UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE FINANE BNCII BLAJ

SPECIALIZAREA: FINANE BNCI

LUCRARE DE LICENTA

COORDONATOR:
Lect.Univ.Dr. BERCEAN RADU

ABSOLVENT
SUCIU MIHAELA

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE FINANE BNCI
SPECIALIZAREA: FINANE BNCI

LUCRARE DE LICEN
STUDIU PRIVIND PIAA
ASIGURRILOR

COORDONATOR:

ABSOLVENT

Lect.Univ.Dr. BERCEAN RADU

SUCIU MIHAELA

CUPRINS

INTRODUCERE / 4
Capitolul 1 Evolutia pietei asigurarilor in Romania / 5
1.1. Scurt istoric / 5
1.2 Piata asigurarilor in Romania / 7

Capitolul 2 Notiuni de baza privind asigurarile / 12

2.1. Conceptul de asigurare / 12
2.2. Elementele tehnice ale asigurarii / 14
2.3 . Funciile asigurrilor / 17
2.4. Premizele asigurrii / 17
2.5.Contractul de asigurare / 18
2.6 Caracteristicile contractului de asigurare / 20
2.7. Clasificare i categorii de asigurri / 20
2.8 Prima de asigurare / 22
2.9 Actorii pieei de asigurri / 24

Capitolul 3. Supravegherea asigurarilor / 25

3.1. Comisia de supraveghere a asigurarilor / 25
3.2. Autorizarea societatilor de asigurari / 28
3.2.1. Autorizarea brokerilor de asigurari / 30
3.3. Registrul asiguratorilor i brokerilor de asigurare / 31

Capitolul 4 STUDIU DE CAZ / 33

4.1 Prezentarea EUROBROKERS GROUP BROKER DE ASIGURARE
S.A. / 33
4.1.1 Broker de asigurare / 33
4.1.2. Profil de broker / 34
4.2. Politica SOCIETII Politica n Domeniul Calitii / 35
4.3 Realizri EUROBROKERS GROUP / 36
4.4 Parteneri n intermedierea asigurarilor de viata / 41
4.5 Studiu de caz privind organizarea unei societati de brokeraj / 44
4.5.1 Echipa manageriala si resursele umane / 45
4.5.2 Segmentul de piata si promovarea produselor / 46
4.5.3 Prezentarea unor tipuri de produse asigurari de viata / 47

CONCLUZII SI PROPUNERI / 54
BIBLIOGRAFIE / 58

INTRODUCERE

Activitatea din domeniul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila,

desfasurata in tara noastra, se intinde pe o perioada de peste 130 de ani, care poate fi
impartita in trei etape distincte:
In martie 1871 a fost constituita prima societate de asigurare "Dacia" cu un capital
social de 3 milioane de lei si avand ca membrii fondatori personalitati marcante ale
vietii politice, sociale si economice:

1873 a fost infiintata societatea de asigurari "Romania" cu un capital social de 2

milioane lei. .

1881 cele doua societati "Dacia" si "Romania" au fuzionat si au creat societatea

"Dacia-Romania" care a devenit una din cele mai puternice societati de asigurare din
tara noastra din acea perioada.

1882 a fost infiintata societatea de asigurari "Nationala" cu un capital de 3 milioane

lei.

1897 a fost infiintata la Braila, societatea "Generala", de cercurile comerciale din

Braila si Galati, cu colaborarea bancii Marmorosch, Blank & Co.

1907, a fost infiintata societatea "Agricola", care practica asigurari legate de

agricultura si alte tipuri de asigurari; in 1930 a fuzionat cu "Fonciera" - Cluj,
devenind astfel "Agricola -Fonciera".

1920, s-a constituit societatea "Steaua Romaniei", cu un capital de 2 milioane de lei,

care in 1932 a fuzionat cu "Ancora", ajungand la 12 milioane de lei capital; in 1936
a preluat portofoliul romanesc al societatii "Phoenix" din Viena, aflata in lichidare,
majorand capitalul la 20 de milioane.

1923, a fost infiintata societatea "Asigurarea Romaneasca", cu un capital de 4

milioane de lei; extinderea activitatii sale in asigurarile de viata fara examinare
medicala (asigurari populare) i-a adus bune rezultate. Conform datelor din acea
perioada, societatea se afla in anul 1937 in topul societatilor de asigurari.

In iunie 1948, activitatea de asigurare a trecut in proprietatea statului cu toate

activele si pasivele lor. Institutiile publice de asigurari au fost incorporate si ele in
noile structuri organizatorice ale economiei nationale planificate. In domeniul asigurarilor, a
fost creata societatea "Sovrom-Asigurare".
In anul 1952, a fost organizata Administratia Asigurarilor de Stat - ADAS, cu capital
integral roman, institutie specializata in operatiuni de asigurari, reasigurari si comisariat de
avarie. Crearea ADAS marcheaza instituirea monopolului de stat in domeniul asigurarilor.
Pe teritoriul Romaniei a functionat un singur asigurator, in locul multiplelor societati private
de asigurari, cate fiintasera in deceniile

Capitolul. 1
Evolutia pietei asigurarilor in Romania

1.1. Scurt istoric

nc din cele mai vechi timpuri au existat o serie de riscuri, pericole care au
ameninat viaa i integritatea corporal a oamenilor, au distrus total sau parial bunurile i
produsele agonisite de acetia. Ne putem referi aici la catastrofele provocate de forele
naturii: furtunile, cicloanele, uraganele, inundaiile, seceta, frigul, ngheul, seismele sau
riscurile provocate chiar de ctre om: accidente rutiere, feroviare, aeriene, de navigaie,
accidente de munc etc.
n tot acest timp, oamenii au ncercat s se pun la adpost, devenind preocupai de
identificarea unor modaliti adecvate de atenuare a efectelor financiare negative generate
de aceste pericole. Astfel au luat natere primele forme de asigurri.
Primele forme de asigurare se practicau n Grecia Antic i erau legate de
procesiunea nmormntrii, de grija oamenilor de a-i asigura o nmormntare decent, de ai proteja sntatea i familia.
Asigurarea aa cum este ea perceput n zilele noastre are ca izvor de apariie Marele
Incendiu din Londra din anul 1666, cnd au fost distruse 13.200 de case. n urma acestui
dezastru, Nicholas Barbon a deschis primul birou pentru asigurarea cldirilor. n anul 1680,
englezul a nfiinat prima companie de asigurri de incendii din Anglia, denumit ,,The Fire
Office. La sfritul secolului al XVII-lea, creterea importanei Londrei ca i centru
comercial a dus, de asemenea, la apariia unei cereri reale pentru asigurare (mai precis de
asigurare maritim). La finalul anilor 1680, Edward LLOYD a deschis o cafenea care nu
peste mult timp a devenit cel mai popular local printre proprietarii de nave, negutori i
cpitani de nave i automat, o surs de informaii n domeniu. Acesta era locul principal de
ntlnire dintre prile care doreau s-i asigure navele i cele care dispuse s subscrie
riscurile aferente. Astzi, LLOYD`s of London reprezint, ca structur, liderul pieei de
asigurri maritime i alte tipuri specializate, ns activitatea este destul de diferit fa de
segmentul mai comune.
n Statele Unite, prima companie de asigurri a demarat activitatea tot prin
ncheierea asigurrilor pentru incendii, cu sediul n Charles Town, (oraul Charleston de
astzi, Carolina de Sud), n anul 1732.
Istoria asigurrilor n Romnia, a nceput s fie scris anterior anului 1871, prin
manifestri ale proteciei pe baze mutuale, ce au aprut n Transilvania nc din secolul al
XIV-lea. n anul 1744 a aprut la Braov, Casa de Incendiu, organizat prin fuzionarea a mai
multe asociaii mutuale. n anul 1848 ia fiin Institutul General de Pensii, organizaie ce i
face apariia tot la Braov, ca asociaie mutual care asigur membrilor o pensie anual.
Anul 1871 este un an de referin pentru asigurrile din Romnia, prin faptul c n
luna martie, printr-un nalt Decret Domnesc s-a nfiinat prima societate de asigurri
romneasc, DACIA, cu un capital social de 3 milioane lei. n anul 1873, a fost creat a
doua societate romneasc de asigurri, ROMNIA, cu un capital social de 2 milioane lei.
Aceste societi romneti de asigurri, aveau ca membrii fondatori i ca membrii n
consiliile lor de administraie, personaliti marcante ale scenei politice, economice i
sociale din acea vreme. n anul 1881, cele dou societi romneti de asigurri au fuzionat
i au creat o singur societate, DACIA-ROMNIA, care a devenit o societate puternic. Un
an mai trziu, s-a nfiinat, tot de ctre mari personaliti ale vieii socio-politice i
economice, societatea NAIONALA, care avea un capital social de 3 milioane lei.
Urmare a crerii acestor societi de asigurri i a dezvoltrii pieei locale de
asigurri, rnd pe rnd reprezentanele companiilor strine de asigurri au nceput s se
retrag, cedndu-i portofoliile societilor romneti.
n anul 1897, prin colaborarea cu Banca Marmorosch, a fost ntemeiat la Brila,
Societatea GENERALA, care era specializat n asigurrile pentru transporturi maritime.
Compania italian ,,Assicurazioni Generali din Trieste a participat la subscrierea

capitalului Societii GENERALA, ajutnd-o s obin recunoaterea polielor i cedarea n

reasigurare pe pieele internaionale de asigurri.
n anul 1932 a luat fiin Societatea ASIGURAREA ROMNEASC, cu un capital
de 4 milioane lei i care era specializat n asigurri de via far examinare medical.
n anul 1952 s-a creat cu capital integral romnesc, ADMINISTRAIA
ASIGURRILOR DE STAT ADAS, instituie specializat n activitatea de asigurare, de
reasigurare i de comisariat de avarie. Odat cu apariia ADAS, asigurrile au devenit
monopol de stat, aceasta fiind singura instituie din Romnia care a practicat activitatea de
asigurare/reasigurare. ADAS avea n obiectul de activitate asigurri obligatorii (prin efectul
legii) i asigurri facultative.
Asigurrile prin efectul legi, practicate de ADAS erau asigurri pentru bunurile care
aparineau de cooperativele agricole de producie, asigurri pentru bunurile care aparineau
persoanelor fizice, asigurri de cltorie pentru cazurile de accidente, asigurri de
rspundere civil pentru pagube produse prin accidente de autovehicole.
Asigurrile facultative ncheiate de ADAS (n lei sau n valut), n completarea celor
prin efectul legii, erau asigurri de bunuri pentru riscurile de avariere, distrugere, furt;
asigurri de persoane pentru riscurile de invaliditate, deces, supravieuire sau altele;
asigurri de rspundere civil, pentru riscurile de vtmare corporal sau deces de persoane,
avariere sau distrugerea unor bunuri i alte pagube pentru care exista rspundere potrivit
legilor n vigoare la acea dat.
Dup anul 1990, au aprut importante schimbri legislative care au condus la
nlturarea monopolului statului prin apariia mai multor societi de asigurare i la
stabilirea climatului concurenial pe piaa asigurrilor din Romnia.
n ultimii ani acest domeniu al asigurrilor a suferit schimbri importante ca urmare
a complexitii crescnde a vieii ntr-o er tehnologic care a adus permanent nouti, cu
piee care au aprut brusc sau piee globale. Natura acestor schimbri implic: modificri n
cadrul companiilor de asigurri i modificri intervenite n piaa de asigurri.
Nu a fost niciodat mai necesar ca i astzi s nelegem importana asigurrilor i
rolul pe care l joac n viaa noastr. Este o tem care merit cu adevrat s ocupe un loc
important n topul prioritilor cu care ne confruntm n aceste vremuri marcate de
schimbare i nesiguran economic.
n esen asigurarea ne furnizeaz opiuni importante pentru a ne proteja pe noi i
viitorul nostru n cazul unor evenimente neprevzute i mai mult ne ofer serviciile necesare
pentru economisire i investiie util, odat cu pensionarea.
Societatea romneasc i-a dezvoltat n ultimii 15 ani simul proprietii, iar marile
companii au intrat masiv pe pia, simind potenialul unei cereri n formare. Cu ct vom
nainta mai mult n economia de pia, cu att va crete i nevoia de asigurri.

Piata asigurarilor in Romania

In locul Administratiei Asigurarilor de Stat, care si-a incetat activitatea pe data de 31

decembrie 1990, au luat fiinta trei societati cornerciale pe actiuni in domeniul asigurarilor:

-Societatea "Asigurarea Romaneasca S.A.", care a preluat activele aferente asigurarilor

facultative de viata, cele aferente asigurarilor obligatorii, asigurarilor facultative de
autoturisme si altor asigurari in suma de 1 000 milioane si, in limitele acestora, pasivele
corespunzatoare, precum si bunurile imobile apartinand ADAS, incluse in capital;
-Societatea "Astra S.A." a preluat activele societatilor mixte, cu participarea ADAS din
strainatate, cele aferente asigurarilor si operatiilor de reasigurare in relatiile cu strainatatea,
in suma de 3 000 milioane de lei, si, in limitele acestora, pasivele corespunzatoare;
-Agentia "Carom S.A." a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea si plata
despagubirilor in cazurile de pagube produse in Romania, cand raspunderea revine unor
asigurati la societati de asigurari din strainatate. In anul 1991 a fost adoptata Legea nr. 47
privind constituirea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor iar in
anul 1995 Legea nr.136 privind asigurarile si reasigurarile.
-In luna septembrie 1990 a fost infiintata prima societate cu capital integral privat din
Romania, UNITA S.R.L cu sediul la Timisoara.
-Guvernul Romaniei a infiintat Banca de Export Import a Romaniei S.A. - EXIMBANK,
avand capital integral de stat. Aceasta societate practica asigurari pentru credite la export
impotriva riscului de neplata.
-In anul 1992 s-au infiintat societatile AGRAS, ASIGURARE REASIGURARI ARDAF,
ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL.
-In anul 1993 s-au infiintat societatile ASIGURAREA ANGLO - ROMANA, GENERALA
ASIGURARI.
-In anul 1994 cel mai mare grup de asigurari si servicii financiare din lume, AIG - American
International Group a venit in Romania prin divizia de asigurari generale.
-In anul 1994 a fost infiintata UNSAR - Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si
Reasigurare din Romania.
-In anul 1994 s-au infiintat societatile ASITRANS, ASIGURARI ION TIRIAC - ASIT care
in anul 2000 si-a schimbat denumirea in ALLIANZ TIRIAC ASIGURARI.
-In anul 1995 s-au infiintat societatile ASIGURAREA POPULARA ROMANA,
OMNIASIG, SARA - ASIG (care in anul 1996 si-a schimbat numele in SARA MERKUR).
-In anul 1996 s-au infiintat societatile ASIBAN SOCIETATE DE ASIGURARE SI
REASIGURARE, ATLASSIB SOCIETATE DE ASIGURARI.
-In anul 1997 s-a infiintat societatea Nationale Nederlaneden Asigurari de Viata care in
prezent are denumirea ING Nederlanden Asigurari de Viata, GARANTA.
-In anul 1999 a fost infiintat, in Craiova, brokerul de asigurari ROMASIG INVEST S.R.L.
-In anul 1999 s-a infiintat AIG Life Asigurari Romania S.A., divizia de asigurari de viata si
pensie privata a companiei AIG.
-In anul 2001 s-a infiintat CSA - Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
- In anul 2002 au avut loc urmatoarele evenimente:
- Comisia de Supraveghere a Asigurrilor a initiat un proiect de modificare a Legii
nr.32/2000, act normativ care a fost adoptat de Parlamentul Romaniei la inceputul anului
2003, respectiv Legea nr.76/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr.193/26.03.2003.
- Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a acordat autorizatii de functionare unui numar de
4 societati de asigurare: BCR ASIGURARI S.A., ALPHA INSURANCE ROMANIA S.A.,
MEDITERRANEA ASSICURAZIONI S.A., UNIROYAL INSURANCE S.A. (toate aceste
societati depunand documentatiile in vederea autorizarii la sfarsitul anului 2001). Comisia
de Supraveghere a Asigurarilor a acordat, in 2002, si doua autorizatii de constituire ca
asiguratori societatilor ABG INSURANCE S.A. si OMNIASIG ADDENDA S.A., astfel ca
la data de 31 decembrie 2002 in evidentele autoritatii de supraveghere erau inregistrate 52
de societati de asigurare.
- Doua societati de asigurare au fost sanctionate cu retragerea autorizatiei de functionare:
ADAS ASIGURARE SI REASIGURARE S.A. Si GRUPUL DE ASIGURARI ROMAN GRUP AS S.A.
- In ceea ce priveste activitatea de brokeraj in asigurare Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor a acordat 47 de autorizatii de functionare si 5 autorizatii de constituire, astfel ca

