Sunteți pe pagina 1din 8

Tipuri de hemiplegie:

I) Hemiplegia in leziuni cerebrale


1) Hemiplegia in faza de coma
Pot sa apara:
a) deviatia capului si a ochilor- sindromul FOVILLE,
* daca deviatia se produce de partea hemiplegiei pac isi priveste hemiplegia! "
le#iunea este pontina
* daca este de partea opusa hemiplegiei su$ isi priveste le#iunea! " le#iunea se
gaseste deasupra puntii %me#ence&al)
$) e'amenul ocular(
* daca pacientul pre#inta stra$ism sau miscari pendulare ale glo$ilor oculari avem
de a &ace cu o su&erinta de trunchi cere$ral sau inundatie ventriculara
* daca su$iectul pre#inta midria#a % largirea diametrului pupilar) de partea le#iunii )
&enomen de anga*are cu compresia parechii a + de nervi cranieni %n oculomotori)
c) parali#ia &aciala
- este inegala si a&ectea#a mai ales eta*ul in&erior al &etei, se produce datorita
hipotoniei semnul pipei!(
d) redoarea de cea&a
-emnul .a$ins/i : se testea#a si o$servam daca e'ista iritatie meningeala datorata
in&lamatiei sau hemoragiei(
a) parali#ia mem$relor
2)Hemiplegia in faza flasca
E'amenul o$iectiv:
a) aspectul de pare#a &aciala de tip central
- cel mai a&ectat este teritoriul &acial in&erior %musculatura gurii)
- teritoriul &acial superior este doar partial atins ) or$icularul pleoapelor nu se poate
contracta independent %ci prin actiune sinergica)
- motilitatea automata a &etei motilitatea emotionala! este mult mai $ine conservata,
decat in parali#ia peri&erica(
$) deviatia lim$ii de partea parali#ata
c) de&icit motor al mem$relor(
-unt total de&icitare sau de&icitul este &oarte important ) tonus & crescut, se poate o$tine
la ciupire re&le'ul de tripla &le'ie(
3)Hemiplegia in faza spastica.
La e'amenul o$iectiv domina:
- re&le'ele osteotendinoase e'agerate
- hipertonie- suportul spasticitatii
- sincine#iile
- -pasticitatea apare la miscarile $ruste %nu e'ista la miscari lente), crea#a posturi
caracteristice(
0 - po#itia caracteristica : rot interna si adductie, cotul &lectat, ante$ratul pronat,
pumnul in &le'ie palmara cu degetele &lectate , policele addus si &lectat in palma(
0 I domina e'tensia soldului , genunchiului, piciorul e1uin sau varus e1uin , derularea
pasului in mers nu se mai &ace normal %apare mersul cosit)
-incine#iile : evoca &aptul ca &unctia ariei motorii corticale principale %2 $roca) este
preluata de ariile e'trapiramidale %3(4)
5rii ce comanda numai miscari sinergice si nu pot initia miscari isolate(
E'p : 0 - sinergia de &le'ie %ridica umarul, &ace a$ductia $ratului &le'ia si pronatia
ante$ratului, &le'ia degetelor)
0 - sinergia de e'tensie %adductia $ratului, e'tensia si pronatia ante$ratului,
e'tensia 6 &le'ia degetelor)
* oridecateori su$iectul vrea sa &aca o miscare i#olata se declansea#a sinergia(
* miscarile &ine sunt a$olite
* opo#itia policelui si pensa polidigitala este #ero(
II) Tabloul clinic in sindromul de neuron motor central.
Hemiplegia
7e&: de&icitul motilitatii voluntare a unei *umatati de corp, determinate prin le#iunea
unilaterala a caii cortico spinale %calea piramidala)
8a$loul clinic cuprinde 3 elemente:
1( parali#ia e semnul de de&icit
9( hipertonia %e'agerarea re&le'ului miotatic )
+( e'agerarea re&le'elor ostetendinoase
2( re&le'e patologice
:( a$olirea re&le'elor cutanate
3( sincine#iile
1) Parali#ia e semnul de de&icit :
Poate &i:
- totala si se numeste : plegie,
- partiala si se numeste: pare#a(
7e&icit: este a&ectata miscarea voluntara, se e'prima asupra amplitudinii, vite#ei, &ortei
de e'ecutie, scadereae re#istentei la e&&ort(
Variante de de&icit:
- mono
- hemi
- para
- tri6 tetra
7e&icitul %parali#ia) domina la niv : 0I plegic pe &le'ori, 0- plegic pe e'tensori(
La nivelul 0- sunt a&ectate mai ales miscarile &ine ale degetelor si mainii(
7atorita intreruperii controlului central resulta eli$erarea medulara ( Poate &i mascata
temporar, se e'prima prin: hipertonie, e'agerarea rot(, re&le'e patologice(
9);ipertonia
Este suportul spasticitatii
-pasticitatea: re#istenta la intindere a unui muschi, are un character elastic lama de
$riceag( !
