e<$ursie (n 8ietnam. 'a (ntoar$ere, se o)re te la *eijing. 2n 1957 se $%s%tore te $u )oeta 4urora +ornu. S$risorile de dragoste
trimise )oetei au "ost )u/li$ate )ostum. 4u di#or at (n 1959. S-a re$%s%torit a)oi $u ;ta 8e<ler, $are ulterior a emigrat (n Bran a la (n$e)utul
anilor 9. +u $ea de-a treia so ie, ;lena, a a#ut doi "ii0 >i$olae i 4le<andru . 4)oi din 1952 de#ine reda$tor la re#ista'ia raom6neasc"
2n 199 - tradu$e (n $ola/orare $u >i$olae Gane romanul lui Biodor 5ostoie#s=i0emonii. Aomanul s%u, Marele singuratic, )rime te
)remiul $niunii 2criitorilor )e anul 1991.
2n 1997 este ales mem/ru $ores)ondent al (cademiei Rom6ne"
4)are edi ia a doua a romanului Marele singurati$ (n 1996, iar (n 1999 )u/li$% 8ia a $a o )rad%, un roman auto/iogra"i$ am)lu $are are
dre)t tem% )rin$i)al% $ristali.area $on tiin ei unui artist.
2n 198, la editura )e $are o $ondu$ea, )u/li$% ultimul s%u roman0 Cel mai iu!it dintre pmnteni. ? lun% mai t(r.iu este ales de)utat
(n Marea (dunare -a ional"
Pe 16 mai 198 moare la #ila de $rea ie a s$riitorilor de la Palatul Mogo oaia. Bratele s$riitorului, Saie, $rede $% a "ost asasinat de
Se$uritate, dar )ro/ele din dosarul +>S4S rom&n ar "i dis)%rut. Bamilia sa este $on#ins% $% moartea sa "ulger%toare are o leg%tur% $u
)u/li$area romanului Cel mai iu!it dintre pmnteni i a sur#enit (n $ondi ii o$ulte.
Activitatea literar
2n a)rilie 1972 de/utea.% $u s$-i a %rlitu) (n .iarul Tim)ul (nr. 1991 i 1992 din 15 i 16 a)rilie!, la )agina literar% CPo)asuri:, girat%
de Miron Aadu Paras$-i#es$u. 5e/utul la 2 de ani (i d% (n$redere (n s$risul s%u, )u/li$&nd (n $ontinuare s$-i ele i )o#estirile0 2trigoaica,
2alc6mul, Calul, -oaptea, 5a c6mp.
D6E
2n se)tem/rie )%r%se te )ostul de $ore$tor la Tim)ul. Pentru s$urt tim) este angajat "un$ ionar la 3nstitutul de statisti$%. 'a re$omandarea
lui ;. 'o#ines$u, )oetul 3on 8inea (l angajea.% se$retar de reda$ ie la C;#enimentul .ilei:.
2n 1976, martie, (i a)are Colina (n .iarul C8remea r%./oiului:. 2n a)rilie C;#enimentul .ilei: )u/i$% s$-i a Rotila. 3a )arte la $&te#a edin e ale
$ena$lului S/ur%torul, $ondus de $riti$ul ;ugen 'o#ines$u, unde nu#ela Calul )rodu$e asu)ra $elor )re.en i o #ie im)resie, st&rnind
(n$&ntarea lui 5inu >i$odin, $are intr% (n )osesia manus$risului $ontra unei mari sume de /ani.
D7E
>u#ela #a "i in$lus% (n #olumul s%u de
de/ut din 1978, 4nt6lnirea din pm6nturi. 2n nu#ela $are d% numele #olumului, $riti$ii re$unos$ imediat )e tat%l autorului, $are #a a)%rea $u
nume s$-im/at (n Morome ii . ;a este $onstruit% )ornind de la te-ni$a Cmu tei )e )ereteF (o nara iune )er"e$t o/ie$ti#at%, /e-a#iorist%,
"olosit% (n e)o$% de4l/ert +amus, Gilliam Bau l=ner sau mai t&r.iu de Truman +a)ote!. @n )re$ursor al lui Marin Preda din literatura rom&n%
"usese 4 nton Hol/an (n nu#ela C3inuri.
2ntre 1976-1975 este luat (n armat%, e<)erien % des$ris% (n o)erele de mai t&r.iu, (n romanele 'ia a ca o prad i elirul. 2n 1975 de#ine
$ore$tor la .iarul CAom&nia li/er%:. 4)oi din 1952 de#ine reda$tor la re#ista C8ia a rom&neas$%:. 2n 1956 )rime te Premiul de Stat )entru
romanul Morome ii . @n an mai t&r.iu, (n 1959, s$riitorul e"e$tuea.% o e<$ursie (n 8ietnam. 'a (ntoar$ere, se o)re te la *eijing. 2n 1957 se
$%s%tore te $u )oeta 4urora +ornu. S$risorile de dragoste trimise )oetei au "ost )u/li$ate )ostum. 4u di#or at (n 1959. S-a re$%s%torit a)oi
$u ;ta 8e<ler, $are ulterior a emigrat (n Bran a la (n$e)utul anilor 9. +u $ea de-a treia so ie, ;lena, a a#ut doi "ii0 >i$olae i 4le<andru.
2n 196-1961, $ite te marii roman$ieri ai lumii. ;ste "as$inat de Gilliam Baul=ner, $u $are )ro.a lui are e#idente a"init% i. 2n 1965 tradu$e
(m)reun% $u so ia ;ta romanul Ciuma de 4l/ert +amus. 2n 1968 este ales #i$e)re edinte al @niunii S$riitorilor, iar (n 199 de#ine dire$tor al
editurii +artea Aom&neas$%, )e $are o #a $ondu$e )&n% la moartea sa "ulger%toare din 198. 2n 199 tradu$e (n $ola/orare $u >i$olae
Gane romanul lui Biodor 5ostoie#s=i0 emonii. Aomanul s%u, Marele singuratic, )rime te )remiul @niunii S$riitorilor )e anul 1991.
2n 1997 este ales mem/ru $ores)ondent al 4$ademiei Aom&ne.
4)are edi ia a doua a romanului Marele singuratic (n 1996, iar (n 1999 )u/li$% 'ia a ca o prad , un roman auto/iogra"i$ am)lu $are are
dre)t tem% )rin$i)al% $ristali.area $on tiin ei unui artist.
2n 198, la editura )e $are o $ondu$ea, )u/li$% ultimul s%u roman0 Cel mai iu!it dintre pm6nteni. ? lun% mai t&r.iu este ales de)utat
(n Marea 4dunare >a ional% ()arlamentul!. 2ntre 1995 i 198 lo$uie te (n *u$ure ti )e strada ()i$tor! 4le<andru Aomano nr.21.
Pe 16 mai 198 moare la #ila de $rea ie a s$riitorilor de la Palatul Mogo oaia .
Bratele s$riitorului, Saie, $rede $% a "ost asasinat de Se$uritate, dar )ro/ele din dosarul +>S4S ar "i dis)%rut.
Dnecesit citareE
Bamilia sa este $on#ins% $% moartea sa "ulger%toare are o leg%tur% $u )u/li$area romanului Cel mai iu!it dintre pm6nteni i a sur#enit (n
$ondi ii o$ulte.
D5ED6E
. Potri#it ra)ortului medi$o-legal, Cmoartea lui Marin Preda a "ost #iolent% i s-a datorat as"i<iei me$ani$e )rin astu)area
ori"i$iilor res)iratorii $u un $or) moale, )osi/il lenjerie de )at, (n $ondi iile unei $ome etili$e:
D9E
. Marin Preda este (nmorm&ntat )e 4leea
S$riitorilor din +imitirul *ellu.
2n ultimii $in$i ani de #ia % a "ost mentor i )rieten literar al lui +e.ar 3#%nes$u.
3. Volumul "ntlnirea din pmnturi"
Culegere aparuta in 1948 la !Cartea "omanea#ca" in doua editii #ucce#ive con#acrand editorial
un talent remarcat inca din $aza celor dintai tatonari pu%lici#tice. &uvela 'e capul ei (pro%a%il o
prima ver#iune a Mariti#ului con#idera )eo *er%an+ apreciata cu incantare de ,. -ovine#cu la o
reuniune a !#%uratori#tilor" ii $u#e#e retinuta de )eo 'umitre#cu pentru unul din #umarele
am%itio#ului #au .l%atro#" (v. #i ra#pun#urile de la Po#ta n/relor din 01 martie #i 01 aprilie
1941+ dar nu a2un#e#e a $i tiparita din cauza #uprimarii de catre cenzura a revi#tei (octom%rie
acela#i an+. .lta Calul care/l de#cumpani#e intrucatva pe mae#tru (!3m4 'e#criptiv
de#criptiv" i#i aminte#te Marin Preda+ #tarni#e entuzia#mul ra$inatului 'inu &icodin determi/
nandu/l c5iar #a/i ac5izitioneze (cu zece mii de lei4+ manu#cri#ul (c$. 6mpo#i%ila intoarcere+.
Pentru ca la putina vreme dupa ace#te prime #ucce#e !de #alon" / um%rite ce/i drept de doua
re$uzuri de promovare tipogra$ica7 din partea !)andirii" pentru o nuvela (nenumita+ #i a
!8niver#ului literar" pentru #e pare o poezie (c$. ra#pun#ul tran#ant al lui *t. 9aciu din nr. 11:
19407 &u4+ / numele tanarului prozator #a inceapa a $i intalnit #i in paginile catorva pu%licatii.
!;ineretea" (prim/redactor Victor 6#ac+ unde #e regrupa#era pentru moment al%atro#i#tii il
lan#eaza in numarul din 0< ianuarie 1940 cu #c5ita &u #puneti adevarul o pre$igurare a
viitoarei nuvele inainte de moarte (c$. #emnalarea lui -ucian Valea din !*teaua" nr. 10: 198<
ignorata in mod curio# de cercetatori #i editori de#i prezinta adevaratul de%ut al lui Marin
Preda+.
&uvelele din volumul 6ntalnirea din pamanturi anticipeaza in ma2oritatea lor romanul Morometii. Marin
Preda nu e Moromete #i nici nu/l creeaza pe ace#ta dupa c5ipul #i a#emanarea lui. *criitorul e#te mai degra%a acela
care/#i imita eroul. &uvelele arata ca Moromete nu e=i#ta de la inceput ca autorul il de#copera treptat ca #i cum
propriul per#ona2 i #/ar releva cu incetul. Marin Preda devine in raport cu opera lui morometian pe ma#ura ce
Moromete in#u#i devine in raport cu lumea lui morometian.