la data de 31 decembrie 2002 numarul total de brokeri de asigurare autorizati (atat pentru
functionare, cat si pentru constituire) a fost de 150.
- 3 societati de asigurare si-au schimbat denumirea, astfel: COMMERCIAL UNION
ASIGURARI DE VIATA S.A. in AVIVA ASIGURARI DE VIATA S.A.; SOCIETATEA DE
ASIGURARE SI REASIGURARE FORTUNA S.A. in CERTASIG S.A. SOCIETATE DE
ASIGURARE REASIGURARE; ASIGURAREA POPULARA ROMANA S.A. in
ASIGURARE REASIGURARE AGI - ROMANIA S.A.
- A fost inregistrat un singur transfer de portofoliu, aprobat de catre Comisia de
Supraveghere a Asigurarilor, de la societatea PHOENIX BEST S.A. (societate autorizata in
baza vechii legislatii, dar care nu a mai fost autorizata in conformitate cu prevederile Legii
nr.32/2000) la societatea OMNIASIG S.A.
- In anul 2003 au avut loc urmatoarele evenimente:
- De o importanta deosebita a fost elaborarea de catre Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor a proiectului de modificare a Legii nr.136/1995 privind asigurarile si
reasigurarile in Romania, in vederea realizarii concordantei cu acquis-ul comunitar. In 2003
au fost emise si implementate totodata norme privind controlul intern si norme privind
managementul asiguratorilor, fiind astfel transpuse in practica inca doua recomandari ale
Comisiei Europene. Prin aceste norme s-a asigurat desfasurarea unei activitati de asigurare
eficiente si prudente.
- A intrat in vigoare Legea nr.76/2003, care modifica si completeaza Legea nr.32/2000
privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Aceasta lege este deosebit de
importanta, intrucat sporeste atributiile autoritatii de supraveghere si defineste, in
concordanta cu legislatia comunitara, anumite notiuni specifice asigurarilor. Prin Legea
nr.76/2003 au fost introduse totodata prevederi care asigura protectia juridica a personalului
Comisiei, fiind astfel indeplinita cerinta Comisiei Europ realizata concordanta cu principiile
de supraveghere elaborate de International Association of Insurance Supervisors (I.A.I.S.)
referitoare la organizarea unei autoritati de supraveghere.
- S-au acordat autorizatii de constituire si/sau functionare urmatoarelor societati: DELTA
ASIGURARI - autorizatie de constituire si functionare, OMNIASIG ADDENDA autorizatie de functionare (aceasta societate avand autorizatia de constituire din anul 2002)
si ASIMED - autorizatie de constituire.
- Au fost sanctionate cu retragerea autorizatiei de functionare 5 societati de asigurare:
ANGLOROMANA, UNIROYAL, COMPANIA INTERNATIONALA DE ASIGURARI
(CIASIG), PRIMA si MONDIAL ASSURANCES, iar societatea EUROASIG a fost
sanctionata cu limitare de operatiuni, fiindu-i interzisa subscrierea riscurilor de catastrofe
naturale.
- S-a dispus limitarea operatiunilor si in cazul METROPOL, societate de asigurare la care,
urmare a cererii unui creditor, a fost declansata procedura prevazuta de Legea nr.64/1995
privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. Dizolvarea societ??ii a fost
dispusa de Tribunalul Bucuresti - Sectia Comerciala prin incheierea din 24.04.2003,
pronuntata in dosarul nr.850/2002.
- La 31.12.2003, autorizatii de functionare ca asiguratori detineau 44 de societati, din care
una functiona cu limitarea operatiunilor (EUROASIG) si una se afla in procedura de
lichidare (METROPOL); alte doua societati detineau, la aceeasi data, numai autorizatie de
constituire, respectiv ASIMED si ABG INSURANCE.
- S-au constituit 39 de societati de brokeraj in asigurari, din care 26 au obtinut si autorizatia
de functionare. Totodata, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a acordat 19 autorizatii de
functionare unor societati care au devenit brokeri de asigurare prin schimbarea obiectului de
activitate conform dispozitiilor legale in vigoare.

- Numarul brokerilor de asigurare autorizati a fost de 204, din care 191 cu autorizatie de
functionare si 13 cu autorizatie de constituire.
- Societatile AIG ROMANIA, ALPHA INSURANCE, ASIRAG, CITY INSURANCE si
PETROAS au prezentat documentatii in vederea aprobarii subscrierii riscurilor de catastrofe
naturale, iar BCR ASIGURARI si R.A.I. au solicitat aprobarea subscrierii riscurilor de
catastrofe naturale la clase noi de asigurare. Aceste societati au primit aprobarea sa subscrie
riscuri de catastrofe naturale la clasele de asigurare solicitate.
- La 31.12.2003, din numarul total de 44 de societati care detineau autorizatie de
functionare ca asiguratori, 29 aveau si aprobarea de a subscrie riscuri de catastrofe naturale.
- O activitate importanta s-a desfasurat pentru aprobarea majorarilor de capital ale
societatilor de asigurare care nu se incadrau in noile limite de capital impuse prin Ordinul
nr.6/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, emis de presedintele Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor, care avea ca termen limita data de 15.05.2003. Astfel, au
prezentat documentatii pentru majorarea capitalului social societatile: GENERALI, SAR
TRANSILVANIA, PROVITAS, ALPHA INSURANCE, ASIRAG, MEDITERRANEA
ASSICURAZZIONI, LUKOIL ASITO, CECCAR-ROMAS, CERTASIG, ATLASSIB,
SARA MERKUR, GRAWE, ABC, GERMAN ROMANIAN ASSURANCE (GERROMA),
CITY INSURANCE, IRASIG, ASIGURARI GLOBAL, AIG ROMANIA, NATIONALA si
EUROASIG.
- Societatea ASIRAG, avand in portofoliu atat asigurari de viata, cat si asigurari generale,
nu si-a majorat capitalul social pana la limita minima prevazuta pentru a avea dreptul de a
practica cele doua categorii de asigur?ri. In aceste conditii, Consiliul Comisiei de
Supraveghere a Asigur?rilor a hotarat retragerea autorizatiei de practicare a asigurarilor de
viata, societatea ramanand raspunzatoare pentru obligatiile decurgand din contractele in
vigoare la data respectiva.
- Pachetul majoritar de actiuni al societatii CONCORDIA ROMANA a fost cumparat de
societatea ASIROM, noul actionar semnificativ procedand ulterior la majorarea capitalului
social al societatii nou achizitionate.
- Documentatii pentru aprobarea majorarilor de capital au prezentat si societatile: ASIBAN,
ASTRA, AVIVA, CROMA, UNITA, ALLIANZ TIRIAC, ASITRANS, AIG LIFE, R.A.I.,
GARANTA.
- Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a aprobat fuziunea, prin absorbtie, a
societatilor CERTASIG - societate absorbanta si AROCA - societate absorbita.
- In anul 2004, au avut loc urmatoarele evenimente:
- Cadrul legislativ aplicabil autoriz?rii societatilor de asigurare si brokeri lor de asigurare a
fost completat si modificat prin:
Legea nr.172/2004 pentru modicarea si completarea Legii nr.136/1995 privind asigurarile
si reasigurarile in Romania;
Legea nr.403/2004 pentru modicarea si completarea Legii nr.32/2000 privind societatile
de asigurare si supravegherea asigurarilor;
Ordinul nr.3110/2004 pentru punerea in aplicare a Normelor privind informatiile si
documentele cerute pentru autorizarea brokerilor de asigurare.

- Comisia de Supraveghere a Asigur?rilor a acordat, autorizatii de functionare societatilor A

Reasigurare ASIMED S.A. si ABG Insurance S.A. (acestea avand autorizatia de constituire
din anul 2003, respectiv 2002);
- La 31.12.2004, erau autorizate sa functioneze 44 societati de asigurare, din care: ABG
INSURANCE nu isi incepuse inca activitatea, ASIGURARI GLOBAL avea activitatea
suspendata pentru o perioada de 12 luni (conform Deciziei nr.3238/ 18.02.2004), iar
EUROASIG functiona cu limitarea operatiunilor de subscriere a riscurilor de catastrofe
naturale.
- Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a retras autorizatia de functionare unei singure
societati de asigurare, respectiv COMPANIA ROMANA DE ASIGURARI - SOCIETATE
DE ASIGURARE - REASIGURARE (CROMA) S.A.
- S-au constituit 52 de societati de brokeraj in asigurari, din care 38 au obtinut si autorizatia
de functionare. De asemenea, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a acordat 19
autorizatii de functionare unor societati care au devenit brokeri de asigurare prin schimbarea
obiectului de activitate, conform dispozitiilor legale n vigoare. La data de 31.12.2004
numarul brokerilor de asigurare autorizati era de 266, din care 253 cu autorizatie de
functionare si 13 cu autorizatie de constituire.
- Societatile AIG ROMANIA, AGRAS - Grupul Wiener Stdtische, BCR ASIGURARI si
UNITA au prezentat documentatii in vederea aprobarii subscrierii riscurilor de catastrofe
naturale. Aceste societati au primit aprobarea sa subscrie riscuri de catastrofe naturale la
clasele de asigurare solicitate. La 31.12.2004, aveau aprobare sa subscrie riscuri de
catastrofe naturale 29 de societati de asigurare.
- Pachetele majoritare de actiuni la societatile ASIRAG si AGI au fost cumparate de
societatea de asigurare OMNIASIG.
- Pachetul majoritar de actiuni al societatii ASIGURARI SI REASIGURARI EUROASIG a
fost achizitionat de societatea VGB IMPEX S.R.L., iar aportul in natura la capitalul social a
fost transformat in aport in numerar. - Documentatii pentru aprobarea majorarilor de capital
au prezentat urmatoarele societati de asigurare: ASIBAN, ABC ASIGURARI
REASIGURARI, AGRAS - Grupul Wiener Stdtische, ALPHA INSURANCE, AVIVA,
ALLIANZ - TIRIAC, BCR ASIGURARI, BT ASIGURARI TRANSILVANIA, CERTASIG,
UNITA, GARANTA, NATIONALA, OMNIASIG AGI, ING ASIGURARI DE VIATA.
-

Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigur?rilor a aprobat transferul de portofoliu

de asigurari de viata, insumand 185 polite, al societatii OMNIASIG ASIRAG la
societatea OMNIASIG ASIGURARI DE VIATA.

Alte modicari ale documentelor si conditiilor aprobate/avizate de Comisia de

Supraveghere a Asigurarilor in cursul anului 2004 s-au referit, in principal, la:
practicarea unei clase noi de asigurare: BCR ASIGURARI, CERTASIG,
INTERAMERICAN, GERMAN ROMANIAN ASSU RANCE, ABC ASIGURARI,
OMNIASIG, DELTA ASIGURARI;

schimbarea denumirii: Asigurare si Reasigurare Industriilor Arges ASIRAG in

OMNIASIG ASIRAG; ASA Asigurari ATLASSIB in CARPATICA ASIG; Asigurare
Reasigurare AGI Romania in Asigurare Reasigurare OMNIASIG AGI; ING
NEDERLANDEN ASIGURARI DE VIATA in ING ASIGURARI DE VIATA; Institutul
Roman pentru Asigurari IRASIG in IRASIG Asigurari Reasigurari S.A.; SAR
TRANSILVANIA
ASIGURARE
REASIGURARE
in
BT
ASIGURARI
TRANSILVANIA

 schimbarea sediului
INSURANCE, UNITA;

social:

ARDAF,

ASIBAN,

CERTASIG,

CITY

schimbarea componentei Consiliului de Administratie si/sau a directorului general

si/sau a persoanelor semnicative ale societatilor: ABC ASIGURARI, ALLIANZ TIRIAC, ARDAF, ASITRANS, ASIBAN, ASIROM, AVIVA, CERTASIG, CITY INSU
RANCE, CONCORDIA ROMANA, DELTA ASIGURARI, EUROASIG, GARANTA,
GENERALI ASIGURARI, ING ASIGURARI DE VIATA, IRASIG, LUKOIL ASITO,
MEDITERRANEA ASSICURAZIONI, OMNIASIG, OMNIASIG ASIRAG,
OMNIASIG ADDENDA, OMNIASIG AGI, PETROAS, SARA MERKUR, UNITA.
actionari semnificativi noi: CERTASIG, EUROASIG, OMNIASIG AGI,
OMNIASIG ASIRAG.
- In anul 2005, cel mai cunoscut broker de asigurari din Oltenia, ROMASIG INVEST
srl si-a schimbat denumirea, devenind astfel ROMASIG BROKER DE ASIGURARI srl.

Capitolul 2
Notiuni de baza privind asigurarile
2.1. Conceptul de asigurare
Noiunea de asigurare cunoate o multitudine de definiii fiecare dintre acestea
incercnd i reuind, ntr-o msur mai mic sau mai mare, s surprind caracteristicile
eseniale ale acestui serciciu financiar. Iat cteva dintre acestea:
Asigurarea este ,,...o aciune de punere n siguran; garantare. Un raport juridic izvort
din lege sau dintru-un contract, n temeiul cruia o persoan este obligat s achite, n

schimbul unei prime pltite de ctre o alt persoan, o sum de bani n cazul producerii
riscului asigurat (ex. incediu, inundaie, moarte, accident). (Dicionar Enciclopedic,
Editura Enciclopedic, Bucureti, 1993, Vol I, pag.124).
Asigurarea este ,,...att un sistem de transfer de risc, ct i o combinare a riscurilor. Prin
combinarea unui numr de uniti mare de uniti de expunere ntr-un grup, asiguratorul
poate estima probabilitatea de daun legat de evenimentele nesigure cu un grad rezonabil
de exactitate pentru un grup ntreg, mprind astfel dauna, n mod egal, la tot grupul.
Gradul de incertitudine pentru grup este redus, ns simpla combinare a unor persoane ntrun grup nu modific n nici un fel incertitudinea pentru o persoan. Prin cunotine despre
probabilitatea de producere a daunei pentru grup, asiguratorul poate oferi fiecrei persoane
oportunitatea de transfer de risc. O persoan i poate transfera riscul unei posibile daune
ctre asigurator prin plata unei prime, transformnd incertitudinea unei posibile daune ntr-o
ceritudine a unui cost anual mai redus, dar fix. ( C. Bennet, Dicionar de asigurri,
Editura Trei, Bucureti 2006, pag. 57)
Asigurarea este ,,...operaiunea prin care un asigurtor constituie, pe principiul
mutualitii, un fond de asigurare, prin contribuia unui numr de asigurai, expui la
producerea anumitor riscuri, i i ndemnizeaz pe cei care sufer un prejudiciu pe seama
fondului alctuit din primele ncasate, precum i pe seama celorlalte venituri realizate ca
urmare a activitii desfurate
Un aspect esential in viata si evolutia omului, inca din cele mai vechi timpuri l-a
constituit grija fata de viitor, teama combinata cu precautie si intelepciunea cu siguranta
unui lucru implinit.
Asigurarea exprima in principal o protectie financiara pentru pierderile suferite de
oameni sau companii datorate unor diverse riscuri.
Acordul de vointa este primul principiu de baza care permite realizarea unui contract
intre asigurat si asigurator, prin care asiguratul beneficiaza de protectie pentru riscurile pe
care si le-a asumat asiguratorul. Asiguratorul printr-un contract de asigurare se obliga sa
plateasca contravaloarea daunelor in cazul producerii unuia din riscurile asumate.
Un alt principiu pe care il are asigurarea este principiul mutualitatii prin care
fiecare asigurat contribuie cu o suma de bani, numita prima de asigurare, la crearea
fondului de asigurare din care asiguratorul acopera daunele suferite de asigurati.
Contractul incheiat intre un asigurat si asigurator este denumit contract de asigurare sau
polita de asigurare.
Asigurarea transfera riscurile si totodata daunele unei persoane catre o societate
de asigurari oferind securitate financiara.
Transferul riscului prin distributie a fost determinat in antichitate de catre
navigatori si transportatori ai bunurilor pe apa prin impartirea marfurilor pe mai multe nave,
acesta fiind un mod de protectie.
Metodele de asigurare s-au dezvoltat o data cu nevoile de protectie existente la un
moment dat pentru oameni si afacerile acestora. Astfel oamenii de afaceri au inteles sa
foloseasca asigurarea pentru a micsora riscurile ce pot aparea in tranzactiile comerciale si
cele legate de protectia
In contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, asigurarile au un rol
fundamental, de protejare a bunurilor si persoanelor impotriva diferitelor riscuri In acest
scop, asigurarile contribuie la crearea produsului intern brut, au calitate de ofertant pe piata
capitalului de imprumut si realizeazq plasamente pe piata financiar-bancara.
Transformarile structurale de pe piata asigurarilor, vizeaza atat castigarea ; segmentelor de
piata, cat si fructificarea prudenta a resurselor de capital.
Din punct de vedere conceptual, asigurarea prezinta trei aspecte: juridic, economic si
financiar.
Abordarea juridica trebuie efectuata prin prisma contractului de asigurare si a legii cu
privire la activitatea de asigurare, care, in calitate de generatoare de drepturi si obligatii in

materie de asigurari, se completeaza reciproc. Contractul de asigurare este un act juridic

