Finante - Continut

1.1. Sistemul financiar si pietele financiare

1.2. Concepte de baza in finante
2.1. Piata monetara
2.2. Sistemul bancar
2.3. Masa monetara, multiplicarea masei monetare si politica monetara
3.1. Piata de capital
3.2. Agentii participanti pe piata de capital
3.3. Titlurile pietei de capital
3.4. Piata primara vs. piata secundara
3.5. Piata de capital si economia
4.1 Evaluarea in general
4.2. Tipuri de cash flow-uri
4.3. Evaluarea proiectelor de investitii
5. Continutul si functiile finantelor publice
6.1. Cheltuielile publice - continut, clasificare
6.2. Nivelul, structura si evolutia cheltuielilor publice
7.1. Teorii ale evolutiei chelt. publice
7.2. Modele macroeconomice de evolutie
7.3. Modele microeconomice de evolutie
8.1. Eficienta cheltuielilor publice ? externalitati si ACB ?
8.2. Abordarea macroeconomica
8.3. Abordarea microeconomica
9.1. Resurse financiare publice - continut si clasificare
9.2. Sistemul fiscal
10. Impozitele directe
11. Impozitele indirecte
12.1. Evaziunea fiscala
12.2. Datoria publica
12.3. Datoria externa
1.1. Ce inseamna finantele?
Finante = f (bani)
Banii = orice este general acceptat ca mijloc de plata pentru achizitia de bunuri si servicii dar si pentru
rambursarea datoriilor (Principalele functii ale banilor: mijloc de schimb si plata; etalon al valorii, mijloc
de economisire.)

Semnificatia Finantelor: - Piata/ele financiara/e,

- Investitii,
- Fianate corporative si fiante publice,
- Banci si asigurari,
- Politica monetara si politica fiscala,
- Evaluarea activelor corporale si a activelor fin.
- Evaluarea firmelor
Finante = stiinta gestiunii afacerilor monetare, a creditelor, etc
Finante = stiinta gestiunii problemelor legate de pietele financiare si sistemul financiar
Finante corporative (ale intreprinderii) vs. Finante publice
Finantele corporative reprezinta ramura finantelor care se ocupa de fundamentarea deciziilor
financiare la nivelul firmelor si de analiza si instrumentele utilizate pentru luarea acestor decizii.
* Investitie =investitie reala / investitie financiara
Finantele publice reprezinta ramura economiei ce studiaza activitatile publice si alternativele de
finantare ale cheltuielilor publice.
1.2. Sistemul Financiar si Pietele Financiare
Pietele Financiare = mecanismele ce permit agentilor economici sa tranzactioneze titluri financiare,
marfuri si alte valori fungibile.
*Exemple de titluri financiare: actiunile si obligatiunile
Sistemul Financiar = ansamblul instrutiilor financiare si a relatiilor dintre acestea, care intermediaza
resursele financiare intre persoanele fizice/firmele/institutiile ce detin fonduri excedentare si
persoanele fizice/firmele/institutiile care prezinta deficit de fonduri.

Implicatiile acestui transfer pentru creditori:

1.
2.
3.

Cost de oportunitate (sacrificiul amanarii consumului sau oricarei eventuale alternative)

Riscuri (incertitudinea rambursarii, deprecierea puterii de cumparare)
1 si 2 sunt compensate prin dobanda!!

Pietele financiare
Piata monetara, care reprezinta piata fondurilor pe termen scurt, pe care activeaza de regula numai
bancile, avand ca suport titluri monetare (bilete trezorerie, cecuri, ordine de plata, cambii) (include si
piata valutara).

Piata de capital, este piata fondurilor pe termen lung, avand ca suport actiunile si obligatiunile (titluri
primare). Include prin extensie si piata contractelor futures si a optiunilor, chiar daca acestea sunt in
principal titluri derivate pe termen scurt.
* contractele futures = contracte standardizate care permit cumpararea sau vanzarea (in functie de
pozitia avuta in cadrul contractului) unui anumit activ suport (de regula titlu primar), la o anumita data
viitoare, la un pret prestabilit de comun acord.
*optiunile sunt instrumente financiare care confera dreptul dar nu impun si obligatia, pentru
cumparator, de a vinde (optiunile PUT) sau de a cumpara (optiunile CALL) un anumit activ suport (ce
poate fi titlu primar, derivat sau sintetitc), la odata viitoare (optiunile europene) sau pana la o data
viitoare (optiunile americane), contra platii unei prime.
Pietele financiare (2)
Piata asigurarilor, pe care activeaza societatile de asigurare.
Piata imobiliara si alte piete de marfuri, reprezinta piete financiare speciale pe care agentii actioneaza
atat in pozitia de investitori dar si in cea de consumatori (include investitiile imobiliare cat si cele in
metale pretioase)
1.3. Conceptele de pret si valoare. Eficienta pietelor financiare
Pretul = suma de bani platita/incasata pentru un bun sau serviciu (in cadrul unei tranzactii - daca nu
exista tranzactii nu exista pret)
Valoarea = utilitatea unui bun sau serviciu.
*utilitatea = indicator al satisfactiei relative generate de consumul unor bunuri sau servicii
I. Valoarea
1.
utilitate
2.
valoarea de schimb / raritatea
II. Valoarea = bazata pe costuri; Adam Smith (1776) ? Teoria obiectiva a valorii
(bazata pe munca incorporata in bunuri sau servicii).
III.Valoarea = utilitate marginala - Teoria subiectiva a valorii
Valoarea este o variabila subiectiva (depinde de perceptia personala)

Valoare de piata (in conditii de eficienta a pietii) = estimarea sumei pe care

este dispus un cumparator interesat sa o plateasca pe o piata libera.

Valoare intrinseca = valoarea implicata de caracteristicile intrinsece ale activului

Pret = Valoare de piata - conditii:

I. agenti rationali (care selecteaza proiectele pe criteriul eficientei)
II. Transparenta tranzactionala:
- cumparatori si vanzatori bine informati (nu apare asimetrie informatii)*;
- cumparatori si vanzatori cu aceeasi putere de negociere;
cumparatori si vanzatori interesati in realizarea tranzactiilor.
*Eficienta informational - caracteristici (EMH):
-Pretul este egal cu valoarea de piata.
- Niciun agent nu poate obtine castiguri anormale (rentabilitati anormale)* .
*Profiturile sunt proportionale cu riscurile asumate.
Risc si Rentabilitate
Rentabilitatea = indicatorul clasic al profitului (profitabilitatii)

Rentabilitatea anualizata:
Mediul probabilistic: E(R) - renatbilitatea medie (serii de timp/istorice si serii de frecvente)
Risc = abaterea cea mai probabila dintre rentabilitatea efectiva a unei investitii si rentabilitatea
asteptata E(R).

Risc = deviatia standard a rentabilitatilor observate (serii de timp) sau posibile (serii de frecvente)
*exemple (serii de timp si serii de frecvente)
Piata monetara si sistemul bancar
1.
Risc de lichiditate mai mic (<= tranzactii mai dese + scadente mai scurte)
2.
Risc de rentabilitate mai mic (variatiile preturilor reduse)
3.
Risc de neramnbursare redus (emitenti credibili: banca centrala, statul,
bancile comerciale)
Din 1,2,3 => Rentab. mai mica (dobanda mai mica)
Piata monetara = piata finaciara aferenta fondurilor (creditelor) pe termen scurt (de obicei pana la un
an)

Piata de capital = piata financiara aferenta fondurilor pe termen lung (piata actiunilor si piata
obligatiunilor)
1. Piata monetara
Caracteristicile pietei monetare: - piata fianciara?angro? (tranzactii f. mari)
- titluri (de valoare) pe termen scurt
- titluri (de valoare) foarte lichide
- titluri (de valoare) cu risc scazut
- nu are o locatie specifica (conexiunile dintre banci)
Nevoia de lichiditate (la nivel de firme) => detinerea de solduri monetare (lichiditate) => genereaza un
cost de oportunitate (dobanda)
Min [cost de oportunitate]
=>
Detinerea de active/titluri monetare
Nevoia de lichiditate
(lichide, cu risc scazut de pret)
*In plus firmele foarte mari pot atrage fonduri din piata monetara
Doua nivele ale pietei monetare:
nivelul interbancar
nivelul pietei libere (open market)
I. Piata interbancara
- nucleul pietei monetare
-participantii: numai banci si institutii financiare
- impartita pe 8 segmente,dupa scadentele fondurilor tranz.
(ON - over night; TN - tomorrow next; 1W; 1M; 3M; 6M; 9M; 12M)
- rezulta ratele dob de baza / de referinta: ROBID/EURIBID/LIBID & ROBOR/EURIBOR/LIBOR = medii
aritmetice ale cotatiilor zilnice de dobanda, oferita si ceruta, pe 8 scadente (maturitati), ale principalelor
banci din sistemul bancar
II. Piata libera (open market)
tranzactii de titluri pe termen scurt (chiar daca acestea sunt realizate pe burse de valori)
participantii: banci, institutii financiare, trezoreria statului (banca statului), fonduri de investitii,
companii de asigurari si fonduri de pensii
titlurile (de regula emise de Banca Centrala) sunt preluate initial de catre banci, companii
financiare si/sau
dealeri/brokeri de pe piata monetara care le revand, drept plasamente, partial sau integral catre agentii
(p.f. si firme) ce detin lichiditati excedentare (investitii pe termen scurt)
apoi, dupa prima vanzare, titlurile sunt tranzactionate pe piata secundara
Titlurile pietei monetare, emitentii si participantii de pe piata monetara

Principalii participanti pe piata monetara:

- Banci comerciale
- Statul si Administratiile locale
- Firmele
- Fondurile mutuale de pe piata monetara(alte Fonduri de investitii pe termen scurt)
- Dealerii si Brokerii
- Banca Centrala
Bancile comerciale
I. Imprumuta fonduri de pe piata monetara
- ptr. finantarea portofoliului de credite
- ptr. asigurarea rezervei minime obligatorii (purtatoare de dobanda redusa)
A. Credite pe termen foarte scurt (in principal overnight) la o rata a dobanzii competitiva (central bank
funds rate - US/ operatiuni monetare ale BNR (4,5%) sau pe piata interbancara ROBOR - RO) REPO
(alternativ, bancile pot sa imprumute pe termen scurt prin Central Bank discount window (US) /
Facilitatea creditare (RO) (credite pe termen scurt, garantate prin titluri de stat ? contracte REPO),
contra ratei scontului (discount rate) -US / rata dob. la facilitatea de credit -RO (6,5%))
* Repurchase agreements (RP/REPO) ? credite pe termen scurt colaterlizate
(garantate)
RP/REPO = vanzare de titluri* insotite de un angajament simultan de rascumparare din partea
vanzatorului, la o data ulterioara (ptr. creditor se numesc reverse RP/REPO)
*titluri de stat/trezorerie sau municipale (obligatiuni si certificate)
(In cazul extrem in care bancile comerciale nu au acces la facilitailitea de creditare - din lipsa de titluri de
stat, acestea pot ocazional sa utilizeze RMO/sa nu constituie RMO, deficitul de RMO implica dobanzi
penalizatoare)
B. Credite pe perioade mai lungi
- se emit certificate de depozit negociabile (CDs) (US)
CD-uri negociabile de valori mari = certificate emise de o banca pentru a atesta faptul ca o anumita
suma de bani (importanta) a fost depusa pentru o perioada de timp, de obicei variind intre una si sase
luni, fiind rambursata la scadenta
7

II. Actioneaza ca dealeri pe piata de negociere (OTC) a derivatelor pe rata dobanzii

Derivatele pe rata dobanzii negociabile (OTC) = contracte care stabilesc conditiile ptr.
schimbarea unor obligatii de plata pe baza evolutiei ulterioare a ratei dobanzii
Exemplu - swap pe rata dobanzii
III. Furnizeaza garantii* pentru investitorii din piata monetara in ceea ce priveste onorarea la timp, a
datoriilor provenite din detinerile de titluri
*contra comisioane
linii de credit de asigurare (backup) ptr. emitentii de titluri tranzactionabile pe piata monetara
linii de credit care garanteaza ca banca va rambursa valoarea titlurilor la scadenta, daca
emitentul nu isi onoreaza obligatiile
astfel de garantii sunt utilizate pe larg de catre emitentii de titluri comerciale si bonuri mun.
Statul si Administratiile locale, emit:
Certificate de trezorerie -datorii de stat pe termen scurt (au cel \mai mare volum emis si cea
mai activa piata secundara dintre toate titlurile cotate pe piata monetara)
Certificatele (bill) - in general lipsite de risc de nerambursare => au cea mai redusa rata a
dobanziide pe piata, ptr. o anumita maturitate (insa, de obicei sunt scutite pe impozit pe venit)
*Statul si administratiile locale atrag fonduri de pe piata monetara prin vanzarea de titluri cu dobanda
fixa si/sau variabila
Firmele (non-financiare si institutiile financiare nebancare), emit:
titluri comerciale = titluri de datorie pe termen scurt
bankers acceptances (ordine de plata) (in special ptr. firme implicate in comertul international)
= un titlu de valoare pe termen scurt tras asupra si acceptat de catre o banca (dupa care devine o
obligatie neconditionata a bancii)
Fondurile mutuale de pe piata monetara si alte fonduri de investitii pe termen scurt
grupuri foarte specializate formate din intermediari pe piata monetara (inclusiv fd. mutuale / de
investitii monetare, fd. de investitii in titluri municipale si in certif. de depozit bancare)
preiau cantitati importante de titluri de piata monetara si emit si vand actiuni asupra
portofoliilor lor de astfel de instrumente, investitorilor
permit persoanelor fizice si investitorilor mici in general sa obtina rentabilitatile ce sunt
disponibile la ptr. titlurile de pe piata monetara
Dealerii si Brokerii
cumpara, vand si garanteaza (underwrite) noile emisiuni de titluri monetare
furnizeaza o piata secundara pentru titlurile monetare
Dealerii folosesc contracte de tip REPO ptr. a isi finanta detinerile proprii de titluri. Dealerii
actioneaza de asemenea ca intermediari intre ceilalti participanti din piata REPO, dand cu imprumut
fonduri celor ce au nevoie sau luand cu imprumut fonduri de la cei ce detin lichiditati in exces (chiar in
acelasi timp).

Brokerii intermediaza tranzactiile dintre cumpartorii si vanzatorii de titluri monetare, percepand

comision
Banca centrala
participant cheie pe piata monetara
controleaza oferta de bani (MS) disponibila pentru banci si alte institutii depozitare:
a) cumpara si vinde Certificate de trezorere = operatiuni open market
b) operatiuni REPO - cumparari de certificate de trezorerie temporare
Controlul MS => influenteaza rata dobanzii de baza => influenteaza alte rate ale dobanzii de pe
piata

3.

