Sunteți pe pagina 1din 90

UNIVERSITATEA „GEORGE BARIŢIU” din BRAŞOV

DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Program master: ADMINISTRAREA AFACERILOR DIN TURISM

UNIVERSITATEA „GEORGE BARIŢIU” din BRAŞOV DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE Program

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţific:

Conf. univ. dr., Popescu Aurelian

Absolvent:

Camencean Tamara

BRAŞOV

2013

UNIVERSITATEA „GEORGE BARIŢIU” din BRAŞOV DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE Program

UNIVERSITATEA „GEORGE BARIŢIU” din BRAŞOV

DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Program master: ADMINISTRAREA AFACERILOR DIN TURISM

CONTRIBUŢIILE TEORETICE ŞI APLICATIVE PRIVIND VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC ÎN ZONA STRĂŞENI, REPUBLICA MOLDOVA

Coordonator ştiinţific:

Conf. univ. dr., Popescu Aurelian

Absolvent:

Camencean Tamara

BRAŞOV

2

2013

CUPRINS

Introducere

4

Capitolul 1. Potenţialul turistic şi posibilităţi de dezvoltarea a turismului în Republica

7

Moldova

  • 1.1. Potenţialul turistic în Republica Moldova

7

  • 1.1.1. Potenţialul turistic natural

10

  • 1.1.2. Potenţialul turistic antropic

15

  • 1.2. Posibilităţi de dezvoltare a turismului în Republica Moldova

18

Capitolul 2. Străşeni – istorie şi potenţial turistic

22

  • 2.1. Scurt istoric al zonei şi localizarea geografică

22

  • 2.2. Obiective turistice din raionul Străşeni

24

  • 2.2.1. Obiective turistice religioase

27

Capitolul 3. Prezentarea S.R.L. „Casa Mare”

32

  • 3.1. Prezentarea S.R.L. „Casa Mare”

32

  • 3.2. Management şi resurse umane

35

  • 3.3. Analiza indicatorilor de eficienţă a activităţii într-un restaurant „Casa Mare”

39

Capitolul 4. Oportunitatea şi posibilitatea deschiderii unei pensiuni turistice

44

  • 4.1. Oportunitatea investiţiei

44

  • 4.2. Prezentarea obiectului de investiţie

48

  • 4.3. Analiza eficienţei economice investiţiei în pensiunea turistică

55

  • 4.3.1. Evaluarea proiectului cu ajutorul indicatorilor statici de eficienţă

56

  • 4.3.2. Evaluarea proiectului de investiţii cu ajutorul indicatorilor dinamici de

58

eficienţă economică

  • 4.4. Analiza economică şi financiară a investiţiei

62

  • 4.4.1. Analiza economică

62

  • 4.4.2. Analiza financiară

63

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

68

Bibliografie

73

Anexe

75

INTRODUCERE

Actualitatea temei. Turismul reprezintă astăzi, prin conţinutul şi rolul său, un domeniu distinct de activitate, o componentă de primă importanţă a vieţii economice şi sociale pentru un

număr tot mai mare de tări ale lumii.

3

Având ca obiect satisfacerea nevoilor personale apărute cu ocazia şi pe durata călătoriilor, turismul poate fi privit, în conţinutul său, şi ca o succesiune de servicii, cum sunt cele de organizare a voiajului, de transport, de odihnă şi de alimentaţie, de recreere etc. Alimentaţia reprezintă un serviciu turistic de bază, calitate oferită de:

Funcţiile pe care le are;

Ponderea importantă în structura cheltuielilor de vacanţă;

Timpul alocat de turişti.

Activitatea restaurantelor şi a unităţilor similare o constituie întreaga producţie şi distribuţie de mâncare şi băuturi, respectiv pregătirea preparatelor culinare şi a produselor de patiserie- cofetărie, aprovizionarea cu mărfuri, consumul produselor pe loc sau în afara unităţilor, cât şi crearea unei ambianţe favorabile destinderii şi recreerii clienţilor. Resturantele cu vocaţie comercială respectă cultura şi tradiţia fiecărui popor, adaptate la tendinţele şi evoluţiile înregistrate pe plan internaţional. Aici se afirmă şi se pun în valoare obiceiurile fiecărui popor, arta culinară, ordinea servirii preparatelor şi asocierea cu băuturi, decor şi vesela pentru masă. Amplasarea acestor unităţi este foarte diversificată. Aşezarea lor se conturează în funcţie de cerinţele pieţei, ale concurenţei interne şi nu în ultimul rând de posibilităţile de investiţii ale întreprinzătorilor. Tot mai mulţi turişti străini vor prefera locurile de găzduire şi mâncărurile oferite de pensiunile turistice sau de pensiunile agroturistice, pentru că acestea vin să împlinească dorinţa de a petrece câteva zile liniştite în mijlocul naturii şi pe bani puţini. Înfiinţarea şi administrarea unei pensiuni turistice, în mediul rural sau urban, reprezintă o afacere pe cont propriu, cu un capital limitat. Astfel, crearea unei pensiuni reprezintă afacerea ideală pentru micul business în Republica Moldova, deoarece, în primul rând, situaţia din domeniul turismului moldovenesc arată că cererea este mult mai mare decât oferta şi, pe viitor, această situaţie se va menţine. Antreprenor poate să înceapă printr-o simplă amenajare a casei bătrâneşti de la ţară, cu numai câteva sute de euro, bani pe care îi recuperaţi garantat chiar în primele luni de funcţionare. Turiştii străini şi moldoveni se orientează din ce în ce mai mult spre astfel de servicii: atât statisticile oficiale confirmă acest lucru, cât şi dezvoltarea - deseori spectaculoasă - a multor pensiuni. Această afacere se dezvoltă pe măsură ce creşte capacitatea de utilizare a spaţiului de cazare pe care îl oferă proprietarul pensiunii. Avantajul deschiderii unei pensiuni în raionul Strășeni constă în faptul că proprietarul pensiunii oferă clientului tarife mai mici decât la hotel şi restaurant, în aceleaşi condiţii de confort şi de calitate. De asemenea, clienţii pot beneficia de liniştea şi calmul specific zonei în care este amplasată pensiunea, departe de zgomotul specific oraşului. Turiştii vor veni la

4

pensiune pentru a avea parte de meniuri sănătoase şi naturale din bucătăria tradiţională a zonei şi reţete ţărăneşti. Astfel, turiştii străini, dar şi cei veniţi din oraşe vor avea ocazia să vadă în gospodărie ori la vecini cum se potcoveşte un cal, cum se hrănesc animalele, cum se mulge vaca, cum se ridică o căpiţă de fân, cum se face brânza. Mai mult, succesul pensiunii este ca şi asigurat dacă în apropierea pensiunii există locuri interesante de vizitat, cum ar fi monumente istorice, culturale sau geografice. Toate aspectele menţionate determină actualitatea temei tezei de master. Scopul cercetării este: de a efectua: analiza potenţialului turistic şi posibilităţi de dezvoltarea a turizmului în Republica Moldova și raionului Străşeni; prezentarea și analiza indicatorilor de eficienţă a activităţii într-un restaurant „Casa Mare”, de a depista aspectele pozitive cît şi negative ale acestora; de a analiza posibilitatea și eficiența deschiderii unei pensiuni turistice în raionul Strășeni. Scopul cercetării impune următoarele sarcini:

analizarea potenţialul turistic şi posibilităţi de dezvoltarea a turismului în Republica Moldova; studierea obiectivelor turistice din raionul Străşeni, în special obiectivele turistice religioase;

analizarea indicatorilor de eficienţă a activităţii într-un restaurant „Casa Mare”;

evaluarea sistemului actual a managementului restaurantului „Casa Mare”;

elaborarea şi argumentarea propunerilor pentru posibilitatăți deschiderii unei pensiuni turistice;

analizarea eficienţei economice investiţiei în pensiunea turistică.

Obiectul cercetării: materiale teoretice şi practice referitor la potențialul turistic RM și raionului Strășeni. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al tezei îl constituie lucrările autorilor autohtoni şi străini N.Burlacu, I. Mihuţ, M. Nicolae, A. Rogojanu, A. Zelenschi, B.B. Козлов. şi altele, ce examinează probleme legate de potențialul turistic Republicii Moldova. De asemenea, au fost analizate informaţiile statistice ale întreprinderii „Casa Mare”, actele legislative ale Republicii Moldova, informaţiile obţinute nemijlocit în procesul investigaţiilor realizate în organizaţiile autohtone. Au fost utilizate ediţiile periodice şi reţeaua mondială Internet. În lucrarea dată au fost aplicate metodele de analiză logică, comparativă, statistică, precum şi abordarea sistemică şi complexă.

5

Importanţa teoretică şi valoarea aplicativă. Cercetarea realizată şi-a adus aportul la elaborarea propunerilor pentru posibilități deschiderii unei pensiuni turistice în raionul Strășeni. Structura tezei este determinată de scopul şi problemele cercetate şi constă din introducere, patru capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie. În introducere este argumentată actualitatea temei de cercetare, sunt precizate scopul şi sarcinile cercetării, suportul metodologic de studiu, noutatea ştiinţifică, importanţa teoretică şi valoarea aplicativă a cercetării. În capitolul întâi au fost analizat potenţialul turistic şi posibilităţi de dezvoltarea a turismului în Republica Moldova. În capitolul doi au fost examinate obiectivele turistice din raionul Străşeni. În capitolul trei a fost efectuată analiza activităţii economico-financiară a întreprinderii „Casa Mare”, descrisă structura organizaţională a întreprinderii. În capitolul patru a fost efectuată analiza eficienţei economice investiţiei în pensiunea turistică, descrise oportunități şi posibilități a deschiderii unei pensiuni turistice în raionul Strășeni. În încheiere sunt prezentate sinteza rezultatelor obţinute, sunt formulate concluzii şi sugestii privind deschiderea unei pensiuni turistice.

CAPITOLUL 1. POTENŢIALUL TURISTIC ŞI POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTAREA A TURISMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

6

1.1. Potenţialul turistic în Republica Moldova

Republica Moldova, ca destinaţie turistică, dispune de un bogat potenţial pentru vizitatorii săi. Turismul are toate şansele de a ameliora balanţa de plăţi a statului prin majorarea exportului de servicii turistice. Produsul turistic al ţării reprezintă un ansamblu complex de mediu, atât natural, cât şi creat de oameni (patrimoniu, cultură, activităţi, servicii pentru vizitatori). Prin intermediul agenţiilor şi operatorilor de turism, în anul 2012, Republica Moldova a fost vizitată de circa 12,87 mii de turişti străini cu 18,6% mai mult, comparativ cu anul 2011. Potrivit informaţiei Biroului Naţional de Statistică, cei mai mulţi turişti au fost din Rusia (17,2% din numărul total), România (13,9%), Germania (10%), Ucraina (7,7%), Turcia (6,4%), Marea Britanie (5,2%), Italia (4,9%), SUA (4,2%), Polonia (3,9%), Bulgaria (3,1%), Olanda (2,3%), Austria (2,1%), Suedia (1,6%), Japonia (1,5%), Israel (1,3%), Franţa (1,2%), Slovacia (1%), Belgia (1%) 1 . Din numărul total, aproape 55% din turiştii străini au vizitat Moldova pentru odihnă şi întremare, 40,6% - pentru afaceri sau activităţi profesionale, 4,5% - pentru tratament 2 . Republica Moldova a ocupat locul 102 din 140 de ţări în clasamentul internaţional al competitivităţii în turism realizat de Forul Economic Internaţional 2012. Astfel ţara noastră cu 3,60 de puncte acumulate a coborât cu trei poziţii faţă de anul 2011.

1.1. Potenţialul turistic în Republica Moldova Republica Moldova, ca destinaţie turistică, dispune de un bogat potenţialwww.cnp.md elaborat de autor Eliminând toate aspectele negative în dezvoltarea infrastructurii turistice menţionate mai sus putem constata că Republica Moldova dispune de un valoros potenţial turistic natural, care se impune prin atracţii de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai bogate resurse 1 http://www.statistica.md/ 2 http://unimedia.info/ 7 " id="pdf-obj-6-10" src="pdf-obj-6-10.jpg">

Figura 1.1. Republica Moldova în rating a sectorului turistic (locul) Sursa: www.cnp.md elaborat de autor

Eliminând toate aspectele negative în dezvoltarea infrastructurii turistice menţionate mai sus putem constata că Republica Moldova dispune de un valoros potenţial turistic natural, care se

impune prin atracţii de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai bogate resurse

1

 

http://www.statistica.md/

2

http://unimedia.info/

7

turistice. Elementele reprezentative ale potenţialului natural, care pot conferi o calitate necesară dezvoltării turismului, sânt:

relieful;

clima;

potenţialul turistic hidrografic;

vegetaţia şi fauna;

relief şi geologie;

ariile naturale protejate;

monumente ale naturii - hidrologice;

monumente ale naturii – botanice;

rezervaţiile naturale;

rezervaţiile peisagistice.

În total, în Republica Moldova au fost identificate 144 de monumente ale patrimoniului natural care reprezintă un semnificativ potenţial pentru turişti. Patrimoniul cultural. Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural, care poate fi cu succes valorificat în turism. Cele mai timpurii monumente ale patrimoniului cultural sânt aşezările geto-dace şi fortificaţiile romane, or, acestea nu prezintă interes special şi nici nu constituie o atracţie spectaculoasă pentru turistul de rând. Oricum, vestigiile fortificaţiilor medievale, complexele arheologice, ca Orheiul Vechi, mănăstirile rupestre, conacele boiereşti şi casele ţărăneşti oferă o diversitate de atracţii pentru turişti. Există o varietate bogată de biserici şi mănăstiri cu lucrări de artă, un şir de locuri istorice, muzee, care pot prezenta un anumit interes pentru turism. În total au fost identificate 140 de monumente ale patrimoniului cultural care pot fi incluse în circuitul turistic, însă valorificarea acestora în turism nu este posibilă într-o perioadă scurtă de timp, deoarece multe dintre ele necesită renovare şi lucrări de restaurare. Muzee. În Republica Moldova funcţionează mai multe muzee subordonate Ministerului Culturii, autorităţilor administraţiei publice locale şi altor instituţii. Aceste muzee au un contingent special de vizitatori, însă, cel puţin 20 dintre ele pot fi propuse publicului larg. Majoritatea muzeelor din Republica Moldova sânt amplasate în clădiri de o importanţă arhitecturală deosebită şi dispun de colecţii bogate de exponate. Turismul cultural. Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural, care poate fi cu succes valorificat în turism. În total, au fost identificate 140 de monumente ale patrimoniului cultural, care pot fi incluse în circuitul turistic. Cele mai timpurii monumente sânt aşezările geto-dacice şi fortificaţiile romane. O diversitate de atracţii pentru turişti oferă

8

vestigiile fortificaţiilor medievale, diverse complexe arheologice, în primul rând, Orheiul Vechi, mănăstirile rupestre, conacele boiereşti şi casele ţărăneşti. Şi în capitala ţării există un număr impunător de monumente, exemple reprezentative ale arhitecturii locale din secolele XIX şi XX, capabile să trezească interesul turiştilor. Turismul rural. Turismul rural se bucură de o popularitate deosebită. Mediul rural din Republica Moldova, cu comunităţile agricole şi satele sale pitoreşti, constituie o sursă importantă pentru:

prestarea serviciilor de cazare tradiţională de tip rural;

oferirea unor posibilităţi pentru vizitatori de a se încadra în activităţile şi preocupările rurale;

familiarizarea cu folclorul, distracţiile şi tradiţiile locale;

prezentarea meşteşugurilor cu posibilitatea de participare la procesul de lucru ca atare;

oferirea unor posibilităţi de procurare a produselor meşteşugăreşti.