&uvela 6ntalnirea din Pamanturi de#crie o criza a virilitatii. 'ugu o vede pe 'rina goala #caldandu/#e #i
#e %ate pentru ea cu .c5im. 'i#puta dintre cei doi parodiaza u#or cavaleri#mul medieval. 6n -a Camp doi $lacai dau
de o $ata dormind #u% un tu$an #i o violeaza. 6n Colina un %aiat e #urprin# pe camp de o negura dea#a #i are vedenii.
;oate #unt naratiuni o%i#nuite care a%ia daca la#a #a #e %anuia#ca placerea pove#tirii de mai tarziu. Violenta e#te aici
e=pre#ia unei inocente a unei puritati 7 'ugu 'rina cei doi cio%ani #unt ni#te candizi #i pe acea#ta linie rude de
departe cu Moromete. 6n Calul per#ona2ul #e teme parca #e recunoa#ca de la inceput ca/#i va omori calul 7 el #e
#imte oarecum vinovat $ata de animal #i #e amage#te a#cunzandu/#i #copul drumului #au matinal amanand
con#tiinta crimei. ,#te tipica inCalul mi#carea inceata a naratiunii parca indi$erenta meticuloa#a impiedicata.
Patang5el din > adunare lini#tita e#te dintr/odata uimitor de a#emanator cu Moromete. ,l e#te aici adevaratul
pove#titor #u%#tituindu/#e autorului. Patang5el pregate#te meticulo# e$ectele i#tori#irii. .manarea ocolurile tin de o
anume placere a per#ona2ului de a/#i crea #i regiza #pectacolele. >data cu aparitia ace#tei nuvele apare in opera lui
Marin Preda #piritul #ocratic pretuirea valorilor li%ertatii incercarea de a #u#trage de #u% $atalitatea determinarilor
elementare.
Marin Preda #$ar#e#te prin a/#i imita per#ona2ul procedand ca el. Moromtiani#mul pro$und al operei
con#ta in ace#t tran#$er 7 autorul imprumuta de la eroul lui ge#turi cuvinte un $el de a $i.
'e#$a#urarea apare in 1910 #i e#te o replica dialectica cu mult #u% nivelulMorometilor, la tema timpului
ra%dator. 6lie 9ar%u pare un morometian de data recenta. 6n $ond nuvela e #u% raport tipologic o varianta a
romanului. *u% acela#i raport romanul o cople#e#te in#a. ;ipologic ea e anulata de roman. ;oate reactiile
morometiene ale lui 6lie 9ar%u dintr/o anume $aza a lui #unt retopite #i ?ing5itite@ de roman la un nivel arti#tic
#uperior. 6lie 9ar%u e#te in literatura lui Marin Preda primul erou activ.
.ce#teia ii urmeaza7 in !;impul" din acela#i an ParlituA (11 #i 1B aprilie+ *trigoaica (03 mai+ Calul (4 iunie+
*alcamul (C iulie+ &oaptea (1 augu#t+ #i -a camp (00 #eptem%rie+D in !Vremea" Colina (C martie 1943+D in !Eapta"
cu o prezentare elogioa#a de Mircea 'amian Merticul (11 martie 1943+D in !,venimentul zilei" "otila (01 aprilie
1943+. *eria continua apoi dupa o pauza datorata e$ectuarii de catre autor a #tagiului militar cu Plecarea #i 'octorul
(in !;ineretea" po#t%elica n/rele din 1B #eptem%rie #i 00 octom%rie 1941+ 6u%ire (in !Viata #ociala C. E. "."
decem%rie 1941+ Ceata (in !-umea" lui ). Caline#cu 1 ianuarie 194B+ Mariti#ul (in !Veac nou" 19 ianuarie
194B+ &epotul (!*tudentul roman" 1< decem%rie 194B+ o noua ver#iune din *alcamul #i 6ntaia moarte a lui .nton
;udo#e (!"evi#ta literara" 1B martie #i 0C aprilie 194C+ Ca#a de/a doua oara (!Contemporanul" 01 #i 08 martie
194C+ #i 8nul la munte (!Elacara" 09 $e%ruarie 1948 cu #peci$icarea7 !'in volumul 8nul la munte #i alte nuvele
care va apare in editura !Cartea "omanea#ca"+. Pre#a vremii con#emneaza #i cateva tentative anterioare ace#teia de
alcatuire a unor culegeri. Cea dintai dateaza inca din 1940 cand proa#patul patron al ca#ei de editura !.l$a" poetul
*ergiu Eilerot #e arata#e di#pu# #a/i tiparea#ca tanarului #au con$rate un volum cu titlul Mariti# (c$. notele din
!;impul" 11 #i 09 iunie !Vremea" din 10 iulie !Viata" din 18 iulie+. .re#tarea intempe#tiva a pu%lici#tului cu
vederi de #tanga (v. #i evocarea din voi. "eintalniri+ #e #olda#e in#a evident #i cu naruirea $iravei #ale in2g5e%ari
editoriale.
6n etapa de dupa armi#titiu !"omania li%era" din 01 noiem%rie 194B #emnaleaza un proiect #imilar purtand in#a de
a#ta data titlul Eantana al%a. .ce#ta pare a $i de $apt manu#cri#ul cu care participa#e nuveli#tul la concur#ul initiat de
!Cultura nationala" #i care avu#e#e ne#an#a de a $i #urcla#at de Vra2a Cellei 'elavrancea tiparita in acela#i an de
editura (in interviul acordat *anzianei Pop Marin Preda pla#eaza in mod eronat epi#odul in 194C / c$. ;impul p.
134+. "evazut #u%#tantial (#tili#tic dar #i altminteri /la capitolul !$inaluri" %unaoara / c$. interviul citat+ volumul
mai za%ove#te apoi !la un. cuno#cut #i $ad $oiletoni#t literar" (M. ;o/neg5inF / c$. Viata ca o prada p.C3+ con$run/
tandu/#e in treacat #i cu re$uzul #ilit al altei edituri $alimentare !,=cel#ior" (c$. Vlad Mu#ate#cu in .lmana5ul
!-ucea$arul" 1980+ pentru a popo#i in #$ar#it la vec5ea !Carte "omanea#ca" .i carei !oameni noi" (6. Caraion
)eo 'umitre#cu+ il prime#c !cu entuzia#m" (cel putin potrivit evocarilor citate+ #i dupa ce cad de acord a#upra
noului titlu oricum mai comercial il dau numaidecat pe mana tipogra$ilor. .pare pe la mi2locul lui martie 1948 cu
urmatorul #umar (pa#trat #i cu prile2ul reeditarii din mai acela#i an+7 in ceata. Colina intalnirea din Pamanturi >
adunare lini#tita (8nul la munte 'e anul nou #i Ca#a lui+ Calul -a camp inainte de moarte. 'imineata de iarna.
Celelalte culegeri aparute de/a lungul anilor #u% titlul intalnirea din Pamanturi includ #uplimentar indeo#e%i creatii
apartinand deceniilor V6/V66.
*tructura $inala a culegerii din 1948 tradeaza o certa intentie de limpezire #i revelare a unei viziuni pe cat de
!e=acte" prin raportare la lumea $amiliara tanarului prozator pe atata de per#onale indeo#e%i ca mod de a/#i
apropria magia !cuvantului ro#tit de oameni" (c$. Viata ca o prada p. 3</31+. Cea mai %una dovada in ace#t #en# o
con#tituie in#a#i antologarea e=trem de #evera cu tatonarile inceputurilor. .utorul elimina cu matur di#cernamant
te=tele care $ie ca trimit nemi2locit la unele modele cla#icizate (cazul pove#tirii #tangaci #adoveni/zante *trigoaica
%unaoara aducand mai degra%a a compunere pe o tema data cum o #i de$ine#te un critic+ $ie ca marturi#e#c inca
mai ale# pu#e laolalta o%#e#ii indecizii ori neimpliniri de #antier (concretiza%ile in primul rand poate in recurenta
unor teme motive a%ordari #tili#tice in#u$icient cumpanite pentru a da integral #ati#$actie+.
Pe #eama ace#tei din urma realitati poate $i pu#a cu precadere a%andonarea unor pie#e ca &u #puneti adevarul / ce
reprezinta c5iar de%utul nemarturi#it al #criitorului / ori 'octorul in$erioare arti#tic nuvelei (ver#iunii+ inainte de
moarte retinute in volum. *ituatie vala%ila mutati# mutandi# #i in ce prive#te epi#oadele intitulate &oaptea #i
6u%ire carora le/au $o#t pre$erate doua pove#tiri mai apropiate #tili#tic de maniera proprie viitorului romancier7 -a
camp raporta%ila la prima prin accentul pu# in am%ele pe !prea/plinul" vitalitatii 2uvenile care #e cere
decomprimat (). 'imi#ianu+ #i intalnirea din Pamanturi ver#iune pana atunci inedita de $apt a celei de a doua $ata
de care #e di#tinge printr/o tratare mai deta#ata con#onanta cu directia a#a/zi# !#olara" a etapei urmatoare. *au mai
vec5ile croc5iuri !premorometiene" ParlituA #i Merti/cul care impreuna cu 8nul la munte #unt incorporate practic
tripticului (de a#emenea inedit #u% acea#ta $orma+ > adunare lini#tita ilu#trare de inconte#ta%il ra$inament a unui
original ritual narativ a tiroir# prevazuta / in ver#iunea initiala pa#trata pana 6a editia din 19B< / #i cu #u%titlurile de
rigoare. Cat de#pre antologica #cena a taierii #alcamului care/l determina#e pe M. ". Para#c5ive#cu #a intrevada in
tanarul a%ia de#prin# din anonimat pe unul din romancierii no#tri de #eama de pe#te zece cinci#prezece ani (v.
!"evi#ta literara" ar 1: 194C+ acea#ta pare #a $i $o#t intr/adevar prede#tinata prin conotatiile ei #ecrete (!era ceva
de pret intim care putea $i uci# intr/o carte de nuvele" citim in Viata ca o prada p. 343+ unei valori$icari
#uperioare pe#te mai %ine de un deceniu in Morometii. Procedeul recuperarilor prin conte=tuare va $i $olo#it de
altminteri de romancier c5iar daca nu cu acela#i ecou 5ermeneutic #i in cazul altor catorva te=te rama#e in a$ara
#electiei din . incat #/a putut pe drept cuvant #pune ca #ecvente precum *alcamul &oaptea "otila Mariti#ul
&epotul Ca#a de/a doua oara ori intaia moarte a lui .nton ;udo#e re#tituite po#tum nuveli#ticii de 6on Cri#toiu
apartin de $apt mai curand !prei#toriei" diver#elor componente ale ciclului morometian (M. Papa5agi+.