Sistemul bancar

Banca Centrala - Rol si functii

I. Emitent de moneda
II. Regulator and supervizor al sistemului bancar
III. Banca statului si banca bancilor
IV. Decident in ceea ce priveste politica monetara
V. Gestioneaza cursul de schimb si rezervele internationale
VI. Gestioneaza si asigura functionarea sistemului de plati intern
I. BC detine monopolul emisiunii de bancnote si monede (BC este si designer ptr. bani)
singurul emitent de moneda (bancnote si monezi), ce reprezinta cea mai mare parte din baza
monetara (BM sau M0)
gestioneaza direct aceasta parte din baza monetara, adaptand-o nevoilor economiei
II. a. BC acorda licentele de functionare ptr. bancile comerciale, conditii legate de:
capitalul propriu
actionari si management, care trebuie sa fie acceptabili dpdv al legii bancare
II. b. BC este responsabila cu supravegherea prudentiala a tuturor bancilor:
bancile com. respecta regulile prudentiale existente
bancile com. satisfac conditiile de adecvare ale capitalului (Basel Accord II - III in pregratire)
II. c. Falimentul bancar se afla sub responsabilitatea Bancii Centrale (astfel de evenimente au
influenta puternic negativa asupra intregii economii)
III. Banca Statului
Contul curent al Trezoreriei Statului este deschis la nivelul BC, (fara comisioane si nepurtator de
dobanda => Banca Centrala este direct implicata in executia bugetara
BC acorda credite limitate Statului (pentru acoperirea deficitelor temporare de lichiditate)
BC este garant (underwriter) al Obligatiunilor de Stat si asigura/serveste serviciul datoriei
publice.
Banca bancilor

10

BC este depozitarul rezervei minime obligatorii RMO (purtatoare de dobanda minima)

BC stabileste rata RMO, subordonata tintelor de politica monetara
BC actioneaza ca imprumutator de ultima instant, in masura sa imprumute bani oricarei banci
din sistem, in cazul in care aceasta se confrunta cu retrageri masive, neobisnuite
IV. Scopul politicii monetare = asigurarea stabilitatii preturilor (moneda stabila)
BC stabileste tintele politicii monetare
BC are un grad extins de autonomie in ceea ce priveste proiectia si implementarea politicii
monetare (independenta de politica guvernamentala)
*Neutralitatea monetara (opusul monetarismului = cresterea ec. stimulata prin cresterea masei
monetare (oferta de moneda), atat timp cat ec. se afla sub PIB potential - full employment): cresterea
masei monetare => inflatie; politica monetara moderna trebuie sa asigure doar stabilitate si sa permita
celorlalte forte generatoare de progres economic sa actioneze
V. - BC asigura convertibilitatea monedei nationale, utilizand in acest scop rezerva sa
internationala (in valuta si aur) <=>B C sustine cursul de schimb al monedei nationale, in cazurile critice
de dezechilibru al balantei de plati
Balanta de plati (deficit)
I . Contul curent (deficit)
I.1. Balanta comerciala (deficit = Importuri > Exporturi)
I.2. Venituri (insuficiente sa compenseze deficitul balantei comerciale)
I.3. Transferurile curente (insuficiente sa compenseze deficitul balantei comerciale)
II. Contul de capital si financiar (insuficient sa compenseze deficitul bal. com.)
II.1. Transferuri de capital (insuficiente sa compenseze deficitul balantei comerciale)
II.2. Investitii (investitii straine - investitii ale rezidentilor in strainatate)
II.3. Imprumuturi (credite externe - rambursari - imprumuturi acordate strainatatii)
Deficitul balantei de plati => BC poate diminua rezerva internationala, utilizand rezervele ptr. a
creste oferta de valuta, pe piata valutara (in scopul mentinerii cursului de schimb stabil - ptr. ca
alternativa este deprecierea monedei nationale)
VI. Gestionarea sistemului de electronic de plati interne este realizata de catre BC
Tipuri de banci
I. Banci de retail
I.1. Bancile comerciale tipice - furnizeaza servicii de plati si incasari, acorda credite si primesc depozite
de la persoane fizice si juridice
I.2. Bancile de economii (initial - au oferit produse economisire acesibile populatiei)
orientate spre retail banking: plati, produse de economisire, credite, asigurari si garantii pentru
pers. fizice sau IMM-uri
retea vasta si descentralizata de sucursale
abordare responsabila social dpdv al afacerilor si al societatii

11

I.3. Bancile ipotecare - in principal orientate spre acordarea de credite ipotecare;

utilizeaza fonduri din piata ipotecara secundara (US) ptr. ca sunt institutii nedepozitare
opteaza sa nu deserveasca creditele pe care le initiaza
vand creditele imediat dupa acordare - castigand numai o prima pentru serviciul realizat
(investitorii din piata secundara care cumpara imprumutul vor realiza veniturile aferente deservirii
imprumutului, ptr. fiecare luna de credit - cat timp este mentinut de debitor)
II. Bancile de investitii
II.1. Bancile de investitii - garanteaza vanzarea (underwrite) emisiunilor de actiuni si obligatiuni
tranzactioneaza pe cont propriu actiuni si obligatiuni (make markets)
acorda consultanta firmelor privind operatiunile pe piata de capital (fuziuni si achizitii)
II.2. Banci de tip merchant (initial - finantau comertul)
furnizeaza capital firmelor sub forma de actiuni mai mult decat de credite
spre deosebire de fondurile de investitii (venture capital firms), tind sa nu investeasca in firme
noi
III. Banci universale
companii de servicii financiare
creditare comerciala si de retail
pot oferii servicii bancare off-shore, in strainatate, in cazul in care au sucursale in paradisuri
fiscal
pot sa distribuie (vanda) asigurari
3. Masa monetara, Procesul de multiplicare al masei monetare si Politica monetara

Scopul final al politicii Bancii Centrale = stabilitatea preturilor ( min [rata inflatiei] )
Mecanismul de transmisie al politicii monetare (simplificat):
Instrumente de politica monetara => Tinte intermediare => Scop final
Viziunea monetarista - ecuatia schimbului:
MV = PY
unde: (M) masa monetara
(V) viteza de ciculatie a banilor = de cate ori pe an o unitate monetara este utilizata intr-un
schimb,in medie (PIB nominal / masa monetara);
(Y) PIB real = PIB nominal / Deflatorul PIB;
(P) deflatorul PIB = indicatorul inflatiei
In realitate: V este variabla (dar de regula actioneaza in sensul accentuarii efectului inflationist)

Agregatele monetare

Agregate monetare = diferite forme ale masei monetare, mai mult sau mai
putin extinse in functie de lichiditatea componentelor acesteia (incluse)

BM (sau M0) - baza monetara

M0 = NC + RMO + RE
NC - numerar in circulatie
12

RMO - rezervele minime obligatorii (ale bancilor comerciale)

RE - rezerve excedentare (ale bancilor comerciale)
Prin procesul de multiplicare al banilor (creatia de bani) din BM rezulta:
1.
M1 - cea mai restransa definitie a banilor (cea mai lichida forma a banilor)
(Romania- narrow money = masa monetara in sens restrans)
M1 = M0 + depozite la vedere + cecuri de calatorie + disponibilitatile din conturi curente
2.
M2 - masa monetara in sens larg, masa monetara, oferta de moneda
(Romania- intermediate money = masa monetara intermediara)
M2 = M1 + Conturi de economii + Certificate de depozit de valori mici si medii
+ Depozitele la termen
3.
M3 - o definitie ceva mai larga a banilor (masei monetare) (Romania - broad money = masa
monetara in sens larg, incl. titluri ale pietei monetare)
M3 = M2 + certificatele de depozit de valori mari + alte depozite de valori mari
4.
M4 = M3 + alte forme de bani mai putin lichide, daca exista
5.
L - cea mai extinsa forma a banilor care include si cele mai putin lichide componente (titluri
comerciale - de creanta, obligatiuni - listate pe burse)]
*Eficienta procesului de multiplicare a banilor depinde de nivelul de dezvoltare al sistemului bancar
(utilizarea monedei electronice)

(1)
Liabilities of the money-issuing sector and central government liabilities with a monetary
character held by the money-holding sector.

13

Procesul de multiplicare a masei monetare si Multiplicatorul masei monetare

RMO - rol dublu:

Limitarea procesului de multiplicare a masei monetare (creatiei de bani)

(in lipsa RMO, masa monetara va tinde, in mod ipotetic, catre infinit)
*exemplu: cu/fara RMO

Prevenirea lipsei de lichiditati in cazul ca bancile se confrunta cu retrageri

masive de depozite
Multiplicatorul masei monetare

Limita multiplicatorului masei monetare

Multiplicatorul masei monetare

k = M2/MB
k -> d (depinde de dezvoltarea sistemului bancar si de gradul acestuia de conexiune cu
economia reala)

14

Instrumente de politica monetara

1. Numerarul in circulatie, influenteaza direct masa monetara (M2). Amplitudinea influentei acestuia
depinde de eficacitatea procesului de multiplicare a masei monetare
2. Rata dobanzii ptr. operatiunile de refinantare cu Banca Centrala, ale bancilor com.
Afecteaza masa monetara ca fiind o rata cheie a dobanzii (influenteaza nivelul general al ratelor
dobanzilor)
3. Rata RMO si regulile de aplicare a RMO - influenteaza atat masa monetara si rata dobanzii (prin
costul de oportunitate).
4. Rata dobanzii ptr. rezervele excedentare - stimulent pentru banci sa depoziteze RE la Banca Centrala
fiind eficienta pentru sterilizare (absorbtia) excesului de masa monetara
5. Influenta morala - declaratiile publice utilizate ptr. a crea presiune asupra bancilor comerciale sa-si
modifice ratele dobanzii sau politica de credit; poate influenta nivelul ratei dobanzii si al creditului
disponibil
6. Regulile prudentiale impuse de Banca Centrala sistemului bancar pot stimula sau restrange creditul
disponibil si the procesul multiplicarii monetare
7. Operatiuni Open - Market - folosite ptr. sterilizarea excesului/ cresterea masei monetara
8. Operatiuni valutare (ale BC) - echilibrarea pietei valutare si mentinerea cursului valutar stabil (in
scopul evitarii posibilelor influente inflationiste)

Piata de capital
->Piata actiunilor
->Piata obligatiunilor

|->Piata primara (emisiuni noi)

|->Piata secundara (titluri emise anterior)
15

*piata de capital != piata monetara (active/titluri pe termen scurt, lichide)

**piata de capital != piata derivatelor(contr. derivate utilizate ptr. transferul riscurilor[hedging,
speculatie, arbitraj])
(prin extensie piata derivatelor poate fi inclusa in cadrul pietei de capital)
1. Participantii pe Piata de capital

Emitentii: firme; statul si administratiile locale (fonduri pe t. lung ptr. finantarea investitiilor)
Cumparatorii si vanzatorii: firme, fonduri de investitii si pers. fizice (de la micii investitori la marile
fonduri de investitii
*In prezent cumparatorii si vanzatoriii sunt in principal institutii mari: fonduri de investitii, fonduri de
pensii sau firme de asigurari (piata a devenit din ce in ce mai institutionalizata)
Intermediarii: dealeri (banci de investitii, autorizate sa tranzactioneze titluri de valoare in nume
propriu => market makers) si brokeri (banci de investitii, care tranzactioneaza titluri de valoare numai pe
baza ordinelor clientilor)
Institutia de reglementare a pietei: agemtie guvernamentala (CNVM - Rom. / Securities and Exchange
Commission SEC - U.S.) care supravegheaza pietele in scopul asigurarii protectiei investitorilor,
impotriva eventualelor fraude. (mai nou ASF)
*Rolul CNVM(ASF)/SEC: - redacteaza, aproba si promoveaza procedurile si regulile subordonate
coorectitudinii tranzactiilor de pe piata
- promoveaza reglementarile si regulile legate de procedurile contabile,
- operatiunile financiare permise pentru firmele publice (cotate pe burse) si protectia actionarilor
minoritari
- supravegheaza aplicarea practica a ambelor tipuri de reguli si penalizeaza operatorii de piata sau
emitentii (daca le incalca)
Motivele tranzactionarii pe piata de capital 1.- Investitia pe termen lung
2. - Hedging
3. - Speculatia
4. Arbitraj
I. Investitia pe termen lung: principalul scop al acestor investitii consta in castigurile din dividende
sau cupoane, castigul de capital fiind numai un scop secundar (strategia buy and hold)
II. Strategia de Hedging: are ca scop principal acoperirea riscurilor (de obicei acesta este realizat
prin investitia in active care manifesta reactii opuse la modificarile factorilor de risc)
*portfoliile de investitii = astfel de seturi de investitii
III. Speculatia (agiotaj) (strategie de cumparare, detinere, vanzare sau vanzare scurta (in lipsa / shortsell) de titluri financiare): cu scopul principal de realizare de castiguri din capital (evolutia pretului
titlurilor) iar castigurile din dividende sau cupoane sunt numai secundare
*castigul este prima de risc aferenta riscului asumat
IV. Arbitrajul (strategie de cumparare, detinere, vanzare sau vanzare scurta (in lipsa / short-sell) de
titluri financiare): cu scopul principal de a obtine castiguri fara asumarea vreunui risc si fara
16

investitii de capital suplimentar (diferente de pret intre doua sau mai multe piete (de actiuni, de
obligatiuni sau de derivate) / pe aceeasi piata => profituri fara riscuri)
*pietele eficiente informational exclud orice oportunitati de arbitraj
**vz. scurte = vz. de active care nu sunt detinute la momentul vz. de catre vz. (necesar de
marja/margine)
2. Titlurile pietei de capital