În mediul rural din Republica Moldova există multe clădiri construite în stil tradiţional, care, după o eventuală reconstrucţie, ar putea fi utilizate pentru cazarea turiştilor. Turismul vitivinicol. Podgoriile constituie, de asemenea, un important obiectiv turistic din sectorul rural. Vinurile produse în Republica Moldova se bucură, prin calitatea lor, de o bună reputaţie pe plan internaţional. În republică funcţionează 142 fabrici de vinuri, 21 dintre care dispun de experienţă în primirea vizitatorilor. Aici turiştii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere a vinurilor, a urmări îmbutelierea vinului şi, desigur, a degusta produsul finit. Republica Moldova, ca ţară vitivinicolă, oferă vizitatorilor şanse de a-şi alege rutele preferate:

beciuri şi oraşe subterane, vinoteci, întreprinderi de prelucrare primară a vinului, de producere a şampaniei, divinului, heresului, balsamurilor etc. Numărul vizitatorilor este relativ mic, însă există posibilitatea de primire a unui număr mult mai mare de vizitatori. Fabricile de vinuri, în ansamblu, cu podgoriile aferente, făcând parte din ruta turistică "Drumul vinului în Republica Moldova", reprezintă o motivaţie esenţială de a vizita ţara. Ele constituie un mijloc de promovare a celui mai bun produs turistic autohton 3 . Turismul de sănătate şi frumuseţe. Republica Moldova dispune de un potenţial bogat şi variat pentru dezvoltarea turismului de sănătate şi frumuseţe. Atât în sanatorii, cât şi în staţiunile de odihnă există condiţii necesare pentru turismul de sănătate şi frumuseţe. Staţiunile balneoclimaterice din Republica Moldova, ar putea deveni un substanţial produs turistic balneoclimateric de nivel internaţional, cu condiţia creării în jurul lor a unei infrastructuri adecvate.

3 www.turism.md

9

Cele mai bune premise în acest sens le au: “Bucuria-Sind”, Vadul lui Vodă, “Codru”, Hîrjăuca, Călăraşi şi, îndeosebi, “Nufărul Alb”, Cahul.

Puncte atractive turistice din Republica Moldova:

  • 1. Monumente ale naturii: “Toltrele Prutului”, “O sută de movile”, Peştera “Emil Racoviţă”, Parcul Ţaul.

  • 2. Rezervaţii: Pădurea din Domneasca, Codrii, Iagorlîc, Prutul de Jos, Plaiul Fagului.

  • 3. Muzee: Casele-muzeu “Alexei Mateevici”, “Aleksandr Puşkin”, “Constantin Stamati”, “Igor Vieru”, Complexul Muzeal “Orheiul Vechi”, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Muzeul Meşteşugurilor Populare, Muzeul Naţional Găgăuz “Dumitru Cara-Ciobanu”.

  • 4. Conace: Conacul “Zamfir Ralli Arbore”, Castelul de vânătoare al lui Manuc Bei.

  • 5. Mănăstiri şi biserici: Căpriana, Hîncu, Rudi, Saharna, Ţîpova, Curchi, Frumoasa, Cosăuţi, Japca. Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căuşeni.

  • 6. Vinării: Cricova, Mileştii Mici, Purcari, Cojuşna.

    • 1.1.1. Potenţialul turistic natural

Resursele turistice reprezintă totalitatea elementelor atractive ale unui teritoriu, indiferent de originea lor şi de relaţiile dintre ele. Este una dintre categoriile de bază ale turismului, stând la baza apariţiei şi dezvoltării fenomenului turistic, a cărui "materie primă" se constituie. Ele determină mărimea, intensitatea şi diversitatea fluxurilor turistice, respectiv valoarea nemijlocită a consumului turistic şi, prin aceasta, a eficienţei economice. Se deosebesc două grupe majore de obiective ce compun fondul turistic, şi anume, cele aparţinând cadrului natural - resursele turistice naturale, şi cele de provenienţă antropică - resursele turistice antropice. Resursele turistice naturale reprezintă componente ale mediului care prin natura, calitatea şi specificul lor sânt recunoscute de turism şi valorificate prin acesta: elementele geomorfologice, climatologice, hidrologice, floristice şi faunistice, peisaje, substanţe minerale balneare şi alţi factori. Condiţiile naturale reprezintă un element multifuncţional în peisaj: elementele naturii reprezintă obiectele importante ale potenţialului turistic, natura oferă tuturor activităţilor turistice mediul pentru desfăşurare, de asemenea, condiţiile naturale determină apariţia la turişti a motivaţiilor de deplasare.

10

Macro- Forme structuri Structuri Relief Climat Hidrografi Vegetaţ geologice e ie inedite Faun ă
Macro-
Forme
structuri
Structuri
Relief
Climat
Hidrografi
Vegetaţ
geologice
e
ie
inedite
Faun
ă

Resursele turistice naturale

Macro- Forme structuri Structuri Relief Climat Hidrografi Vegetaţ geologice e ie inedite Faun ă Resursele turistice
RESURSELE TURISTICE RESURSELE TURISTICE ANTROPICE Edificii şi instituţii cu funcţie turistică Activităţi şi evenimente cu atribute
RESURSELE TURISTICE
RESURSELE TURISTICE ANTROPICE
Edificii şi instituţii cu
funcţie
turistică
Activităţi şi evenimente
cu atribute atractive

Figura 1.2. Clasificarea resurselor turistice

Sursa: elaborat de autor

Principalele grupe de obiective aparţinând cadrului natural sunt: relieful, structurile geologice inedite, climatul, hidrografia, vegetaţia şi fauna. Republica Moldova dispune de un valoros potenţial turistic natural, care se impune prin atracţii de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai bogate resurse turistice 4 . Elementele reprezentative ale potenţialului natural, care pot conferi o calitate necesara dezvoltării turismului, sunt:

1. Relieful ţării reprezintă o câmpie deluroasa, înclinată de la nord-vest spre sud-est cu altitudinea medie de circa 147 m deasupra nivelului marii. În partea centrala a ei se afla Codrii, regiunea cea mai ridicata, cu altitudinea maxima de 429,5 m (dealul Bălăneşti, raionul Nisporeni) şi puternic fragmentata de vai şi vâlcele. Procesele erozionale şi alunecările de teren au condiţionat formarea hârtoapelor, care prezintă nişte amfiteatre în spaţiul cărora sunt situate

4 Teleuța, Alexandru. Strategia naţionala şi planul de acţiune în domeniul conservării biologice. Chișinău: Editura Ştiinţa, 2002. p. 38.

11

localităţi rurale. Sud-vestul tarii şi teritoriul de pe cursul inferior al Nistrului au relief de câmpie mai puţin fragmentata.

  • 2. Învelişul de sol al Moldovei este mănos şi variat, fiind constituit din peste 745 de varietăţi

de soluri. Cernoziomurile alcătuiesc circa 75% din suprafaţa teritoriului tarii. Solurile brune şi

cenuşii de pădure ocupa 11%, iar cele aluviale, adeseori salinizate şi înmlăştinite – 12%.

  • 3. Resursele minerale ale Republicii Moldova sunt reprezentate preponderent de roci

sedimentare, cum ar fi calcarul, creta, ghipsul, nisipul, gresia, bentonita, tripoli şi diatomita, care pot fi folosite la construcţii, la producerea cimentului şi a sticlei, în industriile alimentara, chimica, metalurgica etc. Pe teritoriul Republicii Moldova au fost identificate minerale nemetalice ca grafitele, fosforitele, zeolitele, fluoritele, baritele, iodurile şi bromurile, precum şi

unele metale industriale ca fierul, plumbul, zincul şi cuprul. Moldova poseda şi depozite mici de lignite, petrol şi gaz natural.

  • 4. Clima Republicii Moldova este temperat continentala, caracterizându-se prin lungi

perioade fără îngheţ, ierni scurte şi blânde, veri lungi şi călduroase, precipitaţii modeste şi lungi

perioade secetoase la sud. Temperatura medie anuala creste de la 8-9 o C la nord până la 10-11 o C la sud. Precipitaţiile medii anuale variază între 600-650 mm la nord şi centru şi 500-550 mm la sud şi sud-est.

  • 5. Flora Republicii Moldova, variata şi bogata, cuprinde peste 5,5 mii specii de plante

sălbatice. Diversitatea botanica a tarii este condiţionata de poziţia geografica, de caracteristicile

sale topografice şi de clima. La nivel de landşaft, teritoriul ei este situat în trei zone naturale:

pădure, silvo-stepa şi stepa. Predomina pădurile de foioase, specifice Europei Centrale. Cele mai intinse masive forestiere sunt situate în centrul tarii, fiind reprezentate prin rezervaţiile “Codrii” şi “Plaiul Fagului”. Ecosistemele forestiere ale tarii conţin 45 specii băştinaşe de copaci, 81 specii băştinaşe de arbuşti şi 3 specii native de liane arboricole. Printre cele mai răspândite specii native de plante lemnoase care se întâlnesc în pădurile noastre sunt stejarul comun (Quercus robur), gorunul (Quercus petraea), stejarul pufos (Quercus pubescens), frasinul European (Fraxinus excelsior), carpenul european (Carpinus betulus), ulmul comun (Ulmus laevis), arţarul sicomor (Acer pseudoplatanus), teiul comun (Tilia cordata), mesteacănul european (Betula pendula) şi fagul european (Fagus sylvatica) 5 .

  • 6. Fauna Republicii Moldova este relativ bogata şi variata. În tara vieţuiesc peste 15,5 mii

specii de animale, inclusiv 461 specii de vertebrate şi peste 15.000 specii de nevertebrate. Dintre vertebrate se întâlnesc 70 specii de mamifere, 281 specii de pasări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni şi 82 specii de peşti. Cele mai răspândite specii native de mamifere sunt liliacul urecheat (Plecotus auritus), ariciul comun (Erinaceus europaeus), cârtita europeana (Talpa

5 Florea, Serafim, Potenţialul turistic al Republicii Moldova, Editura Labirint, Chişinău, 2005. p. 63.

12

europaea), chiţcanul comun (Sorex araneus), nictalul (Nyctalus noctula), veveriţa comuna (Sciurus vulgaris), iepurele comun (Lepus europaeus), ţiştarul european (Citellus citellus), ţiştarul pătat (Citellus suslicus), şoarecele domestic (Mus musculus), şobolanul sur (Rattus norvegicus), şoarecele de padure (Apodemus sylvaticus), şoarecele de câmp (Apodemus flavicollis), vulpea comuna (Vulpes vulpes), căprioara (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), bursucul (Meles meles), jderul de piatra (Martes foina), dihor european (Mustela putorius) şi nevăstuica (Mustela nivalis). 7. Reţeaua hidrografica include peste 3000 de râuri şi râuleţe, dintre care 10 au lungimea de peste 100 km. Principalele râuri sunt Nistru (1352 km, pe teritoriul tarii – 657 km), Prut (976 km,

pe teritoriul tarii – 695 km), Raut (286 km), Cogâlnic (243 km, pe teritoriul tarii – 125 km), Bîc (155 km), Botna (152 km) 6 . Lacuri naturale în Republica Moldova sunt numai câteva (Beleu, Manta, Antoneşti în cursul inferior al Prutului şi Bac, Crasnoe în Valea Nistrului) şi ele sunt mici, fiind folosite pentru pescuit. O însemnătate considerabila pentru recreaţie au izvoarele în număr de peste 3000, îndeosebi cel cu ape minerale. Cele mai importante concentrări de ape minerale se găsesc în zona nistreana (îndeosebi în sectorul de la Varniţa până la Olăneşti) şi în zona pruteană (din preajma oraşelor Ungheni şi Cahul). Mai valoroase pentru tratament sunt apele minerale din vreo 20 izvoare, inclusiv de la Cahul, precum şi cele de la Hârjăuca, Camenca şi Vulcănesti. Apele din izvoarele de la Chişinău şi Varniţa se comercializează în calitate de apa potabila. Deosebit de impresionante sunt monumentele geologice şi paleontologice luate sub ocrotire în număr de 86 cu o suprafaţa totală de peste 2681 ha, incluzive aflorimente geologice (15 obiecte), râpe (23), amplasamente de fauna fosilă (6), stânci (3), movile recifale (5), vâlcele (3), defile (7), cariere (6), fracture tectonice, falii tectonice, profiluri şi secţiuni geologice, pante şi maluri abrupt, chei, coline, pestele, pâlnii carstice, grote, meandre, praguri, terase, complexe geologice, soluri fosile, hârtoape, argile etuliene (cate un obiectiv) 7 . În cursul de mijloc al bazinului râului Nistru un deosebit interes prezintă peisajul Saharna, situat ranga satul cu acelaşi nume. Obiectele lui principale sunt masivele rifogene calcaroase stâncoase străbătute de defileurile fermecătoare ale râuleţelor Saharna şi Stahna. Cel mai frumos şi pitoresc este defileul Saharna, a cărui adâncime este de 175 m şi care îşi face impresia unei prăpastii fioroase. În albia râuleţului Saharna s-au format 22 de cascade care provoacă zgomotul lui zgomotos. Una dintre aceste cascade are înălţimea de 4 m, lăţimea de

  • 6 m şi a săpat în piatra o adâncitura de circa 10 m.

  • 6 Florea, Serafim, Potenţialul turistic al Republicii Moldova, Editura Labirint, Chişinău, 2005. p. 69.

  • 7 www.turism.md/

13

Pe teritoriul acestui peisaj s-au înregistrat o serie de vechi aşezări omeneşti din perioada antica şi medievala. În stâncile landşaftului se observa şi astăzi ruinele unor manastiri din secolele XII-XVII. Mănăstirea Ţipova este situat în cursul de mijloc al bazinului râului Nistru intre satele Ţipova şi Horodişte (jud. Orhei). El include terasele Nistrului şi valea râuleţului Ţipova şi are forma de canion cu adâncimea de 150-200 m. În albia râuleţului s-au format multe cascade. Pe versanţii canionului se întâlnesc forme eoliene de relief, forme carstice: peşteri, pâlnii carstice. Aici s-au păstrat ruinele unei cetăţi getice, iar în apropiere de satul Ţipova - ale unei manastiri în piatra. În pădurile noastre se întâlnesc arbori care se caracterizează prin dimensiuni impresionante şi printr-o vârsta excepţionala ca stejarul lui Ştefan cel Mare din satul Cobâlnea (jud. Soroca) 8 . Rezervaţia Codrii, cea mai veche rezervaţie ştiinţifica din Moldova, se găseşte în preajma comunei Lozova, cca. 50 km de Chişinău, şi a fost înfiinţata la 27 septembrie 1971. Rezervaţiile ştiinţifice au cel mai înalt grad de protecţie şi sunt împărţite în trei zone funcţionale: zona strict protejata, zona de tampon şi zona de tranziţie Natura de aici impresionează prin abundenta de forme şi specii, unele dintre ele sunt rare sau pe cale de dispariţie. În rezervaţia Codrii sunt puse sub protecţie ca 1000 specii de plante, adică jumătate din numărul speciilor florei Moldovei, 43 specii de mamifere, 145 specii de pasări, 7 specii reptile, 10 specii de amfibii şi peste 10 mii de specii de insecte. Parcul Ţaul, cel mai mare parc din Moldova se găseşte în mijlocul satului Ţaul, la cca. 200 km nord de Chişinău. Parcul a fost amenajat la începutul sec. XX în preajma conacului familiei Pommer. Parcul reprezintă una dintre cele mai reuşite lucrări ale arhitectului-peisagist, apreciat de societatea înalta de atunci, I. Vladislavschi-Padalco. Teritoriul parcului a fost proiectat într-o aşa maniera, încât principalele compoziţii se succeda parca în trepte rând pe rând de-a lungul aleilor, ce duc liniştite într-o vale pitoreasca spre un lac mic. Colecţia dendrologica reprezintă circa 150 de specii de arbori, arbuşti şi liane, dintre care peste 100 de forme sunt exotice. Peştera Emil Racoviţa, una dintre cele mai mari peşteri din lume se găseşte în rocile de gips din satul Criva, judeţul Edineţ (cca. 265 km nord de Chişinău). Are o lungime a galeriilor subterane de peste 89000 m şi e dezvoltata în câteva nivele. Acest fapt o plasează pe locul trei printre peşterile din gipsuri şi pe locul 8 în topul general al subteranelor gigantice de pe planeta. Peştera a fost descoperita în 1959 în urma unei explozii în cariera de gips de la Criva. După ce s- a eliberat de apele subterane caverna a fost cartografiata de speologi. Ei au descoperit

14

aici săli foarte mari: «Sala Cenuşăresei», «Sala cu coloane», «Sala Daciei», «Sala de o suta de metri» şi galerii numeroase, ce alcătuiesc adevărate labirinturi subterane, în care te poţi pierde lesne, ca până la urma sa găseşti cu greu unica ieşire spre lumina zilei. În caverna sunt doua fântâni mari care fac legătura dintre diferite nivele subterane, unele galerii fiind inundate permanent de apele abundente în peştera. Peştera poate fi vizitata în grupuri mici numai cu ghid-speolog experimentat. Fiecare persoana trebuie sa fie dotata cu echipament speologic. Traseele subterane nu sunt marcate. De aici rezulta ca, Republica Moldova dispune de un valoros potenţial turistic natural, care se impune prin atracţii de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai bogate resurse turistice.