care prevede obligatia asiguratului de a plati prima de asigurare, precum si obligatia
asiguratorului de a achita indemnizatia de asigurare la producerea riscului asigurat, fie
asiguratului, fie beneficiarului asigurarii, in limitele si in termenele convenite. Potrivit Legii
nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, ,,prin contractul de asigurare,
asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la
producerea unui anumit rise, sa plateasca asiguratului sau beneficiarului, despagubirea sau
suma asigurata (indemnizatie), in limitele si la termenele convenite".
De fapt, asigurarea propriu-zisa este o operatiune prin care un asigurator, organizand
pe principiul mutualitatii un numar mare de asigurati, expusi la producerea anumitor riscuri,
ii indemnizeaza pe aceia dintre ei care sufera un sinistru, pe seama fondului comun
constituit din primele incasate. Pentru ca asiguratorul sa poata indemniza efectiv toate
sinistrele garantate, el trebuie sa organizeze mutualitatea riscurilor dupa reguli matematice
riguroase.
In sfera asigurarilor directe, pe langa asigurarea propriu-zisa intra si coasigurarea, care
acopera situatia in care data fund valoarea bunurilor asigurabile
si numarul lor, riscurile vizate, fiind greu d.e asumat de catre o singura societate de
asigurare, asiguratul incheie contractul de asigurare cu mai multe societati, care participa la
acoperire fiecare in cota-parte, aferent aceleiasi perioade. In cazul coasigurarii se pot intalni
urmatoarele situatii:
a) asiguratul nu poate incasa o despagubire mai mare decat prejudiciul efectiv, consecinta
directa a riscului;
b) intre asigurat si fiecare asigurator exista raporturi de asigurare distincte;
c) intre asiguratori nu se practica solidaritatea conventionala.
Activitatea de asigurare se desfasoara sub forma asigurarilor facultative si a celor
obligatorii. In asigurarea facultativa, atat raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si
drepturile si obligatiile fiecarei parti se stabilesc prin contractul de asigurari. In asigurarea
obligatorie, raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si obligatiile
fiecarei parti sunt stabilite prin lege. In Romania, asigurarea obligatorie se practica numai
de catre asiguratorii autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, fiind obligatorie
asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.
Dimensiunea economica a asigurarii vizeaza indeosebi constituirea unui fond de
asigurare avand ca scop acoperirea pagubelor provocate de anumite fenomene (evenimente).
Fondul de asigurare se formeaza in mod descentralizat, prin incasarea de prime de asigurare
sau cotizatii achitate de acele persoane fizice sau juridice, care sunt interesate in inlaturarea
eventualelor pagube provocate de anumite fenomene (evenimente) viitoare si nesigure. Din
acest fond nu sunt suportate pierderile determinate de folosirea si consumarea normala a
acestora sau de diminuarea valorii lor din diverse motive.
Fondul de asigurare se utilizeaza in mod centralizat pentru:
a) acoperirea pagubelor provocate de fenomenele (evenimentele) in cadrul asigurarilor de
bunuri si de raspundere civila, respectiv plata sumelor asigurate la asigurarile de persoane;
b) finantarea unor actiuni legate de prevenirea pagubelor;
c) constituirea unor fonduri de rezerva care sa fie la dispozitia societatii de asigurare sau a
organizatiei mutuale de asigurare etc.
La societatile mutuale de asigurari, fiecare membra are calitatea atat de asigurat, cat
si asigurator, iar contributiile acestora se regularizeaza la sfarsitul fiecarui an in functie de
anumite criterii.
La asigurarile de viata, sub aspect financiar, avem de-a face cu o activitate de
intermediere fmanciara intre persoanele fizice asigurate, care achita prime esalonat si
solicitantii de resurse financiare suplimentare. Ca urmare, asigurarile de viata ofera
persoanelor fizice nu numai o protectie ca atare, dar si un instrument de economisire si de
fructificare a resurselor banesti. Totodata, societatile de asigurari, atunci cand dispun de
resurse banesti, apar pe piata financiara cu o oferta de capital, atat pentru plasamente, cat si
pentra acordarea de imprumuturi, fie pentru acoperirea unor deficite bugetare, fie pentru
finantarea unor investitii.

2.2. Elementele tehnice ale asigurarii

In asigurari se intalnesc trei principii:
1. Principiul raspunderii proportionale
In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se stabileste in aceeasi
proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului asigurat.
2. Pricipiul primului risc
In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare este egala cu paguba
fara a putea depasi nivelul sumei asigurate.
3. Principiul raspunderii limitate
In cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se acorda numai daca
paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte stabilita.
Partea din valoarea pagubei dinainte stabilita, care cade in sarcina asiguratului poarta
denumirea de fransiza. Ea poate fi de doua feluri: atinsa si deductibila.
-In cazul fransizei atinse, asiguratorul acopera in intregime paguba pana la nivelul
sumei asigurate - daca aceasta este mai mare decat fransiza
-Fransiza deductibila se scade in toate cazurile din paguba indiferent cat este
volumul acesteia din urma.
Existenta fransizei il determina pe asigurat sa manifeste mai multa grija pentru
prevenirea pagubelor.
In cadrul asigurarilor se opereaza cu notiuni proprii domeniului respective ::
a.Asiguratorul - este persoana juridica (societate de asigurari) care, in schimbul primei de
asigurare incasate de la asigurat, se obliga: sa acopere pagubele produse bununlor asigurate
de anumite calamitati naturale sau accidente, sa plateasca
- suma asigurata in cazul asigurarilor de viata, sau o despagubire pentru prejudicial de
care asiguratul raspunde (legal) fata de terte persoane.
b. Asiguratul - este persoana fizica sau juridica care, in schimbul primei de asigurare platite
asiguratorului poate sa incheie o asigurare prin care sa-si asigure bunurile, respectiv propria
persoana sau sa se asigure pentru prejudiciul pe care il poate aduce unor terte persoane.
Asiguratul este titularul interesului asigurat, deoarece riscurile la care este supus
vizeaza patrimoniul sau persoana sa.
c. Benetlciarul asigurarii - este persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea sau suma
asigurata, fara sa fie insa parte contractanta in asigurare.
d. Contractantul asigurarii - este persoana fizica sau juridica care incheie o asigurare, fara
insa a avea neaparat si calitatea de asigurat.
Deci, contractantul asigurarii este titularul interesului asigurat, si purtatorul
asigurarii, in sensul ca riscurile vizeaza patrimoniul sau persoana sa.
e. Privind asigurarile, riscul este un element obligatoriu, esential, deoarece constituie un
eveniment viitor, posibil, dar incert, la care sunt supuse bunurile (patrimoniul), viata sau
sanatatea unei persoane.
Riscul asigurat este fenomenul (evenimentul) care, in eventualitatea producerii sale,
datorita urmarilor pe care le-ar putea avea, il obliga pe asigurator sa plateasca asiguratului
(sau beneficiarului asigurarii) despagubirea sau suma asigurata.
Pentru a incadra un eveniment in riscul asigurat, trebuie ca riscul sa lipseasca in
momentul incheierii contractului de asigurare, dar sa fie posibil producerea lui in timpul
derularii acestuia.

Pentru ca un fenomen (eveniment) generator de pagube sa poata constitui un risc

asigurat, acesta trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- producerea fenomenului (evenimentului), pentru care se incheie asigurarea, sa fie posibila,
deoarece daca un anumit bun nu este amenintat de nici un fel de risc, asigurarea acestuia nu
devine necesara;
- fenomenul (evenimentul) trebuie sa aiba in toate cazurile un caracter intamplator;
;
- producerea fenomenului (evenimentului) trebuie sa nu depinda de vointa asiguratului sau a
beneficiarului asigurarii;
- actiunea fenomenului (evenimentului) trebuie sa poata fi inregi strata in evidenta statistica,
astfel incat, datele din evidenta statistica referitoare la un anumit fenomen (eveniment),
trebuie sa permita stabilirea pe o perioada cat mai indelungata a frecventei si intensitatii
producerii acestuia.
Riscul apare ca un element obligatoriu, esential, deoarece:
- este un eveniment viitor, posibil, dar incert, la care sunt supuse bunurile, patrimoniul, viata
sau sanatatea unei persoane;
- producerea lui nu se realizeaza prin fapta intentionata a asiguratului;
- fara acest element nu poate exista un raport de asigurare valabil.
f. Cazul asigurat (sinistrul) - reprezinta fenomenul (evenimentul) asigurat care s-a produs
deja, iar pentru inlaturarea consecintelor lui s-a incheiat asigurarea.
g. Suma asigurata - reprezinta partea din valoarea de asigurare pe care asiguratorul urmeaza
sa o plateasca in cazul producerii fenomenului (evenimentului) pentru care s-a incheiat
asigurarea.
h. Indemnizatia de asigurare - reprezinta suma de bani pe care asiguratorul o achita
asiguratului atunci cand survine cazul asigurat.
Prima de asigurare - reprezinta suma de bani dinainte stabilita, pe care asiguratul o
plateste asiguratorului si din care acesta din urma isi constituie fondul necesar achitarii
despagubirilor sau a sumelor asigurate (precum si.alte fonduri prevazute de lege) si isi
acopera cheltuielile de constitute si administrare a fondului de asigurare.
j. Paguba sau dauna - reprezinta pierderea evaluabila in bani, intervenita la un bun asigurat,
ca urmare a producerii fenomenului impotriva caruia s-a incheiat asigurarea.
Caracterul aleatoriu al daunelor este dat de faptul ca volumul daunelor nu se poate
cunoaste dinainte, dar se poate aproxima prin calcule bazate pe teoria probabilitatilor.
Asigurarile de pagube (daune), avand esentialmente caracter de despagubire,
reunesc asigurarile de bunuri si de raspundere civila si au ca scop repararea prejudiciului
care ameninta patrimoniul asiguratului.
k. Evaluarea in vederea asigurarii - reprezinta operatiunea prin care se stabileste valoarea
bunurilor in vederea includerii lor in asigurare.
l. Despagubirea de asigurare - este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza
asiguratului in vederea acoperirii pagubei produse de riscul asigurat, fiind, in limita sumei
asigurate, egala sau mai mica decat paguba.
m. Durata asigurarii - reprezinta perioada de timp in care ramari valabile raporturile de
asigurare intre asigurator si asigurat, asa cum au fost ele stabilite prin contractul de
asigurare.
Etimologic vorbind verbul a asigura are dou accepiuni relevante:
- a-i lua msuri de precauie, prevedere;
- a oferi o siguran, o garanie n legtur cu ceva.
Aceasta se refer la evenimente nedorite, independente de om datorate forelor
naturii sau dependente de om, legate de comportamentul inadecvat n activitatea sa.
Viaa n toat complexitatea ei este supus unor riscuri care pot fi evitate sau limitate
prin metode i mijloace de control.
Modaliti de protecie sunt:
Evitarea, reducerea probabilitii producerii riscului, limitarea consecinelor sale,
asumarea lui, transferul riscului ctre societatea de asigurare.
Avantajele asigurrii este faptul c membrii comunitii afectai de producerea
riscului asigurat primesc de la fondul de asigurare, cu titlu de indemnizaie(despgubire) de

asigurare, suma care are la baz principiul mutualitii, adic la constituirea fondului
particip toi asiguraii, dar se repartizeaz numai celor care au suferit prejudicii de pe urma
producerii evenimentului.
Formarea i utilizarea fondului de asigurare presupune fluxuri bneti ntre
participanii la asigurare n etapa de plat a primelor precum i n cea de plat a
indemnizaiilor.
Asigurarea exprim relaii de distribuire i redistribuire a valorii adugate brute, care
apar n procesul constituirii i utilizrii fondului de asigurare. Din punct de vedere financiar
asigurarea, reasigurarea are rol n intermedierea financiar, este participant la oferta de
capital de mprumut pe piaa financiar fiind un activ financiar de reducere a incertitudinii.

2.3 . Funciile asigurrilor

Functiile asigurarilor sunt :
a. Funcii principale
1. Funcia de repartiie se manifest n procesul de formare a fondului de asigurare
prin care plata primei de asigurare, precum i n procesul de repartizare a acestuia
prin plata indemnizaiei
de asigurare, finanri, plata obligaiilor legale,
constituirea de fonduri;
2. Funcia de control, este o component principal pe parcursul procesului de
asigurare;
3. Funcia de compensare a pagubelor;
4. Funcia de prevenire;
5. Funcia financiar care rezult din decalajul n timp, ntre momentul ncasrii
primelor i momentul plii despgubirilor, rezultnd anumite sume care pot fi
plasate pe piaa de capital n scopul obinerii de venituri suplimentare;
b. Funcii secundare
- facilitatea accesului la credite;

contribuii la export prin plata primelor externe, etc.;

2.4 Premizele asigurrii

Pentru stabilirea raporturilor de asigurare trebuiesc s existe anumite condiii
subiective i obiective.
Premize subiective:
- interesul;
- suportabilitatea financiar
Premize obiective:
- posibilitate de ivire a evenimentului
- regularitatea evenimentului ntr-o anumit msur;
- natura aleatorie a evenimentului;
- acesta s poat fi evaluat;
- s apar pe un teritoriu ct mai ntins;
- echidistan fat de evenimente a fiecrui membru din comunitatea de risc;
- evenimentul s fie viitor.
Despgubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaz
asiguratului pentru repararea pagubei produse. Aceast despgubire poate fi mai mare sau
mai mic n funcie de principiul de rspundere stipulat n contractul de asigurare respectiv:
a. principiul rspunderii proporionale, potrivit cruia despgubirea de asigurare se
determin n aceeai proporie cu paguba potrivit raportului
d
s
--- = ---n care d despgubirea de asigurare
p
v
p paguba
s suma asigurat
v valoarea bunului asigurat
Acest principiu se aplic mai cu seam n agricultur si n transportul de mrfuri.
b. principiul primului risc, se aplic n cazul pagubelor care se produc mai greu, cum
sunt cldirile cnd paguba se determin ca valoare maxim ce s-ar putea produce, acesta
fiind un principiu mai avantajos dect primul dei implic prime de nivel mai ridicat.
c. principiul rspunderii limitate, potrivit cruia se acord numai dac nivelul pagubei
produse pe riscul asigurat depete o anumit limit stabilit prealabil iar o parte din
pagub denumit franiz cade n sarcina asiguratului. Franiza poate fi:
1. atins sau simpl
2. deductibil (absolut)
n cazul celei simple asiguratorul acoper n ntregime paguba pn la nivelul sumei
asigurate dac aceasta este mai mare dect franiza.
Franiza deductibil se scade n toate cazurile din pagub indiferent de volumul
acesteia iar despgubirea se acord numai pentru partea de pagub care depete franiza.

2.5.Contractul de asigurare
Contractul de asigurare este un contract civil cu unele particularitati specifice, care
contine urmatoarele parti:
1.Conditii de validitate
2. Incheierea contractului de asigurare
3.Efectele contractului de asigurare
4. Incheierea contractului de asigurare.
1.Conditii de validitate

In conformitate cu prevederile codului civil contractul de asigurare devine valid

daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
- capacitatea partilor de a contracta
- consimtamantul partilor
- sa existe un obiect determinat sau determinabili
- cauza prevazuta sa fie licita.
Contractul de asigurare se incheie de personae juridice prin reprezentanti, precum si
de catre personae fizice care au capacitatea de exercitiu, respective au implinit varsta de 14
ani.
Consimtamantul este valabil daca nu a fost dat prin eroare, smuls prin violenta, sau
surprins prin dol(inselaciune).
Obiectul contractului il reprezinta bunul supus asigurarilor, respectiv interesul
financiar pe care o persoana il are in legatura cu obiectul asigurarii.
In unele situatii pe langa bunurile supuse riscului este inclus si profitul potential.
2 Incheierea contractului
Incepe prin declaratia de asigurare data de asigurat pe un formular special prin care se
manifesta vointa de a incheia contractul.
Declaratia intra in vigoare sub efectele juridice dupa acceptarea ei de catre asigurator
care o supune unei analize privind riscurile solicitate a fi asigurate, primele de asigurare, si
valoarea despagubirilor.
In urma analizei asigaratorul are trei variante:
- sa refuse incheierea contractului
- sa faca o alta varianta de oferta
- sa accepte varianta de asigurare si sa incheie contractul de asigurare
Obligatiile asiguratorului:
Asiguratorul nu poate refuza incheierea contractului decat in anumite situatii cand
acesta poate fi motivate.El are interesul de a incheia acest contract sis a emita polita de
asigurare.
Momentul incheierii contractuluui este o data cu emitera documentului si plata
primei de asigurare.
Doua momente sunt esentiale si anume cel al incheierii contractului si cel al intrarii
in vigoare al asigurarii.
In functie de aceste momente intra in vigoare raspunderea asiguratorului.
Continutul contractului este reprezentat de drepturile si obligatiile partilor si
cuprine doua parti:
- prima parte cuprinde conditii generale sau clauze imprimate care atrag atentia despre
drepturile si obligatiile asiguratului.
- a doua parte cuprinde clauzele manuscrise care se refera la indicarea partilor,
specificarea riscurilor, a primei de asigurare, a sumei asigurate, durata contractului,
data intrarii in vigoare.
Contractul se intocmeste in doua exemplare fiind alcatuit din polita de asigurare,
conditiile principale si aditionale, anexele.
Proba contractului consta in consimtamantul partilor care se exprima in scris pentru
a putea fi probat si a se dovedi existenta lui.
Interpretarea contractului presupune definirea clara a elementelor esentiale mai
ales a riscului asigurat.Clauzele sa nu fie susceptibile de doua intelesuri sau ambigue.
3. Efectele contractului de asigurare
Efectele contractului de asigurare sunt efectele produse reprezentate de drepturile
subiective si obligatiile care dau nastere.Acestea sunt in functie de perioada supusa
asigurarii, data platii primei de asigurare etc.

Drepturile si obligatiile partilor

Asiguratul are principala obligatie plata primei rate a asigurarii precum si
intretinerea bunului si sa comunice asiguratorului noi situatii privind agravarea riscului.Pe
parcursul executarii contractului asiguratul poate cere modificarea acestuia.Poate incheia
asigurari suplimentare, poate sa ceara rascumpararea, poate participa la tragerile de
amortizare
Asiguratorul are dreptul de verificare a modului de intretinere a obiectului asigurat
si de aplica sanctiuni daca asiguratul isi incalca obligatiile.
El are obligatia de a elibera documentele contractuale sau doscumentele de
certificare, dar principala obligatie a asiguratorului consta in plata indemnizatiei cuvenite
aiguratului.
Exista situatii in acre asiguratorul se poate subroga in drepturile asiguratului in
limita despagubirii platite.
4.Incetarea contractului de asigurare
Contractul de asigurare inceteaza cand ajunge la termen reprezentat de periada
pentru care a fost incheiat si care a expirat.De asemenea inceteaza dupa producerea
evenimentului asigurat.Acestea sunt modalitatile obisnuite de incetare a contractului, insa
exista si modalitati neobisnuite cum ar fi:
- denuntarea
- rezilierea
- anularea.
Denuntarea intervine in situatii unilaterale din cauze legale.
Rezilierea reprezinta incetarea pe viitor a contractului datorita neexecutarii
obligatiei uneia dintre parti din cauze imputabile.
Nulitatea contractului intervine in cazul declaratiilor inexacte sau incomplete facute
de parti la contractare sau prin disparitia riscului asigurat.
Spre deosebire de denuntare si reziliere, nulitatea opereaza si pentru trecut nu numai
pentru viitor.