*Titluri primare - actiuni si obligatiuni (transfer de capitaluri ) - derivate / titluri sintetice (acoperirea
riscurilor/speculatia/arbitrajul)
Actiuni (capital social ? capital propriu) ? principalele drepturi ale actionarilor:
Sa fie informati complet cu privire la rezultatele financiare si performanta
Sa decida cu privire la strategia firmei si la alte optiuni cheie strategice, prin vot in AGA - numai daca
actiunile dau dreptul de vot (nu sunt preferentiale)
Sa primeasca o parte din dividendele distribuite, proportionala cu procentul de detinere, daca exista profit
Sa isi mentina procentul de detinere in cazul cresterii de capital (prin aport sau prin incorporarea
profiturilor)
Sa primeasca o parte din valoarea neta a firmei proportionala cu capitalul detinut (dupa satisfacerea tuturor
creditorilor), in caz de lichidare
Drepturile => Riscuri:
Incertitudinea cu privire la valoarea viitoare a actiunii: ptr. actiunile cotate - riscul este mai masurabil
(dispersia preturilor); ptr. actiunile necotate riscul este mai mare (nu exista val. de piata) *actiuni necotate =
investitii pe termen lung
Riscul de a nu primii dividend sau de a primii un dividend sub asteptari
Riscul de a pierde integral sau total capitalul investit initial (in caz de lichidare)
Riscul de lichiditate (dificultatea gasirii de contrapartida) ? apare in caz de crah-uri bursiere (ptr. actiunile
listate) sau in caz de lichidare, in special (pentru firme nelistate)
Caracteristicile actiunilor:
1. Valoarea nominal - valoarea capitalului social, din situatiile financiare, corespunzatoare unei
actiuni emise
2. Pretul de emisiune - pretul la care investitorii cumpara o actiune la prima vanzare (emisiune):
pretul de emis. < pretul de piata (stimulent ptr. investitori)
3. Emitent - firma care isi majoreaza capitalul prin emisiunea de actiuni
4. Cursul - pretul (spot) curent al actiunii, variabil, rezultat al licitatiilor (de tip fixing) pe burse sau
prin negociere pe piete de tip OTC (over-the-counter)
5. Dividend - partea proportionala unei actiuni din profitul distribuit de emitent
Principalele tipuri de actiuni:
1. Actiuni ordinare (comune) - cea mai utilizata si mai raspandita forma de actiuni
(actionarii ordinari au drept de vot in probleme de decizii corporative)
2. Actiuni preferentiale - au prioritate fata de act. ordinare la distribuirea de dividende si la lichidarea

17

activelor emitentului (majoritatea actiunilor preferentiale nu confera drept de vot in probleme de

decizie corporative; unele actiuni preferentiale confera drepturi speciale de vot, privind evenimente
extraordinare: emisiunea de actiuni noi, aprobarea achizitiei firmei, alegerea conducerii)
3. Actiuni duale - emise de o firma care are diferite categorii de actionari, cu diferite clase de
actionari cu diferite drepturi de vot si asupra dividendelor (fiecare tip de actiuni diferentiaza actionarii,
conferindu-le diferite drepturi)
*Actiuni de trezorerie - actiuni rascumparate de pe piata de emitent (emise, insa care nu genereaza
drepturi)
Rentab.: rentabilitatea perioadei de detinere
Ri = [Pi ? Pi-1] / Pi-1 + Di / Pi-1
Castig de
castig de
Capital
dividend
unde: Ri = rentabilitatea investitiei in actiuni, in perioada i
Pi = cursul curent al actiunii (subiect al inv.)
Pi-1 = cursul initial al actiunii (subiect al inv.)
Di = dividendele primite pe parcursul perioadei i
* - castigul de capital se modifica la fiecare modificare a pretului actiunii (foarte volatil ? in special la
actiuni listate)
- de obicei, castigul din dividend se modifica odata pe an, cand se distribuie dividendul, dupa
incheierea situatiilor financiare anuale (aproape constant)
Rentabilitatea asteptata

- pentru distributii de probabilitate ale rentabilitatii (serii de frecv.)

unde: E(Ri) = rentabilitatea asteptata
Ri = rentabilitatea perioadei i / scenariului i
n = numarul perioade anteriaore considerate ptr. analiza;
pi = probabilitatea asociata lui Ri, in distributiile de probabilitati ale rentabilitatii
Dispersia (Varianta - indicator de risc)

Riscul investitiilor - doua componente:

1. risc systematic- legat (determinat) de evolutia generala a pietei
2. risc specific- depinde de caracteristicile emitentului (diversificabil)
* cu cat este mai riscanta o investitie cu atat rentabilitatea asteptata este mai mare (ptr. a fi considerata
ca oportunitate de investitii)
** riscul specific este acoperit (hedged) prin diversificarea portfoliului si/sau prin utilizarea derivatelor
(hedging = acoperirea potentialei pierderi prin investitii care se contrabalanseaza ca risc specfific )

18

Obligatiunile (titluri de credit, datorie sau titl. cu venit fix)

Emitentul acestor titluri este are o datorie fata de detinatori (subscriitori/cumparatori) iar, de regula,
ramburseaza principalul la scadenta si plateste cuponul anual
Caracteristici ale obligatiunilor:
1. Valoarea nominala (VN) (principalul) - suma asupra careia se calculeaza dobanda (cuponul), platit
de emitent si care trebuie rambursata la maturitate (totusi uneori emitentul plateste o prima de
rambursare peste valoare nominala - supra pari)
2. Pretul de emisiune ? este exprimat ca un procent din valoarea nominala
Incasarea neta a emitentului/oblig. = (pret de emis. % - comis. de emisiune %) *VN
3. Emitentul - debitorul creditului - statul, agentii guvernamentale sau administratii locale
(municipalitati), firme (obligatiuni corporative)
4. Scadenta/maturitatea ? data la care emitentul trebuie sa ramburseze principalul (maturitatea =
durata de timp pana la scadenta)
5. Cuponul - rata dobanzii pe care emitentul o plateste detinatorilor de oblig. (de obicei, aceasta
rata este fixa dar poate sa fie legata de o rata de piata - LIBOR, EURIBOR, ROBOR)
6. Datele cupoanelor - datele la care emitentul plateste cupoanele detinatorilor de obligatiuni.
(US -semi-anual; Europa - anual)
7. Pretul obligatiunii- pretul de piata al obligatiunii(variabl pe piata); Curs = Pret/VNx100
8. Prospectul de emisiune - un document cu valoare contractuala, care stipuleaza drepturile
creditorilor (modificarile acestuia tb. aprobate de majoritate/ super-majoritate)
Tipuri de obligatiuni
I. In functie de rata cuponului
I.1. Oblig. cu rata fixa - cupon constant
I.2. Oblig. cu rata variabila - cupon legat de indicatorii masei monetare (ROBOR; LIBOR sau
EURIBOR)
Exemplu: 3L USD LIBOR+0.20% (cuponul se reseteaza la fiecare trei luni in functie
de LIBOR-USD)
I.3. Obligatiuni cu rentabilitati ridicate - evaluate sub gradul de investitii (de agentiile
de rating) = obligatiuni relativ riscante => rentabilitati ridicate ( junk bonds)
I.4. Obligatiuni cupon zero ? fara dobanda, fiind tranzactionate la un curs substantial
redus fata valoarea nominala (sub pari). Rambursate la valoarea nominala (integral) - acesta fiind modul
in care dobanda este platita.
* Desprinderea (stripping off) cupoanelor unei obligatiuni cu rata fixa => se creaza obligatiuni cupon
zero (cupoanele sunt separate de platile finale de principal fiind tranzactionate independent)
II. In functie de clauzele privind diverse riscuri
II.1.Obligatiuni corelate cu inflatia (inflation linked) - principalul este indexat cu inflatia (au o
rata a dobanzii mai redusa decat oblig. cu dobanda fixa cu maturitate comparabila)
II.2. Alte oblig. indexate (Equity Linked Notes) - indexate cu un indicator al rezultatelor
firmei ? venit, valoare adaugata; sau obligatiuni legate de PIB
II.3. Oblig. garantate cu active - platile de dobazi si principal sunt garantate de cash flow-uri
generate de alte active(obligatiuni ipotecare /garantate ipotecar; obligatiuni colateralizate)
19

II.4. Oblig. subordonate - au prioritate inferioara decat alte obligatiuni ale emitentului, in caz
de lichidare a acestuia <=> risc mai mare si credit rating mai redus decat alte oblig. (in caz de faliment
=> ierarhia creditorilor => 1. lichidator; 2. statul (impozite; taxe).. => A. obligatiuni B. obligatiuni
subordonate)
III. In functie de clauzele privind scadenta
III.1. Oblig. perpetue - fara scadenta (UK Consols). Ex. - West Shore Railroad bonds maturity 2361
III.2. Oblig. care se ramburseaza prin tragere la sorti (loterie) - emise de stat; cupoanele sunt
platite prin metoda clasica; insa principalul se ramburseaza pe baze aleatoare, in cadrul unui program de
rambursare, unele dintre aceste rambursari pot sa se faca la valori superioare valorilor nominale
(incluzand o prima de rambursare)
IV. In functie de emitent
IV.1. Oblig. municipale/ de stat - emise de stat, orase, administratii locale, agentii
guvernamentale; dobanzile generate - de obicei scutite de impozit pe venit
IV.2. Oblig. corporative - emise de firme
V. In functie de diferitele clauze ce vizeaza anumite beneficii
V.1. Oblig. convertibile - permit transformarea intrun anumit numar de actiuni
ordinare ale emitentului.
V.2. Oblig. preschimbabile - permit transformarea intr-un numar de actiuni ordinare
ale altei firme decat emitentul obligatiunilor
Indicatorul rentabilitatii investitiei in obligatiuni:
Ri = [Pi ? Pi-1] / Pi-1 + Ci / Pi-1
unde: Pi, Pi-1 = cursul obligatiunii in perioadele i si i-1 (% din valoarea nominala);
Ci = suma cupoanelor obligatiunii platite in perioada i (% din valoarea nominala);
Riscul oblig. - redus, atat ptr. oblig. de stat cat si corporative (clauzele prospectului de emis.):
- rambursarea obligatiunilor se face cel tarziu la scadenta ? stipulat precis de clauzele contractuale,
incluse in prospect
- de regula, oblig. corporative (mai riscante decat oblig. de stat) sunt garantate ipotecar sau garantate
printrun portofoliu de titluri financiare
- pot sa implice obligatii suplimentare ptr. emitent (ex.: sa prezinte informatii financiare detinatorilor,
limitari ale deciziilor manageriale)
- rata dobanzii (rata cuponului) este independenta de rezultatele financiare ale emitentului, stabilita ca
procent fix sau printrun procent stabilit in legatura cu una dintre dobanzile cheie satbilite pe piata
monetara: EURIBOR, LIBOR or ROBOR - ex.: ROBOR 6L+3,5%)
Volatilitatea oblig.
Principalul risc al oblig. cu dobanda fixa: variatiile viitoare ale dob. pe piata
Rata dobanzii de piata crescatoare / (descrescatoare) => Valoarea (cursul) oblig. Emise anterior
descrescatoare / (crescatoare)
motiv: noile emisiuni ofera o rentabilitate mai mare /(mai mica)
20

Variatiile cursului oblig. sunt opuse variatiilor ratei dobanzii

IMUNIZAREA (la riscul ratei dobanzii)
1) Corelarea cash flow-urilor ? suprapunerea exacta a incasarilor viitoare (cash inflows) din investitiile
din obligatiuni cu platile viitoare (cash outflows) aferente datoriilor investitorului)
2) Suprapunerea duratelor* aferente investitiei in obligatiuni si a celor aferente datoriilor
*Durata Macaulay (indicator) utilizata ptr. imunizare (media ponderata a momentelor in care se fac
rambursari)

DERIVATE
(- Scop: acoperirea riscurilor)
-drepturile si obligatiile aferente sunt legate de titluri primare
-tranzactionate pe - Burse - standardizate
- Piete de tip OTC - nestandardizate
Derivate standardizate:
1. Futures - contracte standardizate care dau partilor dreptul si obligatia sa cumpere sau vanda un
anumit titlu primar la o anumita data in viitor, la un pret prestabilit.
Caracteristici Futures:
- scadenta (data regularizarii) = data livrarii
- pretul futures = pret prestabilit
- pretul la regularizare = pretul activului suport la data livrarii
De obicei, pretul la regularizare tinde catre pretul futures la scadenta
2. Optiunile sunt contracte in care cumparatorul are dreptul, dar nu si obligatia sa cumpere (CALL)
sau sa vanda (PUT ) o cantitate standard (de regula 100/1.000) dintr-un anumit titlu (suport), la un pret
pret prestabilit, la o data prestabilita (Europene) sau pana la o data prestabilita viitoare (Americane).
Vanzatorul are obligatia sa onoreze clauzele contractuale, in schimb acesta primeste o prima
Caracteristici Optiuni:
pret de exercitiu (pret strike)
scadenta / expirare
emitent = vanzatorul optiunii
prime (C/P)
*Cumparatorul este considerat a avea o pozitei lunga (long - o creanta), iar vanzatorul o pozitie scurta
(short - datorie)
Derivate nestandardizate
1. Contracte Forward = similare cu contractele futures dar negociable in ceea ce priveste cantitatea,
scadenta si pretul forward
2. Contracte Swap - contracte de schimb intre diferite fluxuri de cash flow-uri (pozitive sau negative)
(fluxurile = picioarele swap-ului)
*Exista si alte derivative adaptate, negociabile si adaptate nevoilor partilor contractante
3. Piata primara vs. Piata secundara
Piata primara - noile emisiuni de titluri sunt tranzactionate ptr. prima oara (emitenti ca statul,
administratiile locale, firmele si alte institutii publice atrag fonduri prin noi emisiuni)
21

Ofertele publice initiale (IPO) - relaizate prin banci de investitii / sindicate de dealeri de piata de capital =
preiau noua emisiune si o revand investitorilor, garantand-o (underwriting) pe baza unui comision
(inclus in pretul ofertei de titluri)
Piata secundara - piata titlurilor emise anterior (realizeaza transferul titlurilor intre detinatori)
Scopul principal: furnizeaza lichiditate investitorilor

Nivelurile pietei secundare (2):

I. Aftermarket (organizata ca OTC) = piata pentru un titlu nou imediat dupa noua emisiune
II. Bursa ? pentru a fi listati, emitentii trebuie sa indeplineasca conditiispecifice : profitabilitate,
stabilitate, corectitudinea si transparenta situatiilor financiare
*Listarea titlurilor => furnizeaza lichiditate investitorilor, speculatorilor si hedgerilor
Formele pietei secundare (2):
1. - Bursa
2. - Piata over-the-counter (OTC)
Diferenta principala: - diferite metode de cotare si tranzactionare (licitatia/fixing vs. neg.)
Bursele
- Strict regelmentatate:
a) reguli ptr. emitenti privind actionariatul, rentabilitatea, stabilitatea, capitalizarea bursiera,
corectitudinea si transparenta situatiilor financiare;
b) reguli ptr. reprezentantii cumparatorilor si vanzatorilor, legate de ordinele acestora;
c) reguli legate de necesarul de colateral, depozitarul central, compensarea si decontarea finala;
- pe burse contractele sunt standardizate dpdv al cantitatilor, preturilor si scadentelor
- preturile si executarea ordinelor de vz. si cump. se realizeaza prin confruntarea cererii cu oferta
agregata ptr. un titlu, urmarindu-se maximizarea volumului tranzactiilor
- furnizeaza informatii in timp real despre titlurile cotate
*In trecut: licitatia prin strigare si la sfarsitu fiecarei zile avea loc inchiderea manuala
a procedurii de tranzactionare =>Pretul (max. volumului de tranzactionare);
** In prezent - tranzactiile electronice; piata de licitatii - cumparatorul ofera iar vanzatorul
solicita preturi ptr. titlul cotat (De ex.: cumpararea si vanzarea la piata semnifica faptul ca
se accepta orice pret ptr. titlu). Cand preturile cerute si oferite se potrivesc se realizeaza
tranzactia, iar daca exista mai multi cumparatori sau vanzatori la acelasi pret, tranzactia se
realizeaza pe principiul primul venit primul servit,.
Exemple de burse: NYSE (New York Stock Exchange), LSE (London Stock Exchange), Frankfurt Stock
Exchange (German: FWB Frankfurter Wertpapierb?rse) sau BVB (Bursa de Valori Bucuresti)
Piatele over-the-counter (OTC)
Bazate pe negociere (regula negocierii)
Contracte nestandardizate, negociabile in ceea ce priveste pretul, cantitatea si scadenta
Emitentii trebuie sa indeplineasca un set redus de conditii
In mod traditional, in afata de actiunile necotate, pe piata OTC se coteaza oblig. corp.
Exemple OTC: OTC Bulletin Board; Pink Sheets in U.S., PLUS Markets Group in U.K., NASDAQ (National
Association of Securities Dealers Automated Quotations) in US si RASDAQ (Romanian Association of
Securities Dealers Automated Quotations) in Romania
22