  • 1.1.2. Potenţialul turistic antropic

Valoarea fondului turistic antropic se află într-o dependenţă directă de suma şi însemnătatea evenimentelor ce au avut loc pe teritoriul unei ţării în decursul istoriei sale sau a celor contemporane. Dacă evenimentele contemporane sunt puţin importante la scara internaţională, cele din trecut (poziţia la intersecţia multor drumuri comerciale, căi de migraţie ale popoarelor, interferenţei zonelor de influenţă ale marilor imperii) au avut o însemnătate mult mai mare. Migraţiile popoarelor, fortificaţiile medievale, războaiele au lăsat numeroase urme în cultura spirituală a oricărui popor, urme, care în prezent pot constitui puncte de atracţie turistică. Principalele atribute recreative ale obiectivelor de provenienţă antropică au la origine următoarele însuşiri:

vechimea obiectivului;

unicitatea;

ineditul;

dimensiunea;

funcţia.

Potenţialul turistic antropic este constituit din două grupe de obiective:

edificii şi elemente cu funcţie turistică;

activităţi antropice cu funcţie atractivă.

Nu mai puţin impresionant din punct de vedere cantitativ, structural şi atractiv este şi fondul monumentelor antropice al Republicii Moldova. În anul 2010 în republica au fost atestate circa 15 mii de monumente de istorie şi cultura, aproape 6 mii dintre care sunt luate sub protecţia statului, inclusiv 891 edificii de cult, 2 cetăţi, 17 conace-parcuri, circa 700 monumente de

15

arhitectura urbana şi populara. Celelalte în majoritate sunt monumente arheologice de importanta europeana, naţionala şi locala şi monumente comemorative 9 . Cea mai mare parte a monumentelor antropice, cu excepţia celor arheologice, sunt situate în localităţi şi în apropierea lor. Monumentele arheologice sunt destul de variate. Din cele 2676 monumente de acest fel, cea mai mare parte o formau aşezările vechi preistorice (60 %), staţiunile (5,6 %), cetăţile (0,1 %), cetăţuile (2,7 %), oraşele medievale (0, 07 %), horodiştile (0,1 %), necropolele (3,2 %), mausoleele (0,03 %), cimitirele (0,4 %), tumulii (27,4 %) şi valurile (0,4 %), judeţul Orhei 10 . Unităţile ocupate de tumulii în foarte multe cazuri reprezintă de monumente de acest fel, care întrunesc de la 2-5 până la 15-20 şi chiar peste 35 de obiecte. Un monument arheologic de cea mai mare valoare a istoriei naţionale din acesta categorie este Orheiul Vechi – unica aşezare urbana medievala moldoveneasca de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru. Din obiectivele de cea mai mare valoare istorico-culturala fac parte cetăţile medievale moldoveneşti în număr de 12, dintre care cele mai importante sunt cele fortificate aflate pe Nistru: Hotin, Soroca, Tighina şi Cetatea Albă. Al doilea loc în aceasta privinţa ii revine parţii de nord a republicii. Majoritatea manastirilor sunt situate în afară localităţilor, în locuri pitoreşti înconjurate de păduri, aproape de izvoare şi de ape curgătoare. Cele mai vechi sunt Mănăstirile Căpriana, Hârjăuca, Hârbovăţ, Ţigăneşti, Condriţa, Suruceni, Saharna. Un interes deosebit pentru turişti prezintă Mănăstirile rupestre de la Ţipova, Butuceni, Saharna, Socola. Mănăstirea Căpriana. Într-o zona pitoreasca de codru, la 40 km nord-vest de Chişinău, se găseşte una dintre cele mai vechi manastiri din Moldova – Căpriana (întemeiata în 1429). Ea a fost timp îndelungat reşedinţa mitropolitului Moldovei, a fost ctitorita de domnitori, printre ei şi Ştefan cel Mare, aici au trăit cronicarul Eftimie şi unul dintre primii poeţi a Moldovei - Chiprian. La început Mănăstirea era construita în totalitate din lemn, ca mai târziu, în 1545 sa fie înălţata în piatra biserica de vara 'Adormirea Maicii Domnului'. În 1840 este înălţata biserica 'Sf. Gheorghe' şi la 1903 “Sf. Nicolae”. La Căpriana a existat şi cea mai mare biblioteca Mănăstireasca din Moldova cu preţioase daruri domneşti. Fiind închisa şi devastata în anii postbelici, ea se redeschide printre primele în 1989, devenind foarte curând un simbol al renaşterii naţionale. Bisericile sunt amplasate mai uniform în spaţiul republicii, în mare parte repetând sistemul localităţilor urbane şi al celor rurale, cu o reţea mai rara în sudul ei şi îndeosebi în regiunea

9 http://www.turism.gov.md/

10 S. Florea, Potenţialul turistic al Republicii Moldova, Editura Labirint, Chişinău, 2005, p. 76.

16

transnistreana. Cele mai vechi biserici de pe teritoriul Moldovei sunt bisericile de la Căuşeni (sec. XV-XVIII) şi Orhei (1636). În afară de bisericile construite în stiluri arhitectonice moldoveneşti, în republica se întâlnesc şi lăcaşe înălţate în stil rusesc (Chişinău, Ungheni, Drochia), greceşti (Chişinău, Bălti), poloneze (Chişinău, Bălti, Raşcov, regiunea Transnistreana), germane, evreeşti. În Republica Moldova monumente ale victimelor celui de al doilea război mondial sunt foarte numeroase. Astfel de monumente exista peste 1170, situate în vreo 950 de localităţi (57 % din numărul total de localităţi din republica). La acestea se mai adăuga monumente ridicate în memoria victimelor regimului totalitar sovietic. În 156 de localităţi au fost ridicate cate 2-3 şi chiar 4-7 astfel de monumente memoriale. Monument ”Lumânarea Recunoştinţei”. Acest monument ridicat pe stanca, deasupra bâtlanului Nistru, la marginea Sorocii, este una din cele mai importante zidiri în istoria moderna a Moldovei. Aici zac, vărsate în temelii, legate piatra în piatra, suferinţele, speranţele şi truda multor generaţii ale compatrioţilor noştri. Aceasta epopee extraordinara este consacrata tuturor monumentelor distruse ale culturii moldave. Lumânarea Recunoştinţei, crescând din adâncurile trecutului nostru, reprezintă un omagiu adus tuturor eroilor anonimi, care au păstrat cultura, limba şi istoria Moldovei în paleta policroma a civilizaţiei umane, înveşnicind totodată şi memoria marelui poet anonim, autorul baladei „Mioriţa” (vezi Anexa 1). O deosebita însemnătate pentru dezvoltarea turismului are viticultura şi vinificaţia. Fiind unul din principalele state vinicole din Europa, Republica Moldova şi-a creat o buna imagine din lume cu vinurile sale. Vestitele beciuri de vinuri de la Cricova, Mileştii Mici, Brăneşti, Cojuşna, cu alte circa 150 de întreprinderi vinicole din republica vor sta la baza creării mai multor variante ale Rutei turistice a Vinului. La propagarea vinurilor moldoveneşti contribuie şi Sărbătoarea Naţionala a Vinului ce are loc anual pe la mijlocul lunii octombrie. Vinăria Cricova. Cele mai mari beciuri din lume, fără îndoiala, se găsesc în Moldova, la doar câteva kilometri spre nord de Chişinău, în localitatea Cricova. Aici se găseşte în subteran un adevărat oraş al vinificatorilor, cu străzi, săli de degustare, depozite etc. Pe străzile subterane 'Cabernet', 'Feteasca', 'Pinot' se pot deplasa autobuze cu turişti, însoţiţi de ghizi experimentaţi. Lungimea totala a galeriilor de la Cricova depăşeşte 60 km în subteran în roci calcaroase, cu o temperatura constanta de cca. +12 o C şi o umeditate de 97-98%. Acestea sunt condiţii ideale pentru păstrarea celor peste 30.000.000 litri de vinuri de marca. În Cricova sunt produse vinuri spumante, respectându-se cu stricteţe tehnologia clasica franceza. Astfel Cricova a devenit o veritabila carte de vizita a Moldovei (vezi Anexa 2) 11 .

17

Obiective turistice sunt şi staţiunile balnear aflate atât pe teritoriul Republicii Moldova, cat şi pe teritoriul Ucrainei. În spaţiul Republicii Moldova astfel de staţiuni exista la Cahul, Harjăuca (jud. Ungheni), Vadul lui Vodă (jud. Chişinău) şi Camenca (regiunea Transnistreana). Pe malul Marii Negre al regiunii Odesa, republicii ii aparţin oficial 4 staţiuni de tratament şi odihna – la Sergheevca, Bugaz, Zatoca şi în oraşul Odesa.

1.2. Posibilităţi de dezvoltare a turismului în Republica Moldova

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 are drept scop crearea unei baze adecvate pentru dezvoltarea turismului intern în republica intr-un mod integrat, echilibrat şi durabil, astfel incit să aducă beneficii culturale şi socio-economice considerabile ţării şi comunităţilor ei 12 .

Turismul este un sector important al economiei mondiale şi are o tendinţa de creştere permanenta la nivel internaţional. Politica de dezvoltare a turismului trebuie să contribuie la crearea unei imagini reale şi atractive a Republicii Moldova, menita să genereze cererea turistica internă, regională şi internaţionala. Republica Moldova, ca destinaţie turistica, este puţin cunoscută în străinătate. Este necesar un ajutor considerabil din partea statului la elaborarea şi promovarea unor pachete informaţionale, care ar face atractivă imaginea ţării noastre.

Tabelul 1.1. Analiza SWOT a domeniului turismului în Republica Moldova

 

Puncte forte (S)

 

Puncte slabe (W)

 
 
  • 1. Domeniul turismului este administrat de o

 
  • 1. Cadrul legislativ şi normativ este insuficient

autoritate administrativă centrală de specialitate

armonizat şi aplicat.

 

distinctă.

  • 2. Potenţialul turistic al ţării este insuficient

 
  • 2. Există cadrul legal şi de reglementare a

 

cunoscut şi valorificat.

 

domeniului .

 
  • 3. Infrastructură turistică slab dezvoltată.

 
  • 3. Există standarde de calitate în cadrul structurilor

  • 4. Doar o treime din structurile de cazare sunt

de cazare turistică şi cu funcţiuni de servire a

clasificate.

mesei.

  • 5. Vizibilitate turistică redusă.

 
  • 4. Există documente relevante de politici: Strategia

  • 6. Lipsa birourilor/centrelor de informare turistică.

de dezvoltare durabilă a turismului, Programul

  • 7. Date statistice insuficiente pentru monitorizarea

Naţional Drumul vinului, etc.

 

domeniului.

 
  • 5. Există 22 acorduri de colaborare cu alte ţări în

  • 8. Nu există o structură/structuri subordonată ATN

domeniul turismului

 

responsabilă pentru implementarea politicilor.

  • 6. Funcţionează Colegiul Agenţiei Turismului

  • 7. Funcţionează Consiliul Consultativ pentru

 
 

12

Strategia

de

dezvoltare

durabila

a

turismului

in

Republica

Moldova

in

anii

2003-2015

18

Turism pe lângă Agenţia Turismului

 
  • 8. În domeniu activează diverse asociaţii de

specialitate: Uniunea Naţională a Turismului, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism,

Asociaţia Naţională a Turismului Rural, Ecologic şi Cultural, Asociaţia Naţională a Operatorilor de Turism, Asociaţia Naţională a Hotelurilor şi Restaurantelor.

  • 9. Activează Centrul Naţional de Perfecţionare a

Cadrelor din Industria Turismului, alte instituţii de

perfecţionare a cadrelor acreditate in condiţiile legii.

Oportunităţi (O)

Ameninţări (T)

  • 1. Republica Moldova este membru al

  • 1. Insuficienţa resurselor financiare pentru

organismelor internaţionale de profil (Organizaţia

promovarea domeniului: expoziţii, materiale.

Mondială a Turismului, Comisia Dunăreană pentru Turism, GUAM, etc.).

promoţionale, susţinere financiară a proiectelor din domeniu, etc.

  • 2. Proximitate geografică faţă de pieţe mari de

  • 2. Insuficienţa capacităţilor umane calificate în

consum (UE, Rusia, Ucraina, Belarusi, Turcia).

gestionarea domeniului: numărul personalului de

  • 3. Există proiecte de asistenţă externă şi internă

specialitate la nivel central şi local nu acoperă tot

pentru turism.

spectrul de probleme ale domeniului.

  • 4. Există interes major pentru domeniul turismului

  • 3. Personal insuficient pregătit pentru a asigura

din partea societăţii civile.

servicii de calitate (informare şi deservire: cazare,

  • 5. Există asociaţii de branşă şi diferite ONG - uri

taxi, excursii, etc.).

de specialitate.

  • 4. Republica Moldova este o destinaţie insuficient

  • 6. Există strategii şi programe de dezvoltare a

de atractivă pentru atragerea investiţiilor majore în

turismului în diferite raioane.

domeniul turismului.

  • 7. Există o gamă largă de evenimente cultural-

artistice, sportive, de agrement.

  • 8. Se atestă interes crescând pentru turismul de

sănătate.

  • 9. Implementarea mai largă a tehnologiilor

informaţionale oferă posibilităţi vaste de promovare a potenţialului turistic al ţării.

Sursa: Dezvoltarea durabilă a turismului în Moldova. http://www.undp.md/

Principalii indicatori turistici în perioada 2000 – 2012, conform Biroului Naţional de

Statistică, au următoarele caracteristici:

  • - numărul agenţilor economici, titulari ai licenţei de turism a crescut de la 314 în anul 2000

la 383 în anul 2012, din ei majoritatea sunt amplasaţi în Chişinău, iar în 17 raioane nu există

agenţii de turism;

  • - numărul turiştilor moldoveni care pleacă peste hotare prin intermediul agenţiilor de turism

a crescut de 4,1 ori (32452 persoane – în 2000, 136095 – în 2011);

  • - numărul turiştilor străini care au vizitat Republica Moldova prin intermediul agenţiilor de

turism a scăzut de 11,7 ori (18964 persoane în 2000, 10788 – în 2010, 19000 – în 2012);

19

  • - numărul de hoteluri şi structuri similare a crescut aproape de 2 ori (59 – în 2000, 106 – în 2011), în 2011 au fost 202223 înnoptări sau cu 4,3% mai mult față de anul 2010;

    • - începînd cu anul 2003 pînă în 2011 au fost constituite 15 pensiuni turistice iar numărul

înnoptărilor s-a majorat de peste 20 ori (1854 – în 2004, 37317 – în 2011);

  • - incasările din activitatea de turism s-au cifrat la 860026,3 mii lei, înregistrănd o creștere

față de anul 2003 de 5,9 ori;

  • - s-a majorat şi ponderea încasărilor din servicii turistice în volumul total de încasări din

servicii, de la 0,7 procente în 2003 la 1,7 procente în 2010 13 .

Analiza evoluţiei principalilor indicatori turistici din ultimii ani demonstrează următoarele

tendinţe/probleme:

  • - domeniul turismului atestă un trend pozitiv general (creştere), majorări esenţiale atestîndu-

se la compartimentele: încasări financiare, turism emiţător şi turişti cazaţi în pensiuni rurale;

  • - atractivitatea Republicii Moldova ca destinaţie turistică pentru turiştii străini încă este la nivel scăzut.

Dintre motive: infrastructura slab dezvoltată, în special drumurile; cunoaşterea insuficientă a destinaţiilorturistice; valorificarea insuficientă a potenţialului turistic de către agenţiile de turism, etc.

  • - peste 70 % din agenţii economici din domeniul turismului sun concentraţi în Chişinău;

  • - activitatea agenţiilor de turism şi a tur-operatorilor este orientată preponderent spre turismul emiţător;

  • - potenţialul turistic din teritoriu este valorificat insuficient. Motive: cunoaşterea insuficientă şi amenajarea neadecvată a destinaţiilor turistice;

    • - majoritatea destinaţiilor turistice sunt amenajate neadecvat (lipsesc panouri informaţionale,

popasuri turistice, structuri de servire a mesei, parcări, WC, delimitări ale zonelor periculoase,

ghişee pentru comercializare de suvenire, etc.)