2.6 Caracteristicile contractului de asigurare

Contractul de asigurare este un contract consensual, sinalagmatic, unic, cu executare
succesiva, oneros, aleatoriu si de adeziune.
Caracterul consensual rezulta din faptul ca se formeaza prin acordul de vointa al
partilor.
Are un caracter sinalagmatic intrucat partile se obliga reciproc:asiguratul sa plateasca
prima, iar asiguratorul sa suporte riscul; aceste obligatii fiind interdependente si reciproce.
Contractul de asigurare este unic pentru intreaga sa durata.Impartirea contractului se refera
la termene si la modul de plata al primei.
Contractul de asigurare este cu executare succesiva intrucat nu are loc printr-o singura
prestatie ci prin stabilirea unor termene de plata al primelor si de acoperire a riscului.
Caracterul oneros al contractului consta in aceea ca fiecare parte urmareste un anumit
avantaj sau o contraprestatie.
Caracterul aleatoru al contractului consta in faptul ca depuinde de un eveniment incert.

2.7. Clasificare i categorii de asigurri

Conform clasificrii , asigurrile se mpart n dou mari categorii:

A. Asigurri de via
B. Asigurri generale
A. Asigurrile de via cuprind:
- asigurri de via care includ: asigurarea la termen de supravieuire,
asigurarea de deces, asigurarea la termen de supravieuire i de deces
(mixt de via), asigurarea de via cu rambursarea primelor pltite;
- asigurri de via suplimentare : asigurri de deces din accident,
asigurride vtmri corporale, asigurri de incapacitate permanent din
boal, asigurri de incapacitate permanent din accident, asigurri de
incapacitate temporar din boal, asigurri de incapacitate temporar din
accident, asigurri de spitalizare, asigurri de cheltuieli medicale,
asigurri de boli grave.
B. Asigurrile generale, pot fi:
- asigurri de accidente (inclusiv accidente de munc i bolile
profesionale), pentru care se acord: despgubiri financiare, despgubiri
n natur, despgubiri mixte (financiare i n natur), despgubiri pentru
vtmri corporale suferite de persoane n timpul transportului;
- asigurri de mijloace de transport terestru (altele dect feroviare), care
acoper: daune survenite la mijloacele de transport terestru cu motor,
daune survenite la mijloacele de transport terestru, altele dect cele cu
motor;
- asigurri de mijloace de transport maritim, lacustru i fluvial, care
acoper: daune survenite la mijloace de transport fluvial, la mijloace de
transport lacustru, daune la mijloace de transport maritim;
- asigurri de bunuri n tranzit, care acoper: daune suferite de mrfuri,
bagaje i alte bunuri transportate;
- asigurri de incediu i alte calamiti naturale, care acoper: daune
suferite de proprieti i bunuri cauzate de: incendiu, explozie, furtun,
alte fenomene naturale n afara furtunii, energie nuclear, surpare de
teren.
- alte asigurri de bunuri, care acoper: daune suferite de proprieti i
bunuri atunci cnd aceste daune sunt cauzate de grindin sau nghe, furt;
- asigurri de rspundere civil pentru toate categoriile enumerate mai sus;
- asigurri de interes financiar, asigurri care presupun acoperirea unor
pierderi financiare generate de evenimente precum: nerealizarea
profitului preconizat, nerambursarea mprumuturilor de ctre debitori,
neonorarea n mod corespunztor a clauzelor contractuale de ctre
partenerii de afaceri.
Asigurarea de rspundere civil ofer protecie clienilor prin faptul c, n situaia n
care asiguratul produce o pierdere financiar unui ter (prin distrugerea unui bun sau
vtmarea corporal a acestuia), compania de asigurri este cea care va acoperi valoarea
despgubirilor solicitate de ctre partea vtmat. Adic, printr-o astfel de asigurare, se
conserv patrimoniul asiguratului, acesta nefiind obligat s-l reduc sau s-l lichideze
pentru a onora preteniile terului afectat. Unul dintre cele mai rspndite produse specifice
acestei ramuri este asigurarea de rspundere civil pentru pagube produce din accidente de
circulaie.
Din punct de vedere al naturii raporturilor care se stabilesc ntre asigurat i
asigurtor, putem distinge:
Asigurri directe: n cadrul crora asiguratul i asigurtorul interacioneaz direct,
nemijlocit, n procesul de perfectare a relaiei contractuale. n aceast categorie
putem include : asigurarea propiu-zis i co-asigurarea, operaiune prin care, n

cazul riscurilor foarte mari, sarcina oferirii proteciei financiare revine mai multor
companii de asigurri care i mpart ntre ele obligaiile fa de asigurat;
Asigurri indirecte: ce presupun interaciunea a doi asigurtori prin una din
urmtoarele modaliti:
reasigurarea- ce reprezint o asigurare a asigurtorului, prin care acesta cedeaz o
parte din obligaiile asumate fa de clienii si unei alte companii. n situaia
producerii riscurilor preluate sub protecie, asigurtorul i despgubete clienii,
urmnd apoi s-i recupereze banii de la reasigurtor, astfel asiguraii benefiaciaz
de operaiunea de reasigurare indirect, fr s fi fost implicai ntr-un raport juridic
cu reasigurtorul;
retrocesiunea este procesul prin care reasigurtorul, la rndul lui cedeaz n
reasigurare o parte din riscurile preluate de la compania iniial de asigur

2.8 PRIMA DE ASIGURARE

Prima de asigurare depinde de specificul marfurilor, de varietatea riscurilor, de
frecventa actiunilor si de daunele posibile pe care aceste riscuri le-ar genera.
La stabilirea primei de asigurare societatile de asigurare se bazeaza pe analiza
urmatorilor factori:

sfera de cuprindere a asigurarii;

valoarea asigurabila;
suma asigurata;
natura marfurilor si ambalarea lor;
felul expeditiei, specificul ei;
statistica daunelor anterioare;
conjunctura pietei internationale; etc.

Sfera de cuprindere a asigurarii este reflectata prin conditiile de asigurare: A, B si C,

iar cea mai scumpa este conditia A, care este si cea mai cuprinzatoare. Cotele tarifare sunt

stabilite in procente, care se aplica la suma asigurata, iar in functie de anumite clauze se
aplica majorari sau reduceri.
Suma asigurata poate fi formata din:

valoarea bunului - potrivit facturii si, in lipsa acesteia, valoarea de piata a bunului la
locul de expediere, in momentul incheierii contractului;
costul transportului, al asigurarii si alte costuri legate de transportul bunurilor si
necuprinse in valoarea facturii;
cheltuielile si taxele vamale;
supraasigurarea de 10 % din valoarea bunului pentru acoperirea acelor cheltuieli
care nu pot fi prevazute la incheierea asigurarii.

Durata asigurarii :
In contractele de asigurare a marfurilor pe timpul transportului maritim nu exista o
limita de timp bine precizata ca durata a asigurarii, ci se aplica principiul duratei
transportului de la depozit la depozit. Acest lucru presupune ca marfurile sunt asigurate din
momentul in care au parasit depozitul din localitatea de expeditie mentionata in contract si
continua pe toata durata transportului, inclusiv a transbordarilor, pana cand au fost
descarcate de pe nava in portul de destinatie.
De asemenea, asigurarea continua in cursul obisnuit al transportului, al intarzierii,
care este in afara controlului asiguratului, al devierii, al descarcarii fortate, al reexpedierii in
cursul schimbarii voiajului, intervenite din exercitarea unui drept acordat armatorilor sau
navlositorilor in cadrul contractului de navlosire.
Raspunderea asiguratorului incepe in momentul in care bunul asigurat paraseste
depozitul indicat in contractul de asigurare si inceteaza in una din situatiile de mai jos:

cand bunul asigurat este livrat la depozitul destinatarului;

cand bunul asigurat este livrat la alt depozit, pe care asiguratul se decide sa-l
foloseasca pentru depozitare;
cand contractul de transport se termina in alt port (loc) decat destinatia indicata in
contractul de asigurare sau transportul se termina in alt fel, inainte de livrarea
bunului la depozitul destinatarului;
la expirarea a 60 de zile de la terminarea descarcarii bunului de pe mijlocul de
transport maritim in portul final, intermediar sau de refugiu.

Principiul existentei acoperirii prin asigurare pe tot parcursul transportului

este justificata de faptul ca, de regula, vanzatorul preda marfa spre expediere
transportatorului, care se ingrijeste de manipularile, transbordarile si eventualele
reexpedieri, astfel incat, in toata perioada, proprietarii marfii sa aiba siguranta
continuitatii asigurarii.
Pe acelasi principiu este acoperit si eventualul voiaj de deviere in caz de forta
majora si descarcare fortata intr-un alt loc, pe parcurs, pana la destinatie.
Locul asigurat (la asigurarea de transport) este oriunde se afla bunul asigurat in
timpul perioadei de asigurare (transport).
Asiguratul are obligatia sa-l anunte pe asigurator ori de cate ori intervin elemente
noi, necunoscute in momentul incheierii contractului, cum ar fi:

schimbarea rutei;

schimbarea locului de transbordare;

schimbarea locului de destinatie;
incarcarea unor marfuri pe puntea navei in loc de hambare, etc.

Daca asiguratul ascunde asiguratorului o serie de elemente, pe care, daca acesta le-ar fi
cunoscut, nu ar fi acceptat primirea in asigurare a marfurilor, contractul este lovit de
nulitate.
Despagubiri:
Pentru compensarea pagubelor, asiguratorul plateste o despagubire care insumeaza
atat prejudiciul direct cauzat prin avarierea sau distrugerea bunurilor, cat si cheltuielile,
judicios facute, pentru salvarea bunurilor, pastrarea resturilor ramase dupa eveniment si
cheltuielile facute in vederea reconditionarii bunului asigurat.
Marimea daunei se determina in functie de urmatoarele elemente:

valoarea bunurilor distruse in intregime;

volumul cheltuielilor ocazionate de reconditionarea bunurilor distruse partial;
volumul cheltuielilor facute pentru salvarea bunurilor si pastrarea celor ramase, din
care se scad:
- valoarea recuperarilor care mai pot fi valorificate,

- franchiza - potrivit conditiilor de asigurare.

Asigurarea marfurilor in timpul transportului se incheie pe principiul
proportionalitatii. Pentru acordarea despagubirilor, asiguratorul desemneaza un
reprezentant, care va fi denumit comisar de avarie, ce va constata si va stabili valoarea
daunei si va lua toate masurile necesare pentru limitarea pagubei.
Comisarul de avarie va intocmi un raport de expertiza, denumit certificat de avarie,
in care sunt descrise atat detaliile transportului, cat si cauza si marimea daunei.

2.9 Actorii pieei de asigurri

Evoluia pieei n asigurri este influenat i n acelai timp determinat de
,,totalitatea cererilor i ofertelor de asigurare privind persoanele bunurile i rspunderea
civil...dintr-o ar sau din mai multe ri.
Cererea de asigurri provine de la persoanele fizice i juridice care au nevoie,
doresc i i permit s cumpere protecie financiar pentru posibile riscuri: clienii sau
persoanele asigurate; iar oferta de asigurri, provine din partea unor societi specializate,
autorizate numite n literatura de specialitate asigurtori. Astfel putem defini pionii
principali ai pieei de asigurri.
Asigurtorul este persoana juridic (societatea de asigurri) care, n schimbul primei
de asigurare ncasate de la asigurai, i asum rspunderea de a acoperi pagubele
produse bunurilor asigurate pentru anumite calamiti naturale sau accidente, de a
plti suma ncasat la un anumit eveniment intervenit n viaa persoanei asigurate
sau de a plti o despgubire pentru prejudiciul de care asiguratul rspunde, n
condiiile legii, fa de anumite persoane.
Asiguratul este persoana fizic sau juridic care, n schimbul primei de asigurare
pltite asigurtorului, i asigur bunurile mpotriva anumitor calamiti naturale sau

accidente; este persoana fizic care se asigur pentru anumite evenimente ce pot
aprea n viaa sa; persoana fizic sau juridic care se asigur pentru prejudiciul pe
care-l poate produce unor tere persoane.
Promovarea produselor, a programelor financiare oferite de societile de asigurare este
posibil doar cu ajutorul persoanelor care intermediaz ncheierea unei asigurri.
Intermediarii n asigurri se regsesc sub dou forme principale: ageni de asigurare
i brokeri de asigurare.
Agenii de asigurare, conform legii ,,sunt persoane fizice sau juridice mputernicite,
n baza autorizrii unui asigurator ori reasigurator, s ncheie n numele i n contul
asiguratorului sau reasiguratorului, contracte de asigurare ori reasigurare cu terii, conform
condiiilor stipulate n contractul ncheiat. Altfel spus, agenii de asigurare reprezint,
ntotdeauna interesele companiei de asigurri pe care o reprezint n baza unui contract
ncheiat ntre cele dou pri.
La rndul lui, brokerul de asigurare reprezint interesele asiguratului, fiind un
intermediar specializat, care are ca principal activitate oferirea de servicii, pe baza unui
standard rezonabil de experien i competen prefesional. Brokerul ofer consiliere i
ncheie asigurarea n mod normal ca agent al asiguratului, dar este pltit printr-un comision
al asigurtorului. Conform aceleiai legi brokerul de asigurare ,,...negociaz pentru clienii
si ... ncheierea contractelor de asigurare sau reasigurare i acord asisten nainte i dup
durata derulrii contractelor ori n legtur cu regularizarea daunelor, dup caz.

Capitolul 3.
Supravegherea asigurarilor
3.1. Comisia de supraveghere a asigurarilor

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) este autoritatea administrativa

autonoma de specialitate, cu personalitate juridica, al carei scop principal este apararea
drepturilor asiguratilor si promovarea stabilitatii activitatii de asigurare in Romania.
Reprezentantul de drept al Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor, ca autoritate
administrativa autonom, ca persoana juridic de drept public si in raporturi de drept
comun, este presedintele.
Cu incepere din anul 2006, urmare intrarii in vigoare a Legii nr.113/2006 privind
aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 201/2005 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor,
Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este format din 7 membri, din care
un presedinte si 2 vicepresedinti, numiti de Parlament, in sedinta comuna a celor doua
Camere.

Pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege, Comisia de Supraveghere a

Asigurarilor adopta avize, norme, decizii si circulare, sub semnatura presedintelui, dupa
deliberare in sedinte. Normele sunt puse in aplicare prin ordin al presedintelui.
Potrivit legii, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor delibereaz valabil
in prezenta a cel putin 4 dintre membrii sai, incluzand presedintele sau, in absenta acestuia,
unul dintre vicepreedinti.
Hotararile sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti, iar n caz de
balotaj, votul presedintelui sau, in absenta acestuia, cel al vicepresedintelui care conduce
dezbaterile este decisiv.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor consulta colegiul alcatuit din reprezentantii
asociatiilor profesionale ale operatorilor de pe piata de asigurari.
Comisia se finanteaza din resurse proprii, iar veniturile membrilor Consiliului si ale
personalului de conducere si executiv sunt echivalente veniturilor realizate pe posturi
similare din piata de asigurari (art.4 alin.30 din Legea nr.32/2000, cu modificarile si
completarile ulterioare). Bugetul CSA este auditat in conformitate cu prevederile legale.
In conformitate cu prevederile legale, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are ca
atributii, in principal, urmatoarele:

elaboreaz i/sau avizeaz proiectele de acte normative care privesc domeniul

asigurrilor sau care au implicaii asupra acestui domeniu, inclusiv reglementrile
contabile specifice domeniului asigurrilor, dup consultarea cu asociaiile
profesionale ale operatorilor din asigurri, iar n ceea ce privete reglementrile
contabile, i dup avizul/informarea Ministerului Finanelor Publice; de asemenea,
avizeaz obligatoriu toate actele administrative individuale care au legtur cu
activitatea de asigurare;

autorizeaz asigurtorii, reasigurtorii i brokerii de asigurare i/sau de reasigurare

s desfoare activitate de asigurare, reasigurare, respectiv intermediere n asigurri
i/sau n reasigurri, dup caz, i aprob orice modificare a documentelor sau
condiiilor pe baza crora s-a acordat aceast autorizare;

aprob, n vederea acordrii avizului prealabil pentru nregistrarea ca asigurtor sau

reasigurtor, acionarii, direci i/sau indireci, n baza prevederilor normelor emise
n aplicarea legii;

autorizeaz practicarea asigurrilor obligatorii stabilite prin lege i ncaseaz ca

venituri proprii o contribuie procentual din valoarea primelor brute ncasate,
aferente asigurrilor respective, n vederea exercitrii supravegherii i controlului
activitii de asigurri obligatorii;

aprob i, dup caz, retrage aprobarea, n condiiile legislaiei n vigoare i ale

normelor emise n aplicarea acesteia, pentru persoanele semnificative ale
asigurtorilor, reasigurtorilor, brokerilor de asigurare i/sau de reasigurare i
avizeaz i, dup caz, retrage avizul, pentru membrii Consiliului director al Fondului
de protecie a victimelor strzii;