"igoarea cu care #i/a admini#trat prozatorul de/a lungul anilor e=perienta nuveli#tica a ace#tei etape nu 2u#ti$ica in
orice caz teza editorului /nemandatat anume in ace#t #en# de autor / al *crierilor de tinerete (198C+ potrivit careia
ceea ce ar evidentia momentul retro#pectiv al intalnirii din Pamanturi ar $i o (regreta%ila+ ruptura intre primul Preda
!nelini#titul" din #a zicem Colina #i inainte de moarte pa#ionat de !#ondarea #tarilor a%i#ale de con#tiinta #i c5iar a
#u%con#tientului" $apt care l/ar #itua (lauda%il+ intr/o pozitie #incrona cu !proza #i e#ei#tica e=i#tentiali#tilor"
(a#ociere demontata pe drept cuvant de -. 8lici+ #i naratorul a%ilitat !in diurn" al .dunarii lini#tite #i al intalnirii
te=te revelatoare prin !codul lor reali#t" (motiv pentru care nici nu au $o#t inclu#e de 6. C.
4. Pro%lema rnea#c ntr/o epoc de con2unctur i#toric n rom "Morome ii"
PGna la aparitia romanului modern n literatura romGna una dintre temele dominante e#te
cea rurala prezentarea lumii #atului romGne#c $ie n maniera idilica ('uiliu Ham$ire#cu+ $ie n
maniera reali#ta (6. *lavici -. "e%reanu+. ntr/o tara n care civilizatia traditionala ar5aica a
dominat #ecole de/a rGndul $igura taranului a reprezentat o #ur#a de in#piratie ma2ora. 6oan
*lavici Mi5ail *adoveanu -iviu "e%reanu Marin Preda #unt #criitorii care o$era reperele unei
traditii #olide n evolutia prozei romGne#ti de in#piratie rurala. n romanul "6on" al lui -iviu
1<11<%100I "e%reanu e#te prezentata drama unui taran ardelean care traie#te ntr/o #ocietate
pentru care pamGntul e mai mult decGt un mi2loc de #u%zi#tenta un criteriu al valorii individuale.
Conditia taranului ilu#trata n romanul "6on" #i ga#e#te o replica pe#te timp n romanul "
Morometii" al lui Marin Preda. &aturii primare tumultuoa#e a lui 6on i #e opune 6lie Moromete
"cel din urma taran" a#a cum l/a numit &icolae Manole#cu $ire 5i#trionica #i contemplativa care
nu mai lupta pentru a #tapGni #patial ci pentru a #capa de teroarea timpului.
*atul lui Marin Preda din primul volum e#te un univer# nc5i# re$ractar la noul ce vine
dina$ara #i urmGnd ritmurile eterne ale naturii ciclurile %iologice.
Pro%lematica Jrnea#c e#te reprezentat prin 6lie Moromete pentru care o prim dram o reprezint
pierderea pmGntului. Pentru orice Jran pmGntul are mare valoare. .ce#ta n#eamn mod de e=i#tenJ
preocupare pre#tigiu %ogJie Ki con#ervarea tradiJiei Ki a valorilor morale #trvec5i. Pentru erou ace#ta
n#eamn mGndrie demnitate Ki munc iar #im%olic reprezint unitatea $amiliei #ale. > alt dram trit
de 6lie Moromete e#te cea a $amiliei. >rganizarea $amiliei Moromete e#te tradiJional %r%atul $iind capul
$amiliei. n momentul de#trmrii $amiliei #ale 6lie trieKte o dram Ki mai pro$und el pierzGndu/Ki
autoritatea Ki odat cu acea#ta Ki idealul #u de a p#tra unitatea $amiliei #ale. Cele dou pro%lematici l
con#um moral pe 6lie Moromete7 #c5im%area #e va produce idealurile #ale legate de pmGnt Ki $amilie
vor deveni iluzii el $iind nvin# de i#torie. Criza lui nu provine din inadaptare ci mai degra% dintr/o
criz a conKtiinJei.Criza colectivitJii a #atului e#te prezentat prin 6lie Moromete a#t$el opera prezint
tragedia tuturor Jranilor pentru c odat cu noile vremuri di#par Ki o%iceiurile tradiJiile %ucuriile
oamenilor. *tingerea lent a eroului #im%olizeaz ace#t di#pariJie treptat. n#trinarea e#te prezentat
mai pe larg n volumul al doilea prin acelaKi 6lie Moromete dar #c5im%at care nu/Ki g#eKte locul n noua
orGnduire a #atului.
"omanul "Morometii" de Marin Preda a carui originalitate #ta $ara ndoiala n noua
viziune a#upra lumii rurale prezinta pove#tea unei $amilii de tarani din CGmpia 'unarii ce
cunoa#te de/a lungul unui #$ert de #ecol o adGnca #i mai ale# #im%olica de#tramare.
6lie Moromete e#te unul dintre cele mai $a#cinante per#ona2e din literatura noa#tra.
'e#tinul #au ilu#treaza o "tema $undamentala" #i anume di#paritia cla#ei tarane#ti. Caracter
puternic natura comple=a inteligenta nativa 6lie Moromete (al carui prototip e#te ;udor
Calara#u tatal autorului+ "#im%olizeaza lumea taranea#ca #i valorile ei dura%ile". ,l e#te n
acela#i timp #ingurul taran $ilozo$ din literatura romGna $ramGntarile #ale de#pre #oarta taranilor
dependenti de roadele pamGntului de vreme #i de 'umnezeu $iind relevante pentru $irea #a
re$le=iva. ,l e#te un om rational n ceea ce prive#te atitudinea #a $ata de pamGnt. *pre deo#e%ire
de 6on al lui "e%reanu care era dominat de in#tinctul de po#e#iune lacomia pentru pamGnt
Moromete nu e#te #clavul m%ogatirii ci pamGntul con#tituie pentru el #im%olul li%ertatii
materiale #i #pirituale. *pre deo#e%ire de ceilalti tarani Moromete nu are nimic de $acut atunci
cand vecinii #ai #unt n ca#a muncind $iind preocupati de pro%lema #upravietuirii. Marin Preda
$ace din taranul Moromete un individ cu o viata p#i5ologica normala apt prin acea#ta de a deveni
un erou de proza moderna el creeaza un taran inteligent n ma#ura #a con#tientizeze n modul
#au dramele e=i#tentei #i ale cla#ei #ociale din care $ace parte.
Pentru a analiza ace#t per#ona2 comple= tre%uie o%#ervat conte=tul #ocial n care #e
petrece actiunea romanului. &icolae Manole#cu #e ntrea%a daca 6lie Moromete "&u cumva e#te el
n#u#i n raport cu ceilalti protagoni#ti un LLmarginalMM o e=ceptie un $el de ultim mo5ican al
ace#tei $ilozo$ii de viata de care #/a legat perpetuarea vec5ilor valori ale #atului romGne#cF 3otarGt
lucru Moromete e#te LLcel din urma taranMM n ace#t roman al deruralizarii #atului. "uptura #e
e=plica tocmai prin #c5im%area conditiilor #ociale. Colectivitatea din LLMaraMM era relativ
omogena ca #i aceea din LL9altagulMM po#edGnd #tructuri #ociale #ta%ile". ,=i#ta di$erente #i
ntre lumea n care traie#te Moromete #i #atul lui "e%reanu de#cri# n romanul "6on"D a#t$el
relatiile traditionale au $o#t nlocuite aproape n totalitate de cele capitali#te n ceea ce prive#te
primul volum #i de catre cele #ociali#te n cel de/al doilea volum.. n ace#t conte=t "o tranzitie
atGt de %rutala #i de rapida ntr/un interval de timp atGt de #curt ca aceea care #e a$la n
centrul Morometilor provoaca de#tramarea valorilor #ta%ilite #i o anume nencredere $irea#ca n
valorile noi" (&. Manole#cu / ".rca lui &oe"+.
*c5im%arile la care e#te #upu# #atul romGne#c n acea#ta perioada pot $i o%#ervate
analizGnd cele doua volume ale romanuluiD a#t$el primul volum n$ati#eaza lumea tatalui cu
aparentele ei de #ta%ilitate #i ordine cu #eninatatea ei ce #e apara de lovituri" n timp ce al doilea
volum contureaza lumea $iilor nea#ezata #i tul%ure n care irump la #upra$ata $orte i#torice
o%#cure necanalizate #i prime2dioa#e. Munca nu mai con#tituie pentru taranii lui Preda o placere
#i agricultura "nu mai $ormeaza ca pentru predece#ori imen#ul centru de greutate al vietii lor"
(Valeriu Cri#tea+. " 'in punct de vedere #ociologic $enomenul morometian re$lecta proce#ul
ndelungat dar ine=ora%il al deruralizarii #atului prin atragerea lui treptata n or%ita
indu#trializarii #i al civilizatiei ur%ane". (Valeriu Cri#tea+.
n urma tutror #c5im%arilor #u$erite de catre #atul romGne#c #/a #c5im%at #i relatia omului
cu pamGntulD acea#ta relatie a $o#t "de#acralizata".
n primul volum naintea celui de/al 'oilea "az%oi Mondial taranul e#te proprietar de
pamGnt iar viata economica taranea#ca #e %azeaza pe valori$icarea prin comert a produ#elor
o%tinute de pe urma ace#tuia. Moromete ramGne n ciuda tuturor ace#tor $actori $idel valorilor
#ale nentelegGnd multa vreme nece#titatea ace#tei "negu#torii" pe care o di#pretuie#te.