  • - tot mai mulţi turişti se orientează spre pensiunile rurale, unde pot beneficia de odihnă

relaxantă departe de zgomotul urbei, pot servi bucate tradiţionale şi cunoaşte de la vatră tradiţiile şi obiceiurile populare, etc. În acest sens Agenţia Turismului consideră necesar a stabili drept priorităţi “Îmbunătăţirea imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică” şi “Dezvoltarea turismului la nivel regional”, pornind de la ajustarea cadrului legislativ la legislaţia europeană 14 . Unificarea cadrului legislativ şi de reglementare cu standardele UE şi acordarea serviciilor turistice la standarde internaţionale vor conduce la sporirea siguranţei turiştilor străini în

  • 13 Anuare statistice Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. http://www.statistica.md/

  • 14 http://www.turism.gov md/ ..

20

serviciile prestate de agenţii economici din RM, contribuind astfel la majorarea numărului turiştilor.

CAPITOLUL 2. STRĂŞENI – ISTORIE ŞI POTENŢIAL TURISTIC

2.1. Scurt istoric al zonei şi localizarea geografică

Raionul Străşeni este situat în partea de centru a Republicii Moldova, aşezat la 23 km de capitala ţării Chişinău. Suprafaţa totală - 729 km 2 Populaţia raionului Străşeni constituie 88 mii 763 locuitori, dintre care:

populaţia urbană – 19 666 mii;

populaţia rurală – 69 097 mii.

21

Raionul Străşeni are în total 39 de localităţi, inclusiv oraşele Străşeni şi Bucovăţ şi 37 de sate. În structura teritorial-administrativă sunt 27 primării. Economia. În raion sunt înregistraţi în total 23817 agenţi economici. Ponderea terenurilor agricole constituie 34439 ha din suprafeţele totale de teren. Pămîntul arabil ocupă 18903 ha din suprafaţa totală a terenurilor agricole,

plantaţiile de livezi – 3386 ha;

viile ocupă – 8292 ha, păşunile – 3244 ha;

plantaţii de arbuşti fructiferi – 242 ha;

pârloagă – 371 ha;

altele 451 ha 15 .

Ramurile principale ale economiei raionului sunt agricultura şi industria prelucrătoare. Condiţiile climaterice şi de sol favorizează creşterea cerealelor, porumbului, florii-soarelui, strugurilor, legumelor, fructelor şi altor culturi. Din resursele minerale în raion avem: piatră brută, pietriş şi prundiş la cariera din Micăuţi şi nisip pentru construcţie. Solul în majoritate este de tip cernoziom cu fertilitate înaltă. Pe teritoriul raionului avem cel mai mare lac de acumulare a apelor Ghidighici şi apă potabilă în bazinul de la Micăuţi la o adâncime de 200 m. Serviciile de comunicaţie sunt prestate în raionul Străşeni de două întreprinderi „Moldtelecom" şi „Poşta Moldovei". În teritoriu activează 15 fabrici de procesare a strugurilor, o fabrică avicolă la Bucovăţ. Industria raionului e reprezentată de 17 întreprinderi. Cele mai mari uzine: SA „Marşrut", SA „CAAN" (utilizează în jur de 25% din potenţial, care este dat în arendă agenţilor economici mai mici), Uzina experimental-mecanică (inclusă în Programul naţional de privatizare). Transportul şi comunicaţiile. Toate localităţile au rute regulate către centrul raional şi capitală, Teritoriul raionului este traversat de calea ferată, mijloc de comunicaţie utilizat pe larg la transportarea mărfurilor de către întreprinderile raionului, şi mai cu seamă a or. Străşeni. Raionul este traversat de drumul naţional Chişinău-Ungheni. Educaţie. În raionul Străşeni activează 39 instituţii de învăţământ preuniversitar, inclusiv:

Numărul total de elevi: 10400. 35 instituţii de învăţământ preşcolar, cu un număr de 3321 copii. Actualmente în instituţiile de învăţământ din raion îşi desfăşoară activitatea 1040 pedagogi. Sănătate. În raionul Străşeni funcţionează:

un spital cu fondul general de 192 paturi;

15 Anuare statistice raionului Strășeni. http://crstraseni.md/

22

un centru al medicilor de familie în componenţa căruia sânt 15 oficii ale medicilor de familie;

13 centre de sănătate;

9 oficii de sănătate;

În domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei din raionul Străşeni îşi desfăşoară activitatea:

134 medici;

297 personal mediu asistenţei medicale;

306 personal sanitar şi auxiliar.

Cultură. În raionul Străşeni funcţionează 72 instituţii de cultură:

1 casă de cultură;

32 cămine culturale, cluburi;

35 biblioteci publice;

2 şcoli de artă;

3 muzee;

3 mănăstiri cu renume (Căpriana, Ţigăneşti, Şireţi) 16 .

Conform datelor de arhivă, localitatea Străşeni, pentru prima dată, a fost menţionată documentar ca sat la 20 martie 1545, când Alexandru Voievod, Domnul Moldovei, confirmă mănăstirii Pobrata o jumătate de moşie, pe care călugării o aveau în dar. În secolul 18 găsim „Străşeni de pe Bîc” în proprietatea mănăstirii „Sfânta Vineri” din Iaşi. Străşeni. E un toponim de origine polisemantică, denumirea poate proveni de la cuvântul „straşnic”: pe timpurile Marelui Ştefan s-au dat în aceste locuri bătălii straşnice şi ecoul acestor evenimente se materializează în denumirea unui cătun de codru. Altă variantă: haiducii, aceşti voinici de pădure, băgau groaza în boierii, care circulau pe drumurile spre Chişinău, deci locurile erau straşnice. O altă tratare a toponimului ar fi cea legată de ocupaţiile tradiţionale ale băştinaşilor. În părţile Străşenilor erau meşteri lemnari, care tocmeau nişte streşini de minune. Denumirea raionului Străşeni provine de la oraşul-reşedinţă Străşeni, care se află la 23 km de Chişinău, pe un teren cu relief deluros, împădurit. Raionul Străşeni este situat în partea de centru a Republicii Moldova. Constituit în noiembrie 1940. Relieful deluros accidentat, înclinat de la nord-vest spre sud-est secţionat de văi şi râuleţe. Predomină solurile de cernoziom şi cenuşii de pădure. Pe teritoriul raionului curg: râul Bîc (155 km), pe cursul căruia se află lacul de acumulare Ghidighici, Ichel (98 km), Işnovăţ (59 km) 17 .

23

Pe teritoriul raionului, nu departe de satul Scoreni, se află stejarul lui Ştefan cel Mare (500 ani). Rezervaţia naturală „Codru”, fondată în 1971, pe baza masivului silvicol Căpriana-Lozova. De o frumuseţe rară este şi landşaftul natural Ţigăneşti, în care armonios se înscrie mănăstirea „Ţigăneşti”. În componenţa raionului Străşeni sunt 39 localităţi incluse în 27 primării. În raion sunt două oraşe: Străşeni, cu satul Făgureni în componenţa primăriei, şi Bucovăţ, cu satul Rassvet respectiv. Săpături arheologice au fost efectuate în localităţile Străşeni, Codreanca, Cojuşna, Lozova, Pănăşeşti, Recea, Scoreni, Vorniceni etc. Putem conchide că omul a populat aceste meleaguri încă din epoca preistorică. Despre aceasta ne vorbesc numeroasele aşezări, tumule, staţiuni. Au fost descoperite chiar şi cetăţui, ce se referă la perioada geto-dacică. Cu certitudine, putem afirma că raionul a fost populat încă din neolitic. Cel mai fermecător itinerar turistic, care într-o oarecare măsură defineşte zona de centru a republicii din punct de vedere ecleziastic este complexul monastic „Mănăstirea Căpriana”, fondat în sec. 15, muzeul „A. Puşchin” din s. Dolna de asemenea este o atracţie turistică deosebită. Conacele familiilor Russo, Zamfirache-Ralli, Gr. Ivănuş, vila familiei Romanov prezintă şi ele o atracţie turistică. Clădirea staţiei feroviare din or. Bucovăţ este un monument laic, ce reflectă tendinţele arhitectonice din prima jumătate a secolului XX. În satul Dolna funcţionează muzeul lui A. Puşchin, s. Recea – muzeul etnografic, com. Lozova – muzeul satului.

2.2. Obiective turistice din raionul Străşeni

Fiind un raion înzestrat cu numeroase bogaţii istorice, culturale şi naturale Străşeni are o valoare imensa pentru turismul Republicii Moldova:

Antena TV din Străşeni este una dintre cele mai impunătoare structuri arhitecturale din Europa şi cea mai înaltă din Republica Moldova. Construită în anii 1984-1985 în centrul republicii, antena reprezintă un turn de 335 m. înălţime. Este situată la aprox. 6 km sud-vest de oraşul Străşeni, la jumătate de cale între acesta şi satul Scoreni. Este folosită exclusiv pentru transmiterea undelor FM şi TV. Fabrica de vin din Cojuşna. În 1908, în satul Cojuşna a fost înfiinţată o fabrică de vin, producând vinuri exclusiv după tehnologia franceză, aici sunt ateliere de lucru privind altoirea şi producerea strugurilor francezi. Compania Fabrica de vin Cojuşna a Republicii Moldova este situată în satul Cojuşna, raionul Străşeni. Satul este situat la 15 km de la capitala - oraşului Chişinău şi este considerat o perlă de vinificaţie. Acest lucru este facilitat de faptul că compania se află în zona centrală a ţării şi în

24

zona celebră de păduri din Moldova (zona Codru), care creează un mediu unic pentru cultivarea strugurilor de înaltă calitate şi de producţie a vinurilor de renume din Moldova.

Peste 10 tipuri de vinuri celebre sunt produse astăzi, iar calitatea lor este în mod constant

excelentă.

Una din cele mai bune colecţii de vinuri din Moldova este amplasata în galeria

zona celebră de păduri din Moldova (zona Codru), care creează un mediu unic pentru cultivarea strugurilorhttp://www.fabricadevincojusna.md/about.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Crucea_M%C3%A2ntuirii_Neamului_Rom3%A2nesc 25 " id="pdf-obj-24-10" src="pdf-obj-24-10.jpg">

subterană Cojuşna"(vezi Anexa 3) 18 .

Observatorul astronomic din Lozova. Observatorul astronomic al Universităţii de Stat din Moldova,este situat în codrii din apropierea satului Lozova, la 50 km depărtare de Chişinău. În Moldova funcţionează un singur observator astronomic cel din Lozova. Stejarul lui Ştefan cel Mare din Scoreni. Principalul obiectiv turistic al satului este rezervaţia peisagistică Căpriana-Scoreni în cadrul căreia se află unul din stejarii lui Ştefan cel Mare (vezi Anexa 4).

Crucea mântuirii neamului românesc. „Crucea Mântuirii

...

este o construcţie de metal, cu

o înălţime de 25 de metri, realizată după modelul celor înălţate la Oneşti şi la Mănăstirea Putna, confecţionată cu banii familiei Dohotaru şi donată postului de radio Vocea Basarabiei prin intermediul filialei din Oneşti a Asociaţiei Pro-Basarabia şi Bucovina, reprezentată de inimosul român de origine basarabeană Constantin Rusanovschi. Este înălţată pe una dintre cele mai înalte coline (316 m) din Republica Moldova în preajma oraşului Nisporeni. Ea va putea fi văzută pe o rază de zeci de kilometri pe ambele maluri ale Prutului, inclusiv noaptea, având montate pe întreg perimetrul construcţiei elemente luminiscente de mare putere. Întregul ansamblu va constitui, împreună cu Cimitirul Eroilor Români şi Mănăstirea Vărzăreşti, situate în acelaşi spaţiu geografic deosebit de pitoresc, un loc de pelerinaj, de omagiu şi de rugă pentru mântuirea poporului român (vezi Anexa 5) 19 . Sat medieval descoperit în Lozova. În preajma zilei profesionale a arheologilor, marcată în fiecare an pe 15 august, o echipă de arheologi din cadrul Centrului de Arheologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a descoperit pe moşia comunei Lozova, r-nul Străşeni, necropola unui sat dispărut din vremea lui Ştefan cel Mare. Vlad Vornic, şeful secţiei Arheologia Antică şi Medievală din cadrul Centrului de Arheologie, susţine că este vorba de cimitirul unui sat dispărut în secolele XIV-XVI. Descoperirea este una deosebit de importantă pentru arheologia şi istoria medievală a Moldovei, întrucât astfel de descoperi sunt extrem de rare pentru teritoriul actual al ţării noastre. Potrivit arheologului, cimitirul medieval descoperit aparţine unei comunităţi locale creştine care, judecând după densitatea mormintelor, era destul de numeroasă. Deşi deocamdată au fost scoase la lumină doar 15 morminte, indiciile de care dispunem sugerează că necropola cuprinde peste o

25

sută asemenea complexe. Deocamdată nu se pot face aprecieri privind întinderea şi datarea exactă a acestui cimitir, dar, potrivit unor istorici, aproximativ în această zonă în perioada lui Ştefan cel Mare ar fi existat un sat cu numele Săcăreni, a cărui soartă de mai departe nu se cunoaşte (vezi Anexa 6). Muzeul “Conacul Zamfir Ralli Arbore”. Se află într-un mic parc în satul Dolna, Străşeni. Conacul aparţine lui Zamfir Arbore un cunoscut sociolog şi gazetar roman, născut în Cernăuţ, autorul dicţionarului geografic al Basarabiei, apărut în seria dicţionarele geografice ale provinciilor române în afară Regatului. În anul 1946 conacul a fost transformat în muzeu, ulterior devenind filială a Casei-muzeu „A. S. Puşkin” din Chişinău. Majoritatea exponatelor muzeului sunt aduse de la Sankt Petersburg şi Chişinău. Localnicii spun că renumit conacul este şi pentru faptul că aici s-a oprit de câteva ori şi poetul rus A.S.Puşchin (vezi Anexa 7). Rezervaţia Ştiinţifică ”Codru”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 5177 ha la 49 km de capitala Chişinău, ocolul silvic Lozova, raionul Străşeni. Rezervaţia a fost organizată în anul 1971. Vegetaţia silvică este reprezentată de păduri foioase (de gorun, stejar şi fag) de tipul pădurilor central-europene. Covorul ierbos este format din peste 750 specii de plante. Bogată este şi fauna rezervaţiei care este constituită din 34 specii de mamifere, peste 100 specii de păsări, 7 specii de amfibii, 6 specii reptile şi peste 8000 specii de insecte. Aici poate fi admirat cerbul nobil, căprioara, mai rar pisica sălbatică, bursucul, jderul de pădure, nevăstuica. Rezervaţia este de fapt un tezaur naţional, ce păstrează un valoros genofond floristic şi faunistic. Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic “Cariera Cazacu”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 3 ha la nord de staţia ferată Vatra raionul Străşeni. Monument al Naturii Geologic şi Paleontologic “Râpa la Chetrărie”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 3 ha la est de satul Vorniceni raionul Străşeni. Rezervaţia Silvică ”Condriţa”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 61 ha ocolul silvic Condriţa raionul Străşeni. Rezervaţia Silvică ”Roşcani”. Este Arie naturală protejată de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 134 ha ocolul silvic Ghidighici raionul Străşeni. Rezervaţia Peisajeră ”Căpriana Scoreni”. Este Arie naturală de stat. Se întinde pe o suprafaţă de 1762 ha în raionul Străşeni, între satele Lozova, Vorniceni, Pănăşeşti, Truşeni, Cojuşna, ocolul silvic Căpriana. Peisajul poate fi descris: pădure naturală, pe versanţi cu copaci de gorun, stejar pedunculat, tei, carpen, diferite specii de tufari. Unele sectoare de pădure crescută din seminţe ating vârstă de peste 100 ani.