;ipertonia 6 spasticitatea domina la nivelul: 0- pe &le'ie si 0I pe e'tensori(
-pasticitatea este evident ape grupe musculare antrenate in miscarea voluntara si pe
musculatura antigravitationala(
-pasticitatea se accentuea#a la miscarile sincinetice voluntare ra???/ la stimuli cutanati
ori viscerali(
+)E'agerarea re&l(osteotendinoase la hemicorpul parali#at:
- uneori cu re&erire la di&u#iunea raspunsului
- aspectul poli/inetic
- uneori clonusul
2)<e&le'ele patologice:
- .a$ins/i, Openheim, <ossolimo, ;o&&man, etc(
:)5$olirea re&le'elor cutanate a$dominale si cremasteriene:
- repre#inta un semn precoce ale a&ectarii caii piramidale(
3)-incine#iile
- miscari ce se pot e&ectua concomitant cu unele miscari voluntare ale musculaturii
nea&ectate(
-incine#iile sunt de + categorii:
a) glo$ale apar la orice e&&ort %tuse, stranut, etc)
$) de imitatie : cand misti voluntar partea sanatoasa se produc miscari lente similare in
partea $olnava
c) de coordonare: apar cand se trece din &a#a &lasca spre &a#a spastica(
E'p: contractia unor muschi de partea parali#ata det contractia unor muschi sinergici(
Program recuperare neuromotorie in hemiplegie
O$iective:
1) =om$aterea spasticitatii la : 0- pe &le'ori, 0I pe e'tensori(
9) =om$aterea hipotoniei la 0- pe e'tensie, 0I pe &el'ie(
7aca aceste 9 o$iective se per&ormea#a paralel se a*unge la reechili$rarea musculaturii
agoniste cu cea antagoniste si putem reali#e in &inal reluarea mersului si a prehensiunii
<ecuperarea urmareste o$tinerea:
- &ortei de contractie,
- re#istentei musculare,
- coordonarii musculare,
- amplitudinii optime de miscare,
- vite#ei opime de e'ecutie(
5mplitudinea optima de miscare repre#inta unghiul la cere &orta, re#istenta musculara au
valoare &unctionala(
Vite#a de e'ecutie optima este aceea vite#a la care consumul energic este minim si
randamentul &unctional este ma'im(
Fiecare pacient hemiplegic are vite#a lui de miscare si amplitudine optima,
nerespectarea lor activea#a re&le'ul miotatic si creste spasticitatea ducand la
compromiterea e&icientei programului >inetic(
Incercam sa compunem un nou stereotip de miscare(
0i*loace:
I) /inetoterapia:
- pasiva,
- tehnici de &acilitare %F?P)
- activa(
a) /t pasiva :
- compensea#a contracturile si retracturile,
- urmareste sa intretina supletea articulatiilor(
$) tehnici de &acilitare %ocupa o po#itie centrala)
1) Metoda ROO se aplica pe grupurile hipotone(
=onsta in aplicarea unor stimuli sen#itivi % e'p periere, gheata) pe supra&ata tegumentara
ce acopera grupurile hipotone(
<e#ultatul este du$lu:
- contractia musculaturii hipotone,
- rela'area musculaturii antagoniste hipertone(
Principiul inductiei reciproce a lui -;E<<I?@8O?:
In &i#iologia umana este imposi$il ca grupele musculare agoniste si antagoniste sa
&unctione#a in acelas timp( Este un non sens &i#iologic si &unctional, pe acelas segment6
articulatie nu se pot contracta simultan &le'orii si e'tensorii(
E' : daca o grupa musculara este &unctionala ea inhi$a &unctionalitatea grupei
antagoniste ) daca &le'orii sunt contractati , e'tensorii sunt rela'ati(
9) Metoda !O!"TH: I?=E5<=5 -5 =O0.585 -P5-8I=I858E5
Armareste principiul :
sa inhi$e activitatea tonica re&le'a anormala &olosind po#itii inhi$itorii opuse
celor normale(
Integrarea reactiilor de ridicare si echili$ru(
O$iective principale:
- o$tinerea sta$ilitatii prin activarea re&le'elor posturale(
- controlul miscarilor i#olate prin ruperea sinergiilor de masa
0i*loace
- plasarea mem$relor in di&erite po#itii pe care su$iectul sa le mentina voluntar( -e
insotesc de tapotamentul muschilor si presiuni dinamice pe corpul muscular(
- -chim$area voluntara a po#itiei cu utili#area posturilor re&le'e inhi$itorii (
-u$iectul sa treaca din dd " dv , dv " ase#at , ase#at " cvadripedie, cvadrioedie "
ortostatism(
3)Metoda !R#$%TRO$&
Principii:
- de#voltarea activitatii re&le'e si a reactiilor primite(
- de#oltarea participarii voluntare(
In : - hemiplegia &lasca actionea#a in sensul de#voltarii sinergiilor
- hemiplegia spastica indepartarea desinergiei , o$t independentei &ata de sinergie,
o$t de miscari voluntare
0etoda .<A?-8<O?@ este importanta in recuperarea prehensiunii
* sta$ilirea e'tensiei pumnului:
* supinatia ante$ratului cu a$ductia policelui,
* prehensiunea laterala(
')Metoda ("!"T
Principii:
- schemele de miscare reali#ate de mem$re se reali#ea#a mereu in spirala sau pe
diagonala schema de iradiere!