"Moromete ramGne un no#talgic aparator al ordinii vec5i. Valorile de #c5im% au luat locul pe#te
tot valorilor de ntre%uintare dar Moromete pa#treaza n #inea #a regretul dupa celelalte". (&icolae
Manole#cu+. Conditia taranului #e #c5im%a n cel de/al doilea volum care prezinta #ituatia
taranului dupa cel de/al 'oilea "az%oi MondialD ace#ta e#te un taran de#proprietaritD in#taurarea
regimului comuni#t a adu# cu #ine colectivizarea un proce# violent care a produ# multe traume. n
ciuda ace#tei "actiuni de remodelare a unei lumi va#te de mult #i #olid #ta%ilite #u% in$luenta
puternica #i cre#cGnda de gigantic magnet a #ocietatii indu#triale." Moromete #i pa#treaza
valorile intacte pe parcur#ul ntregului roman. ,l va avea intotdeauna acelea#i principii indi$erent
de #ituatia n care va $i pu# #i de vremurile n care va trai. "elevanta n ace#t #en# e#te a$irmatia
autorului romanului Marin Preda n lucrarea #a "Creatie #i morala" 7 "Parerea mea e ca un taran
c5iar daca a2unge doctor n $ilozo$ie tot taran ramGne. 6deea de $amilie de pilda va $i la el
aceea#i cu a unui taran. 'e#pre drago#te va gGndi tot ca parintii #ai de#pre cin#te #i demnitate va
avea acelea#i reprezentari ntr/un cuvGnt conceptia #a de#pre lume N.O va $i una taranea#ca. &u va
e=i#ta mani$e#tare a vietii lui poate c5iar cotidiene pe care el #a n/o 2udece cu oc5ii cu care a
vazut odata o lume pe deplin $ormata cu meta$izica ei."
1. 'rama lui 6lie Moromete
Primul volum al "omanului ?Morometii@ aparut in anul 1911 urmare#te i#toria #atului *ili#tea
gume#ti din Campia 'unarii in prea2ma celui de/al doilea raz%oi mondial.6n centrul naratiunii #e
a$la dupa cum #i #ugereaza titlul romanului $amilia Moromete. Eamilia e#te macinata de
numeroa#e con$licte iar ace#tea apar din pricina tatalui 6lie Moromete care #/a ca#atorit pentru a
doua oara. >data cu trecerea timpului $amilia Moromete #e de#trama ca urmare a plecarii de
aca#a a primilor trei copii mai mari ai per#ona2ului principal 6lie Moromete.
6lie Moromete e#te un taran din #ili#tea gume#ti tata a B copii Para#c5iv ac5im &ila
tita ilinca #i nicolae #i #otul Catrinei o de#toinica go#podina. ,l e#te capul $amiliei in#a are
pro%leme $inanciare $iind totodata #i un om $oarte rational. *pre deo#e%ire de alti tarani
Moromete nu are nimic de $acut atunci cand toti ceilalti vecini ai #ai #unt in ca#a muncind $iind
preocupati de pro%lema #upravietuirii deci el #e #itueaza cumva la mi2loc ne con#iderandu/#e
nici $oarte %ogat incat vecinii lui mai putin in#tariti #a/l du#manea#ca dar nici e=trem de #arac.
Eiind di#poni%il #i avand timp pentru a comunica a#teapta intotdeauna o per#oana cu care ar
putea in2g5e%a o conver#atie ?*tatea degea%a nu #e uita in mod deo#e%it dar pe $ata lui #e vedea
ca n/ar $i rau daca #/ar ivi cineva...@. Cand ace#ta nu are cu cine #a vor%ea#ca #olutia pe care o
adopta e aceea de a vor%i #ingur. 6n gandurile lui el $ace ni#te legaturi care nu pot $ii acce#i%ile
tuturor oamenilor iar din acea#ta pricina con#atenii lui il con#idera un ciudat. 6n momentele in
care ace#ta e#te #erio# in e=terior vrea #a para ca #e amuza procedand a#t$el in cazul taierii
#alcamului dandui lui &ila ra#pun#uri ironice de#i era un moment important din viata
Morometilor. !intr/adin# ntr/adin# &il l tiem nJelegiF .Ka ca # #e mire pro#tii4@. 6n multe
cazuri Moromete vor%e#te cu #ine in#u#i ca #i cum ar vor%i cu o alta per#oana avand o viziune
di$erita a#upra lumii decat ceilalti oameni are un alt $el de a gandi. -a ma#a el ocupa locul cel
mai privilegiat adica pe prag. !Moromete #ttea parc dea#upra tuturor. -ocul lui era pragul
celei de/a doua odi de pe care el #tpGnea cu privirea pe $iecare@. *tatutul #au era acela de cap
al $amiliei deci nimeni nu avea voie #a/#i a#ume ace#t drept$iind o traditie. Moromete a#igura
ec5ili%rul $amiliei nu era de partea nici unei ta%ere. 6n di#cutia cu 9alo#ul Moromete #e poarta
normal cu vecinul #au pana in momentul in care ace#ta de#c5ide #u%iectul vanzarii #alcamului.
?Moromete te/ai mai gGnditF mi dai
#alcGmu alaF@ dar in acel moment Moromete #c5im%a #u%iectul. de aceea 9alo#u i#i da #eama ca
ra#pun#ul tacit al vecinului #au e#te negativ dar cu toate ace#tea el incearca #a/l convinga #a/i
vanda #alcamul. -a $ierarie c5iar daca e con#tient ca ceilalti il a#teapta nera%datori el intra la
$rizer la#andu/i #a il a#tepte deci ace#ta #e credea oarecum mai pre#u# decatprietenii #ai. 6nca un
moment in care ace#ta vrea #a i#i etaleze inteligenta e#te acela in care agentii vin #a/i ceara plata
$oncirii. .tunci Moromete #e pre$ace $oarteocupat ne luandu/i in #eama. ?Para#c5ive tu unde
e#ti maF &u vezi ca $urca ai #ta acolo langa gard de cinci #aptamaniF 6a/o de acolo #i %ag/o in
#opron4 .r putea #a #tea acolo pan/o rugini pana te/ai intepa in ea #i tot n/ai #/o ridici4...@ ,l i
#urprinde pe agenti #punandu/le ra#picat7 ?&/am4@. .gentii au incercat la inceput #a/l determine
pe ace#ta #a platea#ca $oncirea purtandu/#e a#pru cu el dar in cele din urma ace#tia a2ung #a $aca
unele compromi#uri. 6n $inal Moromete plate#te o mie de lei avand #ati#$actia ca l/a $raierit pe
Pupuitul adica #punandu/i vecinului #au %alo#u cu multa %ucurie7 !l/am pacalit cu doua #ute de
lei (...+ i/am dat numai o mie (...+@.
6n momentul in care *camo#u i #pune lui moromete ca a a$lat de planurile celor trei copii
mai mari ai lui are loc o tran#$ormare a per#ona2ului ace#ta ne#tiind ce #a mai $aca vazand ca
apare in $amilia lui o pro%lema de neinlaturat. ;atal mai $ace un e$ort pentru a/#i tine $amilia
unita rugandu/i pe %aieticu un gla# %land #a/l a2ute !Para#c5ive &il veniJi cu mine n coKar4
Ploaia a#ta a nmuiat acoperiKul mi/e $ric # nu #e drGme4@ dar vazand ca ace#tia il re$uza i#i
pierde controlul #i a2unge c5iar #a i #i %ata drept pedeap#a a ne #upunerii lor.
Per#ona2ul central #i pozitiv al romanului !Morometii@ de Marin preda e#te unul
inteligent iu%itor de li%ertate independent in gandireplacandu/i #a/#i e=prime li%er opiniile #i un
mare iu%itor al lini#tei.
6n romanul de $ata autorul a a%ordat caracterizarea indirecta e=punand el in#u/#i prin
naratiune dialog #au monolog reactiile $aptele #i gandurile per#ona2ului cu celelalte per#ona2e.
*c5im%arile pro$unde ale lui Moromete dupa plecarea copiilor le vor #imtii trei ani mai
tarziu #i locuitorii #atului *ili#tea gume#ti in pragul i#%ucnirii celui de/al doilea raz%oi mondial.
Criza #atului drama di#pariJiei civilizaJiei ar5aice #e produce n #u$letul per#ona2ului principal 6lie
Moromete. ,#te !ultimul Jran@ un per#ona2 de o comple=itate #u$letea#c e=traordinar reprezint
ar5etipul Jranului de tip vec5i. ,#te e=ponentul #atului tradiJional Ki patriar5al un erou care trieKte dup
orGnduire Ki legi morale #trvec5i. ,#te un om raJional n ceea ce priveKte atitudinea lui $aJ de pmGnt.
.ce#t roman e#te in#pirat din viaJa #atului ca Ki romanul !6on@ n# dac 6on )lanetaKu ntrupea Jranul
#eto# pGn la patim de pmGnt 6lie Moromete reprezint acel Jran pentru care pmGntul e#te c5eia
p#trrii demnitJii a unitJii $amiliei a legilor vec5iD e#te #im%olul li%ertJii materiale Ki #pirituale.
6lie Moromete e#te con#iderat #ingurul !Jran/$ilozo$@ din literatura romGn $iind o $ire re$le=iv Ki
meditativ ceea ce e#te reprezentat prin $rmGntrile #ale privind #oarta Jranilor proprietari de pmGnt.
Parc ar vor%i #ingur #e retrage ntr/un loc liniKtit n $undul grdinii unde Ki analizeaz atitudinea $aJ
de $amilia #a. !am $cut tot ce tre%uia....i/am iertat mereu...@
.tGta timp cGt independenJa lui nu e#te ameninJat el trieKte $ericit. ,#te un per#ona2 #impatic pentru
el lumea viaJa e un #pectacol orice ntGmplare %anal e#te deo#e%it pentru el. Con#ider c nenorocirile
#unt !numai ale altora@ parc nimic nu i/ar putea deran2a liniKtea. ' dovad de inteligenJ deo#e%it Ki
%un #pirit de o%#ervaJie ceea ce e#te vizi%il prin replicile ironice date celorlalJi. i place # glumea#c #
rGd de ceilalJi $ace glume pentru a #e di#tra pe #eama pro#tiei unora. ,#te nze#trat cu un e=traordinar
dar al vor%irii al plcerii de a pove#ti de e=. cGnd pove#teKte de#pre $amilia lui ;raian Pi#ic. ,#te iu%it
de #teni admirat c5iar dar uneori temut pentru replicile #ale ironice. "elaJia lui cu #atul e#te prezentat
cel mai %ine prin #cena citirii ziarului n !poiana lui 6ocan@. 6lie e#te admirat re#pectat toJi l aKteapt cu
ner%dare citirea ziarului nu ncepe $r el niciodat.
,#te un cap de $amilie autoritar #ever re#pectat Ki temut de toJi. nc de la nceput e#te prezentat prin
#cena cinei poziJia lui n $amilie. -ocul lui era n capul me#ei de unde !i #tpGnea cu privirea pe $iecare@.
,#te un tat Ki #oJ #ever uneori dur cu copii #au cu Catrina. 'eKi nu arat Ki iu%eKte $amilia pe copiii
dar #e a#cunde #u% ma#ca tatlui autoritar. ,#te pro$und rnit cGnd %ieJii $ug de aca# #au cGnd l vede pe
&iculae c o%Jine premiul 6 la #er%area Kcolar deKi nu era de acord ca $iul cel mic # nveJe. .re doar
#entimentul c e#te nJele# de cei din 2ur n# are o $ire nc5i# nu vor%eKte de#pre ceea ce #imte.