2.2.1. Obiective turistice religioase

26

Biserica de lemn din Vorniceni. Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Vorniceni a fost construită în 1904. Iniţial, era o casă pentru preot şi, totodată, local pentru şcoala bisericească. Biserica din Vorniceni este interesantă datorită faptului că-i înălţată pe un „soclu" de piatră, iar pereţii sunt tencuiţi. Deasupra pronaosului se află o clopotniţă masivă octogonală de lemn. Este considerată monument istoric (vezi Anexa 8). Mănăstirea Căpriana. Mănăstirea de călugări Căpriana, este una din cele mai vechi manastiri din Basarabia. Mănăstirea este situata la o distanta de 35 km de Chişinău, la marginea localităţii Isnovăţ, pe malul râului cu acelaşi nume. Primele documente ce conţin referiri Mănăstirea Căpriana, datează din timpul domniei în Moldova a lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Primul act oficial care conţine date despre aceasta Mănăstire este cartea domneasca de danie din 25 aprilie 1420, de la domnitorul Alexandru cel Bun, în care se spune: „adevăratei noastre slugi şi credinciosului boier pan Oana Vornic, am dat în tara noastră Moldova satele, anume: Corneşti, Miclauşeşti, Lozova, Sacareni, Vorniceni, Dumeşti, Ţigăneşti, Lavreşti, Sadova şi Homeşti. Iar hotarul acestor sate care sunt la Bârcovăţ sa fie începând de la Mănăstirea lui Varzar pe deasupra prisăcii lui Acibco, pe vârful Horodiştei, la vârful Lozovei, la podul lui Cârlanici, de la Fântâna Mica la Fântâna Mare, iar de la Fântâna Mare pe deasupra la poiana Ţârnăucai, de la poiana lui Chiprian cu moara de pe Bîc, din Lunca cea mare şi câtre Poroseci”. Cartea domneasca de danie din 10 februarie 1429 este al doilea document ce vorbeşte despre Mănăstirea Căpriana pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun: ”Din mila lui Dumnezeu, noi, Alexandru Voievod, domn al Tarii Moldovei Facem cunoscut, cu aceasta carte a noastră, ca am dat şotiei noastre, cneaghinei Marena, Mănăstirea de la Vâsnevăţ, unde este egumen Chiprian"

Biserica de lemn din Vorniceni. Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Vorniceni a

. La început Mănăstirea purta numele Vâsnevăţ, numele râuşorului ce curgea în apropierea mănăstirii, redenumita mai târziu în Căpriana, de la Chiprian, primul egumen al manastirii. În lucrările cronicarului Grigore Ureche, se menţionează ca Petru Rareş, domnitorul Moldovei (1527 - 1538), (1541 - 1546) ar fi zidit la Căpriana prima biserica de piatra cu hramul Adormirii Maicii Domnului. În sec al XVII-lea, datorita declinului economic şi stagnării culturale, Mănăstirea Căpriana a trecut printr-o perioada mai dificila. Abia după 1813, datorita mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni la Mănăstirea Căpriana se înregistrează o revigorare a vieţii monastice. În 1837, Mănăstirea Căpriana a fost închinata manastirii Zograful, prin stăruinţele monahilor atonici, arhiepiscopul primind în schimb Mănăstirea Hârjaucă, Mănăstirea s-a aflat sub directa cârmuire a manastirii Zograful până la 9 martie 1873.

27

La 29 iunie 1940, a doua zi după ocuparea Basarabiei de câtre trupele sovietice, manastirii i- a fost confiscata toata averea. Ultimul stareţ a fost egumenul Eugeniu (1952-1962) iar ultima slujba religioasa a fost oficiata la 25 octombrie 1962. A doua zi, după o activitate neîntrerupta de mai bine de jumătate de mileniu, Mănăstirea a fost închisa, Ieromonahii s-au refugiat pe la alte parohii, iar călugării şi fraţii au fost alungaţi. După 1962, ansamblul monastic a fost transformat în sanatoriu pentru copiii bolnavi. Trapeza manastirii a fost "reprofilata" în club, unde se organizau serate, petreceri, nunti În anul 1989 Mănăstirea Căpriana a revenit la fireasca sa menire, Primul stareţ al manastirii a fost arhimandritul Iosif Gargalac, fost stareţ la Mănăstirea Suruceni. După retragerea stareţului Iosif, Mănăstirea a fost condusa din 1989 până în 1992 de ieromonahul Serafim, care a continuat

reconstrucţia manastirii începuta de predecesorul sau.

La 29 iunie 1940, a doua zi după ocuparea Basarabiei de câtre trupele sovietice, manastirii i-http://www.moldova.org/page/manastirea-capriana-din-republica-moldova 28 " id="pdf-obj-27-6" src="pdf-obj-27-6.jpg">

În perioada 1994–1997 a fost reconstruita

fosta trapeza, transformata în biserica de iarna. Din anul 2003 la mănăstirea Căpriana au avut loc ample lucrări de restaurare cu bani de la bugetul statului dar şi de la numeroşi donatori particulari (vezi Anexa 9) 20 . Mănăstirea Ţigăneşti se află în zona de codru a Moldovei, cam la 35 de km de Chişinău, în apropierea satului Ţigăneşti, raionul Străşeni, pe malul râului Ichel. Mănăstirea Ţigăneşti a fost întemeiata, pe la 1725, de boierul Lupu Dencu şi de razei din comuna Cobalca, care au construit o biserica de lemn, pentru a-i ascunde pe creştinii din apropiere de invaziile tătarilor. În 1846, pe locul bisericii de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construita una de piatra, sub cârmuirea egumenului ieromonah Victor, cu bani adunaţi de la creştini. În timpul celui de-al II-lea război mondial, aici au fost înmormântaţi sute de ostaşi căzuţi pe câmpul de lupta - romani, nemţi şi ruşi. După război, autorităţile au încercat de câteva ori sa închidă Mănăstirea. Prima încercarea a avut loc în 1945, pe când era stareţ Ioachim Burlea din Bravicea. În 1959 autorităţile locale i-au trimis pe fraţii de ascultare pe la casele lor. Iar în 1960, toţi călugării de aici au fost transferaţi la Mănăstirea Hârbovăţ. După 1961 în ansamblul monastic a funcţionat un alt spital pentru cei cu handicap mintal. Conducerea spitalului a dispus nivelarea cimitirului manastirii. Acest spital a funcţionat până în iulie 1992. La 8 septembrie 1992 Mănăstirea de călugări Ţigăneşti a fost reînfiinţata. Complexul monastic se afla în stare buna, deoarece a fost reparat de mai multe ori. Dar lucrătorii spitalului, rămânând fără serviciu, au furat din Mănăstire tot ce au putut, distrugând complexul. Primul stareţ al manastirii Ţigăneşti a fost arhimandritul Artemie Bocşa, venit de la Mănăstirea Căpriana în 1992, care s-a aflat aici până în anul 1994.

28

În 1998 au fost finisate lucrările de reparaţie a bisericii de vara Adormirea Maicii Domnului. Biserica este realizata în stil rusesc, având planul dreptunghiular, de dimensiuni mici. Are doua turle în stil gotic, una deasupra tindei şi alta deasupra naosului. Absidele laterale sunt puţin evidenţiate. Interiorul bisericii are delimitări tradiţionale. Plafonul bisericii are o forma boltita. În partea superioara a pronaosului se afla cafasul. Ansamblul monastic în prezent este constituit din doua biserici, din care cea de iarna e încadrata intr-un corp de chilii cu stăreţia; 3 corpuri de chilii şi alte doua corpuri mari în care se afla o bucătărie şi o trapeza (vezi Anexa 10) 21 . Mănăstirea Şireţi este situata la 16 km de Chişinău şi a fost înfiinţata la 10 decembrie 1998, în ziua pomenirii Sfanţului Ioan Iacob Persul. Patra de temelie a fost pusa la 24 mai 1999. Tot atunci au demarat şi lucrările de construcţie. Primul stareţ al manastirii a fost pr. protos. Porfirie Dobre. Cu supravegherea părintelui stareţ, în curs de un an locaşul a fost ridicat şi la 27 septembrie 2000, de ziua Înălţării Sfintei Cruci, a fost sfinţita şi crucea noului locaş, de câtre IPS Petru Pădurari. Sfinţirea manastirii cu hramul Sfanţul Iacob Persul a avut loc la 29 octombrie 2000. Alături de Mitropolitul Basarabiei, IPS Petru, a slujit şi PS Casian Craciun, episcop al Dunării de Jos. În biserica manastirii au fost depuse o parte din moaştele Sfanţului Iacob Persul, aduse la Şireţi de la Mănăstirea Dragomirna, România (vezi Anexa 11). Mănăstirea Condriţa din satul Condriţa. Mănăstirea Condriţa este o Mănăstire ortodoxa din Republica Moldova. Aceasta are hramul Sfântul ierarh Nicolaie şi este situată în satul Condriţa, aflat pe râul Catargul, la 15 kilometri de gara Străşeni şi la 26 de kilometri de municipiul Chişinău. Mănăstirea a fost ctitorita mai întâi ca schit, în anul 1783, de ieromonahul Iosif, venit de la Mănăstirea Căpriana. În anul 1918, schitul de călugări Condriţa s-a separat de Mănăstirea Căpriana, devenind Mănăstire de şine stătătoare. Biserica cu hramul Adormirea Macii Domnului a fost ridicata intre anii 1895-1897.Un lucru deosebit pentru Mănăstirile din Moldova, aici sunt scaune în interior (vezi Anexa 12) 22 . Mănăstirea Vărzăreşti cea mai veche vatră de rugăciune din spaţiul dintre Nistru şi Prut, ctitorie a boierului Stan Vărzari, Mănăstirea Vărzăreşti este atestată documentar la 25 aprilie 1420 într-un act emis de către Alexandru Voevod (aprilie 1399 – ianuarie 1432), Domnul Ţării Moldovei, în vederea daniilor făcute lui Pan Vena vornicul, pentru dreapta şi credincioasa lui slujbă. Mănăstirea este situată la 70 km de or. Chişinău, lângă satul Varzăreşti din r-nul Nisporeni, şi la 32 km faţă de cea mai apropiată gară – Bucovăţ. Arhitectura mănăstirii respectă arhitectura

29

tradiţională moldovenească, combinată cu elemente ale clasicismului tardiv. Formele clasicizante sunt cele ce determină aspectul arhitectural şi artistic al bisericii. Ea are o lungime de 27 m şi o lăţime de 11 m. Până în prezent a fost restaurată biserica Sf. Dimitrie (în interior încă nu sunt finalizate toate lucrările de restaurare, se lucrează la pictură). A fost construit un pentru maici, dotat cu bucătărie, trapeză, brutărie, prescurărie şi croitorie, care la momentul actual se află în reconstrucţie. Acum Vărzăreşti întruneşte 12 monahii, 2 maici-rasofoare şi 25 de ascultătoare, stareţă – egumena Gheorghia (Claudia Plăcintă), duhovnic Arhim. Serafim Plăcintă şi 2 părinţi slujitori. Mănăstirea este amplasată pe un – o colină înaltă (una dintre cele mai mari altitudini ale ţarii: 391 m), cu o vegetaţie abundentă. Este zidită la 3 km mai spre sud faţă de vechea aşezare, având şi deschidere spre sat. Accesul la mănăstire pentru pelerini şi vizitatori se poate face prin cele care leagă mănăstirea de capitala ţării: o şosea care şerpuieşte pe vale, prin Străşeni şi Vorniceni spre Nisporeni, iar alta ce străbate pădurile pitoreşti de pe dealuri, ocolind Mănăstirile Condriţa, Căpriana şi Hâncu. Printre mănăstirile Republicii Moldova, Mănăstirea Vărzăreşti este unică prin faptul că păstrează vie amintirea şi spiritul vremurilor trecute: prin chiliile construite la sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX, care, deşi se află într-o stare deplorabilă, stau mărturie de trecerea grăbită a timpului spre veşnicie. Mănăstirea Vărzăreşti este un punct de atracţie nu numai prin faptul că este cea mai veche mănăstire din spaţiul basarabean şi că menţine un duh de sihăstrie, chiar dacă se află în apropiere de sat, dar şi din motivul că găzduieşte sub ale sale bolţi, cunoscută sub numele „de la Vărzăreşti”, o părticică din Lemnul Sfintei Cruci, precum şi multe părticele de care, prin prezenţa lor, îndeamnă atât vieţuitoarele din mănăstire, cât şi pelerinii credincioşi să păstreze duhul trăirii autentice a vieţii întru Hristos (vezi Anexa 13) 23 . Mănăstirile din Republica Moldova constituie un grup aparte de obiecte de atracţie turistică prin specificul său religios, cultural, motivaţional, generând o formă specifică de turism – pelerinajul. Situaţia actuală a mănăstirilor este destul de grea. Cu excepţia unor mănăstiri ca Căpriana, Noul Neamţ în satul Chiţcani, r-nul Slobozia şi altele foarte puţine, restul mănăstirilor se confruntă cu probleme financiare grave. Întru executarea şi implementarea Hotărârilor Guvernului Republicii Moldova, Programului de dezvoltare social – economică a raionului pentru anii 2012-2015, aprobat prin Decizia din 24 februarie 2012 a Consiliului raional Străşeni, în vederea îmbunătăţirii situaţiei social -

30

economice, în domeniul culturii, artei, turismului, Secţia cultură, turism, tineret şi sport a contribuit la realizarea următoarei acţiunii:

  • 1. Promovarea potenţialului turistic al raionului, care este destul de atrăgător şi constituie un

patrimoniu valoros, fiind susţinut, va favoriza promovarea imaginii cultural-turistice a

raionului. Monumentele istorice şi culturale de valoare naţională (bisericile, mănăstirile,

conacele boiereşti, muzeele, festivalurile naţionale şi internaţionale, meşterii populari, rezervaţiile naturale, fabricile de vin, peisaje unice şi o varietate de destinaţii de recreare, ce sânt cartea de vizită a raionului. În acest sens sânt necesare întreprinderea următoarelor acţiuni :

1. Elaborarea şi realizarea “Ghidul raionului Străşeni”, care să includă potenţialul cultural, turistic, economic şi personalităţile notorii din raion.

  • 2. Elaborarea programelor şi acordarea ajutorului metodologic întru organizarea şi

amenajarea muzeelor de etnografie şi istorie a localităţilor din raion.

  • 3. Acordarea în limita posibilităţilor a asistenţei necesare gospodăriilor ce doresc să dezvolte

turismul rural, atenţia fiind focusată pe crearea infrastructurii de suport al turismului, revitalizarea tradiţiilor locale de ospitalitate şi de artizanat, dezvoltarea serviciilor de asistenţă în domeniu, precum şi alte activităţi economice adiţionale pentru dezvoltarea turismului 24 .

CAPITOLUL 3. PREZENTAREA S.R.L. „CASA MARE”

3.1. Prezentarea S.R.L. „Casa Mare”

Restaurantele cu specific naţional - moldovenesc reprezintă o unitate gastronomică care pune la dispoziţia clientelei un sortiment specific de preparate şi băuturi, în condiţiile unor amenajări şi dotări adecvate fiecărui profil. Acestea se individualizează bine deoarece la construcţia lor se utilizează materiale necesitând o prelucrare sumară, cum ar fi piatra, bolovanii de râu, lemnul brut sau prelucrat, cărămida, trestia, stuful etc. dotarea, firma, amenajările, iluminatul se încadrează de asemenea în specificul unităţii: o şură va avea scaunele din lemn cioplit, ştergare, vase de ceramică cu motive naţionale, tacâmuri cu mâner din os sau lemn, naproanele şi şervetele din pânză de în cu decoraţiuni adecvate. Preparatele culinare oferite sunt caracteristice bucătăriei moldoveneşti. Sunt servite vinuri şi alte băuturi caracteristice, utilizându-se ulcioare, carafe, căni, ceşti etc. Serviciul se asigură prin chelneri cu calificare superioară, uniformele fiind confecţionate în raport cu specificul naţional: acesta poate fi costum naţional clasic sau unul ciobănesc etc.