*In prezent, firmele importante care tranzactioneaza titluri au dezvoltat un mod alternativ de
tranzactionare, in special ptr. blocuri mari de titluri, bazate pe propriul sistem prin potrivirea ordinelor
cumparatorului si vanzatorului. Astfel, importante volume de titluri sar peste piata organizata, iar
firmele de brockeraj platesc comisioane mai reduse
4. Piata de capital si economia
Scopul pietei de capital: evitarea intermediarilor financiari care genereaza costuri suplimentare ptr.
debitori (antreprenori) si costuri de oportunitate ptr. creditori (depozitari) (= dezintermedierea
financiara)
piata de capital o sursa dintre cele mai importante de finantare (permite firmelor sa atraga capital ptr.
extindere, sa devina publice)
piata de capital furnizeaza lichiditate investitorilor, permitand acestora sa-si vanda rapid si cu usurinta
detinerile de titluri. (caracteristica atractiva a titlurilor listate, comparativ cu alte investitii mai putin lichide,
cum ar fi inv. directe sau inv. imob.)
scopul burselor, ca cea mai importanta componenta a pietei de capital, este facilitarea schimbului de titluri
intre cumparatori si vanzatori, furninzand un spatiu ptr. piata (virtual sau real)
bursele furnizeaza informatii in timp real privind tranzactiile cu titlurile cotate, facilitand formarea pretului
prin interactiunea dintr vz. si cump. informati
bursele realizeaza si compensarea tranzactiilor, prin casele de compensare - primesc si livreaza titlurile;
garanteaza plata fata de vanzatorul titlurilor - (se elimina riscul ca vreuna dintre parti sa intre in incapacitate
de plata in respectiva tranzactie)
piata de capital prognozeaza si semnalizeaza starea intregii economii (datorita pozitiei centrale a acesteia in
cadrul fluxurilor financiare ale economiei)
*De exemplu: primul semn de recesiune in economie = caderea burselor (orice instabilitate economica
este anuntata de scaderi semnificative, anterioare ale cursurilor titlurilor pe bursa)
climatul? pietei de capital afecteaza economia reala (evolutia pietei de capital poate constitui un
stimulent sau destimulent ptr. dinamica activitatii economice si de investitii, ptr. consum, ptr. angajare si
ptr. cresterea economica in ansamblu)
Indicatorii climatului si evolutiei pietei de capital = indicii bursei de valori
(surprinde variatiile cursurilor titlurilor reprezentative, ptr. intreaga piata sau ptr. o sectiune a acesteia)
Indicele BV = medie ponderata a capitalizarii bursiere a titlurilor incluse in indice, cu ponderile reflectand
contributiile titlurilor la indice (formula aproximativa):

Unde: i = perioada ptr. care se calculeaza indicele;

CBik = capitalizarea bursiera a titlului k, in perioada i;
pik = ponderea titlului k, in perioad i ? reinoita periodic in scopul de a reflecta cat mai bine schimbarile
mediului economic;
k = 1..n;
n = numarul de titluri incluse in structura indicelui;

23

CBik = Pik * Nik

unde: Pik = cursul titlului k, in perioada i;
Nik = numarul de titluri de tip k, exitente (emise) pe piata in perioada i
Valoarea indicelui este convertita si exprimata in puncte (de index) (nu in unitati monetare)
Conversia se face pornind de la valoarea initiala a indicelui, careia i se atribuie un numar rotund
de puncte: 100 sau 1000 (I0):

Ipi = Ii /I0 * 100 (sau 1.000)

- fiecare modificare a preturilor afecteaza indicele bursier
- variatiile de sens opus ale cursurilor se compenseaza reciproc in cadrul indicelui si ca urmare indicele
va avea o evolutie mai lina (neteda), fata de cursurile componentelor (individuale)
*Indicii reflecta o imagine generala a pietei pentru care sunt calculati
**Relevanta maxima o au variatiile indicilor (in puncte) - reflecta evol. pietei si optimismul investitorilor
Evaziunea fiscala
Def.: Sustragerea de la impunere , prin orice mijloace, partial sau total, a materiei impozabile
Sustragerea de la impunere are 2 forme:
- legala - poate fi evitata prin modificarea legilor
*Ex1. impunerea forfetara (norme venit) ? permite celor ce obtin venituri peste medie sa plateasca
impozite mai reduse
*In general, apare daca legislatia fiscala permite contribuabililor optiunea intre diferite sisteme de
impunere (ex2: imp. pe cifra de afaceri microintreprinderi / imp. pe profit- in trecut)
*Ex3: scutirea acordata ptr. veniturile din dobanzi (cupoane) aferente obligatiunilor
de stat.
- ilicita/frauduloasa - reaua credinta/frauda contribuabilului
*Ex.: evidenta contabila nereala/dubla; distrugerea de documente; intocmirea de doc.
false; preturile de transfer (transfer pricing); (utiliz. abuziva a off-shore - urilor)
Estimarea evaziunii fiscale

Indicatorul evaziunii fiscale:

Total venituri fiscale sustrase (estimate)/PIB sau
Total venituri fiscale sustrase (estimate)/Total venituri fiscale din bug. de stat anual
I. Estimarea prin metode economice
Se compara PIB calculat prin metoda veniturilor (productiei) cu PIB calculat prin metoda cheltuielilor
(consumului): PIBCH - PIB VEN
Diferenta = Veniturile nedeclarate (aferente evaziunii)
Nivelul evaziunii = Ven. nedeclarate x cota medie a impozitului pe venit
*Un shortcut interesant (ptr. Romania):
Ven. imp. dir. - [(Consumul pop. + Economii pop) -Transf. din str. - p.f.]x16%Mai putin imp. pe avere
(taxele pe proprietati)
II. Estimarea prin metode satatistice:
24

Stabilirea unui esantion de agenti ec., considerat reprezentativ

Controlul de fond* pentru ag. ec. din esantion
Extrapolarea rezultatelor obtinute, la nivelul esantionului selectat, asupra intregului nr. de contribuabili
(intregii populatii statistice)
*Tipuri de control fiscal:
1. Control formal/sumar - la depunerea declaratiilor fiscale
2. Control curent sau tematic - inopinat, doar pe durata a catorva ore - (Garda Financiara)
3. Control de fond - aprofundat (Administratia Financiara)
(Emisiunea monetara si) Datoria publica
Emisiunea monetara - imprumuturile publice monetizate de catre banca centrala
Modul de finantare actual: Banca Centrala crediteaza bancile comerciale sub forma contractelor Reverse
REPO (ptr. Banca Centrala) (REPO ? d.p.d.v. al bancilor comerciale) cu suport in titluri de stat.
Daca creditele primite de la Banca Centrala (REPO) sunt utilizate ptr. creditarea economiei - efectul nu
este negativ
Daca insa creditele primite de la Banca Centrala (REPO) sunt utilizate ptr. noi de achizitii de titluri
reprezentand datorie publica = monetizarea datoriei publice (chiar daca este indirecta) => inflatie
*BCE poate sa cumpere direct titluri aferente datoriei publice a statelor din zonaEURO.
Imprumuturile publice - caracteristici:
*Sunt purtatoare de dobanzi, ce reprezinta pentru imprumuturile ce finanteaza consumul relatii de
redistribuire a veniturilor de la contribuabili catre creditori (detinatorii de titluri de stat)
1. Caracter contractual - prospectul de emisiune are valoare contractuala
2. Caracter rambursabil - de regula se refinanteaza prin noi emisiuni
*Exista totusi imprumuturi perpetue - nu au avut mare succes
3. Implica contraprestatie din partea statului - dobanda (de regula fixa)
In plus pot exista o serie de beneficii acordate creditorilor:
- scutirea de impozit pe venit, ptr. venitul din dob. aferente dat. publice
- castiguri acordate prin tragere la sorti, etc..
*Daca conditiile de piata se schimba pot fi convertite (in titluri de stat purtatoare de alte dobanzi)
*Imprumuturile publice - interne
- externe
*Titlurile de stat reprezentative ptr. imprumuturile publice:
Certificate de trezorerie (treasury bills) - ptr. nevoi temporare (pe termen scurt < 1 an) de
echilibrare a trezoreriei
Obligatiuni de stat (bonds) - ptr. nevoi de echilibrare a bugetului de stat (pe termen lung > 1 an)
*Caracteristici si implicatii economice ale imprumuturilor publice:
- Imprumuturile publice sunt comode si eficiente (dpdv al atragerii rapide a resurselor si a popularitatii
guvernelor)
- Imprumuturile (inclusiv comisioane si dobanzi) = impozite amanate (transfer
intregeneratii - favorizeaza fiscal generatia curenta, in detrimentul generatiei viitoare)
- Imprumuturile interne genereaza efectul de evictiune (crowding-out)
25

Elementele (tehnice ale) imprumuturilor publice

Denumirea imprumutului (dpdv istoric - conotatii motivante ptr. creditori)
Valoarea nominala - valoarea datoriei pe care o are emitentul (statul) fata de detinatorul titlurilor
Valoarea de rambursare (rambursarea se face de regula la o valoare supra pari VR>VN); (VR=VN - al pari;
VR<VN - sub pari)
*Tipuri de obligatiuni (cazuri speciale):
- Obligatiuni perpetue (nu exista VR ci doar cupon in perpetuitate)
- Obligatiuni cupon zero (cuponul este capitalizat si platit prin VR)
- Obligatiuni rambursate prin extragere la sorti (includ eventuale prime de rambursare)

Elementele (tehnice ale) imprumuturilor publice (2)

Pretul de emisiune (de regula PE<VN ? sub pari)
(Pretul) Valoarea rela ? pretul cu care se vinde un titlu de stat
Cursul = Pret/VN x 100 (C>100 ? supra pari; C=100 - al pari; C<100 - sub pari)
Termenul de rambursare: <1 an (certif de trez.); 1-5ani; >5ani (obligatiuni)
Dobanda - de regula fixa (instrumente cu venit fix) - cupon (Ci)
*Ptr. atractivitate: - rata cuponului > rata dob. de piata
- alte avantaje (castiguri prin trageri la sorti, scutiri impozit pe ven. din cupoane)
*Daca rata cuponului (dobanda) nu este fixa, fiind indexata fata de un indice specific (Ex. EURIBOR 6L
+marja fixa) , are totusi o anumita rigiditate, provenita din marja fixa, cand aceasta este substantiala si
din modul de actualizare al dobanzii.
Valoarea teoretica (suma valorii actuale a cupoanelor)

r = rata dobanzii de piata (costul de oportunitate al inv. in obligatiuni de stat)

Ipoteza implicita este ca ultimul cupon (din anul n) include val. de rambursare (VR).
*Pretul de piata (cel care formeaza cursul) tinde catre valoarea
teoretica.
Implicatie:
Pretul obligatiunilor este invers corelat cu rata dob. de piata
Imunizarea portofoliului de obligatiuni (la rata dobanzii)
Durata obligatiunii - sensibilitatea obligatiunii la rata dobanzii

Imunizarea:
26

D PORTOFOLIU OBLIGATIUNI (Pozitie long) = DDatorie (Pozitie short)

Convexitatea obligatiunii

*Plasarea imprumuturilor publice:

Externe - Sindicat format din intermediari financiari (banci internationale) (care sunt si underwriter-i) contra commission
Interne ? Trezoreria publica/Bursa/Sindicat format din intermediari financiari (contra comision)
* In cazul sindicatelor de intermediari financiari este posibila si preluarea in nume propriu de catre
intermediari si revanzarea ulterioara in piata financiara.
*Rambursarea imprumuturilor publice

Se face de regula prin refinantare

Se pot rambursa eventualele excedente bugetare - prin anuitati (constante) /prin tragere la sorti/prin
cumparare la bursa, daca sunt cotate
Exista exceptii* - repudierea (in cazul schimbarii de regim politic)
- incapacitatea de plata
*In astfel de cazuri refacerea tarilor afectate dureaza foarte mult (in special repudierea imprumuturilor
externe => sanctiuni internationale)
** In cazul in care conditiile de piata permit obligatiunile pot fi preschimbate/modificate dpdv al
cupoanelor (dobanzilor) - mai favorabile sau a termenelor de rambursare
Datoria externa
Clasificari uzuale:
1. Dpdv al periodei (termenului):
- Dat. pe termen scurt
- Dat. pe termen lung
- Credite de la FMI
2. Dpdv al debitorului:
- Dat. publica externa
- Dat. garantata de stat
- Dat. privata negarantata
Indicatorii datoriei externe:
1. Dat. externa bruta in sens larg (publica si privata, indiferent de exigibilitate)
2. Dat. externa bruta in sens restrans - exclude: dat. sub un an; dat. fata de firmele mama; credite cu
perioade lungi de gratie (10-15 ani); dat. private negarantata
3. Dat. externa (def. Bancii Mondiale) - dat. pe termen lung (>1 an) in valuta, garantate de o autoritate
publica
4. Dat. externa neta = Datorii externe - Creante externe
5. Dat. Externa (USD) medie pe locuitor
27