;r#tura de$initorie a lui 6lie e#te di#imularea evident n ma2oritatea #cenelor din roman. ,l po#ed
n#uKirea de a #e a#cunde dup vor%e #au ge#turi acea#ta relevGnd $irea #ucit a eroului. *emni$icativ n
ace#t #en# e#te comedia 2ucat n $aJa agenJilor $i#cali. 'i#imularea i #erveKte Ki pentru a ieKi din anumite
#ituaJii dar Ki pentru a/Ki a#cune durerea #au $rmGntrile #ale. CGnd aude c %ieJii vor # $ug de aca#
deKi e#te marcat de ve#te nu arat ci #pune ironic !de ce # $ugF ncet nu pot # meargF@ 8n alt
moment durero# pentru el e#te momentul tierii #alcGmului n# pentru ma#carea dramei #ale #u$leteKti i
#pune lui &il c taie #alcGmul !ca # #e mire proKtii4@ *e poate a$irma c n aparenJ e#te un om glumeJ
$r pro%leme n# are adevrate $rmGntri pe care le a#cunde. 'eKi e#te #ocia%il Ki are intenJii %une
di#imularea l $ace uneori # ai% un comportament %izar.
Moromete e #ilit totuKi # ia# din #$era n care tri#e Ki atunci ncepe adevrata #a dram #u$letea#c Ki
moral. Ki d #eama c viaJa lui a $o#t con#truit pe o iluzieD e#te nvin# de #piritul epocii. *e
dezamgeKte Ki de etica patern $iind rnit de $iii #i n autoritatea #a printea#c. )ri2a de printe #e
ame#tec cu tri#teJea neputinJei7 ! toat viaJa le/am #pu# Ki i/am nvJat@ #au ! am cre#cut Ka#e copii Ki le/
am Jinut pmGntul pGn n momentul de $aJ@.
&ecazurile materiale trdarea copiilor de#trmarea $amiliei l copleKe#c pe 6lie #c5im% $irea
puternic a lui. *c5im%rile timpului #unt #c5im%rile din #u$letul lui. 8ltimele capitole ale romanului
#unt cele mai $rumoa#e pagini care de#criu moartea Jranului a%#olut moartea lumii vec5i. Pr#it de #oJie
Ki copii rtcind n neKtire prin #at pe patul de moarte Ki concentreaz ntreaga #a $ilozo$ie de viaJ n
cGteva cuvinte ro#tite cu mGndrie Ki #ati#$acJie7@ eu totdeauna am du# o viaJ independent4@
!6lie Moromete a e=i#tat n realitate era tatl meu. ,ra un om pe care n/aK putea #pune c l/am iu%it
mai mult #au l/am admirat mai mult. */au ame#tecat #entimentele mele pe care i le mai p#trez7 Ki
drago#te dar Ki admiraJie pentru per#onalitatea lui. ,ra un Jran de o condiJie #ocial e=act aKa cum l/am
de#cri# n cele dou volume ale MoromeJilor@. ( Marin Preda +
B. C5ipul carieri#tului de par ial n rom. "Moromete"
Aoman realist modem.
Personaj )rin$i)al, dinami$, multidimensional, e<)onentialI alter ego al autorului.
Modalitati de $ara$teri.are0
$ara$teri.are dire$ta0 )ortretul "a$ut de narator si de alte )ersonajeI auto$ara$teri.areaI
$ara$teri.are indire$ta0 )rin )ro)riile a$tiuni, simtiri si ganduriI )rin mediul in $are traiesteI )rin $omentariul naratorialI )rin lim/aj.
5in )ers)e$ti#a #olumului al doilea al romanului, )re$um si din marturisirile )ro.atorului, >i$ulae Moromete este unul din mesagerii $ei mai "ideli intre lumea o)erei
si )ersonalitatea autorului 3n legatura $u el, "ra.a, $-iar si atun$i $and e<)rima o realitate dura, se in$ar$a de o a/ia )er$e)ti/ila nota de )arti$i)are a"e$ti#a.
Bara indoiala, s)re >i$ulae se indrea)ta o mare a"e$tiune a autorului, in$at, din )ers)e$ti#a #olumului al doilea al Morometilor, )re$um si din marturisirile
)ro.atorului, il )utem $onsidera unul din mesagerii $ei mai "ideli intre lumea o)erei si )ersonalitatea autorului (#. 3m)osi/ila intoar$ere. 8iata $a o )rada!. 3n
legatura $u el, "ra.a, $-iar si atun$i $and e<)rima o realitate dura, se in$ar$a de o a/ia )er$e)ti/ila nota de )arti$i)are a"e$ti#a. @n )ortret al lui >i$ulae, in $ulori
re$i si linii se#ere, a)asate, are menirea sa su/linie.e $ontrastul dintre sara$ia lu$ie si resursele $om)le<e ale )remiantului $are, $-iar in .iua ser/arii, )urta )e
$a) )alaria tatalui0 ,4sa $um se o)rise, $u o/rajii negri-gal/eni de "riguri, $u $a)ul mare, )este $are )usese )alaria destul de #e$-e a tatalui, in $amasa si $u
)i$ioarele des$ulte si )line de .garieturi, >i$ulae )ar$a era o s)erietoareJ. in alta )arte se i#es$ a$eleasi sum/re amanunte0 ,Pe )oarta gradinii intra un /aiat de
#reo dois)re.e$e ani. 4#ea $a)ul gol si $amasa de )e el "er"enita. Pi$ioarele goale erau )line de .garieturi #e$-i $u urme de sange in$-egat $u )ra"J.
5orinta lui ar.atoare este sa "ie dat mai de)arte la s$oala. Tatal nu o )rea intelege, du)a $um nu o inteleg ni$i "ratii sau surorile lui. 4r "i "ost o $-eltuiala in )lus )e
$a)ul "amiliei. +o)ilul $unoaste de mi$ #iata as)ra a satului, e trimis $u oile, iar *isisi$a, oaia $a)ie, ii "a$e .ile amare. *aietii il terori.ea.a (C8rand-ne#rand,
in#atase sa se lu)te si sa se /ata $u $iomagulJ!. 4s$ulta in$antat $um )o#esteste tatal (des)re ai lui Pisi$a, s)re e<em)lu! si, la un moment dat, are un gest ti)i$
morometian0 lu$rau la in$ro)irea unei )orti iar el ii intinde lui Paras$-i#, $are nu era atent, $uie $u )artea as$utita inainte. >u isi /atuse jo$ tatal de atatea ori de
)rostia lui Paras$-i#, >ila sau 4$-imK
Mama, +atrina, ii intelege dorinta de a merge mai de)arte la s$oala, tatal e mai reti$ent (a$easta im)o#ara "amilia, ii in$ur$a so$otelile!, )ana $and, in "inal, du)a
"uga $elor trei "rati #itregi, se #a -otari sa-i )lateas$a s$olari.area, il admira )e Ilie Moromete si )entru $a ii ingaduie sa )erse#ere.e in rugamintea lui0 CTatal sau
era un om $are gandea si gandirea lui era lim)ede, n-a#ea ne#oie sa se ing-esuie in ea. >u $u rugaminti )utea sa-l "a$a sa-l dea la s$oala, $i $u argumenteJ. Si le
#a gasi.
>i$ulae se deose/este mult de alte )ersonaje-$o)ii din literatura noastra (de e<em)lu >i$a din 4mintiri din $o)ilarie!. 3m)resionea.a )rin maturitatea gandirii si
"ermitatea unei tim)urii o)tiuni0 intre )amant si $arte, renuntand la )amant in "a#oarea surorilor (Tita si llin$a!. Si a$esta $onstituie un $ontra)un$t, mult mai
$om)li$at de$at s-a inter)retat )ana a$um. CBugaJ lui de a$asa se reali.ea.a )rin a$est intermediu, )entru $a drumul s)re lumea lui nu )oate "i sta)anit )rin
$ontem)lare numai, $i si )rin a$tiune.
3nstrainarea de tatal lui are mai multe e<)li$atii, dintre $are $ea mai e#identa ar "i $a ,Moromete ii s)use $a s-a terminat $u istoria lui $u studiile (s.a.!,
sa stea a$asa si sa )una mana )e sa)aL. 3lin$a ii )o#esteste lui >i$ulae $a tatal regreta $a nu l-a dat la s$oala, $a Csa nu um/le el )e urma de gat $u
toti astia $a de-alde 3sosi$a. 8e.i, .i$ea, ai$i am gresitJ.
3nstrainarea e#oluea.a s)re o $on"runtare si nu )utine sunt e)isoadele in $are se )re.inta in"runtarea dintre doua $on$e)tii de #iata0 $ea a taranului
$are #ede in rostul lui temelia e<istentei si nu $on$e)e #iata in a"ara sistemului traditional de #aloriI de alta )arte, o $on$e)tie noua, -ranita si din
multa ilu.ie, des)re $onstru$tia noii so$ietati. 5e#enind a$ti#ist, su/ in"luenta noului notar, >i$ulae $rede $u "ermitate $a Comul are ne#oie de o noua
religie a /inelui si rauluiJ si de$lara $a #a "i ,)rimul a)ostolJ al noii religii, da$a #a "i $on#ins. 5u)a o )erioada de a$ti#itate agitata )rin $omunele din
a)ro)iere, se intoar$e in sat a#and sar$ina sa su)ra#eg-e.e $am)ania agri$ola de #ara. 5es$o)era o realitate de$on$ertanta, in $are e#oluea.a,
manati de di"erite interese, 3sosi$a, Blotoaga, *ila, Mantarosie, Gae, Mdron$an. +and au lo$ tul/urarile de 3a arie, se do#edeste un s)irit lu$id,
o)erati#. +eea $e nu )oate s$-im/a el este mentalitatea oamenilor. 8a "i #i$tima a$estei mentalitati, a #iolentei )e $are o generea.a. @n oare$are
G-eorg-e, -aituit de $ei $are strangeau $otele, se arun$a in rau si se inea$a, iar moartea lui #a $onstitui moti#ul sa "ie dat a"ara din +omitetul raional
de )artid si $-iar sa "ie e<$lus. in ultima instanta, insa, #e$-iul )rieten - noul notar -, du)a $e-i e<)li$a situatia in $are se a"la )artidul, il s"atuieste sa-si
urme.e studiile (Csa te "a$i inginer -orti$ultorNL! )ana #or #eni #remuri mai /une. Marele singurati$ $ontinua )o#estea lui >i$ulae du)a $e el, intr-
ade#ar, s-a "a$ut inginer -orti$ultor.