aprob divizarea sau fuzionarea unui asigurtor/reasigurtor/broker de asigurare

i/sau de reasigurare autorizat n Romnia, n condiiile prezentei legi i ale
normelor emise n aplicarea acesteia. Aprobarea se d, de la data depunerii
documentaiei complete, n termen de 90 de zile pentru asigurtori/reasigurtori i n
termen de 45 de zile pentru brokerii de asigurare i/sau de reasigurare;

aprob transferul de portofoliu, inclusiv pentru sucursalele societilor de asigurare

din Romnia, aflate pe teritoriul altor state membre, ctre un alt asigurtor romn
sau ctre un alt asigurtor ori o sucursal stabilit pe teritoriul Uniunii Europene,
dup consultarea autoritii competente a statului membru al sucursalei, precum i

pentru sucursalele din Romnia ale asigurtorilor cu sediul social n afara Uniunii
Europene, n condiiile prezentei legi i ale normelor emise n aplicarea acesteia;

aprob, la cererea asigurtorilor, reasigurtorilor i brokerilor de asigurare i/sau de

reasigurare, limitarea, suspendarea sau, dup caz, ncetarea activitii, dup
verificarea situaiei financiare a acestora;

supravegheaz situaia financiar a asigurtorilor/reasigurtorilor/brokerilor de

asigurare i/sau de reasigurare, precum i activitatea altor intermediari n asigurri
i/sau n reasigurri, persoane fizice sau juridice, conform prevederilor prezentei legi
i ale normelor emise n aplicarea acesteia, inclusiv a sucursalelor acestora stabilite
pe teritoriul altor state membre, n conformitate cu dreptul de stabilire, dup
consultarea autoritii competente a statului membru al sucursalei;

n vederea aplicrii principiilor de supraveghere prudenial i preventiv, exercit

un control permanent asupra activitii asigurtorilor, reasigurtorilor i a brokerilor
de asigurare i/sau de reasigurare prin analiza i evaluarea, prin direciile de
specialitate la sediul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor, a informaiilor
cuprinse n rapoartele, informrile i documentele transmise acesteia n conformitate
cu prevederile prezentei legi, ale normelor emise n aplicarea acesteia, precum i n
conformitate cu avizele i deciziile emise de Comisia de Supraveghere a
Asigurrilor;

n vederea protejrii intereselor asigurailor i a potenialilor asigurai, efectueaz

controale periodice sau inopinate la sediile asigurtorilor, reasigurtorilor i ale
intermediarilor n asigurri i/sau n reasigurri, persoane juridice, face investigaii
detaliate privind condiiile de desfurare a activitii de ctre acetia, ntre altele
prin colectarea de informaii i solicitarea de documente privind activitatea lor;

n vederea asigurrii unei pregtiri profesionale unitare a persoanelor care lucreaz

n domeniul asigurrilor, aprob, n conformitate cu prevederile prezentei legi i ale
normelor emise n aplicarea acesteia i prin hotrri adoptate de Consiliul Comisiei
de Supraveghere a Asigurrilor, programa cursurilor i tematica examenelor de
absolvire pentru entitile care organizeaz astfel de cursuri de calificare, pregtire i
perfecionare profesional, postliceal sau postuniversitar, inclusiv pentru profesia
de actuar, cu excepia instituiilor de nvmnt superior acreditate de Ministerul
Educaiei i Cercetrii, precum i cerinele minime de abilitare a lectorilor pentru
aceste cursuri;

asigur o supraveghere suplimentar, potrivit modalitilor prevzute n norme

emise de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor, a urmtoarelor entiti:
1. orice societate de asigurare care este o societate participativ n cel puin o
societate de asigurare, o societate de reasigurare sau o societate de asigurare dintr-un
stat
ter;
2. orice societate de asigurare a crei societate-mam este, dup caz, un holding de
asigurare, o societate de reasigurare sau o societate de asigurare dintr-un stat ter;
3. orice societate de asigurare a crei societate-mam este un holding mixt de
asigurare;

solicit prezentarea de informaii i documente, inclusiv cu caracter statistic,

referitoare la activitatea de asigurare, managementul acestei activiti i conducerea
executiv a acesteia, att de la asigurtori, reasigurtori, intermediari n asigurri
i/sau n reasigurri, ct i de la oricare alt persoan, fizic sau juridic, care are
legtur direct ori indirect cu activitatea acestora, inclusiv informaii referitoare la
bazele tehnice utilizate pentru calculul primelor de asigurare i al rezervelor tehnice;

ia msurile necesare pentru ca activitatea de asigurare s fie gestionat cu

respectarea normelor prudeniale specifice;

aplic msurile prevzute de lege privind redresarea financiar, reorganizarea sau,

dup caz, falimentul asigurtorilor i reasigurtorilor, precum i a/al sucursalelor i
filialelor acestora;

ndeplinete calitatea de administrator al Fondului de garantare;

aplic msurile de sancionare prevzute de lege, inclusiv n legtur cu exercitarea

unei influene directe sau indirecte, care este incompatibil cu principiile de
conducere prudenial a activitii asigurtorilor, stabilite prin norme emise de
Comisia de Supraveghere a Asigurrilor;

primete i rspunde la toate sesizrile i reclamaiile privind activitatea

asigurtorilor, reasigurtorilor i intermediarilor n asigurri i/sau n reasigurri;

particip, n calitate de membru, la comitetele sau organismele specifice domeniului

asigurrilor de pe lng Comisia European, la asociaiile internaionale ale
autoritilor de supraveghere n asigurri i reprezint Romnia la conferine i
ntlniri internaionale;

informeaz autoritile competente din statele membre pe teritoriul crora sunt

sucursale ale asigurtorilor, reasigurtorilor, brokerilor de asigurare i/sau de
reasigurare ori a agenilor de asigurare romni sau unde se presteaz de ctre acetia
servicii, despre orice msuri sancionatorii luate mpotriva acestora, inclusiv despre
retragerea autorizaiei de funcionare;

deschide i menine Registrul asigurtorilor, reasigurtorilor i intermediarilor n

asigurri i/sau n reasigurri;

3.2.Autorizarea societatilor de asigurari

n vederea obinerii autorizrii de constituire asigurtorul trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
1. resursele financiare s fie suficiente i s i permit desfurarea activitii conform celor
propuse n studiul de fezabilitate;
2. obiectul activitii s fie exclusiv activitatea de asigurare, cu excepia activitii de
intermediere;
3. numele asigurtorului s nu induc n eroare publicul;
4. asigurtorii care au n obiectul de activitate i activitatea de asigurri de via s prezinte
i calculele specifice pentru rezerva matematic;
5. capitalul social vrsat sau, n cazul unei societi mutuale, fondul de rezerv liber vrsat
s fie depus;
6. acionarii semnificativi, respectiv acionarii care, dein singuri ori prin intermediul sau n
legtur cu alte persoane cel puin 5% din totalul drepturilor de vot n adunarea general a
acionarilor trebuie s respecte urmtoarele criterii, n vederea aprobrii lor prealabile:
a) s nu fie acionar semnificativ al unui broker de asigurare;
b) s prezinte Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor documentaia oficial din care s
rezulte orice participare la capitalul unei societi de asigurare sau la alt entitate din
domeniul asigurrilor din ar sau din strintate;

7. persoanele semnificative sunt administratori i/sau directori generali trebuie s respecte

urmtoarele criterii n vederea aprobrii lor prealabile:
a) n cazul n care o persoan fizic este aleas sau numit administrator i/sau director
general al unui asigurtor, aceasta trebuie:
- s nu fie acionar semnificativ al unui broker de asigurare;
- s aib onestitate i probitate moral i s nu fi fost condamnat pentru gestiune
frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune n dauna avutului particular sau
public, delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit, primire de foloase
necuvenite, trafic de influen;
- s nu aib sau s nu fi avut interdicie s lucreze n bnci sau n alte instituii financiare;
- n cazul directorului general este necesar s aib o experien managerial de cel puin 3
ani n domeniul asigurrilor;
b) n cazul n care o persoan juridic este aleas sau numit administrator al unui
asigurtor, aceasta trebuie:
- s aib ca unic obiect de activitate conducerea i managementul societilor comerciale;
- conducerea executiv s aib o experien de cel puin 3 ani n activitatea de management
al societilor comerciale, cu precdere al celor din domeniul asigurrilor sau financiarbancar;
- s nu fi condus la ncetarea sub orice form a activitii societilor comerciale gestionate
sau la nerespectarea vdit a unor obligaii fa de teri. n acest sens persoana juridic n
cauz prezenta Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor copii de pe bilanurile ncheiate
pentru cel puin dou exerciii financiare ale societii pe care le-a administrat;
8. programul de reasigurare prezentat s fie satisfctor n raport cu studiul de fezabilitate
propriu sau s rezulte din studiul de fezabilitate prezentat c nu este necesar un astfel de
program;
9. n cazul unui asigurtor strin acesta s fac dovada c n ara n care este nregistrat s-a
constituit legal i desfoar o activitate de asigurare de cel puin 5 ani, similar cu cea
pentru care solicit autorizarea n Romnia;
10. din studiul de fezabilitate prezentat s rezulte c asigurtorul dispune de marja de
solvabilitate legal.
Autorizarea unui asigurtor se face parcurgndu-se urmtoarele etape:
1. pentru obinerea autorizrii de constituire, n vederea nmatriculrii la registrul
comerului, asigurtorii vor depune la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor
urmtoarele documente:
a) cerere standard de autorizare;
b) proiectul actului constitutiv;
c) copie de pe documentele care atest vrsarea integral n numerar a capitalului social;
d) condiiile generale ale categoriilor de asigurri facultative incluse n obiectul de
activitate, iar pentru asigurrile de via, calcule specifice pentru rezerva matematic i
elementele de calcul pentru tarifele de prim;
e) studiul de fezabilitate;
f) copie de pe documentele care atest viramentul taxei de autorizare.
2. pentru obinerea autorizrii de funcionare pe baza creia asigurtorul poate exercita o
activitate de asigurare, cu excepia activitii de intermediere, acesta depune la Comisia de
Supraveghere a Asigurrilor urmtoarele documente:
a) cerere standard de autorizare ;
b) copii de pe documentele care atest constituirea societii de asigurare, respectiv
nregistrarea modificrilor care au intervenit fa de documentaiile avizate, i
anume actul constitutiv autentificat, hotrrea judectoreasc de nfiinare,
certificatul de nmatriculare la registrul comerului, codul fiscal, respectiv
certificatele de nscriere de meniuni la registrul comerului;
c) copie de pe documentele care atest existena capitalului social;
d) condiiile generale ale categoriilor de asigurri facultative incluse n obiectul de
activitate, iar pentru asigurrile de via, calcule specifice pentru rezerva matematic i
elementele de calcul pentru tarifele de prim;

e) studiul de fezabilitate ;
f) programul de reasigurare, care trebuie s fie satisfctor n raport cu studiul de
fezabilitate propriu sau din studiul de fezabilitate prezentat s rezulte c nu este necesar un
astfel de program.
3. documentele sunt prezentate n vederea obinerii autorizrii de funcionare numai dac
exist modificri totale sau pariale care s determine o nou analiz din partea Comisiei de
Supraveghere a Asigurrilor.
Comisia de Supraveghere a Asigurrilor poate solicita prezentarea de informaii i
documente att de la asigurtori, ct i de la orice alt persoan care are legtur cu
activitatea acestora, n vederea fundamentrii procedurii de autorizare.
Dup obinerea autorizrii de funcionare orice modificare a documentelor sau a
condiiilor pe baza crora s-a acordat aceast autorizare se face cu avizul prealabil al
Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor.

3.2.1. Autorizarea brokerilor de asigurari

n vederea obinerii autorizaiei de funcionare ca broker de asigurare i/sau
reasigurare, solicitantul trebuie s ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
a) s fie persoan juridic romn n a crei denumire s fie cuprins n mod obligatoriu
sintagma "broker de asigurare", "broker de asigurare-reasigurare" sau "broker de
reasigurare", dup caz, n limba romn ori ntr-o limb uzual pentru domeniul asigurrilor
i s nu induc n eroare publicul;
b) s aib un capital social vrsat n form bneasc,
c) s aib n vigoare un contract de asigurare de rspundere civil valabil pe ntreg teritoriul
Romniei, cu o limit minim de acoperire de 450.000 euro/eveniment i sum agregat de
750.000 euro pe an, fr franiz;
d) s aib ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare i/sau de
reasigurare;
e) s aib un sediu permanent unde se va transmite sau se va primi corespondena de la
Comisia de Supraveghere a Asigurrilor i de la alte instituii sau autoriti;
f) din documentele prezentate s rezulte c nu este acionar sau asociat direct ori indirect al
unui asigurtor, reasigurtor sau al unui agent de asigurare ori de reasigurare i c nu are ca
acionar direct sau indirect ori ca administrator un asigurtor, reasigurtor sau un agent de
asigurare ori de reasigurare;
g) asociaii ori acionarii semnificativi i/sau persoanele semnificative s nu aib cazier
judiciar pentru infraciuni contra patrimoniului sau infraciuni prevzute n legislaia

financiar-fiscal i cazier fiscal; n situaia n care au desfurat activitate de intermediere n

asigurri ca ageni de asigurare s nu fi fost radiai din Registrul agenilor de asigurare ca
urmare a nclcrii prevederilor legii, iardac au avut calitatea de asistent n brokeraj, s nu
le fi fost anulat procura din motive imputabile;
h) conductorii executivi s aib studii superioare i o experien de cel puin 3 ani ntr-o
funcie de conducere operativ n domeniul asigurrilor sau de cel puin 5 ani ntr-o funcie
de conducere operativ n domeniul financiar-bancar; aceast prevedere se aplic i
administratorilor, atunci cnd acetia au atribuii similare conducerii executive. Prin funcie
de conducere operativ se nelege inclusiv cea de ef de serviciu/compartiment a crui
activitate este relevant pentru specificul domeniului asigurrilor sau cel financiar-bancar,
precum i funcia de director de agenie sau de sucursal a unei entiti care opereaz n
aceste domenii;
i) conductorii executivi s nu dein aceast calitate la o alt persoan juridic romn sau
strin dup obinerea autorizaiei de funcionare;
j) s achite o tax de autorizare
Persoanele juridice romne care solicit obinerea autorizaiei de funcionare ca
broker de asigurare i/sau reasigurare vor depune la registratura Comisiei de Supraveghere a
Asigurrilor urmtoarele documente:
a) cerere standard de obinere a autorizaiei de funcionare;
b) copii de pe documentele care atest constituirea societii: actul constitutiv autentificat
sau atestat de avocat, n care obiectul unic de activitate este definit conform legii, hotrrea
judectoreasc de nfiinare, certificatul de nmatriculare i cererea de nscriere de meniuni
de la oficiul registrului comerului, codul unic de nregistrare;
c) copie de pe documentele care atest vrsarea integral n numerar a capitalului social;
d) un studiu de fezabilitate care s cuprind cel puin urmtoarele informaii:
1. scurt prezentare a activitii ce urmeaz s fie desfurat, din care s rezulte c
resursele financiare sunt suficiente s i permit desfurarea activitii;
2. structura organizatoric, regulamentul de organizare i funcionare, cu precizarea
rspunderilor i limitelor de competen pentru persoanele semnificative din cadrul
societii;
3. bugetul de venituri i cheltuieli estimat pentru urmtorii 3 ani financiari;
e) copie de pe documentele care atest plata taxei de autorizare n contul Comisiei de
Supraveghere a Asigurrilor;
f) copie de pe contractul de asigurare de rspundere civil profesional, cu respectarea
prevederilor legii, dovada privind plata primei de asigurare (integral sau a ratelor);
g) lista acionarilor sau asociailor direci i indireci, inclusiv ultimul acionar sau asociat
semnificativ indirect persoan fizic, certificatele de cazier fiscal i judiciar, n original, ale
acestora, precum i certificatele de cazier fiscal i judiciar ale persoanelor semnificative;
h) copii ale crilor de munc, diplomelor de studii i curricula vitae semnate ale
persoanelor semnificative;
i) curricula vitae semnate pentru acionarii sau asociaii semnificativi persoane fizice;
j) bilanurile pe ultimii 3 ani ale acionarilor sau asociailor semnificativi persoane juridice,
n forma n care au fost depuse la autoritatea fiscal teritorial;
k) copii de pe contractul de nchiriere sau de comodat, al sediului ori al sediilor
secundare/punctelor de lucru existente sau care se nfiineaz, nregistrate la administraia
financiar teritorial sau, dup caz, copie de pe actul de proprietate al sediului social ori al
sediilor secundare/punctelor de lucru existente sau care se nfiineaz;
l) declaraie autentificat, pe propria rspundere, c se ndeplinesc prevederile legii;
m) declaraie autentificat, pe propria rspundere, a conducerii executive c va ndeplini
prevederile legii.