6. DEXT/PIB% = Dat externa/PIB x 100

7. Dat. externa / Exporturi B&S => nr. ani teoretic necesari acoperirii dat. Externe prin exporturi

Evaluarea proiectelor de investitii

Conotatii ale evaluarii:
Evaluarea proiectelor de investitii
Evaluarea afacerilor (companiilor)
Evaluarea titlurilor financiare
Def.: Evaluarea reprezinta procesul de cuantificare (masurare) a valorii
Cuprins:
Tipuri de fluxuri de trezorerie (Cash Flow-uri)
1. Valoarea actualizata neta (VAN)
- Fluxuri nete de trezorerie (Cash Flow-uri nete)
- Valoarea actualizata
- Rata de actualizare
2. Rata interna de rentabilitate (RIR)
- Criteriul de evaluare RIR
- Cazul a doua proiecte mutual exclusive, care au criterii VAN si RIR divergente
- Critici RIR si rata de actualizare modificata
3. Durata de recuperare
Trei tipuri de Cash Flow-uri si capitolele acestora (la nivelul Situatiei fluxurilor de
trezorerie proiectate pentru o companie)
A. Cash flow din activitatea de exploatare

B. Cash flow din activitatea de investitii

- Achizitii de cladiri, terenuri, echipament, afaceri (incl. good will) (Cost de investitii) + Incasari
din vanzari de echipament (Valoare reziduala)
C. Cash flow din activitatea de finantare
- Rambursari de / Incasari din credite pe termen lung
- Rambursari de / Incasari din leasinguri financiar
28

- Dividende platite
Capitolelele cash flow-urilor la nivelul unei firme si relevanta lor ptr. evaluarea
proiectelor de investitii
A. Cash flow din activitatea de exploatare
Relevant / Irelevant ptr. Evaluarea
proiectelor de investitii

B. Cash flow din activitatea de investitii

- Achizitii de cladiri, terenuri, echipament, afaceri (incl. good will) (Cost de investitii)
+ Incasari din vanzari de echipament (Valoare reziduala)
C. Cash flow din activitatea de finantare
-Rambursari de / Incasari din credite pe termen lung
- Rambursari de / Incasari din leasinguri financiar
- Dividende platite
Trei indicatori fundamentali de evaluare a proiectelor de investitii:
1. Valoarea actualizata neta (VAN)
2. Rata interna de rentabilitate (RIR)
3. Durata de recuperare (DR)

- Relevant
- Relevant
- Irelevant
- Irelevant
- Irelevant

VAN
Cash Flow-uri Nete (Cash Inflows - Cash Outflows)
CFNt = It - CPt, cu t = 0..n;
unde:
I = incasari (cash inflows), includ atat incasari din exploatare cat si incasari din vanzarea de
active (valoare reziduala);
CP = platile (cash outflows) legate de costuri de investitii si cheltuieli de exploatare;
t = perioada (anul) in care se va inregistra cash flow-ul;
n = perioada de viata estimata a investitiei.

29

Valoare actualizata
- Actualizarea cash flow-urilor:

- Prin actualizare, chiar daca cash flow-urile nete sunt generate in momente diferite (au valori
de timp diferite ), acestea pot fi cumulate iar suma lor genereaza un indicator de eficienta - VAN
(formula gen.):

unde: k = rata de actualizare

Varianta simplificata:

unde: I = costul investitiei, presupus a fi inregistrat intrun singur an (anul 0)

VR = valoarea reziduala, estimataa a fi incasata la sfarsitul duratei de viata a proiectului (anul n)
CFNE = cash flow-ul net din exploatare, pentru fiecare din anii aferenti perioadei de viata ai
proiectului (1..n)
Rata de actualizare
Dublul rol al acestei rate in contextul actualizarii cash flow-urilor:
1. Permite comparatia intre cash flow-uri avand valoare de timp diferita
2. Furnizeaza un etalon de rentabilitate pentru o comparatie implicita in cadrul analizei
(functioneaza ca un test pentru acceptarea sau rejectarea proiectelor de investitii)
- VAN > 0 : rentabilitatea oferita de proiectul de investitii este superioara ratei de actualizare
- VAN = 0 : rentabilitatea oferita de proiectul de investitii este egala cu rata de actualizare
- VAN < 0 : rentabilitatea oferita de proiectul de investitii este inferioara ratei de actualizare
Costul capitalului

30

Costul Mediu Ponderat al Capitalului (c.m.p.c.)

Unde: pi = ponderile surselor de capital, i = 1..n

n = numarul total de surse de capital
ci = costul specific al diferitelor surse de capital, pentru datorii ci se inmulteste cu
(1-t) -avantajul fiscal al indatorarii (fiscal shield)
Costul Mediu Ponderat al Capitalului (c.m.p.c.) = cel mai potrivit etalon folosit in actualizare
- VAN > 0 : proiectul genereaza o rentabilitate peste costul de finantare (acceptare)
-VAN = 0 : proiectul genereaza o rentabilitate egala cu costul de finantare (acceptare ? in
functie de riscul proiectului si de flexibilitatea actionarilor cu privire la rentab. asteptata
(inclinatia spre risc)
- VAN < 0 : proiectul genereaza o rentabilitate inferioara costului de finantare (respingere*)
Costul Mediu Ponderat al Capitalului (c.m.p.c.) - cazul unei structuri financ simplificate

Exemplu:
c.m.p.c. = 25% * 20% + 75% * 13% = 14.75%
Daca impozitul pe profit este is 0% (inv. off shore)
Daca se considera un impozit pe profit de 16% :
c.m.p.c. = 25% * 20% + 75% * 13% ?(1-16%) =13.19%

31

RIR
Criteriul de evaluare RIR
RIR: rata de actualizare care face ca VAN(@RIR) sa fie nula(prin aceasta actualizare practic se
compara performanta proiectului cu ea insasi => diferentele trebuie sa fie nule)

Cazul a doua proiecte de inveatitii mutual exclusive, prezentand criterii VAN si RIR divergente

Critici RIR:
- RIR presupune ca cash flow-urile pozitive generate pe parcurs sunt reinvestite la aceeasi rata
de rentabilitate - cea a proiectului care le genereaza. In relitate cash flow-urile generate sunt
reinvestite la o rata de rentabilitate mai redusa, cel mult egala cu c.m.p.c.
- Este posibil sa existe mai multe solutii pentru RIR, ceea ce pote genera confuzie
Solutia: utilizarea RIRM

32

DR
Trei forme:

unde:
CFNEA = cash flow-ul net, mediu anual, din exploatare si investitii actualizat
I = costul de investitii
I. Continutul si functiile finantelor publice
Satisfacerea nevoilor membrilor societatii:
1. Nevoi individuale - Bunuri private
- oferta limitata de conditiile factorilor de productie;
- cerere limitata de puterea de cumparare a consumatorilor;
- consum concurential si divizibil.
2. Nevoi sociale/colective - Bunuri (servicii/activitati) publice
(Ex.: aparare nationala; ordine publica; asistenta sociala; ajutor in caz de dezastre naturale,
etc..) (bunuri publice pure)
- consum neconcurential si indivizibil (consum in comun);
- includ unele nevoi individuale ale categoriilor sociale defavorizate.
3. Nevoi cvasipublice - Bunuri private / Bunuri publice
- Ex.: asistenta medicala, educatie, cultura;
- in general, satisfacerea acestor nevoi prin utilizarea bunurilor publice este selectiva (pe baza
unor criterii de eligibilitate).
33

Statul pune la dispozitia societatii, prin intermediul FP, B si S publice, mai mult sau mai
putin cuprinzatoare, in functie de optiunile politice ale societatii.
*Aceasta operatiune presupune redistribuirea veniturilor societatii.

Functiile finantelor publice (f. de repartitie si f. de control)

1. Functia de repartitie - distribuirea si redistribuirea PIB
Constituirea resurselor financiare, prin participarea soc. com., a instit. publ., a
populatiei, a nerezidentilor care obtin venituri in tara respectiva si a creditorilor interni si
externi. (pe calea contributiilor fiscale; varsamintelor din ven. instit. publ., ven. din concesiuni,
chirii si vlaorificarea unor bunuri prop. de stat si a imprumuturilor interne si externe si a
transferurilor externe )
Repartizarea resurselor financiare ? dimensionarea pe destinatii:
- invatamant, sanatate, cultura
-asigurari sociale si protectie sociala
- dezvoltari colective si locuinte
- aparare nationala
- ordine publica
- actiuni economice si alte actiuni
- datorie publica
34

*In cadrul acestei operatiuni resursele financiare sedepersonalizeaza: nu exista o

corespondenta intre fondurile provenite dintr-o anumita sursa si vreo anumita destinatie.
*Nivelul resurselor atrase depind de nivelul PIB, al consumului, etc..
*Prin cresterea volumului de resurselor financiare redistribuite se poate genera crestere
economica (daca se indreapta spre cheltuieli publice cu potential de mutiplicare).
*In cazul constituirii resurselor pe calea imprumuturilor publice interne apare efectul de
evictiune (crowding- out).
In cadrul functiei de repartitie se poate vb. de:
1.1. Functia de atragere a resurselor;
1.2. Functia de alocare a resurselor;
1.3. Functia de redistribuire a produsului intern brut;
1.4. Functia de stabilizator (automat) al economiei nationale;
1.5. Functia de stimulator al economiei nationale;
1.6. Functia de coordonare a cererii si de stabilire a prioritatilor social-economice;
2. Functia de control
*Consta in faptul ca finantele publice sunt un mijloc de reflectare si de influentare a proceselor
economice si sociale din cadrul societatii;
*Prin controlul financiar se urmareste:
- asigurarea formarii resurselor financiare publice;
- mentinerea integritatii acestora;
- gestionarea acestor fonduri pe baze rationale si in conditii de eficienta.
*Functia de control se realizeaza atat concomitent cu functia de repartitie cat si separat, prin
intermediul unor institutii specializate ale statului.
* Functia de control se realizeaza prin urmatoarele parghii financiare:
- impozite
- taxe
- contributii
- prelevari
- alocatii si cheltuieli bugetare
* Realizarea controlului se face prin intermediul
- Curtii de Conturi;
- Ministerului Finan?elor Publice, prin structurile sale centrale si teritoriale;
- Auditorilor financiari (externi) si partial prin inermediul auditorilor interni.
*La nivel central (Directia de programare bugetara - MFP), contolul se realizeaza pornind de la
compararea marimilor efective cu cele previzionate ale resurselor financiare aferente pe surse
bugetare.
35

=> Abateri =>Cauze => Decizii si masuri de corectie necesare,

II. Cheltuielile publice
II.1. Continut, clasificare
*Chelt. publice reprezinta forma concreta a celei de a doua faze a functiei de repartitie a
finantelor publice.
Cheltuielile publice reprezinta alocari definitive de resuse financiare publice (fiind un consum
definitiv de PIB) pentru:
acoperirea cheltuielilor curente ale autoritatilor publice;
acoperirea cheltuielilor publice de capital;
acoperirea cheltuielilor de transfer.
Chelt. publice includ:
I. Chelt. publice adm. centrale (CPC)
I.1. Chelt. adm. publ. centrale (Chelt. guv. central / Chelt. guv. federale - daca este cazul) finantate din bugetul de stat
I.2. Chelt. finantate din fondurile asig. sociale de stat (sanatate, somaj si pensii)
I.3. Chelt. publice finantate din bugetele fondurilor speciale
(II. Chelt. publice ale subdiviziunilor adm. teritoriale intermediare CPI - state
federale)
III. Chelt. pubice ale administratiilor locale (CPL)
Chelt. publice totale neconsolidate
CPTN = CPC + (CPI) + CPL
Chelt. publice totale consolidate (cu excluderea transferurilor intre
bugete)
CPTC = CPTN - TIB
*Chelt. publice (categorie mai larga decat chelt. bugetare):
- chelt. bugetare - aprobate in parlament sau in consiliile locale
- chelt. ale fondurilor cu destinastie speciala
- chelt. acoperite din resursele institutiilor publice autonome (care nu provin din alocarile de la
bugetul de stat sau bugetele locale)
- chelt. efectuate din bugetul trezoreriei statului
- chelt. finantate din alte surse decat cele bugetare (fonduri externe nerambursabile)
Clasificari ale cheltuielilor publice:
A. Clasificarea administrativa
- se bazeaza pe criteriul institutiilor publice prin care se efectueaza: ministere, institutii publice,
unitati administrativ teritoriale, etc..
36

- utila pentru ca reflecta alocatiile bugetare pe beneficiari

- nu ofera o baza valida de comparatie in timp - structura si
- subordaonarea institutiilor publice se modifica in timp (unele instit. pot fi arondate unor
ministere diferite in timp/unele subunitati adm. teritoriale pot fi arondate unor unitati adm.
teritoriale diferite in timp)
B. Clasificarea economica
B1. - Ch. curente (de functionare)
- Ch. de capital (cu caracter de investitii)
B2. - Ch. bunuri si servicii
- Ch. personal
- Ch. materiale
- Ch. de transfer sau redistribuire (consolidabile&neconsolidabile)
(alocatii, granturi - cu caracter social, subventii - cu caracter economic si transferuri intre
diverse verigi bugetare)
[- Dobanzi aferente datoriei publice interne si externe si alte cheltuieli legate de datoria publica
(ch. curente)
- Rezerve (ch. curente)
- Rambursari de credite interne/externe si imprumuturi acordate]
C. Clasificarea functionala (pe criteriul domeniului, ramurii, sectorului de activitate) depinde de politica financiara a statului:
- Ch. publice in domeniul social (invatamant, sanatate, protectie sociala, cultura, arta, sport,
protectia mediului)
- Ch. publice pentru programe prioritare de cercetare
-Ch. publice in domeniul economic (investitii/activitati economice de interes public/acordarea
de subventii sau facilitati)
- Ch. publice ptr. aparare nationala si ordine publica
- Ch. ptr. finantarea administratiei centrale si locale
- Dobanzi si alte chelt. aferente datoriei publice
D. Clasificarea financiara - in functie de modul in care afecteaza
resusele financiare publice:
- Ch. definitive - alocari de resuse financiare publice pentru
functionare si investitii
- Ch. temporare - rambursari imprumuturi publice si alte operatiuni
de trezorerie
- Ch. virtuale (posibile) - depind de anumite conditii (de exemplu garantiile de stat acordate
pentru credite - vezi programele Prima Casa)
*Cel mai utilizat mod de clasificare este bazat pe clasificarea incrucisata:
37

*In Romania (la nivelul institutiilor ordonatoare de credite bugetare) se utilizeaza din 2003
gruparea chelt. publice dupa sursele de finantare:
a. din bugetul de stat;
b. din intrari anuale de credite externe;
c. din venituri proprii ale institutiilor publice
d. din fonduri externe nerambursabile

II.2. Nivelul, structura si evolutia cheltuielilor publice

Ind. de nivel

*Nota1: Ind. Laspeyres este utilizat ptr. IPC

**Nota2: Ind. Fischer media geometrica a ind. Paasche si Laspeyres
3. Ponderea CP in PIB

4. CP medii in USD per capita (pe locuitor)

Ind. de structura
1. Ponderea cheltuielii publice de tip i in totalul CP
38

Permite observarea prioritatilor (politice ale) guv.