8olumul 33 al Morometilor este $artea unei lumi $are se stinge )entru a a)area o alta, noua, ai $arei )ro"eti nu sunt intotdeauna de /una-$redinta. in
#remurile in$ur$ate de atun$i, >i$ulae gandeste $lar, animat de o mare in$redere in $eea $e #ine. Prins in tesatura "oarte $iudata de interese $ole$ti#e
si indi#iduale, de de"ormari, >i$ulae )are un erou $amil)etres$ian, )reo$u)at sa inteleaga $eea $e se intam)la. 3storia nu-l iarta ni$i )e el. S)iritul
inde)endent al tatalui s-a stre$urat )e nesimtite in $onduita "iului. Pentru $ei s)e$iali.ati in demas$ari, nu era o nota to$mai "eri$ita sa gandesti $u
$a)ul )ro)riu. Aomanul se in$-eie $u )agini amare des)re moartea tatalui, in urma unei lungi de$re)itudini "i.i$e, re#enindu-se la ra)orturile dintre
tata si "iu. >i$ulae are remus$ari $a nu l-a $autat in ultimii ani de #iata si este o/sedat $a, in imaginatie, in lumina de su/ )leoa)e, Cnu #rea sa se uite
la etJ. +redinta lui >i$ulae $a C/inele n-a dis)arut din omenireJ domina singuratatea a$estui )ersonaj $om)le<, a $arui )ro/lemati$a o #a relua Marin
Preda in Marele singurati$.
8. S$-im/%rile so$iale du)% $el deal 33 r.m. Morometii
Morometii, volumul al doilea, pare alt roman si prin structura, si prin tehnica narativa si prin stil. El reprezinta in primul rand o
victorie a scriitorului asupra lui insusi. Preda a luptat multa vreme, incepand cu romanul "Risipitorii", sa-si creeze propriul sau stil,
care sa nu fie stilul in care se exprima taranii sau cu care scriitorul exprima tema taranilor. In "Imposibila intoarcere", cat si in
"Convorbiri cu Marin Preda", el arata ca pentru un creator ambitios care vrea sa creeze in mod deliberat un anumit univers si sa
atace teme de constiinta este necesar un stil al scriitorului, "instrument formidabil- de a lumina si de a stapani dintr-un punct de
inalta intelectualitate materia inspiratiei. "Cu acest stil care, fie ca-i place, fie ca nu-i place cititorului - a devenit stiltul rneu- am
scris "Morometii" volumul doi, "Intrusul", povestirea "ri!uri" si apoi volumul "Imposibila intoarcere" si romanul "Marele sin!uratic".
Marturisirea scriitorului da un alt sens raporturilor dintre cele doua volume, pentru ca, desi primul e un roman al individului, iar al
doilea al masei - iar masa nu traieste exact aceeasi drama economica si aceeasi tra!edie sufleteasca -, unitatea lor tine de viziune.
In ambele creste ima!inea unui univers si a unei civilizatii aflate la rascruce de drumuri si destinul acestui univers si al acestei
civilizatii reprezinta adevaratul obiectiv al "Morometilor". "chimband stilul, Marin Preda a putut altfel stapani problema pusa in
discutie, care ar fi riscat - prin o!lindirea doar din perspectiva lui Ilie Moromete - sa deformeze o realitate complexa,
revolutionara.
#ctiunea celui de-al doilea volum are loc tot in satul "ilistea-$umesti, in primele doua decenii dupa Eliberare. %ehnica de
compozitie nu mai este cea a decupa&ului, ci una rezumativa' evenimentele sunt selectionate, naratiunea cunoaste intoarceri in
timp si eliminari de fapte (reluate in Marele sin!uratic), sin!urul moment de o mai intinsa coerenta epica fiind cel in care *iculae
Moromete participa ca activist la o campanie de seceris in propriul sau sat.
In primele capitole, !ri&a prozatorului e sa distru!a ima!inea dintai a lui Moromete, aratandu-i o alta fata, lipsita de !lorie. #ceasta
actiune se &ustifica prin nevoia de eliberare a scriitorului, care, "pentru a face loc altui destin literar, trebuia, intr-un fel, sa omoare
in noi nostal!ia fata de cel dinainte, sa ne dea iluzia ca el poate trai si altfel in mi&locul unei familii in care autoritatea lui e
contestata si al unei epoci in care subtilitatile limba&ului si placerea de a contempla sunt niste frumoase anacronisme" (Eu!en
"imion).
+esi a cunoscut o perioada de prosperitate si si-a refacut averea, Moromete nu se mai poarta ca inainte si ia hotarari care il
coboara in ochii familiei. Ii interzice lui *iculae sa mai frecventeze scoala pe motiv ca "nu-i aduce nici un beneficiu", continua sa nu
treaca pamantul si casa pe numele Catrinei, in schimb mer!e la ,ucuresti sa le propuna celor trei fii sa se intoarca in sat, sa le dea
lor tot, iar el cu Catrina sa se retra!a intr-o cosmelie pe care s-o ridice alaturi de vechea lor casa. - ura naprasnica se ridica atunci
in sufletul acestei femei, care-si paraseste barbatul la batranete si se duce sa traiasca la fiica ei din prima casatorie.
Ilie Moromete intra intr-o zona de umbra, autoritatea lui in sat se diminueaza, familia nu-. mai asculta, vechii lui prieteni au murit
sau l-au parasit, noii prieteni, Matei +imir, *ae Cismaru, Costache al /oachii, $iu!udel, ii apar mediocri, el insusi are impresia ca nu
mai !aseste nici un om in stare sa !lumeasca inteli!ent.
"atul intra intr-un ritm accelerat de disolutie, pe scena lui navalesc forte necunoscute, apar fi!uri noi ca notarul, ,ila, Isosica,
0droncan, Mantarosie, Plotoa!a, #dam antana, -uabei, 1asile al Moasei s.a., se discuta probleme noi si se naste o politica noua.
%aranii asista la un fenomen amenintator, la o adevarata "spar!ere" a satului, a carei ratiune le scapa ' "Erau evenimente pline de
viclenie... s-ar fi zis, vazand ce oameni ieseau acum la iveala, ca un sat nu era o asezare de cel mult doua mii de case adunate
intr-o vale de rau si ascunse sub salcami, ci o !roapa fara fund, din care nu mai incetau sa iasa atati necunoscuti".
#ceasta este o epoca de tranzitie, cand Moromete dispare o vreme ca erou activ, ca sa redevina cand totul va fi iremediabil pierdut
pentru el. "e impune, in schimb, *iculae Moromete, copilul ne!li&at de parinte, care-si paraseste si el, ca si fratii mai mari, dar in
alt mod, conditia de taran, fiind hotarat sa realizeze o existenta, si o atitudine care sa-. indeparteze de la !reselile tatalui sau.
+iscutiile dintre ei doi, destul de numeroase, provocate mai ales de Moromete-tatal, au semnificatia unei confruntari intre doua
conceptii de viata, intre doua civilizatii. *iculae Moromete crede intr-o "noua reli!ie a binelui si a raului" si devine "apostolul" ideilor
socialiste care prevad, odata cu schimbarea intre!ii societati, innoirea radicala a satului.
Ilie Moromete nu se impaca cu !andul ca rostul lui in lume a fost !resit, si ca taranul trebuie sa dispara. Ideea nu numai ca il
deruteaza, dar ii produce o disperare fara mar!ini. Exista in acest sens o scena de mare forta artistica - ultima in care Moromete
apare in viata - in care batranul, udat de o ploaia repede de vara, sapa un sant in &urul sirei de paie din !radina si discuta cu un
persona& ima!inar, in timp ce in alta parte a satului se pun la cale schimbari hotaritoare pentru destinul taranimii'
"Pana in clipa din urma omul e dator sa tina la rostul lui, chit ca rostul asta cine stie ce s-o ale!e de el2"... "Ca tu vii si-mi spui ca
noi suntem ultimii tarani de pe lume si ca trebuie sa disparem. "i de ce crezi ca, n-ai fi tu ultimul prost de pe lume si ca mai
de!raba, tu ar trebui sa, dispari, nu eu3"... "#sa ca vezi, relua apoi Moromete in !las cu o admiratie de sine neacoperita fata, de
!enerozitatea lui, eu te las pe tine sa traiesti... +ar rau fac, ca tu vii pe urma si-mi spui mie ca nu mai am nici un rost pe lumea
asta... si ce-o sa mananci, ma, ,iznae3 Ce-o sa mananci, ma, tampitule, exclama Moromete apasand cu un fel de mila nesfarsita,
aproape parinteasca pe ultimul cuvant, contempland parca cu &ale mizeria mintala a acelui ,iznae care ii spusese lui asemenea
lucruri despre soarta care le era rezervata in viitor taranilor. (*u-i spusese lui, ci lui *iculae, si de la *iculae stia si Moromete)
Macar, zise Moromete mai departe, eu tot am facut ceva, am crescut sase copii si le-am tinut pamantul pana, in momentul de fata
- ca n-au vrut sa-. munceasca, ce sa le fac eu, toata viata le-am spus si i-am invatat - ,dar pe tine sa, te vedem daca esti in stare
cel putin de-atat2 - sa fii fn stare3 *u sa-i imbraci si sa le dai sa. manance, ca asta e lesne, de mancare ii dai si unei vite in !ra&d,
dar ce le spui23 Ce-i inveiti, fiindca un copil chiar daca nu-i intra lui in cap cat e mic, cand se face mare isi aduce aminte... iindca
de!eaba o sa le spui tu vorbe, c-o fi, c-o pati, ca mai destept ca tine nu mai e nimeni, din fapte ei o sa vaza ca nu esti nici destept
si nici n-ai ce sa le spui si or sa a&un!a de capul lor si or sa te invete ei pe urma minte cand oi imbatrani. -ri sa-si stear!a
picioarele pe tine, ca n-ai stiut sa faci din ei oameni..."