3.3. Registrul asiguratorilor i brokerilor de asigurare

Societile comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare i de reasigurare,

societile mutuale, filialele i sucursalele unor asigurtori strini, denumite n continuare
asigurtori, respectiv reasigurtori, precum i brokerii de asigurare care au fost autorizai s
funcioneze pe teritoriul Romniei n conformitate cu prevederile legii se nmatriculeaz n
registrul asigurtorilor i brokerilor de asigurare.
Registrul se ine de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor, n sistem computerizat
i pe suport de hrtie, datele nscrise n acesta fiind permanent accesibile publicului la sediul
central al Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor - Serviciul relaii cu publicul i massmedia, precum i pe site-ul Internet al autoritii de supraveghere.
Registrul asigurtorilor i brokerilor de asigurare cuprinde urmtoarele rubrici:
a) numrul i data nmatriculrii n registrul asigurtorilor;
b) denumirea asigurtorilor i brokerilor de asigurare, nsoit de forma juridic sau, dup
caz, de meniunea "societate mutual", "filial" sau "sucursal a unor asigurtori strini";
c) adresa sediului social, precum i a sediilor unitilor legal nregistrate teritorial la Oficiul
registrului comerului;
d) codul unic de nregistrare, atribuit de Ministerul Finanelor Publice;
e) numrul de ordine n registrul comerului;
f) data emiterii autorizaiei de funcionare de ctre Comisia de Supraveghere a Asigurrilor;
g) data radierii nregistrrii din registru (seciunea B);
h) observaii.
La aceast rubric se vor meniona situaiile de limitare a operaiunilor, interzicerea
temporar sau definitiv pentru asigurtori a exercitrii activitii de asigurare pentru una
sau mai multe categorii de asigurri, iar pentru brokerii de asigurare, interzicerea temporar
sau definitiv a activitii , de retragere a autorizaiei, de redresare, administrare special,
reorganizare, lichidare, faliment al societii, fuziune, schimbarea denumirii, precum i alte
situaii similare.
nmatricularea asigurtorilor i brokerilor de asigurare n registrul special constituit
se face n ordinea cronologic a autorizrii acestora de ctre Comisia de Supraveghere a
Asigurrilor.
Editarea registrului asigurtorilor i brokerilor de asigurare va fi efectuat n dou
seciuni:
- seciunea A;
- seciunea B.
Seciunea A a registrului cuprinde asigurtorii i brokerii de asigurare care dein, n
condiiile legii, o autorizaie de funcionare emis de Comisia de Supraveghere a
Asigurrilor, iar seciunea B cuprinde, n ordine cronologic, asigurtorii i brokerii de
asigurare a cror nregistrare a fost radiat ca urmare a retragerii autorizaiei de funcionare.
Departamentul autorizri-reglementri din cadrul Comisiei de Supraveghere a
Asigurrilor comunica fiecrui asigurtor i broker de asigurare numrul i data
nmatriculrii n registrul asigurtorilor i brokerilor de asigurare.
Comisia de Supraveghere a Asigurrilor publica cel puin o dat pe an n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, precum i ntr-o publicaie de larg circulaie evidena
societatilor autorizate.

Capitolul 4
STUDIU DE CAZ
4.1

PREZENTARE EUROBROKERS GROUP BROKER DE

ASIGURARE S.A.

4.1.1 Broker de asigurare

Dup anul 1990, n piaa romneasc a asigurrilor, au aprut foarte multe societi
de intermediere n asigurri (n anul 2000 activnd peste 800 de societi), care jucau rolul
de ageni dar i de brokeri de asigurri (n fapt, brokeri de asigurare fiind numai cteva
societi).
Activitatea brokerilor de asigurare este reglementat prin Legea nr. 32/2000 privind
societile de asigurare i supravegherea asigurrilor aprobat la 03.04.2000 i publicat n
Monitorul Oficial al Romniei nr.148 din 10.04.2000, modificat i completat prin Legea
nr. 403 din 11 octombrie 2004. La nceputul anului 2002, erau autorizate s funcioneze 105
societi de brokeraj n asigurri, printre care i civa mari brokeri internaionali ca
MARSH, AON, GRAS SAVOYR, etc.
Brokerii de asigurare sunt persoane juridice care opereaz ca intermediari ntre
asigurtor i asigurat, reprezentndu-l, ntotdeauna pe cel din urm. Principalele
caracteristici ale brokerilor de asigurri pot fi enunate astfel:
a. Reprezint ntotdeauna interesele asiguratului;
b. Cumpr polie de (re)asigurare pentru clienii lor;
c. Sunt persoane juridice independente, specializate n intermediere de
asigurri;
d. Sunt profesioniti n domeniul asigurrilor;

e. Pot fi dai n judecat pentru ndeplinirea defectuoas a sarcinilor

asumate;
f. Sunt remunerai tot de ctre asigurtor printr-un comision denumit
,,brokeraj;
g. Au atribuii privind identificarea proteciei optime pentru client,
ncheierea contractului i chiar administrarea daunei.
,,n ultimii ani, piaa de brokeraj n asigurri a avut o evoluie ascendent a
volumului intermedierilor n condiiile meninerii ponderii acestora n totalul subscrierilor la
un nivel constant, de circa 20%. (Revista PRIMM Magazine Asigurri & Pensii, nr.
5/2007 pag.24)
Potrivit aceleiai reviste ,,n primul semestru al anului 2007, asistm la o structur a
pieei intermediarilor dominat net de asigurrile non-via (93,31% din total), un puternic
aport al brokerilor pe segmentul CASCO cu ponderea majoritar n pia (55,55%). De
altfel, aproape 40% din subscrierile la nivelul pieei au fost realizate prin intermediu
brokerilor... Intermedierea mai slab (7%) pe segmentul asigurrilor de via i are originea
ntr-o serie de factori printre care prezena pe pia ntr-un numr redus a brokerilor dedicai
acestui tip de asigurri, dezvoltarea unor reele puternice de vnzare ale companiilor
specializate n asigurri de via si care au relaii directe cu bncile. Absena unor
deductibiliti asociate asigurrilor de via, dar i mentalitatea angajailor sunt principalele
cauze ale ponderii sczute a asigurrilor de via. Alturi de aceast motivaie, brokerajul n
asigurri de via este mult mai complex dect cel din asigurrile de non-via.
Anul 2007, primul an n Uniunea European, pare a fi momentul n care piaa de
brokeraj ar face un pas nainte la capitolul cretere, pe fondul obinerii unei felii ct mai
mari din totalul subscrierilor realizate de asigurtorii romni, dar, mai ales, printr-o
colaborare profitabil cu companiile din spaiul comunitar care vor avea posibilitatea s
vnd servicii de asigurare pe piaa romneasc.

4.1.2. Profil de broker

Eurobrokers Group SA este o societate de brokeraj n asigurri romno-american,
nfiinat n februarie 2000 prin fuziunea unor firme de intermediere n asigurri care aveau
o experien de peste 7 ani n domeniu.
Eurobrokers Group SA, cu sediul social n Piatra Neam, strada Ana Iptescu, nr.1, are
sediul central n Ploieti strada 3 Ierarhi nr.4.
Societatea este prima companie de brokeraj n asigurri din ar, care are certificat
Sistemul de Management al Calitii conform ISO 90001 : 2000.
Ideea nfiinrii acestei firme a plecat din Piatra-Neam. Astzi n Romnia funcioneaz
13 reprezentane: Cluj-Napoca, Braov, Bistria, Ploieti, Suceava, Sinaia, Piatra-Neam,
Botoani, Arad, Piteti, Constana, Bucureti, Timioara i 7 agenii: Focani, Buzu, BaiaMare, Sibiu, Cmpia-Turzii, Gherla, Zalu.
Eurobrokers ca societate de brokeraj n asigurri specializat n reprezentarea i aprarea
intereselor clienilor si n raporturile cu clasele de asigurri este n msur s negocieze
cele mai avantajoase oferte pentru produsele i serviciile de asigurri existente n prezent pe
piaa asigurrilor din Romnia.
Societatea colaboreaz cu cele mai reprezentative companii de asigurri care opereaz
pe piaa de profil din Romnia: AIG Life Romnia SA, AIG Romnia, Allianz iriac
Asigurri SA, Generali Asigurri SA, Omniasig SA, Asirom SA, Ardaf SA, Asiban SA,
Astra SA, Unita SA, Agras SA, BCR Asigurri SA, Grawe SA. De asemenea, promoveaz
produsele i serviciile de asigurri de via i non-via prin dou sisteme de vnzri: sistem
multilevel-marketing i sistem de vnzri directe.
Societatea este printre altele, i membru fondator al Asociaiei de Vnzri Directe din
Romnia (RODSA), acordnd i o atenie deosebit parteneriatelor pe care le are cu casele
de asigurri care sprijin foarte mult dezvoltarea acesteia pe canale de distribuie.

De fapt, ce poate face un broker? n ce const munca lui?

Schim n cteva puncte un portret robot al unui broker de asigurri.
n special nelegem c am ptruns ntr-o nou er din punctul de vedere al riscurilor la
care organizaia este expus.
Credem c viitorul aparine acelora care vor putea implementa i utiliza strategii de
management al riscului integrate n viaa de zi cu zi a organizaiilor pe care le asist.
Societatea Eurobrokers satisface cerinele de informare a pieei asupra performanelor
caselor de asigurri i a produselor i serviciilor oferite de acestea consumatorilor de
asigurri, ajut la educarea populaiei n vederea cunoaterii i nelegerii domeniului
asigurrilor i serviciilor financiare conexe prin simpozioane i seminarii, armonizm
interese i relaii n interiorul pieei asigurrilor, care favorizeaz dezvoltarea domeniului
prin iniierea unor canale de comunicare specifice.
nelegem c un broker de asigurri este n primul rnd un consultant de risc i n al
doilea rnd un consultant de asigurri. Serviciile de consultan pe care le ofer un broker
ncep cu identificarea expunerii la risc, cu analiza i evaluarea acestei expuneri i cu
propunerea unor msuri de control i administrare a acestor riscuri. Abia dup ce toate
aceste lucruri au fost lmurite se pune problema asigurrii. Scopul final al serviciilor oferite
de un broker este propunerea unor soluii de minimalizare a expunerii la risc.
n mod normal rolul brokerului este s se asigure c fiecare client partener beneficiaz
de cea mai bun poli, de cea mai bun soluie adaptat nevoilor sale, dar nu la orice pre.
Este bine s economisim bani, dar dac economia este prea mare, polia de asigurare poate
valora mai puin dect hrtia pe care este redactat. n rezumat, cu ajutorul unui broker se
reuete identificarea pe o pia extrem de agresiv a acelor produse i servicii de asigurare
care corespund intereselor i acoper riscurile la costuri optime.
Misiunea brokerului este, printre altele, de a proteja consumatorul de asigurare iar acest
lucru determin o cretere a ncrederii consumatorului n piaa de asigurri. Alturi de
brokeri, care sunt profesioniti, clienii parteneri nu pot s se simt dect n siguran.
Onestitatea, stabilitatea, comportamentul etic sunt sau devin trsturi ale brokerilor
implicai n acest misiune.

4.2. Politica SOCIETII Politica n Domeniul Calitii

Politica n domeniul calitii face parte integrant din politic general a Eurobrokers
Group i mobilizeaz ntregul personal al companiei s acorde ntreaga atenie calitii
serviciilor pe care le furnizeaz.
Deviza Eurobrokers Group este: ,,Excelen i performan i aceste cuvinte nu
reprezint doar un slogan publicitar, dar i o regul pentru tot personalul companiei i
asistenii n brokeraj. Societatea i ia un angajament fa de toi clienii, fa de parteneri i
acionari de a depune toate eforturile pentru a servi n cel mai bun mod clienii i nevoile
lor.
Calitatea este piatra de temelie a reputaiei noastre i este primordial pentru capacitatea
fiecrei afaceri de a-i realiza misiunea. Liderii companiei stabilesc unitatea domeniilor de
aciune ale organizaiei. Ei asigur i menin un mediu de lucru n care sunt complet
implicai n ndeplinirea obiectivelor companiei. Acesta conduce la luarea n considerare a
tuturor prilor interesate, la stabilirea unei viziuni clare a viitorului companiei i la
asigurarea pentru personalul organizaiei i asistenilor n brokeraj de resurse, instruire i
libertate de aciune, conform responsabilitilor i n limitele resurselor financiare.
Implementarea i meninerea prevederilor Sistemului de Management al Calitii este
obligatorie pentru toate reprezentanele organizatorice pe toat perioada desfurrii
activitii aflate responsabilitate. inem sub control i mbuntirea Sistemului de
Management al Calitii conform SR EN ISO 9001:2001 i permanentizarea eficacitaii sale
reprezint pentru EUROBROKERS GROUP garania succesului.

Pentru Eurobrokers, anul 2011 a nsemnat, mai mult dect un an de mpliniri financiare,
certificarea Sistemului de Management al Calitii, conform ISO 9001: 2000, acest lucru
fiind menit s ntreasc ncrederea actualilor i potenialilor clieni n furnizarea unor
servicii de calitate.
Certificarea reprezint totodat o cale deschis n vederea integrrii n Uniunea
European.
n primele 9 luni ale anului 2011, valoarea primelor intermediate de Eurobrokers a fost
de 11.157.268 lei, din care 7.174.513 lei din asigurri generale i 3.982.755 lei din asigurri
de via. Valoarea total a veniturilor din activitatea de brokeraj este de 2.724.947 lei.
mbuntirea calitativ i cantitativ a portofoliului de asigurri i obinerea unui
procentaj ct mai mare din pia sunt principalele obiective propuse pentru anul 2012.
Compania i propune ca realizrile obinute s fie un punct de plecare pentru succesele
viitoare i pentru pstrarea unei poziii de top n cadrul companiilor de profil.

4.3 Realizri EUROBROKERS GROUP

Activitatea principal desfurat de Eurobrokers Group, o constituie promovarea
produselor i serviciilor de asigurri de via i asigurri generale prin dou sisteme de
vnzri: sistem multilevel marketing i sistem de vnzri directe.
Primul factor care a condus la actuala configuraie a reprezentrii teritoriale a
brokerilor de asigurare este dat de mentalitatea zonei, iar factorul secundar este fora
economic a zonei respective. Majoritatea companiilor de brokeraj n asigurri au n
portofoliul lor, ntr-un procentaj ridicat, clieni persoane juridice. Eurobrokers este o
companie de brokeraj n asigurri axat pe retail (peste 90% din clieni sunt persoane fizice)
(Tabel)w i un portofoliu echilibrat ntre asigurrile de via (peste 35%) i asigurri
generale, din care aproape 40% o reprezint asigurrile auto.
Tabel
. Portofoliu Clienilor
Nr.
COMPANIE

Persoane
juridice

Persoane
fizice

1
2
3

AON Romnia
ASIGEST
ASTOP

%
98,00
94,00
30,00

%
2,00
6,00
70,00

EOS RISQ ROMNIA

91,00

9,00

5
6

EUROBROKERS GROUP
FARWAY

3,00
100,00

97,00
0,00

FORUM INSURANCE

78,00

22,00

GLOBAL RISK SERVICES

88,00

12,00

9
10

GRAS SAVOYE ROMNIA

HSI INSURANCE

97,00
98,00

3,00
2,00

n contextul integrrii europene a legislaiei specifice domeniului asigurrilor, S.C.

EUROBROKERS GROUP SA, dispune de resurse umane i materiale favorabile unui
nceput ambiios i competitiv pe o pia dinamic accentuat. Din acest punct de vedere
S.C. EUROBROKERS GROUP SA i-a stabilit modalitile de promovare i vnzare a
produselor, innd cont de evoluia pieei asigurrilor din Romnia, de condiiile colaborrii
cu firmele de asigurri, de numrul i calitatea brokerilor instruii i formai n decursul
timpului, printre acestea numrndu-se:

asimilarea de noi produse cerute pe piaa romneasc;

perfecionarea continu a prestaiilor pentru creterea gradului de
satisfacere a clienilor;
asumarea rolului de educare, formare i nnoire a mentalitilor din
domeniul asigurrilor;
dezvoltarea i implementarea unui climat de lucru optim care s permit
brokerilor exprimarea deplin a abilitilor profesionale i personale;
nfiinarea de noi reprezentane teritoriale;
maximizarea calitii serviciilor furnizate clienilor i partenerilor notri;
extinderea permanent a reelei de brokeri, folosind un personal nalt
calificat i motivat.

Piaa asigurrilor s-a consolidat i dezvoltat ntr-un ritm susinut, nc din anii 20042005. Dinamica creterii subscrierilor n asigurrile generale a fost susinut de asigurrile
auto (avarii i rspundere civil), care au o pondere majoritar n asigurrile generale.
Clasele de asigurri cu cele mai mari creteri din 2005, sunt:
asigurrile de mijloace de transport feroviar;
asigurrile de sntate;
de rspundere civil;
de credite i garanii;
Industria asigurrilor este influenat n momentul de fa de schimbrile pe plan
legislativ, privind alinierea la prevederile acquis-ului comunitar:
cerine minime de capital a asigurtorilor,
modele de calcul a marjei de solvabilitate,
consolidarea regimului de conducere prudenial,
introducerea unor condiii privind calificarea profesional, att pentru
coordonatorii activitii asigurtorilor, ct i pentru intermediarii n
asigurri.
n acest sens, o evoluie semnificativ se poate constata i printr-o analiz mai atent a
elementelor de activ i pasiv din bilanul contabil pe doi ani consecutivi.
VENITURI
n cursul anului 2011 SC EUROBROKERS GROUP SA a realizat pe
activiti, urmtoarele venituri:
Venituri totale
2.219,57 lei
Venituri din activitatea de brokeraj
1.930,28 lei
Alte venituri
289,28 lei

A.

COSTURI
n anul 2010 SC EUROBROKERS GROUP SA a nregistrat urmtoarele costuri:
Cheltuieli totale
2.132,27
lei
Cheltuieli privind comisioanele i onorariile
1.425,42
lei
Cheltuieli materiale
103,48
lei
Cheltuieli energie, gaze, ap
6,65
lei
Cheltuieli cu lucrri i servicii executate
478,28
lei
de teri
23,28
lei
Impozite i taxe
29,47
lei
Cheltuieli cu personalul
26,40
lei
Cheltuieli cu amortizrile
17,73
lei
Alte cheltuieli de exploatare
21,55
lei
Cheltuieli financiare
Conform datelor prezentate mai sus, SC EUROBROKERS GROUP SA a obinut un
profit brut de 87,30 lei (Pr = 2.219,57 lei 2132,27 lei) pentru care s-a calculat un impozit
pe profit de 26,09 lei, rezultnd astfel un profit net de 61,21 lei, regsit i n bilanul
contabil alturat.
B.