Ind. de evolutie
1. Variatia nominala absoluta

2. Variatia reala absoluta

3. Variatia nominala relative

4. Variatia reala relativa

5. Variatia ponderii ch. publice in PIB

6. Variatia CP medii (in USD) per capita

7. Modificarea (variatia) ponderii cheltuielii publice de tip i intotalul CP (reflecta schimbarea

prioritatilor/obiectivelor guv.)

8. Indicatorul de corespondenta (de devansare) dintre variatia CP si variatia PIB

9. Elasticitatea CP fata de PIB

III. Teorii (modele) ale evolutiei chelt. publice

Diversi factori de influenta afecteaza diferit ch. publice,in functie de tipul acestora.
Se bazeaza pe clasificarea economica (B2):
39

a. Ch. cu bunuri si servicii

1. Modele macroeconomice (factori: cresterea ec., inflatia, etc..)
2. Modele microeconomice (factori ce tin de procesul decizional)
b. Ch. de transfer (consolidabile)
3. Modele bazate pe teorema alegatorului median
1. Modele macroeconomice de evolutie a ch. publ. ptr. B&S
A. Legea lui Wagner
- Explica cresterea ch. pub. prin elasticitatea supraunitara a cererii pentru principalele BS
publice (educatie,cultura, sanatate - care acopera nevoi superioare) in functie de venituri.
(Pe masura ce se dezvolta economia -in contextul industrializarii- cresc veniturile, iar nevoile
superioare/sociale cresc mai rapid, iar prin presiunea electorala are loc evolutia de la capitalism
de piata la stat al bunastarii.)
- cresterea absoluta a ch. pub. / cresterea ponderii ch. pub. in PIB (Musgrave).
- Critici: nu abordeaza recesiunea/stagnarea si neglijeaza conditiile ofertei de BS publ.
B. Modelul dezvoltarii (Musgrave & Rostow)
Fazele dezv. ec. (3):
I. Faza incipienta
Statul pune bazele dezvoltarii economice in special prin ch. de capital dar si pentru BS publice
(furnizeaza transport public, drumuri, utilit??i publice, sistem juridic, ordinea publica, sanatate,
educatie)
Ch. publ. (investitii si BS publice)>> Inv. Private
II. Faza a doua a dezvoltarii - prematuritate
Ch. publ. (investitii si BS publice) trec in plan secundar fata de cele private.
III. Faza de maturitate a dezvoltarii a economiei
Ch. publ. (investitii si BS publice) devin complemntare bunurilor private - schimbarea structurii
ch. pub. de la cheltuieli de capital, la transferuri consolidabile.
C. Modelul efectului de inlocuire (displacement effect - Peacock & Wiseman)
In conditii normale, dezvoltarea economiei (cresterea PIB) conduce la cresterea ven.
fiscale (in conditiile constantei cotelor impozitelor - supuse conditiilor de integrare in limita de
toleranta a electoratului) =>tendinta graduala de crestere a ch. pub .
In perioadele de criza are loc cresterea mai rapida a ch. publice si corespondent se
impune cresterea nivelului fiscalitatii (cotelor impozitelor) - efect de inlocuire (displacement
effect) - Datorita unei reactii critice a electoratului, (inspection effect) concretizata in
asteptari mai mari fata de stat, privind satisfacerea nevoilor sociale.
Dupa criza ch. publice raman la nivelul ridicat din criza (ch. legate de criza sunt inlocuite de ch.
nelegate de criza si de dobanzi aferente dat. publ. contractate in criza)
40

Variantele de evolutie a ch. pub. dupa perioada de criza:

Teoretica
Reala

Criticii teoriei efectului de inlocuire (Musgrave & Bird) considera ca in realitate evolutia
ch. pub. presupune cresterea imediata si apoi reducerea treptata a ch. fara legatura cu criza, in
perioada postcriza.

2. Modele microeconomice de evolutie a ch. publ. ptr. B&S

A. Modelul lui Baumol al cresterii neechilibrate a productivitatii
Sectoarele in care se imparte economia (2):
1.- sectorul progresiv (progresul tehnic, inovatiile tehnologice si economiile de scala =>
productivitatea muncii creste)
2.- sectorul non-progresiv (servicii, cresteri de productivitate sporadice - factorul de prod.
principal: forta de munca)
Modelul:
Cresterea productivitatii din sectorul progresiv =>
=>cresterea salariilor (sect. progresiv) =>
=>prin intermediul concurentei de pe piata muncii =>
=>cresc salariile (sect. neprogresiv) =>

41

=> cresc ch. de personal din sectorul public (fara a exista posibilitatea compensarii cresterii ch.
prin cresteri de productivitate sau economii de scala).
In plus:
Pe fondul cresterii veniturilor si a elasticitatii cererii de BS publice, mai mare fata de venit decat
fata de pret (contributia fiscala) =>
=> creste cererea de BS publice =>
=> cresc ch. publice mai rapid decat ch. Private
B. Modelul microeconomic Brown & Jackson
Volumul BS publice este rezultatul confrunt?rii dintre cerere ?i ofert?
Factori de infl.:
(1) Variatiile mediului in care se produc bunurile si serviciile publice:
*Ex. gradul de infractionalitate ptr. ordinea publica
(2) Sporul natural al populatiei si variatiile structurii acesteia;
*Sporul natural implica o crestere dar mai lenta a ch. pub. (datorita existentei B
publ. pure.)
*Externalitatile generate (ex. aglomeratia urbana) => ch. pub. pentru inlaturare. (3) Schimbarile
calitative ale bunurilor si serviciilor publice.
*Exigentele calitative ale contribuabililor cresc in timp.
*Calitatea BS publice este proportionala cu factorii de productie implicati.
C. Modele ale cresterii cheltuielilor publice pe seama factorului politic
(Modele de tip Leviatan)
Factori de influenta ai ch. pub. (3 categorii)
I. Obiectivul politicienilor, maximizarea nr. de voturi =>
=> promovarea unui sistem fiscal si a unor ch. publ. in crestere, care satisfac alegatorul median.
BS publice nu sunt tranzactionate pe piata => nu exista constrangeri de minimizare a costurilor
si a X-ineficientei (utilizarea suboptimala a factorilor de productie)
Productia sectorului privat <= Cmg = Vmg (P)
Productia sectorul public <= Benefmg = 0 (costul marginal al BS publice este ignorat)
Ca urmare sectorul public furnizeaza BS publice in volume excedentare nevoilor si la costuri
superioare secorului privat.
II. Birocratia: factorii de decizie publica sunt inclinati sa creasca catde mult posibil ch. publice
alocate sectoarelor din subordine, in incercarea de a construii imperii personale in cadrul
sect. public => birocratia se autoalimenteaza si necesita ch. in permanenta crestere.
III. Grupurile de interese (lobbies) - grupurile de interese exercita presiuni in directia cresterii
ch. publice in folosul membrilor de grup.
Politicienii raspund favorabil la aceste presiuni ptr. ca isi urmaresc scopul propriu de atragere
de voturi.
42

3. Modele de evolutiei a cheltuielilor publice reprezentand transferuri consolidabile

- Realizarea ch. pub.de natura transferurilor consolidabile depind de indeplinirea unor conditii
(de regula negative) de catre beneficiari.
- Ch. publ. cu transf. consolidabile depind de nr. contribuabilor ce indeplinesc conditiile.
- Se bazeaza pe teorema alegatorului median: politicienii au ca tinta satisfacerea asteptarilor
alegatorului median, in incercarea de maximizare a nr. de voturi primit (efect electoral).
3.1. Modelul Meltzer-Richard
- Proiectat in conditiile efectului electoral.
- Cu cat venitul alegatorului median este mai mic decat venitul mediu per capita (veniturile
sunt distribuite asimetric in cadrul societatii), cu atat politicienii care au in program
redistribuirea veniturilor vor fi mai probabil alesi.
- Corespunzator transferurile consolidabile - menite sa echilibreze asimetriile de venituri - vor
creste.
IV. Eficienta cheltuielilor publice ? externalitati si ACB -Conceptul de eficienta a
cheltuielilor publice implica:
- Eficacitatea - masura indeplinirii obiectivelor propuse
- Eficienta - capacitatea de a maximiza rezultatele pe baza resurselor utilizate.
- Economicitatea - capacitatea sistemului public de a minimiza costurile aferente BS publice, in
condiiiile pastrarii standardului de calitate al acestora.
D.p.d.v. economic eficienta sectorului public implica:
1. Eficienta alocativa: teoretic (Pareto) - nu exista un alt model de alocare care sa aduca
crestere a bunastarii unui contribuabil, fara a afecta un altul; practic (Kaldor-Hicks): orice
modificare a modelului alocativ nu va putea genera o crestere a beneficiilor agregate (la nivel
de societate).
2. X-eficienta: factorii de productie sunt astfel utilizati si combinati incat sa produca maximul
de bunuri si servicii

43

*Indicatori mai elaborati: ex. Afonso,Schuknecht&Tanzi 2003

Eficienta sectorului public = Performanta sect. public / Ch. pub.
Performanta sect. public (medie a 7 ind., impartiti in 2 clase):
I. Indicatori de oportunitate
I. 1. Ind. al eficientei administratiei (sumarizeaza: nivelurile coruptiei, rigiditatii si rutinei,
calitatii justitiei, economiei subterane)
I. 2. Educatia (sumarizeaza: gradul de cuprindere in invatamantul secundar; rez. ed.)
I. 3. Sanatate (sumarizeaza mortalitatea infantila, speranta de viata)
I. 4. Infrastuctura publica (calitatea infr. de transport si telecomunicatii)
II. Ind. de tip Musgrave
II.1. Functia de repartitie (alocatiile primite de 40% dintre cele mai sarace menaje)
II.2. Stabilitatea asigurata de stat (sumarizeaza variatia cresterii economice, media inflatiei pe
10 ultimii ani)
II.3. Performantele economiei (sumarizeaza media PIB/loc la ppc pe ultimii 10 ani, media
cresterii economice pe ultimii 10 ani, media ratei somajului pe ultimii 10 ani)
* Rezultate (Afonso,Schuknecht&Tanzi 2003):
- tarile cu pondere mai mica a cheltuielilor publice in P.I.B. au performante economice mai mari,
- tarile pondere mai mare realizeaza o repartitie a veniturilor mai uniforma, tarile cu o pondere
mai mica a cheltuiellor publice in P.I.B. au o eficienta susbstantial mai ridicata fata de tarile cu o
pondere mare sau medie (productivitatea marginala a cheltuielilor publice este
descrescatoare).
* Critici:
- singurele caracteristici introduse in studiu sunt cele 7 (pot exista si alte caracteristici
importante neconsiderate),

44

)- strudiul nu tine cont de impactul, asupra eficientei, al economiilor de scala de care

beneficiaza tarile cu sect. publice de dimensiuni mari (ptr. ca au numar mare de populatie).
(2) Abordarea microeconomica - determinarea eficientei la nivelul unei anumite
categorii de ch. publ. sau chiar la nivel de proiect
- Instrumentul cel mai larg utilizat la nivel de proiect de investitie publica: ACB;
- Se evalueaza ex ante si ex post, se cuantifica diferentele;
(- Pentru inv. private se util. criteriile VAN(F) si RIR (F))
- Proiectele publice sunt, in general, negeneratoare de venituri => nu exista fluxuri financiare
pozitive;
Se evalueaza prin intermediul VANE, RIRE si B/C, care tb. sa indeplineasca cond.: VANE (@ras*)
>> 0; RIRE >> ras*; B/C >>1
*ras = rata de actualizare sociala (SDR) 5,5% (UE 2007-2013
*Rata de actualizare sociala
1. Abordarea traditionala: utilizarea ratei de actualizare privata (costul de oporunitate), ptr. ca
in fond proiectele publice inlocuiesc proiecte private - concureaza ptr. surse de finantare
(crowding-out).
2. Rata de actualizare derivata din rata cresterii pe termen lung a economiei, prognozate.
O formula aproximativa:

2. Rata de actualizare variabila in timp: descrescatoare (din ce in ce mai mica) ca sa reflecte

impactul benefic important asupra generatiilor viitoare.
VANE, RIRE si B/C:
- MONETIZAREA BENEFICIILOR proiectelor de inv. publice - cea mai importanta metoda de
cuantificare a efectelor inv. publice (WTP - surplusul consumatorului sau LRMC - surplusul
producatorului)
- Considerarea altor externalitati (pozitive si negative) + monetizarea acestora prin metode
directe (daca este posibil)
Alternativ:
- utlizarea preturilor umbra (daca piata este imperfecta dpdv al concurentei => factori de
conversie standard si specifici);
- utilizarea salariilor umbra (pentru forta de munca necalificata, piata muncii este considerata
cu somaj involuntar)
- corectiile fiscale.

45

Monetizarea beneficiilor proiectelor de inv. publice

Metode bazate pe dezvaluirea preferintelor cons. (revealed preference)
1. Willingness - To - Pay - (surplusul consumatorului) pentru beneficiile oferite consumatorilor
1.a. Met. costului de calatorie (Travel Cost) - zonal (met. indicativa)/individual;
1.b. Met. pretului Hedonic;
2. Long-Run* Marginal Cost => aproximeaza curba ofertei (p = Cmg) -(surplusul producatorului)
pentru beneficiile oferite producatorilor
*Long Run - Costul total nu are componenta fixa
Metode bazate pe preferintele declarate ale cons. (stated preferences)
1. Metode bazate pe anchete statistice/sondaje (Random Utility Approach; Contingent
Valuation)
Metode bazate pe transferul beneficiului (benefit transfer)
Prespun preluarea valorii beneficiilor unitare din studii pentru proiecte similare
Suma beneficiilor anuale furnizate de inv. in zona protejata analizata
= Aria de sub grafic pana la taxa de acces in zona reprezinta surplusul consumatorului, se
calculeaza ca integrala definita pe intervalul (taxa acces aplicata - ta; nivelul prohibitiv al taxei tp) a functiei NV(TV)

*Costul marginal pe termen lung (LRMC) este utilizat in acelasi mod pentru a monetiza
beneficiile proiectelor/chelt. publice care il afetecteaza pe producator/ofertant.
Ex: oferirea unor compensatii pentru agricultori pentru reducerea preturilor pe piata - o suma
fixa pentru fiecare unitate de produs agricol realizat (tone, kg etc..)