31

Bucătăria moldovenească, dezvoltată pe o gamă bogată în legume şi fructe este considerată ca una dintre cele mai gustoase şi sănătoase din lume şi nu atât pentru numărul mare de bucate, cât pentru multitudinea nuanţelor gastronomice obţinute prin combinarea reuşită a produselor. Bucătăria moldovenească a avut la fel ca şi cultura ei, influenţe elene şi bizantine amestecate cu influenţe ruseşti, de aceea au şi ajuns aici să fie populare mâncărurile greceşti (plăcintele, învârtitele) şi tehnologiile caracteristice zonei mediteraneene, cum ar fi utilizarea vinului sec în bucatele din legume şi carne, sosurile picante cu multe mirodenii şi metode deosebite de pregătire a aluatului. De asemenea ruşii au lăsat o amprentă vizibilă în muratul legumelor şi prepararea copturilor. O influenţă deosebită asupra dezvoltării bucătăriei moldoveneşti au avut turcii, care au dominat în Moldova peste 300 de ani. Impactul turcesc se face simţit în prepararea combinată a produselor, în tendinţa de a utiliza carne de oi şi în denumirile bucatelor: ghiveci, musaca, ciorba. În timp, bucătăria moldovenească a căpătat integritate şi originalitate, iar multitudinea culturilor au evoluat finalmente într-un gust specific, format din cele mai neaşteptate şi mai delicate combinaţii gastronomice. Spre exemplu, pentru bucătăria moldovenească este caracteristică folosirea masivă a brânzei şi a porumbului. Descrierea bucătăriei moldoveneşti nu ar fi relevantă fără menţionarea patiseriei: plăcinte, pasca, cozonacul, colţunaşii, etc. Aici sunt pe larg utilizate nucile. Foarte populare sunt clătitele şi deserturile cu fructe uscate. Restaurantul "Casa mare" se află în oraşul Strășeni pe strada Ştefan cel Mare, tel. (022237) 25509. Restaurantul făcut în stil rustic. Restaurantul se află în ograda proprietarei, la casa pe pământ. Restaurantul "Casa mare" oferă oaspeţilor cele mai alese bucate pregătite în stil moldovenesc. Bucătăria din Republica Moldova se caracterizează prin mâncăruri fine, rafinate şi gustoase. La prepararea mâncărurilor se foloseşte în special carnea de pasăre şi pestele, dar şi carnea de porc, vaca, vânatul precum şi legumele, laptele ouăle şi brânzeturile. Ciorbele se acresc cu borş, se îmbunătăţesc cu smântână şi ouă. Mâncărurile sunt mai dietetice, se realizează fără rântaşuri prăjite, cu ceapă înăbuşită şi faină dizolvată în apă. Sosurile sunt albe dar şi colorate cu pastă de bulion şi boia de ardei. Bucătăria specific moldovenească nu este foarte bogată în condimente, se foloseşte mărarul, pătrunjelul, cimbrul, ardei iute,usturoi, leuştean, s.a. Bucătăria moldovenească a influenţat mult bucătăriile tradiţionale ale altor popoare de pe teritoriul ei, şi în acelaşi timp s-a completat cu elemente din cea ucraineană, bulgară, găgăuză, rusă, iar în secolele trecute din bucătăriile grecească şi turcească.

32

Tradiţionale pentru bucătăria autohtona sunt bucatele pregătite din cele mai variate legume:

roşii, ardei, vinete, varza alba, fasole, ceapa, usturoi, praz etc. Legumele sunt folosite la pregătirea salatelor şi sosurilor, ele sunt coapte, înăbuşite, murate, sărate sau marinate, obţinându-se astfel adevărate opere de arta culinara. Un colorit specific reda bucătăriei tradiţionale o diversitate mare de bucate din porumb şi faina de porumb: crupe, copturi, supe, fulgi, băuturi nealcoolice, etc. Mai cunoscuta este mămăliga – un terci din faina de porumb cu gust fin şi delicios. Mămăliga este servita cu jumări, fripturi, brânza, smântână etc. În bucătăria moldoveneasca un rol aparte le revine produselor din carne, în special la pregătirea bucatelor calde, dar şi aperitivelor. Este populara zama de pui, borş, tocana, friptura şi costiţa din carne de porc, mici din carne de vita. Multe bucate din carne şi peste sunt preparate la grătar deasupra cărbunelui de lemn încins. Nici o sărbătoare tradiţională nu se petrece fără sarmale, răcituri, tăieţei cu carne de pasăre etc. În diferite zone ale Moldovei predomina bucătăria locala: în zonele de est ucrainenii prefera renumitele borşuri, la sud bulgarii va pot servi cu un sos tradiţional – mangea din pui, iar găgăuzii – cu surpa, o supa din carne de berbec, pregătita cu multe mirodenii, în comunităţile de ruşi sunt populare pelmeni – un soi de colţunaşi cu carne, etc. În bucătăria moldoveneasca sunt servite o gama variata de băuturi tradiţionale: compoturi, sucuri din fructe, dar şi băuturi alcoolice: vinuri, divinuri, etc. Şi anume în meniul restaurantului se urmăresc legităţile:

1) Gustări reci. Sortiment bogat de tot feluri de legume, carne, peşte şi produse lactate determină o mare varietate a gustărilor reci în bucătăria moldovenească. Totuşi, cele mai populare sunt aşa bucate ca ardei borcănaţi, roşii sau vinete umplute, salate din legume proaspete şi conservate. În general, toate gustările se dreg cu ulei vegetal, oţet, smântâna, maioneză, sos mujdei şi marinadă. Pentru a face gustările mai savuroase şi aromate se folosesc aşa mirodenii ca mărar, pătrunjel, ţelina, mintă, deasemenea se foloseşte usturoi. 2) Supe. Supele moldoveneşti - ciorbe şi zeamă - se prepară din fiertură din legume, carne şi peşte. Cea mai importantă parte componentă - este borşul acru. Uneori în loc de cvas se foloseşte acid citric, în ciorbe din legume - moare de varza. Aceste supe se deosebesc prin gustul său acriu şi suav, şi de asemenea prin aroma picantă a verdeţei - mărar, pătrunjel, ţelină, cimbru. Ciorbele se prepară din deferite produse, dar numai decât se adaugă legume - roşii, morcov, pătrunjel, ţelină, ceapă sau praz. Acestea supe se dreg cu faină, smântână sau ouă bătute. Zeama se prepară numai din bulion de găină. 3) Gustări calde. Preparate de bază. Pentru aceste preparate în bucătăria moldovenească se folosesc diferite produse, dar totuşi cele mai populare din ele sunt - legumele, carnea, peştele, brânza, făina de porumb, făina de gr, ulei vegetal şi grăsime vegetală. Bucatele din carne

33

numaidecât se prepară cu legume sau fructe. Gustul său savuros carnea o capătă prin înăbuşirea cu roşii, prune uscate, mere. Condimentele utilizate pentru aceste preparate sunt: piper negru aromat, foi de dafin, ţelina, şi de asemenea usturoiul. Cele mai răspândite metode de prelucrare a carnei şi a peştelui sunt prăjirea la grătar (gratinarea), prăjirea obişnuită şi înăbuşirea. Clientelă. Nu există limită de vârstă, la Restaurantul "Casa mare" sunt bine veniţi: tineri, adulţi, bunici şi copii. Restaurantul are o suprafaţa de 105 mp, din care suprafaţa sălii de mese este de 65 mp cu o capacitate de 50 locuri la mese, barul are o suprafaţa de 15 mp cu o capacitate de 8 locuri, scena pentru cântăreţi are 12 mp. Restaurantul este structurat în doua parţi, conceput încât sa asigure un flux tehnologic optim pentru circulaţia clienţilor, a personalului, precum şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de producţie şi servire:

a. spatii pentru primirea şi servirea consumatorilor; b. spatii de producţie sau anexe. Întrarea în restaurant se face nu direct din strada. Restaurantul este dotat cu grupuri sanitare pentru clienţi şi bar. În interiorul restaurantului predomina nuanţele de culoarea lemnului (crem, galben şi maro), cu decoraţiuni specifice populare cum ar fi: stâlpii de susţinere şi coloanele de la ferestre sunt îmbrăcaţi în lemn cu incrustaţii artizanale, cu motive populare, mici tablouri în care sunt surprinse scene din viata ţăranului moldovean. Barul va fi despărţit de sala de restaurant printr-o vitralii ce reprezintă sub forma unui mozaic o familie de ardeleni în jurul mesei. Încăperile restaurantului sunt dotate cu pardoseală din lemn asortata cu culorile de pe pereţi. Salonul (sala restaurant). Are în componenta 4 mese pătrate a cate 6 locuri aşezate central, 4 mese pătrate cu cate 4 locuri aşezate, 5 mese cu câte 2 locuri aşezate. Ambianţa sălii este data de poziţionarea departe de mirosurile din bucătărie, efecte de lumina, muzica populara specifica zonei moldoveneşti. În colturi sunt pune plante cu flori ornamentale, sala este înconjurata de ferestre pentru ca lumina naturală să lumineze sala în întregime. Geamurile dinspre bar sunt fumurii pentru a oferii intimitate cuplurilor care se aşează la aceste mese. Mobilierul diversificat ca forma şi culoare, plante ornamentale, cărucioare sau miniexpoziţii de prezentare dau nota caracteristica ambiantei corespunzătoare servirii preparatelor şi băuturilor din sortimentele unităţii noastre. Feţele de masă vor fi de culoare albă iar naproanele vor prelua motivele portului naţional moldovenesc.

34

Terasa funcţionează doar pe timpul verii, în perioada aprilie - octombrie, este înconjurata de gard viu şi are deasupra copertina verde din plastic, care imita coroana copacilor, oferă adăpost în serile mai răcoroase şi în diferite condiţii de clima (în cele nefavorabile nu funcţionează). Barul: scaune la bar care oferă o atmosfera plăcuta şi asigura liniştea clienţilor. Atmosfera va fi specifica unei crame, cu ciochini mari de struguri, frunze de vita de vie etc.

3.2. Management şi resurse umane

Dicţionarul economic, analizând cuvântul management, îl tratează în felul următor:

  • 1. Modul, felul comportării cu oamenii.

  • 2. Forţa şi arta de conducere.

  • 3. Organul de conducere, unitatea administrativă. Piter Druker, autoritate americana în

domeniul managementului, face astfel da explicaţii;

  • 1. Noţiunea este pur americană şi nu se traduce, nu poate fi tradusă în altă limbă.

  • 2. înseamnă funcţie, dar şi oameni, care îndeplinesc această funcţie.

  • 3. Arată starea socială a conducătorilor de toate nivelurile.

  • 4. Este un curs teoretic.

  • 5. Este un domeniu al ştiinţei.

Cei dintâi care au definit activitatea de conducere la nivel de întreprindere au fost Taylor şi Fayol. Taylor: "Arta de a şti precis ce trebuie de făcut cât mai bine şi mai ieftin". Fayol: "A conduce înseamnă a organiza, a comanda, a coordona şi a controla" 25 . Alţi autori susţin că conducerea reprezintă exercitarea funcţiilor administrative, de dispoziţie, îndreptate spre alegerea şi repartizarea cadrelor, dirijarea şi educarea lor, controlul asupra activităţii, folosirea mijloacelor economice de influenţare a colectivelor. Din punct de vedere al funcţiei în domeniul de producţie, managementul se prezintă ca un proces, cu ajutorul căruia un grup de colaboratori îşi îndreaptă acţiunile spre un scop comun. Managementul - este un proces de planificare, organizare a activităţii şi controlului asupra firmei pentru a coordona resursele umane şi materiale spre atingerea scopurilor efective. în practică managementul deseori se reduce la un grup special de oameni atribuţia cărora rezidă în organizarea şi conducerea tuturor forţelor pentru atingerea scopurilor puse. Managementul îndeplineşte următoarele funcţii de conducere: prognozarea, planificarea, organizarea, comanda, coordonarea, controlul 26 .

  • 25 Burlacu, Natalia, Graur, Elena. Bazele managementului. Ch.: Dep. Ed.Poligr.ASEM, 2006. р 12.

  • 26 Burlacu, Natalia, Graur, Elena. Bazele managementului. Ch.: Dep. Ed.Poligr.ASEM, 2006. р 19.

35

Orice organizare este nevoită, deoarece există şi activează nu numai prin alte organizaţii, ci şi în contact cu ele, să elaboreze o anumită strategie pentru activitatea ei pe termen scurt sau într- o perioadă mai îndelungată. Întreprinderile, firmele, corporaţiile cu atât mai mult trebuie să acorde o deosebită atenţie acestei realităţi, deoarece contactele lor cu furnizorii, consumatorii, cu sfera de deservire a activităţii economice poartă un caracter permanent, neântrerupt, iar modificările previzibile ale situaţiei cu multe fenomene neprevăzute. Scopurile organizaţiei sunt formulate pe baza misiunii şi anumitor valori. Scopurile trebuie să aibă următoarele caracteristici:

  • - să fie concrete şi măsurabile

  • - să fie orientate în timp, să aibă orizont concret de prognozare:

    • a) scop de lungă durată - 5 ani;

    • b) de scurtă durată - 1 an;

    • c) de durată medie de la 1 an până la 5;

  • - să fie posibile, realizabile, reale. Să aibă domeniile sale: profit, pieţe, productivitate, producţie, resurse financiare, resurse materiale, cercetări şi realizarea inovaţiilor, organizare, resurse umane, răspundere socială. Cauza problemelor organizaţiei poate fi descoperită în oameni. Sunt un număr de factori pe care organizaţia trebuie să le studieze în cadrul cercetării manageriale a resurselor umane, metodele de selectare, angajare, stimulare perfecţionare etc. Unul din principiile de bază ale organizării este principiul de angajare şi selectare a cadrelor. Lucrătorul angajat la lucru îşi asumă unele drepturi - condiţii normale de lucru, stimularea muncii, condiţii de odihnă şi îndatoriri - obligaţiuni - calitatea muncii, regulile de lucru. Conducătorul întreprinderii are dreptul de-a controla munca subalternilor, a-i stimula sau pedepsi - material, moral, în acelaşi timp e dator să creeze condiţiile necesare de muncă pentru subalternii săi, ce le-ar permite să-şi folosească la maximum potenţialul intelectual şi fizic. Personalul restaurantului «Casa Mare » este structurat astfel:

directorul de restaurant – 1

manager – 1

contabil şef – 1

bucătar – 2

ajutor bucătar – 2

36

sef de sala – 1

ospătar – 2 (+2 pe timpul verii)

barman – 2

spălător de vase – 2

paznic – 2

şofer – 2.

∑ sef de sala – 1 ∑ ospătar – 2 (+2 pe timpul verii) ∑ barman

Figura 2.1. Organigrama restaurantului «Casa Mare»

Sursa: elaborat de autor

Total personal existent: 18 persoane (în perioadele aglomerate se va suplimenta personalul

cu diferenţa necesara). Activitatea restaurantului începe de la ora 10 00 , iar programul se termina la ora 23 00, programul pe zile al fiecărui angajat fiind următorul:

Tabelul 2.1. Organizarea muncii personalului

Zi

             

Angajat

L

M

M

J

V

S

D

Director

Z

Z

Z

Z

Z

Z

L

Contabil

Z

Z

Z

Z

Z

L

L

Bucătar

Z

L

Z

L

Z

L

Z

Ajutor de bucătar

Z

L

Z

L

Z

L

Z

Sef de sala

Z

Z

Z

Z

Z

Z

Z

Ospătar

L

Z

L

Z

L

Z

L

37

Barman

Z

L

Z

L

Z

L

Z

Spălător vase

Z

L

Z

L

Z

L

Z

Paznic

L

Z

L

Z

L

Z

L

Şofer

L

Z

L

Z

L

Z

L

Z- zi de lucru;

L- zi libera

Sursa: elaborat de autor în baza informației S.R.L. „Casa Mare”

Organizarea muncii personalului:

În condiţiile actuale, organizarea muncii personalului este o problema foarte complexa, ea trebuie abordata practic, plecând de la specificul fiecărui loc de munca. Organizarea muncii presupune folosirea inteligentei întregii echipe care sa asigure atingerea obiectivelor prevăzute prin mijloace adaptate particularităţilor fiecărei firme. Autor are în vedere capacitatea profesionala a salariaţilor, polivalenta unora dintre ei, întocmirea graficelor, organizarea întâlnirilor de lucru cu personalul şi folosirea manualului de exploatare. În organizarea muncii personalului se începe de la organigrama existenta şi ideea ca personalul trebuie sa asigure satisfacerea deplina a dorinţelor clienţilor prin servicii de buna calitate. Graficele se întocmesc pe activitatea, cum ar fi graficul de curtenie, de aprovizionare, de primire-livrare comenzi. De asemenea se întocmesc grafice de prezenta şi sarcini specifice zilnice, săptămânale/lunare şi anuale. Graficul zilnic (fisa de briefing) se face şi se afişează atunci când au loc întâlniri ale conducerii cu personalul unitarii. Acesta prevede: data şi ora, persoana responsabila, asistentul, obiectivul. Graficul săptămânal/lunar se face pentru a stabili liberele săptămânale, persoanele polivalente care înlocuiesc pe cei din libere, pentru comunicare de mesaje importante şi pentru stabilirea de responsabilităţi generale. Se recomanda ca aceste grafice sa fie întocmite pe baza consultării cu salariaţii şi sa fie aduse la cunoştinţa acestora cu cel puţin 7 zile înainte, prin afişarea în oficiu. Graficul anual se întocmeşte pentru a stabili concediile de odihna şi concediile previzibile (studii, maternitate etc.) precum şi persoanele care acoperă nevoile restaurantului în perioada concediilor. Manualul de exploatare constituie un instrument de lucru foarte important pe baza căruia se pot derula toate activităţile din acest restaurant. El trebuie elaborat pentru a descrie cu mare precizie procedurile de lucru pentru realizarea produselor şi serviciilor. Aici trebuie sa se stabilească în detaliu cele mai mici secvenţe, cele mai mici gesturi pe care va trebui sa le execute personalul subordonat.