BILANUL CONTABIL
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
1
2
3
4
5
6
7

Elemente de activ i pasiv

Imobilizri necorporale
Creane
Imobilizri corporale i stocuri
Casa i conturi la bnci
Aciuni proprii
Alte mprumuturi
Dobnzi nregistrate n avans
Capital subscris i nevrsat
Total activ
Capital social
Rezerve
Rezultatul raportat
Profit
Repartizare profit
Datorii
Venituri n avans
Total pasiv

Mii lei
Solduri finale
2010
2011
0,82
0,83
202,92
1155,08
154,02
440,10
886,72
1992,49
9,04
15,50
55,84
7,70
1253,54
3667,54
133,50
200,00
26,25
26,25
20,79
61,21
20,79
61,21
20,79
61,21
1013,61
3180,89
17,81
76,77
1253,54
3667,54

Din analiza datelor prezentate n tabelul de mai sus rezult c n anul 2011 activul i pasivul
bilanului a crescut cu 2414,00 mii lei fa de anul 2010.
Modificarea activului a fost determinat de creterea n special a valorii creanelor i
a disponibilitilor bneti. Obinerea unui venit mult mai mare fa de cel obinut n anul
2004 a condus la creterea capitalurilor proprii ale societii.
n primele 9 luni ale anului 2011, valoarea primelor intermediate de Eurobrokers a
fost de 11.157.268 lei, din care 7.174.513 lei din asigurri generale i 3.982.755 lei din
asigurri de via. Valoarea total a veniturilor din activitatea de brokeraj este de 2.724.947
lei.

n 2009, Revista de Specialitate PROFILE Insurance, pag.48, public evoluia

veniturilor din activitatea de brokeraj n asigurri, a principalelor companii din domeniu.

Indicatori Financiari n Companiile de Brokeraj n Asigurri

Nr.

COMPANIE

VENITURI
2011
Euro m.
Lei m.

VENITURI
2010
Euro m.
Lei m.

Evoluie
nominal
EURO
%

1
2
3
4

PORCHE BROKER
MARSH
AON Romnia
ASIGEST

5,21
3,93
1,98
1,97

18,38
13,84
6,97
6,96

3,19
2,76
1,50
1,97

11,55
9,99
5,43
7,12

63,63
42,39
32,00
0,38

5
6

HVB INSURANCE
VBL BROKER

1,94
1,78

6,85
6,27

0,83
1,26

3,01
4,58

133,61
40,75

ACTIV ASIGURRI
EUROBROKERS
GROUP
EURIAL
GRAS SAVOYE
ROMANIA

1,61

5,67

1,43

5,18

12,46

1,15
1,13

4,05
3,98

0,79
0,88

2,87
3,18

45,06
28,75

1,08

3,82

0,84

3,06

28,34

8
9
10

Conform aceleiai reviste din 2009, Eurobrokers Group a nregistrat i n anul

2010, o cretere cu un procent de aproape 18% mai mult dect media pe pia. Valoarea
total a primei de asigurri intermediat de companie n anul 2011 a fost de 5,7 mil euro (
Cota din intermedierea asigurrilor de via a ajuns la 30% (Tabel), n timp ce
intermedierile asigurrilor auto au ajuns la o cot de peste 64% din total intermedieri
realizate de companie n anul precedent.
Ponderea Asigurrilor de Via i evoluia primelor brute la principalele Companii de
Brokeraj n Asigurri
Ponderea
Nr.

COMPANIE

SAFE INVEST

asigurrilor
De via
n portofoliu
%
100,00

Evoluie
Prime brute subscrise
2011
Euro m.
Lei m.

NA

NA

Prime brute subscrise

2010
Euro m.
Lei m.

4,6

16,67

Nominal
Euro
%
NA

COTA
DE
PIA
2010
Euro
%
NA

2
3
4
5
6
7
8
9
10

FINANS BROKER
EUROBROKERS
GROUP
MARSH
GRAS SAVOYE
ROMANIA
MAXYGO
MILLENIUM
AON Romnia
ASIGEST
INTERCAM
Total TOP10
Alte companii
TOTAL

26,62

1,79

6,29

0,42

1,53

326,19

10,97

29,10
2,66

1,66
0,77

5,84
2,70

0,93
0,07

3,38
0,26

78,49
1000,00

10,17
4,72

2,10
7,08
4,79
0,41
0,47
1,70

0,25
0,18
0,12
0,09
0,08
0,03
4,97
11,35
16,32

0,86
0,63
0,42
0,32
0,30
0,10
17,46
40,05
57,51

0,05
0,00
0,10
0,06
0,00
0,01
6,24
10,16
16,40

0,19
0,00
0,38
0,22
0,00
0,05
22,68
36,73
59,41

400,00
0,00
20,00
50,00
0,00
200,00
-20,35
11,71
-0,49

1,53
0,06
0,04
0,03
0,02
0,01
27,54
72,46
100,00

Tabel
Ponderea Asigurrilor n portofoliu Eurobrokers Group
Nr.
Crt

1
2

CLASIFICARE
ASIGURRI
TOTAL
ASIGURRI DE
VIA
ASIGURRI
GENERALE
Asigurri AUTO
-Rspundere
civil
-Rspundere fa
de teri
Asigurarea
proprietii
Alte asigurri

Ponderea asigurrilor
n portofoliu
%
100,00

Prime subscrise 2011

Euro m.
Lei m.
5,69

20,06

29,10

1,66

5,84

70,90
64,00

4,03
3,64

14,22
12,84

8,30

0,47

1,67

55,70

3,17

11,17

4,60
2,30

0,26
0,13

0,93
0,45

Tabel
Evoluia nominal a asigurrilor n ncasrile Eurobrokers Group
Ponderea
asigurrilor
n portofoliu
Nr.
Crt

CLASIFICARE
ASIGURRI

1
2

TOTAL
ASIGURRI DE
VIA
ASIGURRI
GENERALE

Prime brute subscrise

2011
Euro m.
Lei m.

Prime brute subscrise

2010
Euro m.
Lei m.

Evoluia
nominal

%
100,00

5,69

20,06

3,39

12,29

Euro
%
67,84

29,10

1,66

5,84

0,93

3,38

78,49

70,90

4,03

14,22

2,46

8,91

63,82

Ponderea asigurrilor generale (non-via) n portofoliu Eurobrokers Group

Reprezentare pondere tipuri de asigurri n portofoliu Eurobrokers Group

4.4

PARTENERI N INTERMEDIEREA ASIGURRILOR DE VIA

Eurobrokers Group acord o atenie deosebit parteneriatelor ncheiate cu societile

de asigurri, companii care sprijin foarte mult dezvoltarea societii noastre de brokeraj, ca
i canal de distribuie.
Revista de Specialitate PROFILE Insurance, public, portofoliu intermediat de
Societatea Eurobrokers Group la societile de asigurri partenere.

Tabel.
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Portofoliu Companiilor de Asigurri n total activitate Eurobrokers Group

COMPANIA
PORTOFOLIU
EUROBROKERS GROUP
American International Group AIG LIFE
27,91
AIG Romnia
0,48
ALLIANZ-IRIAC
2,72
ARDAF
5,90
ASIBAN
0,95
ASIROM
0,19
ASITRANS
0,47

8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.

ASTRA
BCR Asigurri
BT Asigurri
GENERALI
GRAWE
OMNIASIG
UNITA
ALTE COMPANII

4,15
20,40
3,87
2,16
0,01
0,32
28,80
1,67

Aceti coloi financiari vor avea tendina de concentrare a ofertelor internaionale, ei

vor determina o dominaie i mai puternic i vor crea piaa viitorului cu noile sale reguli,
concurena n viitor se va determina ntre aceti coloi financiari i alii, de dimensiuni
asemntoare din SUA i Japonia. ntre aceti coloi financiari se distinge de departe, cel
mai puternic asigurtor din lume, care la ora actual este lider mondial, American
International Group AIG, cu o valoare de pia de 172,24 mld. dolari.
n Romnia, pe segmentul asigurrilor de via, clasamentul primelor 10 Companii
de Asigurare, conform numrului 2/ 2009 al Revistei de Specialitate PROFILE Insurance, n
funcie de cota de pia pe anul 2011 este reflectat n tabel . Se poate remarca de asemenea o
evoluie nominal semnificativ a primelor brute subscrise n anul 2011, rezultat datorat n
mare msur colaborrii cu societile de brokeraj n asigurri
Tabel
Clasamentul principalelor Companii de Asigurri din Romnia n funcie cota de
pia
Nr.

1
2
3
4
5
6
7

COMPANIE

ING Asigurri
de via
AIG Life
ASIROM
ALLIANZ TIRIAC
GRAWE
ASIBAN
AVIVA

Ponderea
Asigurrilor
de via
n portofoliu
%

Prime brute subscrise

2011
Euro m.
Lei m.

Prime brute subscrise

2010
Euro m.
Lei m.

Evoluie
nominal
Euro
%

COTA
DE PIA
2011
Euro
%

98,97
100,00
14,67

122,38
39,67
24,98

431,34
139,82
88,04

108,44
28,56
22,79

392,92
103,49
82,57

12,86
38,90
9,61

37,94
12,30
7,74

7,81
100,00
14,25
100,00

24,73
18,31
18,24
18,15

87,18
64,54
64,30
63,98

18,04
9,74
24,33
13,51

65,35
35,31
88,17
48,95

37,08
87,99
-25,03
34,34

7,67
5,68
5,66
5,63

8
9
10

BCR Asigurri
de via
OMNIASIG
Life
GENERALI
Asigurri
Total TOP10
Alte companii
TOTAL

100,00

14,29

50,37

0,00

0,00

0,00

4,43

96,78

13,42

47,30

15,27

55,34

-12,12

4,16

13,65

11,57
305,74
18,58
322,54

40,77
1077,64
59,15
1136,79

5,71
246,39
40,07
286,46

20,70
892,80
145,20
1038,00

102,63
24,09
-53,63
12,60

3,59
94,79
5,21
100,00

4.5 STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA UNEI SOCIETATI DE

BROKERAJ
Oferta de produse:
-

asigurrile colective (asigurrile mpotriva accidentelor i bolilor profesionale

pentru salariai) ;
pensiile viagere ( echipa apreciaz c aceste produse vor aduce cel mai mare profit
societii);
asigurarea spaiilor de producie, comerciale sau de depozitare (se asigur
protecia mpotriva incendiilor, catastrofelor i calamitilor naturale, riscurilor
financiare, etc.)

In urma studiului de pia efectuat s-a desprins concluzia c potenialii clieni ( n

special persoanele fizice) sunt tentate de urmtoarele servicii :
- pensiile viagere ( produsul cel mai solicitat) ;
- asigurrile de via pentru copii ;
Conducerea societii i-a propus s :
-

vnd doar produse de calitate i verificate prin cererea de pia ;

atragerea a unui numr ct mai mare de clieni n special;
atingerea unei rate de profit ct mai mare ( cu un minim de 40 %) ;
instruirea permanent a personalului societii n vederea cunoaterii celor mai noi
produse ale societilor pe care le reprezentm ;
aplicare celor mai noi tehnici de vnzare i marketing ;
Etapele ce trebuiesc atinse n derularea proiectului sunt urmtoarele :
nregistrarea societii comerciale la Oficiul Naional al Registrului Comerului,
avnd ca obiect de activitate principal broker de asigurare ;
solicitarea unui mprumut n valoare de 250 milioane de lei (bnci sau fonduri) ;
nchirierea unui spaiu;
ntocmirea unui contract de asigurare de rspundere civil profesional, n
concordan cu cerinele prevzute de legile n vigoare ;
depunerea documentelor de mai sus la Comisia de Supraveghere a Asigurrilor n
vederea obinerii autorizaiei de funcionare ;
ncheierea contractelor de mandat cu societile de asigurare
ntocmirea unui business-plan al afacerii ;
achiziionarea de mobilier i materiale de birotic ;
selecia i instruirea personalului ;
mediatizarea activitii ce o desfurm, apelnd la mass media local .

4.5.1 Echipa manageriala si resursele umane

Toate datele referitoare la managementul societii comerciale sunt extrem de
importante i utile, ele coninnd informaii att pentru partenerii de afaceri existeni, ct i
pentru cei poteniali.
n acest sens orice instituie creditoare, investitori, clieni, etc. examineaz cu
maxim atenie aptitudinile, calitile i experiena managerial a celor ce urmeaz s
conduc afacerea.
O afacere slab condus de o echip managerial foarte bun este mai sigur
dect o afacere promitoare condus de manageri de mna a doua .
Nr.
crt

Numele
prenumele
Pers 1 3
Pers 2
Pers 3
Pers 4
Pers 5
Pers 6

i Formarea
Profesional
Inginer
Inginer
Inginer
Inginer
Inginer
Inginer

Experiena
profesional
11 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani
10 ani

Funcia
actual
director
asociat
asociat
asociat
asociat
asociat

Perioada
de timp
2
1
1
1
1
1

Date referitoare la organizarea activitii i resursele umane ale societii

comerciale :
- prezentarea structurii organizatorice a societii comerciale :

ierarhic

Funcional

ierarhic - funcional

matriceal

pe divizii

geografic

Pe produs

de tip reea

de tip familial

Numrul total al salariailor : 20, din care :

personal productiv
= 17
personal administrativ
= 3, din care :
economiti
= 1
funcionari
= 1
personal administrativ = 1

Politica societii comerciale n domeniul managementului resurselor umane :

sunt prevzute concedieri / angajri de noi persoane ;
sunt necesare specializri noi ale personalului existent ;
se prevede angajarea de personal specializat pentru constatarea daunelor ;

se aplic un sistem de motivare a angajailor, dup cum urmeaz :

mrirea comisioanelor ;
promovarea n alte funcii n cadrul companiei (unit manager) ;
lunar celor mai merituoi li se acord o bonificaie ;

Sistemul de salarizare practicat n societatea comercial este :

procent din vnzri (comision) ;

4.5.2 Segmentul de piata si promovarea produselor

Definirea pieei, n scopul fundamentrii judicioase a strii de spirit marketing,
reprezint componenta cea mai important i, n acelai timp, cel mai dificil de elaborat
(identificat). Aceasta trebuie s ia n considerare urmtoarele elemente :
- pieele int ;
- concurenii actuali i cei poteniali ;
- strategia de marketing ;
- principalele avantaje competitive ale produselor i / sau serviciilor propuse .
01. Date i informaii despre pieele int
Definirea pieei int pentru noile servicii ale societii. Ptrunderea pe aceste piee
presupune gsirea combinaiei optime a urmtoarelor variabile ale mixului de marketing :
produsul / serviciul, preul, distribuia i promovarea acestuia .
Produsele intermediate de ctre societate vizeaz n primul rnd agenii economici
i persoanele fizice.
02. Date i informaii despre societile concurente :
Pentru a ne putea forma o imagine ct mai edificatoare asupra situaiei tuturor
concurenilor cu care se va confrunta societatea comercial, este necesar, n primul rnd
identificarea acestora.
n contextul celor menionate, situaiile concureniale ale produselor / serviciilor cu
care se poate confrunta societatea sunt :
- concuren frontal direct ( cnd i alte societi vnd aceleai produse ) ;
- concuren frontal prin variante (cnd i alte societi comerciale vizeaz acelai
client i vinde i aceleai produse) ;
Analiza societii comerciale fa de actualii concureni trebuie s rspund
urmtoarelor probleme :
A)
-

determinarea elementelor care determin succesul societii pe pia :

metode de munc avansate ;
resurse umane specializate ;
dinamismul echipei de conducere ;

B) determinarea principalelor restricii impuse ntreprinderilor concurente :

reea de agenii restrns ;
- localizarea societii n raport cu piaa ;

03. Strategia de marketing :

Pentru realizarea unei strategii eficiente de marketing, este necesar luarea n

considerare a dou elemente, i anume :
poziia societii comerciale n mediul concurenial existent i cel
viitor :
societatea beneficiaz de o dezvoltarea relativ redus a concurenei pe
piaa ;
perspectivele domeniului de activitate ale societii comerciale :
domeniul de activitate este acelai n permanen ;
se urmrete diversificarea produselor ;
reacia previzibil a concurenei la apariia noilor produse :
scderea uoar a preurilor de ctre concuren, la noile produse oferite .
04. Principalele avantaje competitive ale produselor oferite :
Pentru a soluiona aceast problem, trebuie s rspundem la urmtoarele ntrebri:
a) cui se adreseaz produsele propuse, comparativ cu concurena ?
produsele se adreseaz societilor comerciale ;
b) diferene calitative ale produselor oferite ?
diferena const n aceea c se poate alege din mai multe produse care vizeaz acelai
segment de pia ;
c) diferenele de pre ?
n cazul n care se solicit o asigurare de o valoare mai mare se pot face reduceri de
pre ;