In indir&irea aproape nebuneasca cu care isi apara punctul de vedere se !aseste atat maretia, cat si mizeria persona&ului, profet al
unei cauze iremediabil pierdute. El e totusi prea inteli!ent ca sa nu-si dea seama ca valorile pe care le apara vor disparea, ca
civilizatia "micului proprietar a!ricol" nu mai are nici un viitor, e in stare sa accepte chiar ideea ca va fi bine cum va fi, dar nu se
simte pre!atit, nu mai poate or!anic sa traiasca acest nou. +e fapt, tra!edia lui Moromete nu provine din inadaptare4 inadaptarea
a declansat insa criza unei constiinte care nu se mai re!aseste, pentru ca intrebarea fundamentala pe care si-o pune la batranete,
cand traieste toate aceste schimbari, este "de ce se intampla ceea ce se intampla si mai ales cum se putea sti daca tot ceea ce
avea sa se intample in viitor avea sa se intample orice-ai face 3" -are asta sa fie schimbarea vesnica a lumii pe care cat esti tanar
n-o simti, desi poate ca altii batrani cand tu nu stiai nimic au suferit ca si tine acun asa sa fie oare3"
Criza lui Moromete este pusa, dupa cum se vede, in termeni supremi de constiinta, confirmandu-se parca mai vechea observatie
polemica a lui $. Calinescu in le!atura cu ima!inea simplificatoare a taranului' "%aranul si 5ant isi pun aceleasi probleme, cu
deosebirea ca cel din urma le rezolva cu alta tehnica".
In ultimele capitole ale cartii Moromete dispare ca persona& si tot ceea ce se intampla, o asezare mai temeinica a lucrurilor si prin
aceasta chiar a vietii taranesti, se desfasoara fara Moromete si in afara constiintei sale, intrata intr-o lun!a si definitiva intunecare.
Putinii ani care i-au mai ramas ii traieste in tacere si insin!urare si moare lent, ca si cum viata s-ar scur!e din el, nu inainte de-a
exclama cu o trufie pe care ar vrea s-o pastreze si dincolo de moarte' "+omnule,... eu totdeauna am dus o viata independenta2"
In "Morometii", Marin Preda analizeaza procesul istoric al destramarii celei mai vechi clase sociale romanesti, a satului traditional,
lume or!anica, siesi suficienta, purtatoare a unei civilizatii milenare, dar a&unsa intr-un ceas de crepuscul. Criza satului arhaic se
reflecta in chiar constiinta celor care il reprezinta, in asa fel incit substanta romanului va deveni tra!edia unei umanitati pe cale de
disparitie. 6e!ile implacabile ale istoriei vor &uca acum roluI acelui "fatum" clasic, pentru ca interventia istoriei in universul
considerat anistoric al satului traditional va duce nu numai la modifiearea structurii lui, la de!radarea elementelor arhaice, ci si la
transformarea si chiar disparitia vechilor institutii rurale, a unor relatii si conventii sociale, a unui cod etic si a unei filozofii.
Procesul acesta este profund dramatic, pentru ca cei care nu vor voi sau nu vor putea sa se adapteze vor sta sub condamnarea
istoriei. "ub acest aspect, Ilie Moromete este un persona& exponential, al carui destin exprima moartea unei lumi si nasterea alteia,
iar prin profunzimea spiritualitatii sale este un persona& monumental.
1ocatia realista a prozei Iui Marin Preda isi !aseste in Morometii o confirmare de inalta tinuta artistica. "criitorul realizeaza aici una
dintre cele mai verosimile ima!ini literare a satului romanesc printr-o observatie rece, obiectiva, aproape dura, a dramelor obscure,
dar profunde, care insotese trecerea unei cate!orii sociale spre alte forme de existenta. Ca si Rebreanu, umple si el albia vietii
rurale pana la refuz, tinzand sa o zu!raveasca in datele ei calendaristice, universale. Muncile a!ricole, mai ales secerisul si
treierisul, au sansa unui pictor remarcabil, care stie sa-si dozeze culorile si nuantele in tablouri de-o mare autenticitate si poezie. In
acelasi timp, privirea scriitorului se indreapta si asupra acelor obiceiuri si traditii populare care tradeaza o realitate spirituala mai
adanca. Inmormantarea, parastasul, forme vechi de ritual, ca spalatul picioarelor de Rusalii si calusul, &ocul baietilor pe camp cu
bobicul, intalnirile nocturne ale tinerilor tarani, hora, atitudinile curente ale sotilor in familie etc. sunt infatisate cand ironic, cand cu
o evidenta nota lirica, dar permanent cu !ri&a de a reliefa specificul unui rnod de existenta. "ub acest aspect, capitolul despre
moartea lui Moromete este tot ce s-a scris mai tulburator in literatura romana despre moartea unui barbat.
#sezat in descendenta atit de bo!ata a literaturii romane de inspiratie rurala, romanul Morometii aduce elemente de o neta
ori!inalitate' propune un univers satesc autonom, fara ecouri din "lavici, Crean!a, "adoveanu sau Rebreanu4 impune alaturi de
taranul acestora un alt tip de taran, perfect independent si de e!ala viabilitate artistica, cu un comportament si o problematica
specifice4 da prozei taranesti o dimensiune psiholo!ica neasteptat de profunda4 consolideaza orientarea realista si stilul adecvat,
anticalofil, al lui Rebreanu.
Ca si marele scriitor ardelean, Marin Preda crede ca forta creatoare a literaturii, mai ales a prozei, se revarsa dincolo de formele de
expresie, ca ea se evidentiaza intai prin ce spune si apoi prin cum spune si ca sansa literaturii noastre de a interesa si pe altii este
ca, descoperind expresiile purtatoare de farmec ale specificului national, sa fie totusi covarsite de continut, si acest continut sa-si
caute astfel nestin!herit drumul spre universalitate (Circuitul universal, din vol. Imposibila intoarcere).
In conduita lui stilistica, Marin Preda este un prozator care se supune obiectului, temei, persona&ului. "in!ura lui !ri&a este sa fie
exact, sacrificindu-si o eventuala dra!oste pentru scrisul frumos, refuzand mestesu!ul stilistic. Cuvintele au o valoare functionala,
ele trebuie doar sa comunice cu precizie intentia scriitorului. "tilul acesta nu este insa lipsit de expresivitate si de farmec. Cea mai
mare calitate a lui este limpezimea. In ciuda unei sintaxe complicate, care topeste intr-o sin!ura fraza exprimarea directa si cea
indirecta, !andul scriitorului si !andul persona&ului, dialo!ul si evocarea, proza lui Marin Preda are o transparenta exceptionala.
"ensul iese la iveala cu toate nuantele sale, nu e niciodata obscur, in schimb e profund si incarcat de su!estii misterioase, ca si
cum tainele lumii n-ar incapea niciodata pe deplin in cuvinte.
Iata un scurt fra!ment exemplificator din capitolul in care Moromete este prezentat pentru ultima oara in mod direct de autor'
"#pa se scur!ea la vale cantind si de sus cpntinua sa toarne fara oprire. Moromete ridica fruntea si se uita si ceea ce vazu il facu
sa-si dea palaria pe ceafa de admiratie. "antul cel mare, comun tuturor !radinilor de pe-acolo, dadea peste mal de-atata apa si
daca n-ar fi curs cu repeziciune spre o directie a ei care ducea spre rau, te-ai fi putut teme ca daca ploaia nu se va opri curand, va
ineca satul. 6ipsind atata vreme din pridvor, Ilinca se nelinisti cea dintai de tatal ei si iesi dupa ei cu un sac in cap. Cand il vazu eu
sapa in mana si ud de sus pana &os incepu sa stri!e la el sa se intoarca numaidecat in casa, nu-si dadea seama ca putea sa
raceasca si sa moara3 +ar Moromete parca nici nu auzea si zadarnic fata se apropie si-. trase de mana, fu!i de-aici, o !oni el, nu
vezi ca e ploaie calda, dar asa calda, cum era, fata si incepuse sa. clantane din dinti. "e intoarse in casa si curand iesira, si celelalte
surori si incepura si ele sa stri!e spre !radina, tata, vin incoace, insa fara ca el sa le asculte, conducand mai departe torentele de
apa, facandu-le loc cu sapa si continuand linistit si neturburat sa vorbeasca, prizonier parca fara scapare al elementelor, si al lui
insusi..."
Morfolo!ic, textul e dominat de verbe, ceea ce tradeaza caracterul narativ al stilului. 1erbele intra intr-un &oc subtil de relatii
temporale - prezentul, perfectul simplu, imperfectul - care in!aduie individualizarea si identificarea mai multor actiuni simultane.
#paritia celor trei !erunzii din final nu este nici ea lipsita de semnificatie, !erunziul fiind modul unei actiuni in desfasurare, fara
referire precisa la momentul vorbirii, si cum verbele conducand, facand, continuand se refera la Moromete, acesta pare parca
pentru totdeauna prins intr-o actiune fara durata, ceea ce este in perfect consens cu ideea de baza a fra!mentului.
"intactic, textul e dominat de subordonate. #ctiunea principala intra in relatii multiple si complexe, uneori foarte subtile, care arata
ca lucrurile nu sunt limpezi daca le lipseste raportarea cuvenita. "intaxa aceasta a&uta o !andire de tip analitic dispusa sa epuizeze
toate nuantele, dar sa nu se impiedice de prea multe conventii !ramaticale. +e aceea, frazele cuprind adesea propozitii care
apartin unor planuri de expresie complet diferite, cum ar fi planul naratorului si al vorbirii directe a persona&ului, fara sa se
marcheze prin mi&loace !ramaticale sau prin semne de punctuatie trecerea de la un plan la altul. In ultimele doua fraze din textul
citat se produce o fuziune neobisnuita in limba scrisa, obisnuita in schimb in vorbire, unde trecerea e anuntata de ton, ceea ce
arata caracterul oral al stilului. -ralitatea nu este insa produsul mecanic al copierii limba&ului taranesc, Marin Preda nu e deloc un
naturalist, in ciuda unor cruditati verbale. El prelucreaza, stilizeaza vorbirea taraneasca, urmarind un efect artistic, asa cum la
randul lor facusera candva Crean!a si mai ales Cara!iale, adevaratul inaintas in comedia cuvintului al lui Marin Preda.
+upa modul de constructie sintactica a frazelor, stilul lui Preda e intrucatva diferit in cele doua volume' Primul se caracterizeaza
printr-o folosire mai accentuata a stilului indirect liber, precum si printr-o tehnica normala de imbinare a stilului direct cu cel
indirect4 normala, in sensul folosirii tuturor procedeelor !ramaticale care indica trecerea de la un stil la altul4 In volumul al doilea
domina stilul direct al autorului care, topind in fluxul sau - ca in exemplul citat - toate celelalte forme, de exprimare, da !andirii o
coerenta si o fluenta remarcabile.