Monetizarea altor externalitati (pozitive si negative) - prin metode directe (daca este
posibil)
* Externalitatile (efecte externe) (spillover) = costuri sau beneficii (indirecte) netransmise prin
preturi, resimtite de parti care nu au putere de decizie asupra actiunii care a generat
respectivele costuri sau beneficii.
46

* Ex. Investitia ptr. realizarea unei autostrazi, printre alte beneficii, reduce numarul de
accidente mortale si de raniti:
- Beneficiu extern 1: Nr. victime accidente mortale reduse x valoarea unei vieti (estimata)
- Beneficiu extern 2: Nr. diminuat de raniti din accidente x (valoarea medie a
ingrijirilor medicale pentru un ranit+cost de oportunitate pe perioada de tratament)
- Cost extern 1: creste nivelul de poluare din zona = Nr. cazuri suplimentare de boli
datorate poluarii x (valoarea medie a ingrijirilor medicale aferente unui caz +cost de
oportunitate pe perioada de tratament)
Alternative pentru monetizarea beneficiilor (/WTP si LRMC)
Utlizarea preturilor umbra (daca piata este imperfecta dpdv al concurentei - pentru corectia
distorsiunilor pietei
Fact. Conv. Stantdard = (M+X)/[(M+Tm) + (X-Tx)] (M-import; X-export)
Fact . Conv. Specific = FCi x pi
Pumbra = Ppiata x FC

Resurse financiare publice

I. Continut si clasificare
Resursele financiare publice (RFP) reprezinta fondurile utilizate de stat si institutiile publice, in
scopul indeplinirii functiilor specifice.
RFP includ resursele administratiei de stat centrale si locale, resursele asigurarilor sociale de
stat si resursele institutiilor publice cu caracter autonom.
*Prin extensie se considera ca RFP includ si resursele financiare administrate direct de catre
intreprinderile din sectorul economic de stat, ?n baza autonomiei lor de functionare ca societati
comerciale, regii autonome, etc..
Clasificare d.p.d.v. economic:
1. Venituri curente
1.1. Venituri fiscale ? cea ma mare parte a RFP; bazate pe sistemul fiscal (80%-90% - tari dezv.;
50%-90% - tari in curs de dezv.)
- sunt afectate de ciclurile economice;
- rigiditatea sist. fiscal, in mod normal, il face prociclic;
- totusi exista stabilizatori automati - in special imp. pe venituri cu cote progresive.
1.2. Venituri nefiscale (ven. din proprietate: concesiuni, chirii; ven. din prestari servicii, de catre
stat - taxe administrative, eliberari doc.)
47

2. Venituri din capital (ven. din valorificarea unor bunuri ale statului, ven. din privatizare, ven.
din valorif. de bunuri apartinand domeniului privat al statului)
3. Resurse de trezorerie - resurse temporare ptr. acoperirea golurilorde trezorerie
(imprumuturi pe per. < 1 an ? treasury bills).
(TP = institutie prin care se deruleaza incasarile si platile aferente tuturor categoriilor de bugete
si al instit. publice ce se administreaza in regim extrabugetar).
4. Datoria publica - interna si externa, gestionata prin TP.
5. (Emisiune monetara) = DP interna monetizata direct prin preluarea titlurilor publice de catre
Banca Centrala - nerecomandata, decat in cazuri de exceptie, cand exista perspective
deflationiste.
Clasificarea d.p.dv. al structurii organizatorice a statului:
1. RFP ale bugetelor locale (RFPBL)
(2. RFP ale bugetelor verigilor administrative intermediare - state/regiuni/cantoane/landuri, in
cazul statelor federale RFPI)
3. RFP ale bugetului de stat (central) - prin extensie, includ RFP ale fondurilor asigurarilor sociale
si ale altor fonduri speciale (RFPBS), desi acestea sunt prezentate in cadrul unor bugete
distincte
*RFP ale bugetului central consolidat:
RFPC = RFPBS + (RFPI) + RFPBL T
Clasificare d.p.d.v. al ritmicitatii:
1. Resurse ordinare/curente - res. normale; includ: ven. fiscale, contributii ptr. asig. sociale de
stat, contributii la diverse fonduri speciale, majoritatea veniturilor nefiscale (cele incasate cu
regularitate)
2. Resurse extraordinare/incidentale/intamplatoare ? res. la care statul apeleaza in conditii
exceptionale, cand Res. curente< Ch.pub.:
- Imprumutui publice (interne/externe)
- Datorie publica monetizata
- Transferurile, donatiile externe
- Ven. din privatizari
Clasificare d.p.d.v. al surselor de provenieinta:
1. Resurse externe (datorie externa; transferuri externe ? ajutoare
nerambursabile)
2. Resurse interne - restul resurselor
* Calasificarea utilizata in Romania se bazeaza pe criteriul structurii organizatorice a statului,
combinat cu criteriul economic.
* Pentru analiza volumului (nivelului), structurii si evolutiei resurselor financiare publice
(veniturilor publice) se folosesc exact aceiasi indicatori ca si in cazul cheltuielilor publice.

48

II. Sistemul fiscal

Impozitele - forma de prelevare a unei parti din veniturile contrib. (pers. fizice si
juridice), in corelatie cu veniturile, consumul sau averea acestor contrib.
Prelevarile - au caracter obligatoriu (cele generale sunt impuse prin legi; cele locale
- sunt impuse prin organele de stat locale ? consilliile locale)
- nu sunt rambusabile (fiind cu titlu definitiv)
- nu implica o contraprestatie directa din partea beneficiarului (statul)
*Tendinta de crestere a resurselor fiscale, atat in valoare absoluta cat si relativa, in intreaga
perioada postebelica.
*Rolul economic al impozitelor - mijloc. de interventie in activitatea economica
(politica fiscala, componenta a politicii financiare):
- stimulent / destimulent al act. ec. (ptr. consumul si productia unui anumit produs)
- stimulent / destimulent pentru comertul exterior
- mijloc de redistribuire al PIB intre grupuri sociale si indivizi
Elementele impozitelor
1. Subiectul
2. Suportatorul
3. Obiectul impunerii
4. Sursa impozitului
5. Unitatea de impunere
6. Cota (Cotele) impozitului
7. Asieta
8. Termenele de plata
1. Subiectul imp. (contribuabilul) - pers. fizica/juridica obligata, prin lege, la plata acestuia ? nu
este intodeauna platitorul (ex. impozitele pe venit - cu retinere la sursa)
2. Suportatorul imp. (destinatarul) - persoana care suporta efectiv imp.Poate sa nu corespunda
cu subiectul impozitului - exista cazuri in care impozitul poate fi transpus in sarcina altui
contribuabil - impozite indirecte.
3. Obiectul imp. - materia supusa impozitului (ptr. imp.directe: venitul / profitul / averea; ptr.
imp. indirecte: bunul/serviciul achizitionat (consumat) / importat)
4. Sursa imp. - din ceea ce se plateste impozitul: venit/avere
(Ptr. imp.pe venit sursa = obiect; ptr. imp. pe avere sursa ? obiect, ptr. ca imp. se plateste din
venit).
5. Unitatea de impunere - unitatea de masura a dimensiunii obiectului imp. (u.m. / m.p. / ha /
etc..).

49

6. Cota imp. - impozitul aferent unei unitati de impunere. Imp. poate fi stabilit in suma fixa sau
in cote procentuale (proportionale progresive/ regresive).
7. Asieta (asezarea imp.) - masurile aut. fiscale ptr. identificarea obiectului imp., sabilirea
marimii materiei imp. si determinarea imp.
8. Termenul de plata - data pana la care imp. tb. achitat catre stat.
(neachitarea => penalitati de intarziere / popriri / sechestrarea unor bunuri de aceeasi valoare)
Principiile impunerii
A. Adam Smith (1776):
1. Principul echitatii fiscale: contribuabilii trebuie sa fie impozitati in functie de veniturile
obtinute.
2. Principiul certitudinii impunerii: marimea impozitelor datorate de fiecare persoana,
termenele de plata si locul platii tb. sa fie certe si nu arbitrare.
3. Principiul comoditatii impunerii: imp. tb. sa fie percepute la termenele si in modul cele mai
convenabile ptr. contribuabil.
4. Principiul randamentului impozitelor:
- cost minim ptr. perceperea impozitelor;
- in percep. imp. aut. fiscale tb. sa fie astfel organizate incat sa nu dernjeze/incomodeze
activitatea economica a contibuabililor.
B. Viziunea moderna
1. Principii de echitate fiscala - implica impunerea diferentiata a veniturilor si averii in functie de
puterea contributiva:
- existenta nivelului minim neimpozabil (imp. pe venit + alte imp.directe) (nu se poate aplica la
imp. indirecte)
- sarcina fiscala adaptata puterii contributive si situatiei personale a platitorilor (ven., avere,
familiei etc..) ? echitatea pe verticala
- sarcina fiscala sa fie comparabila intre agenti aflati in aceeasi categorie sociala - echitate pe
orizontala
- generalitatea impunerii, sa cuprinda toate persoanele care se aflapeste nivelul minim
neimpozabil (sa nu existe exceptii)
*Exista un punct de vedere care considera echitatea fiscala = corespondenta dintre contributia
fiscala si masura in care contribuabilul beneficiaza de BS publice ? nu are aplicabilitate: ptr. ca
daca statulfurnizeaza majoritatea BS publice si cvasipublice - nu poate fi individualizata masura
in care beneficiazao anumita persoana..

Echitatea fiscala si cotele de impunere (impozit pe venit):

Impozit in suma fixa (var. sumei forfetara) ? maxim de inechitate.

50

 Cote proportionale - mai echitabil.

*Criticabila ptr. ca nu tine cont de utilitatea marginala descrescatoare a veniturilor
(Pe masura ce venitul este mai mic, pierderea de utilitate generata de impozitare este
mult mai mare. De aceea pe treptele inferioare de venit este mai echitabila aplicarea
de cote inferioare)
Cote progresive simple s si mai echitabila
*Criticabila ptr. ca in vecinatatea limitelor transelor de impozit apar anomalii.
Cote progresive compuse (pe tanse) ? practic cea mai echitabila (cea mai apropiata de
varianta teoretica optima, a impunerii pe baza functiei de utilitate a veniturilor ? o astfel de
functie generala este imposibil de definit ptr. ca utilitatea este subiectiva)
Teoria lui Arthur Laffer (legata de cota optima de impozit)
- Propusa pentru impozitele directe, cu cote proportionale
- Aplicabila si ptr. Impozitele indirecte (incl. accize)

Max [B(t)] => t*, (functia B(t): polinomiala de gradul 2.)

2. Principii de politica financiara
*Randament fiscal ridicat, stabilitate si flexibilitate (elasticitate)
Randamentul fiscal:
- imp. tb. sa aiba caracter universal.dpdv al contribuabililor si al materiei impozabile
- sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere minimizarea chelt. de administrare
(costurile stab. mat. imp./ calculare/ percepere tb. sa fie rezonabile)
Stabilitatea:
- modificarea prevederilor fiscale (in special a cotelor de imp.) nu trebuie sa fie nici prociclice,
nici frecvente si nici ad-hoc
Flexibilitatea (elasticitatea):posibilitatea ca impozitele sa fie modificate, in scopul atragerii de
resurse suplimentare, fara a genera distorsiuni
*Neutralitatea impozitelor - influenta negativa minima asupra activ. ec.

51

3. Principii de politica economica

*Pe langa necesitatea de a atrage resurse publice, statul urmareste prin impozite si
impulsionarea sau descurajarea unei activ. ec., a productiei, a consumului si a comertului
exterior.
Aplicarea practica:
- scutiri la plata imp. pe profit (reinvestit) sau apl. de cote diferentiate reduse
- aplicarea amortizarii accelerate
- aplicarea de accize (Rom. - subordonate programului de armonizare)
- TVA redus ptr o anumita categorie de B/S (ex. in dom. turismului)
- taxe vamale ridicate ptr. importuri (Rom. - poltica unitara UE)
*Sistemul fiscal in contextul globalizarii ec. mondiale: - in contextul libertatii miscarii
capitalurilor, sistemul fiscal poate devenii o metoda de a atrage capitaluri in concurenta cu alte
spatii fiscale.
Finante Publice
4. Principii social-politice
- Pot exista cazuri in care sistemul fiscal este subordonat satisfacerii intereselor grupurilor
sociale pe care le reprezinta.
- Acordarea de facilitati fiscale contribuabililor cu ven. reduse. (defavorizati).
- Accizele pot fi utilizate ptr. limitarea consumului de B ce afecteaza sanatatea
Caracteristicile sistemului fiscal (continuare)
Rata fiscalitatii:
Rf = (Vf / PIB) x 100
Refelecta gradul de fiscalitate (nivelul fiscalitatii)
*Rf cu excluderea contributiilor sociale (care au de regula destinatie precisa):
Rf = (Vf ? CS)/PIB x 100
Rf tinde spre 45%-50% in UE si spre 30% in Romania.
Asezarea si perceperea impozitelor
I. Stabilirea obiectului impozabil (marimii materiei impozabile):
A. Met. evaluarii indirecte (prezumtie)
- evaluarea pe baza unor semne exterioare ale obiectului imp. (suprafata, cantitate, etc..) (eval.
aproximativa)
- evaluarea forfetara, in suma fixa atribuita de aut. fiscale.
- evaluarea administrativa, pe baza datelor detinute de aut. fiscale.
B. Met. evaluarii directe (probe)
- evaluarea pe baza declaratiei unui tert ? platitorii de salarii, dobanzi
52

- evaluarea pe baza declaratiei contribuabilului - ag. ec. platitori de imp. Profit

II. Determinarea cuantumului impozitului
III. Perceperea impozitelor ? incasarea prin aparatul fiscal:
- incasare directa de la subiectii impozitelor (contribuabili)
a. portabil
b. cherabil (desuet)
- aplicarea stopajului la sursa si plata de catre platitorul de venituri
- aplicarea de timbre fiscale mobile ? ptr. taxe aferente actiunilor in justitie, actiuni notariale,
eliberari de acte, etc..
*Eficienta colectarii (Gci - gradul de colectare a impozitelor):
Gci = Sii / Sipb x 100
unde Sii = suma imp. incasate; Sipb = suma imp. prevazuta in bugetul cons. Aprobat
Clasificarea impozitelor
A. Dupa trasaturile de fond si forma
I. Imp. directe (subiectul imp. = suportatorul - nu sunt transferate)
I.1. Imp. reale - de regula legate de anumite obiecte materiale (cladiri/terenuri), fara a
considera situatia personala a platitorului - imp. obiective (tind spre desuetudine)
I.2. Imp. personale - se aseaza pe venituri sau avere, fiind legate de situatia personala a
subiectului imp. - imp. subiective
II. Imp. Indirecte (subiectul imp. != suportatorul - sunt transferate, chiar prin intentia
legiuitorului)
II.1. TVA
II.2. accize
II.3. taxe vamale
II.4. taxele de timbru si de inregistrare
B. Dupa obiectul impunerii:
I. Imp. pe venit
II. Imp. pe avere
III. Imp. pe consum
C. Dupa scopul urmarit:
I. Imp. financiare -ptr. obtinerea de ven. necesare acop. ch. pub.
II. Imp. de ordine -ptr. limitarea unei actiuni sau cu scop economic
D. Dupa frecventa aplicarii:
I. Imp. permanente - se aplica periodic (de regula annual)
II. Imp. Incidentale - se introduc si aplica o singura data (exceptie)
E. Dupa institutia ce le administreaza: (federale)/centrale/locale