- miscarile active se derulea#a mereu de la distal catre pro'imal in vreme ce
sta$ilitatea articulara se derulea#a invers
- aplicarea re#istentei ma'ima determina iradierea schemei de miscare

Programe kinetice in recuerarea hemiplegiei pe stadii
I) %tadiul initial )flasc)
=aracteristici: :
- ;ipotonie musculara, &laciditate,
- <e&le'ele tonice si spinale devin dominante, controlul trunchiului si al centurilor
este &oarte sca#ut, net diminuat( 0entinerea sau schim$area posturilor este &oate
di&icila(
- =ontrolul voluntar pe partea a&ectata este nul, B,
- Pierderea constientei! asupra partii a&ectate,
- Functiile vitale pot &ii a&ectate
O$iective:
- ameliorarea &unctiilor viitale %respiratie, deglutitie, alimentatie)
- cresterea constienti#arii schemei corporale
- ameliorarea controlului trunchiului si a centurilor,
- cresterea a$ilitatilor de a incrucisa linia mediana a corpului cu mem$rele a&ectate
- mentinerea mo$ilitatii tuturor articulatiilor%pe toate directiile de miscare)
- normali#area tonusului
- ameliorarea a$ilitatii &unctionale
- controlul trunchiului si al e'tremitatii superioare
II) %tadiul mediu )spastic)
=aracteristic:
- hipotonie, spasticitate
- re&le'e tonice spinale se normali#ea#a,
- re&le'e centrale sunt crescute,
- apar sinergiile, dar avem si miscari in a&ara sinergiilor
- initierea miscarii este ameliorata, dar controlul miscarii e insu&icient datorita
spasticitatii(
- <e#istenta spasticitatii caracteristica pt musculatura &le'oare la 0- si musculatura
e'tensoare la 0 I ) ingreunea#a miscarea (
O$iective:
- inhi$area musculaturii spastice in acelas timp cu promovarea antagonistilor,
- promovarea unor scheme comple'e de miscare,
- promovarea controlului musculaturii pro'imale in cadrul unor activitatii cu
per&ormanta din ce in ce mai mare,
- promovarea controlului motor in articulatiile intermediare,
- controlul trunchiului impreuna cu 0I si 0- separate(
III) %tadiul de refacere
=aracteristici:
- hipertonia incepe sa scada,
- miscarile in a&ara schemei sunt partial posi$ile
- se per&ormea#a controlul motor distal, este di&icil,
- se e'ersea#a a$ilitatea, vite#a de e'ecutie
O$iective:
- antrenarea a$ilitatii e'tremitatilor %mana-pt prehensiune, gle#na, picior-pt mers)
- controlul motor e'centric
- cresterea vite#ei de e'ecutie
- o$tinerea automatismului miscarilor
Recuperarea mersului la hemiplegic presupune mai multe etape:
1) <ecuperarea verticalitatii si a echili$rului %progresiv)
9) In&luentarea spasticitatii utili#and po#itiile inhi$itorii in ca#ul diverselor metode
/inetoterapeutice alaturi de metodele &i#icale(
+) 5meliorarea de&icitului motor " &olosim diagonalele /a$at pentru 0I
2) Eliminarea precoce a sincine#iilor(
:) -pre &inalul programului urmarim &acilitarea mo$ili#arii i#olate a &iecarei
articulatii(
Programul /inetoterapeutic tre$uie sa &ie per&ormat #ilnic pentru a putea conserva
starea &unctional a aparatului locomotor si per&ormanta motori#e o$tinuta(
%tadiile de recuperare ale mersului*
1) Ortostatismul intre $arele paralele
9) 0ersul intre $arele paralele
+) 0ersul &ara $are paralele
2) ArcatCco$orat scari
?u este o$ligatorie trecerea prin toate stadiile(