38

3.3. Analiza indicatorilor de eficienţă a activităţii într-un restaurant „Casa Mare” Eficiența economică este expresia raportului dintre efectul util și efortul făcut pentru obținerea lui. Cu cât efectul realizat pe unitatea de cheltuială este mai mare, cu atât este mai mică cheltuiala necesară producerii unui anumit efect util și invers, iar eficiența economică este mai ridicată.

Pentru studierea eficienţei activităţii de alimentaţie publică s-au utilizat o serie de indicatori relevanţi precum: rata profitului brut, rata profitului net, productivitatea muncii, rotația stocurilor de marfă, rata profitului net pe un loc la masă, volumul vânzărilor pe un loc la masă, afluxul cumpărătorului pe un loc la masă, numărul consumatorilor pe un lucrător operativ, încasarea medie pe un consumator. Datele utilizate pentru calcularea acestor indicatori au fost preluate din documentele constitutive ale restaurantului. Acestea sunt prezentate în Tabelul .

Tabelul 2.2. Date înregistrate la în perioada 2010-2012

 

2010

2011

2012

MDL/RON

MDL/RON

MDL/RON

Cifra de afaceri

225130

327171

281017

(60076)

(87306)

(74990)

Venituri din vânzarea mărfurilor

223130

320171

276017

(59542)

(85438)

(73656)

Valoarea stocului de marfă

43733

62676

59055

(11670)

(16725)

(15759)

Veniturile totale

229806

327845

309388

(61324)

(87486)

(82560)

Profit brut

963,8

7051

4018

(257,19)

(1881)

(1072.)

Profit net

758,8

5904

2291

(202.49)

(1575)

(611)

Sursa: elaborat de autor în baza informației S.R.L. „Casa Mare 1 MDL = 0,27 RON

 

1. Rata profitului brut:

 

963,8

Rata profitului brut (2010) =

Profit brut Cifra de afaceri

100 =

  • x x100 = 0,43%

225130

 

7051

Rata profitului brut (2011) =

100 =

  • x x100 = 2,15%

Profit brut Cifra de afaceri

327171

4018

Rata profitului brut (2012) =

Profit brut Cifra de afaceri

100 =

  • x x100 = 1,43%

281017

39

Rata profitului brut pe cei trei ani este diferită, datorită diferiţilor factori care au avut un impact asupra societăţii. Astfel, vârful profitului brut se înregistrează în anul 2011, cu o rată de 2,15%. În anul 2010, rata profitului este de 0,42%, cu 1,73% mai puţin faţă de anul 2011 şi cu 1,02% mai mică decât în anul 2012, când se înregistrează o rată a profitabilităţii de 1,44%.

2. Rata profitului net:

Rata profitului net (2010) =

Rata profitului net (2011) =

Profit net Cifra de afaceri

Profit net Cifra de afaceri

Rata profitului net (2012) =

Profit net Cifra de afaceri

758,8

100 =

  • x 327171

x100 = 0,23%

5904

100 =

  • x 327171

x100 = 1,80%

2291

100 =

  • x x100 = 0,70%

327171

Valoarea ratei profitului net pe anul 2010 este de 0,33%, cu 0,48 procente mai mică faţă de

anul 2010. Faptul că în anul 2011rata profitului net este de 1,80% din cifra de afaceri, arată vizibil că în acest an elementele care au influenţat vânzările unităţii au fost mai profitabile decât în ceilalţi ani.

3. Productivitatea muncii:

Productivitatea muncii (2010) =

Cifra de afaceri Număr de salariaţi

=

225130

12

= 18760 lei/salariat

Productivitatea muncii (2011) =

Cifra de afaceri Număr de salariaţi

=

327171

12

= 27264 lei/salariat

Productivitatea muncii (2012) =

Cifra de afaceri Număr de salariaţi

=

281017

12

= 23418 lei/salariat

În anul 2010, productivitatea muncii a înregistrat cea mai mică valoare din cei trei ani analizaţi, respectiv 18760 lei/salariat cu aproximativ 2500 lei/salariat. În anul 2012, acest indicator a înregistrat o scădere de aproximativ 4250 lei/salariat faţă de anul precedent. 4. Rotația stocurilor de marfă:

Rotaţia stocurilor de marfă (2010) =

Rotaţia stocurilor de marfă (2011) =

Venituri din vânzarea mărfurilor Valoarea stocului de marfă Venituri din vânzarea mărfurilor Valoarea stocului de marfă

223130

=

= 5,10 rotaţii/an

 

43733

320171

=

= 5,10 rotaţii/an

62676

40

Rotaţia stocurilor de marfă (2012) =

Venituri din vânzarea mărfurilor Valoarea stocului de marfă

=

275017

= 4,66 rotaţii/an

59055

Per ansamblu, rotaţia stocurilor de marfă a avut aceeaşi valoare de 5,1 rotaţii/an în primii ani analizaţi, respectiv 2010 şi 2011, iar în anul 2012 a înregistrat o valoare de 4,67 rotaţii/an cu un procent de 0,43 mai mic decât anii precedenţi.

  • 5. Rata profitului net pe un loc la masă:

Rata profitului net pe un loc la masă (2010) =

Rata profitului net pe un loc la masă (2011) =

Rata profitului net pe un loc la masă (2012) =

Profitul net

 

758,8

=

Nr. de locuri la mese

50

Profitul net

 

5904

=

Nr. de locuri la mese

50

Profitul net

2291

 

=

Nr. de locuri la mese

50

= 15,176 lei

= 118,08 lei

= 45,82 lei

Pentru un loc la masă, în anul 2011, restaurantul a cunoscut un maxim de profit net în valoare de 118,08 lei, de aproximativ 7 ori mai mare decât în anul precedent când s-a înregistrat o rată de profit net pe un loc la masă de 15,176 lei. În anul 2012, valoarea acestei rate de 45,82 lei, a fost de 2,5 ori mai mică decât în anul în care s-a înregistrat maximul acestui indicator.

  • 6. Volumul vânzărilor pe un loc la masă:

Volumul vânzărilor pe un loc la masă (2010) =

Volumul vânzărilor pe un loc la masă (2011) =

Volumul vânzărilor pe un loc la masă (2012) =

Cifra de afaceri

22513

 

=

0

= 4502,6 lei

Nr. de locuri la mese

50

Cifra de afaceri

32717

 

=

1

= 6543,42 lei

Nr. de locuri la mese

50

Cifra de afaceri

28101

 

=

7

= 5620,34 lei

Nr. de locuri la mese

50

În anul 2012, pentru fiecare loc la masă, s-a încasat o valoare totală de 5620,34 lei, cu aproximativ 920 lei mai puţin decât anul precedent şi cu aproximativ 118 lei mai mult decât în primul an analizat, când s-a înregistrat o valoare de 4502,6 lei.

41

7. Afluxul cumpărătorilor pe un loc la masă:

 

Nr. clienţilor

Nr. clienţilor

11000

Afluxul cumpărătorilor pe un loc la masă (2010) =

serviţi pe an

=

= 220 clienți

Nr. de locuri la

50

/ loc la masă

mese

15900

Afluxul cumpărătorilor pe un loc la masă (2011) =

serviţi pe an

=

= 318 clienți

Nr. de locuri la mese

50

/ loc la masă

Afluxul cumpărătorilor pe un loc la masă (2012) =

Nr. clienţilor serviţi pe an

=

14000

= 280 clienți

Nr. de locuri la mese

50

/ loc la masă

În anul 2011 s-a înregistrat un maxim al afluxului cumpărătorilor pe un loc la masă cu o valoare de 318 clienți, cu 46 % mai mare decât în anul 2010. Anul 2012 a prezentat o scădere a acestui indicator faţă de anul precedent cu o valoare de 280 clienţi/loc la masă.

8. Încasarea medie pe un consumator:

Încasarea medie pe un consumator (2010) =

Cifra de afaceri

=

22513

0

= 20,46 lei

Nr. clienţilor serviţi pe an

11000

Încasarea medie pe un consumator (2011) =

Cifra de afaceri

=

32717

1

= 20,57 lei

Nr. clienţilor serviţi pe an

15900

Încasarea medie pe un consumator (2012) =

Cifra de afaceri

=

28101

7

= 20,07 lei

Nr. clienţilor serviţi pe an

14000

Per ansamblu, încasările medii pe un consumator pe cei trei ani au avut valori relativ apropiate, în intervalul 20,46 – 20,57 lei, maximul fiind înregistrat în anul 2011 iar minimul în anul 2012. Interpretarea rezultatelor şi identificarea măsurii in care activitatea desfăşurată până acum este profitabilă. In baza cercetării, indicatorii de eficienţă au arătat o creştere semnificativă a cifrei de afaceri, lucru care a survenit în urma investiţiilor realizate la sfârşitul anului 2010 în baza tehnico-materială a restaurantului. Indicatorii de eficienţă economică ai firmei au fost calculaţi în perioada de trei ani, reieşind din analiza şi interpretarea acestora că anul 2011 este cel mai profitabil.

42

CAPITOLUL 4. OPORTUNITATEA ŞI POSIBILITATEA DESCHIDERII UNEI PENSIUNI TURISTICE

4.1. Oportunitatea investiţiei

Mai mult de 80 la sută din destinaţiile turistice sunt amplasate în mediul rural. Conform unui clasament al celor mai frecventate destinaţii din Republica Moldova elaborat de Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova (ADTM), pe primul loc este mun. Chişinău. Urmează traseele viti-vinicole, cum ar fi Mileştii Mici, Cricova. Sunt populare şi Mănăstirile. Mai puţin cunoscute ca şi destinaţii turistice sunt pensiunile agroturistice.

43

Peste 500 de destinaţii turistice necesita investiţii pentru a fi puse în valoare. Acest lucru este posibil fie prin achiziţionarea acestora de către persoane care vor sa investească în servicii de turism, fie prin alocarea de resurse din cadrul administraţiilor publice locale sau printr-un parteneriat public-privat. Investiţia este efortul financiar actual făcut pentru un viitor mai bun, creat prin dezvoltare şi modernizare, având ca sursă de finanţare renunţarea la consumuri actuale sigure, dar mici şi neperformante, în favoarea unor consumuri viitoare mai mari şi într-o structură modernă, mai aproape de opţiunile utilizatorilor, dar probabile. La elaborarea documentaţiilor pentru investiţii se parcurg, de regulă, următoarele etape:

elaborarea temei de proiectare;

elaborarea studiului de oportunitate;

elaborarea studiului de amplasament;

efectuarea studiilor topografice şi geotehnice necesare;

elaborarea planului urbanistic de detaliu (PUD);

obţinerea certificatului de urbanism;

elaborarea studiului de prefezabilitate;

obţinerea avizelor şi acordurilor necesare;

elaborarea studiului de fezabilitate;

aprobarea studiului de fezabilitate;

elaborarea proiectului tehnic;

obţinerea autorizaţiei de construcţie.

Ca tipologie, studiile de oportunitate se împart în trei categorii: regionale, sectoriale, speciale. Studiile de oportunitate speciale vizează probleme şi aspecte concrete care au tangenţă cu investiţia (resurse, pe categorii; cerere pe beneficiari potenţiali; etc.). Calitatea studiilor de oportunitate se apreciază printr-o serie de parametrii, dintre care exemplificăm:

volumul şi calitatea resurselor identificate;

volumul şi structura cererii potenţiale stabilite;

mutaţiile favorabile previzibile cu implicaţii pozitive asupra investiţiei;

posibilităţile de integrare şi cooperare din zonă identificate;

conturarea unor perspective viabile;

încadrarea în tendinţele macroeconomice;

44

eficienţa şi disponibilităţile factorilor de producţie;

posibilităţile de export şi de reducere a importurilor.

Cheltuieli pentru execuţia investiţiei:

1.

Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului.

În acest capitol se cuprind trei grupe de cheltuieli:

Cheltuieli pentru obţinerea terenului: pentru cumpărare, concesionare, expropriere, despăgubiri, schimbare de destinaţie etc. Cheltuieli pentru amenajare: demolări, demontări, evacuări, deviere de reţele, sistematizare, nivelare, defrişare, strămutare construcţii şi alte amenajări;

Cheltuielile cu amenajările pentru protecţia mediului.

2.

Cheltuieli pentru realizarea infrastructurii.

În acest capitol sunt cuprinse cheltuielile pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

de investiţii (realizarea reţelelor exterioare şi alte asemenea cheltuieli).

3.

Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică.

Se referă la următoarele grupe de cheltuieli:

Studiu de teren: topo, geo, hidro;

Cheltuieli pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice ;

Cheltuieli pentru consultanţă şi asistenţă tehnică, precum şi cheltuieli de supraveghere a lucrărilor, etc.;

Cheltuieli pentru obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor: certificat de urbanism, autorizaţie de construcţie sau pentru demolări sau dezinfectări, modificări etc., autorizaţie de foraje, excavări, racordări etc., acorduri etc.; Cheltuieli cu organizarea licitaţiilor: cumpărare documentaţii, multiplicare, onorarii experţi şi pentru membrii comisiilor, publicitate etc.

4.

Cheltuieli pentru realizarea investiţiei de bază. Cuprinde cheltuielile pentru construcţia

propriu-zisă a investiţiei, inclusiv cu dotările necesare, care cuprinde:

Cheltuielile de realizare pe fiecare obiect de investiţii (hale, centrale termice etc.) şi pe categorii de lucrări;

Cheltuielile pentru montajul utilajelor şi instalaţiilor;

Cheltuielile cu dotările din ţară şi din import etc.;

Cheltuielile pentru cumpărarea sau producerea utilajelor şi instalaţiilor tehnologice.

5.

Alte cheltuieli. Cuprinde următoarele grupe de cheltuieli:

45

Cheltuielile pentru organizare de şantier (care se stabilesc ca procent din valoarea lucrării

– de regulă, sub 5%); Cheltuieli diverse şi neprevăzute (în general la lucrările de investiţii, care sunt activităţi complexe, nu se poate prevedea, cu exactitate, totul, în documentaţie. Pentru aceste scăpări, în devizul general se prevăd sume la acest capitol, sume care se stabilesc tot în procente din valoarea lucrării (şi, de regulă, nu depăşesc 5%). Nu se pot efectua, din aceste prevederi, obiective noi, neprevăzute în devizul general, cu numai completări la cele existente (de pildă, coşul de fum la o hală);

Cheltuieli cu comisioanele , care se stabilesc tot în procente din valoarea lucrării (fiind de

regulă, sub 2%) precum şi alte taxe şi cote legale. 6. Cheltuieli pentru darea în exploatare a investiţiei. Sunt cuprinse cheltuielile de această natură: pentru pregătirea personalului, pentru probe, încercări, rodaje, expertize, recepţii etc. La probe, se trece pe cheltuieli numai diferenţa dintre valoarea produselor bune şi cheltuielile cu probele efectuate 27 . Valoarea rămasă actualizată. În această parte a devizului general se cuprinde valoarea rămasă actualizată a construcţiilor, utilajelor, echipamentelor etc., care au existat pe terenul pe care se realizează investiţia şi au fost încorporate, fără plată, în investiţie (o centrală termică, o cale ferată, un depozit etc.). Scopul prevederilor din această parte a devizului general este să asigure comparabilitatea investiţiilor, mai cu seamă la calculul indicatorilor de eficienţă, de performanţă. Această prevedere din devizul general este deci numai pentru calcul, nu este o cheltuială care trebuie să fie finanţată. Fondul de rulment necesar începerii producţiei. Reprezintă o cheltuială care trebuie să fie finanţată. Ea trebuie să acopere necesarul financiar pentru primul ciclu de activitate după intrarea investiţiei în exploatare, după care producţia urmează să se finanţeze din fondul de rulment creat prin vânzarea produselor şi serviciilor. Pentru finanţarea investiţiilor pot fi utilizate două categorii de resurse sau combinarea lor:

 

resurse proprii (profit, amortizare, vânzare active fixe etc.);

resurse împrumutate (credite bancare, titluri financiare etc.).

Se spune că, în esenţă, capacitatea de finanţare este dată de:

 

resursele proprii disponibile;

capacitatea de împrumutare pe termen mediu şi lung (creditele reprezentând un avans pentru veniturile viitoare).

27

Gabriela,

Fotache.

Managementul

investițiilor

de

capital.