53

I. Impozitele directe
(in prezent majoritatea: Imp. pe venit / Imp. pe avere)
*Imp. directe au cuantum si termene de plata precis stabilite. (mai echitabile decat cele
indirecte - in special accizele au cuantum necunoscut consumatorilor)
Impozitele reale (abordare desueta) vs. Impozitele personale (abordarea moderna)
Imp. reale - stabilite in leg. cu anumite obiecte materiale / activitati Ex. imp. pe terenul agricol
aplicat pe nr. de utilaje/ Imp.pe cladiri aplicat pe nr. de ferestre.
Pentru firme au dezavantaje majore: tind sa devina regresive in functie de cifra de afaceri.
Imp. personale - imp. pe venituri (sal., profit, renta) & imp. pe avere (imo/mobiliara): corelate
pe cat posibil cu situatia/puterea de cumparare a fiecarui contribuabil (platitor). 3 principii:
- Impunere progresiva
- Minimului neimpozabil
- Acordarea de scutiri in functie de situatia personala
I.1. Impozitele pe venit
(forma de baza a imp. personale)
I.1.1 - Imp. pe venitul persoanelor fizice (rezidente)
I.1.2 - Imp. pe venitul (profitul) persoanelor juridice (rezidente)
I.1.3 - Imp. pe venitul nerezidentilor
I.1.1. Imp. pe ven. pers. fizice (rezidente)
- Obiectul impozabil: veniturile pers. fizice din diverse surse*
*De regula veniturile sub forma pensiei sunt exceptate (in Romania, in perioada actuala sunt
exceptate doar pensiile sub 1.000 lei)
- Ven. impozabil = Ven. brut - Deduceri
Deducerile: contributii ptr. fd. pensii (asigurari sociale), asigurari sanatate, ajutor somaj,
deducere personala - ptr. ven. din salarii si in general, 20% din ven. brut ptr. ven. din drepturi de autor; ch. efectuate in scopul realizarii de venituri ? ptr. ven. din
activitati independente
- Impunere individuala (regula) vs. impunere colectiva (exceptie, cand nu se poate individualiza
venitul - Ex. pe familie/pe gospodarie)
- Sistemul impunerii separate vs. sistemul impunerii globale
Impunerea separata: impozit unic (cu posibilitatea impunerii separate pe diverse
categorii de venit) / mai multe impozite, fiecare vizand o anumita categorie de venit;
Avantajeaza pers. care obtin ven. din mai multe surse ? in cond. progresivitati imp.
Impunerea globala: cumularea tuturor veniturilor, impunerea totalului.
- Existenta unui nivel minim neimpozabil al venitului ? cerinta a echitatii fiscale (in
cazul imp. pe venit actual in Romania acesta rezulta din deducerile personale)
- Cotele de impunere: proportionale (constante) vs. progresive simple sau compuse
(pe transe). Echitatea fiscala (vezi cursul 6) promoveaza cotele progresive pe transe:
54

*Contributiile ptr. securitatea sociala - imp. directe, pe venit

- Platite si de catre angajator si de catre angajat
(Rom: Pensii - 15,8% cond. normale de munca/10,5%, Sanatate 5,2%/5,5%, Somaj 0,5%/0,5%)
Spre deosebire de alte imp. pe venit au destinatie prestabilita (fondurile specifice)
I.1.2. Impozitul pe profitul pers. juridice
Unele tari utilizeaza acelasi sistem ca si in cazul pers. fizice (progresiv sau
proportional) sau un sistem diferit de cel aplicat pers. Fizice (progresiv/proportional)
Exista trei alternative:
- Imp. pe profit ptr. intreg profitul obtinut + Imp. pe venit (din investitii) ptr. dividendele
distribuite
- Imp. pe dividende (profitul nedistribuit / reinvestit ? este scutit de imp.)
- Imp. pe profit pentru profitul distribuit (profitul reinvestit scutit) + Imp. pe venit (din investitii)
ptr. dividendele distribuite
Cotele de impunere:
1. Diferentiate in functie de proprietarul capitalului social (privat/de stat/mixt)
2. Diferentiate in functie de natura activitatii (Ex. Romania: Jocuri de noroc - 20%)
3. Cote progresive simple
Se calculeaza la nivel anual: plati anticipate trimestriale + regularizare anuala
Cheltuieli nedeductibile: amenzi, majorari de intarziere, penalitati datorate statului
Cheltuieli cu deductibilitate limitata Ex. Rom: ch.de protocol si publicitate -2% x (Ven.
impozabile - Ch. aferente ven impozabile); ch. cu dobanzile nebancare - in limita ratelor de
dobanda stabilite de BNR; in cazul gradul de indatorare a capitalului G > 3 se suspenda temp.
deducerea pana G scade sub 3 (imp. amanat creanta)
Amortizarea fiscala poate fi diferita de amortizarea contabila: Ex metodele acceptate de
Codul Fiscal Rom.:
- liniara: Amo. lunara = Val. MF/(Durata de amortizare x 12)
- degresiva: Amo. lunara deg. = Amo. lunara liniara x coeficient de multiplicare

- accelerata - 50% in primul an, apoi se aplica metoda liniara pt. val ramasa: VR/[(Da-1) x 12]

55

Cazul amortiz. accelerate/degresive:

- generaza impozit amanat datorie (daca Amo fisc > Amo cont)
- generaza impozit amanat creanta (daca Amo fisc < Amo cont)
*impozit amanat - deferred tax
*Imp. pe venit/profit in contextul UE: poate fi o bariera in calea liberei circulatii a fortei de
munca si capitalului a fost/este folosit ca avantaj concurential intre economiile nationale
- in perioada ulterioara/actuala va fi subordonat (pentru semnatari) Pactului Fiscal care este
centrat pe echilibrul bugetar (limiteaza deficitul bugetar structural la 0,5% din PIB ) si limitarea
datoriei publice (la 60% din PIB)
I.1. 3. Impozitul pe venitul nerezidentilor
- Dividende /dobanzi / redevente / comisioane (16%)
- Ven. jocuri de noroc (25%)
*Metode de evitare a dublei impuneri internationale (incluse in tratate de evitare a dublei
impuneri):
- Metoda scutirii totale: IR(VR; tR) Is(VS; tS)
- Metoda scutirii progresive (VR+VS) => tR+S; IR(VR; tR+S)
- Metoda creditarii ordinare: IR(VR+VS; tR) - min[IR(VS; tR); IS(VS; tS)]
- Metoda creditarii totale: IR(VR+VS; tR) - IS(VS; tS)
I.2. Impozitele pe avere(in general au ponderi sub 10% din veniturile fiscale)
Impozite pe avere platite din venitul obtinut de pe urma averii/platite din substanta averii
(foarte rar - ptr. ca diminueaza materia impozabila)
Impozitele pe proprietatile imobiliare - terenuri si cladiri
- pot fi afectate de cresterea preturilor proprietatilor imobiliare / de crize imobiliare; de regula
materia impozabila este subevaluata => capata caracter regresiv
(Impozitul asupra activului net - Luxemburg/Franta - cote proportionale/cote
progresive)
Impozitul pe circulatia averii: Imp. pe actele de vz.-cump. ale prop. imobiliare (Imp. pe
succesiuni - nu se percepe decat taxa notariala,
Imp. pe donatii - nu se percepe decat taxa notariala)
II. Impozitele indirecte
In Rom. detin o pondere de aprox. 60%-65% din veniturile fiscale (2011)
*Avantaje (I. Vacarel):
- Necesita perioada scurta de implementare (in special ptr. Modificarea cotelor).
56

- Cost de administrare (asezare, percepere, urmarire) minime.

- Sunt incluse in pretul de vanzare. Iar in functie de elasticitatea cererii si ofertei, sunt suportate
in comun, in diferite proportii si de catre consumatori (tinta impozitului) si de catre producatori.
Cazuri extreme
*Daca cererea este inelastica => intregul impozit este suportat de consumator.
*Daca oferta este inelastica => intregul impozit este suportat de catre producator
In toate cazurile, aversiunea consumatorilor este indreptata in primul rand catre producatori.
* Imp. indirecte afecteaza ven. reale, nu cele nominale (fiind perceputeprin intermediul
preturilor)
* Imp. indirecte - se aplica prin constrangere economica vs. imp. directe - se aplica prin
constrangere politica
Forme ale impozitelor indirecte:
- taxe de consumatie (TVA; accize)
- taxe vamale
- venituri din monopoluri fiscal
* Avantaje (M. Friedman):
- in principiu au nivel mai redus al evaziunii (nu este valabil in Rom.)
- permit contribuabilului sa-si exprime liber optiunea intre consum si investitii (in fapt pot
descuraja consumul in favoarea investitiilor/econmisirii)
* Imp. indirecte nu tin seama de principiul echitatii fiscale:
- impovareaza mai mult pe cei cu putere redusa de cumparare (ponderea din venituri este mai
mare cu cat ponderea consumului in venituri este mai mare)
- in plus, pentru eficienta, sunt aplicate cu predilectie asupra bunurilor cu cerere inelastica si a
celor inferioare
- nu exista un nivel minim neimpozabil (chiar si contribuabilii cu ven. f. mici platesc acelasi nivel
proportional al imp. indirecte - fiind aplicate asupra consumului)
Accizele
- se aplica asupra bunurilor ptr. care cererea este substantiala si inelastica => randament fiscal
maxim
- sunt exprimate in u.m. la o anumita cantitate a bunului accizat
- in prezent in Rom. sunt incluse in programul de armonizare UE (in scopul limitarii utilizarii
acestora ca metoda competitiva, intre spatiile fiscale din UE)
- bunurile accizate genereaza externalitati negative (afecteaza mediul, starea de sanatate a
populatiei) => implica cheltuieli suplimentare ptr. corectarea pe cat posibil a externalitatilor
- pe langa aceasta, in secundar, pot limita consumul si ext. negative
- declararea si plata se fac lunar (ca si TVA)

57

B* = B (T*) = Qe1(T*) x T*
Incasarea bugetara maxim obtenabila, in conditiile ipotezelor considerate, prin aplicarea unei
accize exprimate in valoare absoluta (acciza valorica)
TVA - obiect: livrarile de marfuri catre terti, pentru consumul propriu (inclusiv bunurile
importate - ptr. care se plateste initial TVA in vama - aferent valorii in vama)
Alternative de aplicare I:
1. - Asupra VA aferente fiecarui stadiu parcurs de marfa de la producator la
consumator - varianta neactuala
2. - Asupra pretului de vanzare din fiecare stadiu, cu deducerea TVA aferenta pretului de
vanzare din stadiul anterior (varianta moderna, incl. Rom)
Alternative de aplicare II:

58

1. TVA bazata pe principiul originii, ce impoziteaza VA aferenta tuturor bunurilor autohtone

(importurile/componentele din import sunt scutite; exporturile sunt impozitate) - varianta
neactuala
2. TVA bazata pe principiul destinatiei, ce impoziteaza bunurile destinate consumului intern,
indiferent de provenienta (exporturile sunt scutite; importurile vor fi impozitate) - varianta
moderna, impulsioneaza cresterea economica si exporturile
*Sistemul cotelor TVA:
1. - Existenta unei singure cote standard
2. - Existenta a 2/3 sau chiar 4 cote:
- cota 0%
- o cota / doua cote reduse
- cota standard
Cotele reduse se aplica in general pentru bunuri de stricta necesitate (considerente de ordin
social) sau pentru care se doreste stimularea producatorului (motivarea suplimentara a
acestuia in continuarea productiei)
Dezavantajul TVA: volum mai mare de operatiuni contabile si de raportare.
* Operatiuni TVA (Romania):
- cota standard de 24%
- cota redusa de 9% (activitati turistice; livrari medicamente, spectacole, cinematografe, muzee)
- cota redusa 5% ptr. achizitionarea de locuinte noi (Su<120 mp; Val.< 380.000 lei) (motive
sociale si de stimulare a activ. dezvoltatorilor)
- scutite cu drept de deducere (ptr. achizitiile efectuate, destinate realizarii operatiunilor
respective): exportul; activitatile conexe; transportul international
- scutite fara drept de deducere: servicii medicale, servicii didactice; activitati ale instit. publice,
activitati financiare
* Exigibilitatea TVA - livrarea de B sau prestarea de S -nu la plata (critici legate de modul cum
afecteaza lichiditatea intreprinzatorilor)
- TVA aferenta importurilor devine exigibila la data inregistrarii
declaratiei vamale (exceptie)
* Aplicarea:
Cota % aplicata la:
- Pret de vanzare (fara TVA, incl. accize) - ptr. BS din interiorul tarii
- Val in vama + taxe vamale + comis. vamal + accize + chelt. accesorii (transport si
asigurare/chelt. ambalare/comisioane) - ptr. importuri
*Pentru bunuri vandute in comertul cu amanuntul (pretul rezulta din confruntare C cu O pe
piata), TVA aferent se calc. prin metoda sutei majorate:
TVA = cm x P (P - pretul cu amanuntul = pretul final inclusiv TVA)
cm = c/(1+c) x 100 = 24% (100%+24%) x 100
59

*TVA poate fi folosit ca mijloc de concurenta fiscala intre diferite spatii fiscale => necesitatea
armonizarii TVA in cadrul UE (initial).
In prezent acest obiectiv a trecut pe plan secundar, atentia fiind focalizata pe prevederile
Pactului fiscal:
- deficit structural - 0,5% PIB
- datorie publica - 60% PIB
Monopolurile fiscale - in prezent sunt desuete
Bunuri si servicii pentru care statul impune monopolul fie asupra productiei, fie asupra
comertului cu ridicata sau cu amanuntul, fie asupra ambelor (ex. posibil: alcool, tutun,
chibrituri).
Practic astfel de activitati genereaza venituri din doua surse: profituri legate din exploatre (daca
exista), impozite indirecte incluse in preturi.
Taxele vamale
(- de export)
(-de tranzit)
-de import, in Rom. sunt subordonate politicii vamale comune a UE (uniune economica, incl.
vamala: circulatia libera a capitalurilor, marfurilor si fortei de munca)
Taxele:
Dupa natura - Judecatoresti
- Notariale
- Consulare
- De administratie
Dupa obiectul operatiunii - De timbru (pentru operatiuni ale instit. publ.)
- De inregistrare (aferente diferitelor modificari - firme)

60