In sfirsit, din punct de vedere stilistic, textul e alb, lipsit de podoabe. Cuvintele sunt folosite cu sensul lor propriu si numai arareori
capata si un sens fi!urat, dar atunci ele produc fie un va! ecou liric intr-o proza total antilirica, ca in constructia "apa se scur!ea la
vale cantand", fie o reverberatie misterioasa a ideii, ca in constructia "prizonier parca fara scapare al elementelor si al lui insusi",
metafora care inchide simbolic istoria unui destin prins parca intr-un cerc al fatalitatii.
#rta literara a lui Marin Preda este complexa. El stapaneste nu numai frazele, ci si stiinta or!anizarii epice, in care distributia
episoadelor, a faptelor, si intamplarilor urmareste un inteles, si acompaniaza drumul secret al cartii. luxul epic nu este stin!herit
de nimic. Portretul, descrierea, aluzia, anecdota, analiza, completarile, oricat de minutioase, nu opresc in nici un fel miscarea
narativa, care ca sin!ura comunica o impresie covarsitoare de viata.
+in acest punct de vedere, iritarea cu care scriitorul respin!e calificaticul de "analist" si "proza analitica" se &ustifica. Principalele lui
procedee artistice, viziunea scenica4 dialo!ul, vorbirea aluziva, textul si subtextul ironic, parafraza neolo!istica, micro-eseul
analitic, pauzele si diferentele de ritm, simtul comic si simtul tra!ic, imbinarea stilului direct si indirect etc. sunt subordonate unor
calitati narative si portretistice deosebite. 1ocatia fundamentala a lui Marin Preda este cea de povestitor.
7. Procedee stilistice, procedee incorsiuni stilistice in romanul "Morometii"
*u%iectul de%uteaza cu imaginea venirii de la camp a lui 6lie Moromete mpreun cu
$amilia #a.
Eamilia MoromeJilor e#te numeroa# alcatuit din copii proveniJi Ki din alte
c#torii7 6lie Moromete Q tatl cu zece ani mai mare decGt #oJia #a Catrina. ;atl veni#e
n acea#t a doua c#torie cu trei %ieJi Para#c5iv &il Ki .c5im crora li #e aduga#er
dou $ete ;ita Ki 6linca Ki nc un %iat &iculae mezinul de doi#prezece ani.
MoromeJii #e a$l la cin #trGnKi n tind n 2urul unei me#e mici 2oa#e Ki
rotunde. .tmo#$era e#te ten#ionat $iecare dintre mem%rii $amiliei avGnd nemulJumiri.
Catrina are unele di#cuJii cu $ii #i vitregi Para#c5iv &il Ki .c5im iar tatl
Moromete poart o di#cuJie ten#ionat cu $iul #u cel mic &iculae care ar $i vrut # #e
duc la Kcoal # nveJe dar tatl l trimitea cu oile la p#cut.
)o#podria MoromeJilor pare #olid Ki gri2a conductorului ei e#te #/o menJin
intact.
6lie Moromete are dou loturi al lui Ki al Catrinei Ki o mulJime de copii care #
muncea#c Ki totuKi ncepe # nu i merg prea %ine
Con$lictele din $amilia MoromeJilor ncep # apar %ieJii cei mari #unt din ce n
ce mai porniJi mpotriva Catrinei dar Ki mpotriva #urorilor vitrege ;ita Ki 6linca ntrucGt
ele Ki $ceau 5aine noi Ki mama lor le #trGngea ze#tre pentru mritiK.
.lt con$lict e#te acela dintre 6lie Moromete Ki neva#ata lui deoarece Catrina l
ntrea% din ce in ce mai de# de lotul ei de pmGnt dar pe care Moromete l vGndu#e n
timpul $oametei de dup primul rz%oi. 9r%atul i promi#e#e n #c5im% c i $ace acte pe
ca# ca ea # nu rmGn pe drumuri dar ace#ta nu #e Jine de cuvGnt.
9ieJii #e a$l n con$lict Ki cu tatl lor deoarece ace#ta nu $ace nimic dar pe ei i
pune la munc toat ziua.
9ieJii cei mari plnuie#c # plece cu oile la 9ucureKti ca # $ac %ani. 'atoriile
$amiliei la %anc plata $oncirii Ki traiul $amiliei deveneau din ce n ce mai ap#toare
pentru Moromete care tre%uia # #e de#curce cumva $r # vGnd pmGnt.
.ce#ta #e 5otrKte # vGnd #alcGmul din curte lui ;udor 9lo#u dar totuKi nu era
mpcat cu gGndul dar nu avea ce $ace.
n $aJa $ierriei lui 6ocan #e a$l o poian mare unde n $iecare duminic #e adunau
Jranii pentru a citii ziarul Ki a comenta politica ironic Ki cu umor. Moromete CocoKila Ki
'umitru al lui &ae erau cei care citeau ziarul Ki comentau cel mai mult Moromete era
a%onat la ?MiKcarea@ 6ocan la ?Curentul@ iar CocoKila la ?'imineaJa@ dar dac ei veneau
$r ziare in#emna c erau #upraJi Ki nu aveau c5e$ # vor%ea#c.
Pentru Moromete plata $oncirii rmGne motiv de ngri2orare deoarece nu cGKtiga
#u$icenJi %ani pentru a pltii ta=ele pentru pmGnt Ki ratele pentru mprumutul luat de la
%anc.
CGnd #e ntoarce de la $ierrie pe pri#pa ca#ei l ntGmpin cei care veni#er dupa
plata $oncirii. Moromete n acel moment $ace #candal dar pGn la urm plteKte o mie de
lei reuKind # i conving c va plti re#tul pe#te o #ptmGn dou.
ncepe #eceriKul moment n care toat $amilia era prezent pe cGmp Ki $cea cGte
ceva $iecare aveau #arcinile imprJite. Cel mai vrednic dintre copii e#te cel care porneKte
recoltarea grGnelor ceilalJi #ecer grGul Ki l duc la capt iar tatl leaga #nopii. Eemeile #e
ocup de mGncare pentru #ecertori.
9ieJii cei mari $ug n 9ucureKti aKa cum Ki propu#e#er c5iar dac tatl lor nu era
de acord. Para#c5iv &il Ki .c5im $ugi#er cu caii oile toJi %anii Ki cele mai %une
covoare.
VzGnd c nu #e mai poate de#curca Moromete vinde lui 9lo#u un lot de pmGnt
Ki locul din #patele ca#ei reuKind a#t$el # ac5ite ta=ele pe $oncire datoria la %anc ta=ele
Kcolare pentru &iculae Ki i mai rmGn Ki %ani ca # #i cumpere doi cai.

8.Limbaj stilistic:
'in punct de vedere #tili#tic te=tul e al% lip#it de podoa%e. Cuvintele #unt $olo#ite
cu #en#ul lor propriu #i numai rareori capata #i un #en# $igurat dar atunci ele produc $ie
un vag ecou liric intr o proza total antilirica ca in con#tructia ?apa #e #curgea la vale
cGntGnd@ $ie o rever%eratie mi#terioa#a a ideii ca in con#tructia ?prizonier parca $ara
#capare al elementelor #i al lui
in#u#i@ meta$ora care inc5ide #im%olic i#toria unui de#tin prin# parca intr/un cerc al
$atalitatii.
.rta literara a lui Marin Preda e#te comple=a. ,l #tapGne#te nu numai $razele ci #i
#tiinta organizarii epice in care di#tri%utia epi#oadelor a $aptelor #i intGmplarilor
urmare#te un intele# #i acompaniaza drumul #ecret al cartii. Elu=ul epic nu e#te #ting5erit
de nimic. Portretul de#crierea aluzia anecdota analiza completarile oricGt de
minutioa#e nu opre#c in nici un $el mi#carea narativa care ca #ingura comunica o
impre#ie covGr#itoare de viata.
'in ace#t punct de vedere iritarea cu care #criitorul re#pinge cali$icaticul de
?anali#t@ #i ?proza analitica@ #e 2u#ti$ica. Principalele lui procedee arti#tice viziunea
#cenicaD dialogul vor%irea aluziva te=tul #i #u%te=tul ironic para$raza neologi#tica
micro/e#eul analitic pauzele #i di$erentele de ritm #imtul comic #i #imtul tragic
im%inarea #tilului direct #i indirect etc. #unt
#u%ordonate unor calitati narative #i portreti#tice deo#e%ite.
@.pa #e #curgea la vale cantind #i de #u# continua #a toarne $ara oprire. Moromete
ridica $runtea #i #e uita #i ceea ce vazu il $acu #a/#i dea palaria pe cea$a de admiratie.
*antul cel mare comun tuturor gradinilor de pe/acolo dadea pe#te mal de/atGta apa #i
daca n/ar $i cur# cu repeziciune #pre o directie a ei care ducea #pre rGu te/ai $i putut teme
ca daca ploaia nu #e va opri curGnd va ineca #atul. -ip#ind atGta vreme din pridvor 6linca
#e nelini#ti cea dintGi de tatal ei #i ie#i dupa ei cu un #ac in cap. CGnd il vazu eu #apa in
mGna #i ud de #u# pGna 2o# incepu #a #trige la el #a #e intoarca numaidecGt in ca#a nu/#i
dadea #eama ca putea #a racea#ca #i #a moaraF 'ar Moromete parca nici nu auzea #i
zadarnic $ata #e apropie #i/l tra#e de mGna $ugi de aici o goni el nu vezi ca e ploaie
calda dar a#a calda cum era $ata incepu#e #a clantane din
dinti. *e intoar#e in ca#a #i curGnd ie#ira #i celelalte #urori #i incepura #i ele #a #trige #pre
gradina tata vin incoace in#a $ara ca el #a le a#culte conducGnd mai departe torentele de
apa $acGndu/le loc cu #apa #i continuGnd lini#tit #i netur%urat #a vor%ea#ca prizonier
parca $ara #capare al elementelor #i al lui in#u#i...@
@Pana in clipa din urma omul e dator #a tina la ro#tul lui c5it ca
ro#tul a#ta cine #tie ce #/o alege de el4@... ?Ca tu vii #i/mi #pui ca
noi #untem ultimii tarani de pe lume #i ca tre%uie #a di#parem. *i de
ce crezi ca n/ai $i tu ultimul pro#t de pe lume #i ca mai degra%a tu
ar tre%ui #a di#pari nu euF@... ?.#a ca vezi relua apoi Moromete in
gla# cu o admiratie de #ine neacoperita $ata de generozitatea lui eu
te la# pe tine #a traie#ti... 'ar rau $ac ca tu vii pe urma #i/mi
#pui mie ca nu mai am nici un ro#t pe lumea a#ta... #i ce/o #a
mananci ma 9iznaeF Ce/o #a mananci ma tampituleF@