46

În bugetul procesului investiţional apar doi indicatori specifici:

Imobilizări (adică fonduri încorporate în lucrări neterminate şi de altă natură) care, ca orice imobilizare, trebuie lichidate operativ;

Mobilizări, adică sume recuperabile în perioada de gestiune (creanţe de încasat şi altele).

Imobilizările majorează sarcina de finanţare a perioadei de gestiune, iar mobilizările o diminuează. Între categoriile de resurse împrumutate la care se apelează frecvent în procesul investiţional, creditele bancare deţin, în economiile consolidate, o pondere ridicată. Documentaţia de credite trebuie să reflecte fidel investiţia, pornind de la premisa că nu se poate susţine un credit catalogat performant, cu o investiţie mai puţin performantă, pentru că o astfel de tratare, mai devreme sau mai târziu, va avea implicaţii. Dintr-o asemenea documentaţie, prezentată băncii, nu pot lipsi:

Un plan de afaceri corect, bine şi realist fundamentat;

Garanţii cerute şi oferite cu discernământ şi bună credinţă;

Un grafic de rambursare realist şi convenit;

negociere rezonabilă între parteneri;

analiză de sensibilitate (modificări probabile, previziuni realiste, implicaţiile asupra ratei

rentabilităţii etc.); Un contract de credite cu clauze acoperitoare şi avantajoase pentru ambele părţi;

Un sistem de informare şi verificare periodică (de regulă, trimestrială).

În esenţă, sursele pentru finanţarea investiţiilor sunt următoarele:

1. Sursele proprii (autofinanţarea). Ele se formează din profilul destinat dezvoltării, din amortizare, din încasările rezultate din vânzarea activelor fixe şi din alte surse generatoare de cash-flow. 2. Sursele de pe pieţele financiare. Pieţele pe care se află capitalurile care se pot atrage sunt piaţa monetară (băncile şi instituţiile financiare) şi piaţa de capital (piaţa titlurilor financiare).

Pe aceste pieţe, întâlnim:

băncile şi instituţiile financiare;

bursele de valori;

intermediarii.

Creditele pentru investiţii sunt, în general:

creditele bancare;

47

creditele ipotecare;

creditele cash-flow (garantate doar cu planul de afaceri);

împrumuturi participative (ale statului, altor instituţii publice, băncilor etc.).

3.

Alocaţii şi subvenţii bugetare pentru investiţii. Sunt deci sursele din bugetul public

naţional. 4. Sursele externe. Creditele cu garanţii guvernamentale, credite de la Banca Mondială, de la FMI, investiţiile directe etc 28 .

Investiţia în pensiunea turistică vizează păstrarea echilibrului comercial şi socio-economic al zonei în următoarele condiţii:

dezvoltarea potenţialului turistic al zonei;

amenajarea unei parcări;

interesul primăriei raionului Străşeni, cât şi al deţinătorilor de bunuri imobile – terenuri, de a dezvolta paleta funcţională prin diversificarea gamei serviciilor oferite locuitorilor din zonă, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

subordonarea funcţiunilor propuse gamei funcţionale a unei zone turistice, cu asigurarea

unui mod de comercializare integrat celui prevăzut de legislaţia în vigoare; remanierea activităţii comerciale şi de prestări servicii, cu posibilitatea realizării de noi locuri de munca.

4.2. Prezentarea obiectului de investiţie

Pensiunea agroturistică este o pensiune în care cazarea, masa şi celelalte servicii turistice se bazează pe produse şi activitatea agrozootehnică.

Tabelul 4.1. Caracteristica pensiunii turistice rurale/agroturistice

 

Pensiunea turistică rurală

 

Pensiunea agroturistică

 

Cazare

se

aflate

în spaţiul

cazare în exploataţii agricole (ferme, gospodarii,

 

rural,

în

face in locuinţe proprietarii

care

pot

sau

nu

sa

conace, etc.);

locuiască;

 
 

Alimentaţia este bazata pe bucătăria locala,

serviciile agroturistice sunt integrate în ferma şi gospodărie, ele se întrepătrund cu activitatea

 
 

28

Gabriela,

Fotache.

Managementul

investițiilor

de

capital.

48

specifica regiunii;

 

obişnuita a agricultorului şi a familiei sale;

 

Se oferă activitatea de relaxare şi recreare în

alimentaţie bazata pe bucătăria tradiţionala a

satul în care este localizata pensiunea, făcând posibila cunoaşterea culturii locale şi a

locului şi preparata 40 % cu produse provenind

formelor tradiţionale de viata din regiune.

din gospodăria proprie, zona/regiune

şi

alte

40%

din

serviciile sunt oferite de familia agricultorului, astfel ca exista o relaţie directa între cel ce oferă serviciile (agricultorul şi familia sa) şi cel ce le solicita (turistul);

activitatea recreative sau culturale în cadrul fermei sau gospodăriei; posibilitate de observare şi participare a activităţilor tradiţionale ale fermei sau gospodăriei;

ocazional,

alte

activităţi

de

relaxare

în

împrejurimile fermei sau gospodăriei.

 

Sursa: elaborate de autor Contingent turistic:

tinerii;

adulţii;

vârstnicii;

cupluri cu copii;

grupuri de adulţi;

grupuri de tineri;

tineri cu cortul;

turişti cu obiective precise;

turiştii autohtoni;

turiştii străini.

Tabelul 4.2. Criterii minime pentru clasificarea pensiunilor turistice rurale/agroturistice

 

1-2 stele

3 – 5 stele

49

Criterii

  • 1. spatii corespunzătoare şi igienice, pentru

  • 1. curte cu amenajări florale

prepararea mesei, dotate cu echipamente

specifice

de preparare şi conservare a alimentelor

  • 2. suprafeţe de joaca pentru copii

  • 2. grup sanitar comun (o cabina de dus şi

fiecărei

un spălător la 10 locuri ; o cabina de dus la 15 locuri)

  • 3. parcare proprie

categorii

  • 3. încălzire cu soba de teracota sau cu alte

  • 4. sufragerie dotata cu mobilier adecvat, de de calitate camere cu grup sanitar propriu

echipamente admise de normele PŞI

  • 4. suprafaţa minima a camerelor (pentru

calitate superioara şi cu inventar de servire

camere cu 2 paturi) de11-12 mp

(cada sau cuva de dus, lavoar şi WC)

  • 5. numărul maxim de paturi simple

/camera

  • 6. pat cu saltea de orice tip

  • 5. sau cu gaze la soba de

încălzire centrala

teracota

  • 7. dulap de haine

  • 6. numărul maxim de paturi simple / camera: 2

  • 8. veioza

  • 9. televizor şi aparat de radio în spatii

  • 7. suprafaţa minima a camerelor (pentru

comune 10. maşina de gătit sau reşou electric

camere cu 2 paturi) 13-20 mp

  • 8. pat cu somiera cu saltea sau cu saltea relaxa

  • 9. mobilier uniform şi de calitate superioara

  • 10. dulap de haine

  • 11. veioza

  • 12. perdele transparente

  • 13. televizor şi aparat de radio

  • 14. plita electrica sau cu gaze

  • 15. vase şi ustensile de bucătărie din inox

  • 16. telefon la dispoziţia turiştilor

Criterii

  • 1. anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât sa nu creeze disconfort turiştilor

comune

  • 2. construcţia sa fie în stare buna

tuturor

  • 3. căile de acces proprii şi spatiile înconjurătoare sa fie bine întreţinute

categoriilor

  • 4. accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare sa fie direct, fără a trece prin alte camera folosite pentru dormit

  • 5. racord la reţeaua publica de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare

  • 6. plapuma/pled/paturi (2 bucăţi/persoana)

  • 7. perne

  • 8. cearceaf pentru pat şi cearceaf plic

  • 9. masa şi scaune

  • 10. cuier

  • 11. oglinda sau toaleta

  • 12. prosoape pentru fata (1 buc./persoana)

  • 13. perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii

50

 
  • 14. perii pentru haine şi pantofi

  • 15. pahare (2 buc/persoana)

  • 16. echipamente pentru păstrarea prin frig a alimentelor

  • 17. nu se admit lucruri personale ale locatarului (articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, etc.).

Sursa: Gabriela, Fotache. Managementul investițiilor de capital. http://comerzan.info/biblioteca/gabriela-fotache-managementul-investitiilor-de-capital/

14. perii pentru haine şi pantofi 15. pahare (2 buc/persoana) 16. echipamente pentru păstrarea prin frigț iilor de capital. http://comerzan.info/biblioteca/gabriela-fotache-managementul-investitiilor-de-capital/ Figura 4.1. Obiecte principale ale proprietarului pentru deschiderea pensiunii turistice Sursa: elaborat de autor Caracteristicile principale ale construcţiilor . În conformitate cu prevederile temei de proiectare obiectivul proiectat având regimul de înălţime P+2M cuprinde următoarele capacităţi fizice şi funcţiuni: Pentru clădiri : deschideri, aria construita, înălţimea acestora, volumul construit. aria desfăşurata, numărul de niveluri şi Tabelul 4.3. Caracteristicile principale ale construcţiilor [mp] DESF[mp] [mc] 51 " id="pdf-obj-50-21" src="pdf-obj-50-21.jpg">

Figura 4.1. Obiecte principale ale proprietarului pentru deschiderea pensiunii turistice

Sursa: elaborat de autor

Caracteristicile principale ale construcţiilor. În conformitate cu prevederile temei de proiectare obiectivul proiectat având regimul de înălţime P+2M cuprinde următoarele capacităţi fizice şi funcţiuni:

Pentru clădiri: deschideri,

aria construita,

înălţimea acestora, volumul construit.

aria

desfăşurata, numărul de niveluri şi

Tabelul 4.3. Caracteristicile principale ale construcţiilor

 

[mp]

DESF[mp]

[mc]

51

   

PARTER

SALON PENTRU SERVIREA MESEI

85.57

231.04

SALA CONFERINTE

23.03

62.18

RECEPTIE

13.68

36.94

MAGAZIE ZARZAVATURI

7.14

19.28

MAGAZIE PESTE

2.91

7.86

MAGAZIE CARNE

2.64

7.13

MAGAZIE ALIMENTE

5.33

14.39

HOL APROVIZIONARE

6.35

17.15

HOL

3.27

8.83

BUCATARIE

28.01

75.63

HOL PERSONAL

7.66

338.9420.68

 

VESTIAR BARBATI

7.01

18.93

52

GR. SAN. B.

2.84

7.67

VESTIAR FEMEI

8.08

21.82

GR. SAN. F.

2.88

7.78

SPALATORIE

7.24

19.55

GR. SAN .F.

6.07

16.39

GR. SAN .B.

8.28

22.36

CENTRALA TERMICA

11.04

29.81

DEPOZIT LEMNE

10.25

27.68

SPATIU TEHNIC PISCINA

13.87

37.45

TERASA DESCHISA

38.790.00

TOTAL PARTER

263.15

377.73710.51

MANSARDA 1

PISCINA ACOPERITA

47.58

123.71

GR. SAN

3.87

10.06

SAUNA

4.54

11.80

GARDEROBA

2.12

5.51

HOL TRANZIT

14.99

38.97

HOL

3

7.80

HOL

21.87

56.86

SALA FITNESS

14.45

37.57

CAMERA 1

18.32

47.63

BAIE

3.87

10.06

CAMERA3

18.11

47.09

BAIE

3.99

10.37

CAMERA 5

18.1

47.06

BAIE

3.62

9.41

CAMERA 6

18.12

47.11

BAIE

3.59

9.33

CAMERA 4

18.13

47.14

BAIE

3.95

10.27

CAMERA 2

18.35

47.71

BAIE

3.84

9.98

SPALATORIE-CALCATORIE

12.62

32.81

MAGAZIE MATERIAL MOALE

15.34

339.22

39.88

BALCON ACOPERIT

24.950.00

BALCON ACOPERIT

24.950.00

TOTAL MANSARDA 1

272.37

389.12708.16

MANSARDA 2

CAMERA 8

25.28

65.73

BAIE

3.87

10.06

CAMERA 10

23.81

61.91

BAIE

3.99

10.37

CAMERA 9

28.87

75.06

BAIE

3.94

10.24

CAMERA 7

26.54

69.00

BAIE

3.84

9.98

HOL

21.83

56.76

HOL CASA SCARII

9.62

193.22

25.01

 

BALCON

16.46

BALCON

16.46

TOTAL MANSARDA2

151.59

226.14394.13

TOTAL PENSIUNE

687.11

992.991812.80

Sursa: elaborat de autor

  • - total suprafaţa teren: 5265.00 mp

  • - arie construita:

377.73mp

53

-

arie desfăşurata:

992.99 mp

-

arie utila:

687.11 mp

Înălţimile de nivel sunt:

3.00 m la parter;

2.80 m la mansarda1;

2.80 m la mansarda 2.

∑-nr. nivele: P+2M ∑-înălţimea totală: +12.76m
∑-nr. nivele:
P+2M
∑-înălţimea totală:
+12.76m
∑ arie desfăşurata: ∑ arie utila: Înălţimile de nivel sunt: ∑ 3.00 m la parter; ∑

Figura 4.2. Proiect «Pensiune turistică»

Sursa: elaborat de autor (cu ajutorul inginerului Ion Niţă)

Tabelul 4.4. Analiza SWOT pensiunii turistice

 

Puncte tari (“Strenghts”)

Puncte slabe (“Weaknesses”)

54

Intern

-

creşterea numărului turiştilor în zona;

  • - sporirea capacitaţilor de prestare a serviciilor de cazare, distracţie, alimentare publica, comercializare a mărfurilor şi produselor alimentare, organizarea de evenimente şi festivitatea;

  • - creşterea locurilor de munca

directe şi indirecte;

- lipsa investiţiei şi a concurentei reale în domeniul atragerii forţei de munca

calificata;

lipsa unitarilor bancare;

- - deschiderea unei pensiuni necesita un

capital iniţial şi capital pentru susţinerea serviciilor la standard european;

- posibilităţile de control al unitarilor din teritoriu este limitata.

  • - dezvoltarea economica a localităţii;

  • - creşterea nivelului de trai;

  • - îmbunătăţirea imaginii localităţii;

  • - creşterea volumului defalcărilor

câtre bugetul de stat, bugetele

raional şi local;

  • - folosirea produselor alimentare cu

 

potenţial bio.

 

Oportunităţi (“Opportunities”)

Ameninţări (“Threats”)

 

amplasarea locaţiei într-o zona

concurenta în atragerea investiţiilor;

-

-

localităţii;

-

amplasarea

-

servicii de sauna.

- - lipsa implicării societăţii în

dezvoltarea comunităţii;

- lipsa posibilităţilor cofinanţării locale pentru infrastructura majora;

-

nepoluata; - număr mare de persoane plecate peste hotare (atât în localitate cât şi în localităţile din vecinătate)

Extern

care pe perioada de vara se întorc în localitate şi manifesta o cerere înalta pentru astfel de servicii;

preferinţele localnicilor pentru petrecerea

insuficienţa resurselor financiare pentru

timpului liber în alte zone de agrement;

-

lipsa locurilor amenajate pentru

modernizarea zonei.

odihna şi agrement în apropierea

locaţiei într-o zona

cu

multe atracţii turistice;

atât în localitate, cât şi în localităţile vecine nu se prestează

Intern - creşterea numărului turiştilor în zona; - sporirea capacitaţilor de prestare a serviciilor de cazare,

Sursa: elaborat de autor

4.3. Analiza eficienţei economice investiţiei în pensiunea turistică

55

Autor a alcătuit un proiect de investiţii cu 3 variante pentru a se vedea care dintre cele trei variante este optimă pentru începerea activităţii.

Tabelul 4.5. Date referitoare la cele 3 variante de investiţie

NR.

INDICATORI

U.M.

VARIANTE

 
 

V1

V2

V3

1

Capacitatea obiectului de investiţie

Locuri

20

30

40

2

Gradul de utilizare a capacităţii

%

50

60

70

3

Capacitatea efectivă

Locuri

10

18

28

4

Capacitatea anuală

Locuri

3650

6570

10.220

5

Cheltuieli unitare de exploatare

lei

140

175

210

6

Încasări unitare

lei

245

280

315

7

Cheltuieli totale anuale

lei

511000

1148500

2145200

8

Venituri totale anuale

lei

892500

1837600

3216800

9

Profit brut (Phb)

lei

381500

689100

1071600

10

Profit net (Phn)

lei

308695

556651

868346

11

Durata de recuperare a

Ani

4

5

4

investiţiei

12

Investiţia directă (Id)

lei

560000