4.5.3 Prezentarea unor tipuri de produse asigurari de viata

Suma asigurat va fi protejat pe toat durata derulrii contractului, rezultatele fiind
garantate pe termen mediu i lung. n funcie de resursele financiare i de necesiti, se
alege valoarea ratelor, modalitatea de plat (anual, semestrial sau trimestrial) i durata
plilor.
La expirarea contractului, asiguratul primete suma asigurat. Dac evenimentul
asigurat s-a produs nainte de expirarea contractului, ntreaga sum revine beneficiarilor
alei i specificai n contract.
Asigurri Suplimentare
Asigurare Suplimentar de Deces
Asigurare de Deces a Contractantului
Scutirea de la Plata Primelor datorate Invaliditii
Scutirea de la Plata Primelor datorit Invaliditii Contractantului
Asigurarea pentru Incapacitate de Munc Permanent i Total
Asigurarea de Deces din Accident
Asigurarea de Deces i Invaliditate Permanent din Accident
Asigurarea pentru Afeciuni Grave
Asigurarea pentru Incapacitate Temporara de Munca ca urmare a unui Accident
Asigurarea pentru Intervenii Chirurgicale
Indemnizaia de Spitalizare ca urmare a unui Accident
Asigurare complex pentru accidente de persoane

ASIGURARE DE GRUP
ASIGURAREA DE GRUP CU ACUMULARE DE CAPITAL
Alte beneficii pentru angajat constau n :
acoperirea pentru accidente , valabil att la locul de munc ct i n
afara acestuia, n funcie de opiunea contractantului ,
despgubirile nu sunt supuse impozitrii ,
prin ncheierea unei asigurri complexe pentru accidente ale angajailor,
se pot acoperi i diverse riscuri survenite ca urmare a unui accident .
Pentru angajator, avantajele acestui program sunt :
faptul ca reprezint o alternativ de motivare i fidelizare a angajailor,
conferind stabilitate financiar pentru familiile acestora n cazul unor
situaii dificile ;
primele aferente asigurrii de accidente i celei pentru boli i risc
profesional sunt cheltuieli deductibile fiscal .
ASIGURRI GENERALE
Pentru ca riscul unui accident s fie ct mai mic, se ofer recomandri cu privire la
conservarea obiectelor asigurate, prevenirea i limitarea pagubelor.
Acopera daunele suferite de automobil provocate de :
coliziuni cu alte vehicule sau corpuri ;
derapri, rsturnri ;
furt parial sau total ;
incendii sau explozii provocate deliberat ;
acte de vandalism ;
calamiti naturale.
Asigurarea medical pentru cltorii n strintate
Malpraxis - asigurare de rspundere profesional
RCA
Asistenta Rutiera
Pentru persoane juridice
Folosind ca instrument de baz noiunea de "risk management", se construiete
pachetul de asigurri care s protejeze activitatea clientului.
n acest pachet pot fi incluse linii de asigurare precum :
asigurarea cldirilor i a coninutului acestora ;
asigurri specifice echipamentelor electronice ;
asigurarea de avarii accidentale pentru maini i utilaje ;
pierderea de profit din riscuri asigurate ;
asigurarea mrfurilor pe timpul transportului (CARGO) ;
asigurarea de rspundere civil general i a produsului ;

asigurarea de rspundere civil a angajatorului ;

alte tipuri de rspundere civil ;
asigurarea de construcii montaj tip toate riscurile .

Riscuri asigurate
incendii i explozii ;
inundaii din cauze naturale sau provocate de spargerea evilor ;
furturi ;
cutremure ;
tulburri politice i aciuni teroriste ;
defectarea instalaiilor electrice ;
spargerea geamurilor sau oglinzilor exterioare.

Analiza economico- financiara a societatiiI

Sursele de finanare :
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.

Surse de finanare
Capital propriu
Credite bancare interne
Credite internaionale
Alte surse
TOTAL surse de finanare

Valoarea nominal a finanrii

50.000 lei
100.000 lei
50.000 lei
0 lei
200. 000 lei

Procent
25 %
50 %
25 %
100 %

Capitalul propriu provine din economiile acionarilor .

Situaia veniturilor i a cheltuielilor previzionate

Anul
Situaia veniturilor / cheltuielilor
1.
venituri din vnzri
2.
venituri financiare (total finanare)
3.
Alte venituri
I. TOTAL venituri ( 1. + 2. + 3. )
1.
cheltuieli directe (1.1. + 1.2. )
1.1. cheltuieli materiale (I.T. i birotic)
1.2. cheltuieli de manoper direct
2.
cheltuieli indirecte (2.1. . . + 2.9.)
2.1. chirii pt. spaiile nchiriate (100 m2)
2.2. cheltuieli pentru utiliti (tel, ap, etc)
2.3. cheltuieli administrativgospodreti
2.4. Salariile personalului TESA
2.5. cheltuieli de promovare a produselor
2.6. cheltuieli cu asigurrile
2.7. capital social

Anul I

- n lei Anul II

800.000
150.000
50.000
1.000.000
50.000
50.000
0
680.000
22.000
120.000
50.000
240.000
50.000
0
150.000

900.000
0
100.000
1.000.000
20.000
20.000
0
607.000
25.000
150.000
60.000
300.000
60.000
0
0

Anul III
950.000
0
50.000
1.000.000
25.000
25.000
0
706.000
30.000
180.000
70.000
350.000
70.000
0
0

2.8.
2.9.
3.
II.
III.
IV.
V.
VI.

cheltuieli cu dobnzile bancare

alte cheltuieli (autorizaii)
T.V.A.
TOTAL cheltuieli ( 1. + 2. + 3. )
Rezultatul exerciiului (profit) (I - II)
IMPOZITUL pe profit
PROFIT NET
PROFITUL NET cumulat

Anii
Bilanul previzionat
ACTIV (1. + 2. + 3.) :
1.
active fixe (la valoarea rmas)
2.
active circulante :
2.1. disponibil monetary
2.2. alte active circulante (stoc + clieni)
3.
Pierderile
PASIV (1. + 2. + 3.) :
1.
capital propriu
2.
obligaii curente
3.
credite
4.
profitul

18.000
30.000
0
730.000
270.000
68.000
102.000

Anul I
1.000.000
0
1.000.000
200.000
800.000
0
200.000
50.000
0
150.000
102.000

12.000
0
0
627.000
373.000
130.000
193.000
295.000

Anul II
1.000.000
0
1.000.000
100.000
900.000
0
160.000
60.000
0
100.000
193.000

6.000
0
0
731.000
269.000
108.000
162.000
457.000

Anul III
1.000.000
0
1.000.000
50.000
950.000
0
120.000
70.000
0
50.000
162.000

Analiza i evaluarea riscului privind activitatea viitoare a societii

comerciale
Principalele categorii de riscuri pe care i le asum o societate comercial pot fi :

riscul de exploatare (riscul economic) concretizat n capacitatea

societii de a se adapta n timp i cu cele mai mici costuri / eforturi la
variaia mediului economic. Cu ct rata calculat este mai mare, cu att
riscul de exploatare este mai mare i invers .
riscul de finanare (riscul financiar) reflect variabilitatea rentabilitii
capitalurilor proprii sub incidena structurii financiare a societii . Cu ct
rata calculat este mai mare, cu att riscul de finanare este mai mare i
invers .
riscul de faliment (riscul de insolvabilitate), presupune incapacitatea
societii de a face fa angajamentelor asumate .

CONTRACT DE MANDAT PENTRU BROKERI

ART.1 - COMISIOANE PENTRU ASIGURRILE DE VIA
A. ASIGURRI INDIVIDUALE
I. ASIGURRI DE BAZ
1. AVEREA asigurarea mixt de via raportat la cursul USD
2,0% * DP, dar nu mai mult de 30% din primele ncasate aferente primului an al
contractului de asigurare
0,8% * DP, dar nu mai mult de 12% din primele ncasate aferente celui de-al doilea an al
contractului de asigurare
0,2% * DP, dar nu mai mult de 3% din primele ncasate aferente celui de-al treilea an al
contractului de asigurare
0,1% * DP, dar nu mai mult de 1,5% din primele ncasate aferente celui de-al patrulea an
al contractului de asigurare i anilor urmtori, pn la expirarea contractului de asigurare,
dar nu mai mult de anul al zecelea al contractului de asigurare
2. PENSIA asigurarea de pensie viager, SIGURANA asigurarea de deces pe termen
limitat, LINITEA asigurarea de deces pe termen nelimitat, VIAA asigurarea mixt de
via reevaluabil, COMOARA asigurarea cu acumulare de capital pentru copii
2,25% * DP, dar nu mai mult de 45% din primele ncasate aferente primului an al
contractului de asigurare
0,75% * DP, dar nu mai mult de 15% din primele ncasate aferente celui de-al doilea an
al contractului de asigurare
0,4% * DP, dar nu mai mult de 8% din primele ncasate aferente celui de-al treilea an al
contractului de asigurare
0,1% * DP, dar nu mai mult de 2% din primele ncasate aferente celui de-al patrulea an
al contractului de asigurare i anilor urmtori, pn la expirarea contractului de asigurare,
dar nu mai mult de anul al zecelea al contractului de asigurare
II. ASIGURRI SUPLIMENTARE
1. A.S.D. Asigurarea suplimentar de deces pentru asigurat, A.S.D.C. Asigurarea
suplimentar de deces pentru contractant
2,25% * DP, dar nu mai mult de 45% din primele ncasate aferente primului an al
contractului de asigurare
0,75% * DP, dar nu mai mult de 15% din primele ncasate aferente celui de-al doilea an
al contractului de asigurare
0,4% * DP, dar nu mai mult de 8% din primele ncasate aferente celui de-al treilea an al
contractului de asigurare
0,1% * DP, dar nu mai mult de 2% din primele ncasate aferente celui de-al patrulea an
al contractului de asigurare i anilor urmtori, pn la expirarea contractului de asigurare,
dar nu mai mult de anul al zecelea al contractului de asigurare
2. A.D.A. Asigurarea de deces din Accident, D.I.P.A. - Asigurarea de deces i invaliditate
permanent din accident, S.P.P.I. Scutirea de la plata primelor datorit invaliditii
asiguratului, S.P.P.I.C. Scutirea de la plata primelor datorit invaliditii contractantului (sau a
decesului acestuia), I.M.P.T. Asigurarea pentru incapacitate de munc permanent i total,
A.A.G. Asigurarea pentru afeciuni grave, A.I.T.M.A. Asigurarea pentru incapacitate
temporar de munc ca urmare a unui accident, A.I.C. Asigurarea pentru intervenii
chirurgicale,
I.S.A. Indemnizaia zilnic de spitalizare ca urmare a unui accident

20% din primele ncasate aferente primului an al contractului de asigurare

15% din primele ncasate aferente celui de-al doilea an al contractului de asigurare i
anilor urmtori, pn la expirarea contractului de asigurare

B. ASIGURRI DE GRUP
I. ASIGURRI PENTRU ACCIDENTE A SALARIAILOR
13% din primele ncasate aferente contractelor de asigurare
II. POLIE COMPLEXE PENTRU ACCIDENTE DE PERSOANE
20% din primele ncasate aferente polielor de asigurare
NOT:
1. DP reprezint durata de plat a primelor de asigurare.
2. La calculul comisioanelor nu se includ sumele ncasate aferente cheltuielilor de editare a
contractelor.
3. Procentajele de comision se refer exclusiv la primele ncasate aferente respectivelor
asigurri dac nu se precizeaz altfel (de exemplu, la punctul A.I.2., 2,25% * DP se
refer la primele ncasate aferente asigurrii de baz nu i la cele aferente eventualelor
asigurri suplimentare, care se comisioneaz separat, dup cum este specificat).
4. INTERAMERICAN i rezerv dreptul de a modifica modul de calcul al comisioanelor.
Pentru produsele de asigurare lansate ulterior, modul de calcul al comisioanelor va fi
comunicat la data lansrii produselor.
ART.2 EXAMINRI MEDICALE
n baza cererii de asigurare de via (n condiiile achitrii cheltuielilor de
editare), pentru care, n conformitate cu reglementrile Societii, este necesar o examinare
medical a persoanei propuse pentru asigurare, Broker-ului i revine obligaia de a ndruma
persoana propus pentru asigurare ctre un medic din reeaua de medici cu care colaboreaz
Societatea. Dac examinarea este fcut de ctre un medic ce nu colaboreaz cu Societatea,
Broker ul va suporta costul examinrii medicale.
C. ASIGURRI GENERALE
I. Pentru orice tip de asigurare general practicat comisionul este de 15 % .

SOCIETATEA
POPESCU

Contracte
Via
Valoare
contracte
via
Total
Non
Via
Rspundere
Civil
Auto
Obligatorie
TOTAL

ION

Dec

100

100

100

200

200

200

300

300

300

200

200

200

400

400

400

500

500

500

300

300

300

300

600

600

600

600

600

800

800

1100

ncasri

Statut agent de asigurare

Obs

CONCLUZII SI PROPUNERI
Managementul societatilor de asigurari este legat in special de riscuri.
Riscul este definit in literatura de specialitate ca un eveniment aleator care
genereaza sau poate genera efecte contrare obiectivului scontat.
Managementul are ca drept obiectiv minimizarea si imunizarea riscurilor.Riscurile in
general nu pot fi eliminate, pot fi controlate, cunoscute si evitate.
Riscurile pot fi de mai multe categorii: tehnice, investitionale si alte riscuri.
Riscurile tehnice sunt determinate de tipul activitatii de asigurare fiind cunoscute
sub denumirea de riscuri primare.Acestea pot fi de urmatoarele forme:
-riscul de eroare;
-riscul de deviere;
-riscul de evaluare;
-riscul cheltuielilor de exploatar;
-riscul daunelor majore;
-riscul de catastrofe;
-riscul de crestere;
-riscul de lichidare;
Riscul de eroare se refera la cuantumul primelor de asigurare care uneori nu sunt
fundamentate, devenind neacoperitoare din cauza insuficientei datelor de analiza care
extrapolate nu reflecta suficient tendinta de evolutie a riscului asigurat.
Riscul de deviere apare cand costul asigurarii si evolutia daunelor au abateri
semnificative fata de previziunile care au stat la baza calcularii primelor de
asigurare.Acestea pot fi influentate de evolutia neprevizibila a unor factori: rata de
mortalitate, preturi, tarife, somaj, calamitati etc.
Riscul de evaluare se refera la determinarea mai putin riguroasa a rezervelor de prime,
astfel incat acestea pot sa devina neacoperitoare.
Riscul cheltuielilor de exploatare se refera la determinarea unor cheltuieli privind
fondul de asigurare insuficiente care nu permit acoperirea costului asigurarii datorita
fluctuatiei acestora intr-un orizont de timp relativ indelungat.
Riscul de catastrofa exista in cazul unor evenimente: cutremur de pamant, uragane
care au loc intr-o anumita zona geografica din cauza proportiilor mari nu pot fi acoperite
financiar.
Riscul de crestere se manifesta in cazul cresterii activitatii unui asigurator care
poate genera perturbari financiare.
Riscul de lichidare inseamna ca asiguratorul nu poate sa faca fata obligatiilor de
plata exigibile putand intra in incapacitate de plata.
Riscurile investitionale acestea apar cand asiguratorul isi extinde afacerea si
realizeaza noi investitii.Cele mai intalnite sunt riscul de devalorizare, riscul de lichiditate,
riscul dobanzilor si riscul de supraevaluare.
Riscul de devalorizare consta in pierderile valorice suferite ca urmare a fluctuatiei
raportului dinte cerea si oferta pe piata de capital sau pe piata bunurilor imobiliare si
cresterea sumelor ce urmeaza a fi incasate de la diversi debitori.
Riscul de lichiditate apare cand anumite obiective de investitii nu pot fi terminate
potrivit graficului, fiind depasite de obligatiile exigibile.Ele pot fi depasite prin vanzarea
unor active si depasirea situatiei de criza financiara astfel ca pierderea credibilitatii poate fi
refacuta.
Riscul dobanzii se produce atunci cand are loc o crestere a dobanzilor pe piata de
capital, iar asiguratorul dispune de un portofoliu de titluri de valoare cu dobanda fixa

semnificativa.Acelasi risc poate sa fie inregistrat si in cazul titlurilor de valoare cu dobanda

variabila daca are o scadere a ratei dobanzilor.
Riscul de supraevaluare apare in cazul cand o investitie este supraevaluata.
Alte riscuri:
- riscul de participare la alte societati comerciale;
- riscul privind garantiile date in afara tertilor;
- riscul general al afacerilor;
- riscul managerial.
Pentru buna functionare a societatilor de asigurari si pentru viabilizarea lor statul
trebuie sa organizeze si sa instituie un oficiu de supraveghere.
In Romania s-au contituit tot odata urmatoarele fonduri de protectie:
1.Fondul de protejare a asiguratilor in caz de faliment a societatilor de asigurare
2.Fondul de protejare a victimelor strazii, pentru protejarea persoanelor in cazul
accidentelor auto.
Veniturile sunt sub forma primelor de asigurare, pot fi:
-aferente asigurarilor obligatorii;
-provenite din asigurarile facultative;
-de bunuri, de persoane, de raspundere civila;
-venituri din asigurarea si reasigurarea in valuta
Veniturile financiare pot fi de urmatoarele forme:
-din participatii de capital;
-creante imobilizate;
-din titluri de plasament;
-dobanzi;
-diferente de curs valutar.
Se pot obtine si venituri exceptionale din diverse operatii de gestiune, provizioane.
Cheltuielile societatilor de asigurari se grupeaza astfel:
-cheltuieli pentru plata asigurarilor si a sumelor asigurate
-cheltuieli pentru constituirea rezervelor tehnice;
-cheltuieli pentru constituirea si administrarea fondului de administrare;
-cheltuieli financiare;
-cheltuieli exceptionale.
Managementul trebuie sa asigure solvabilitatea societatii de asigurare adica activele
sa fie mai mari sau cel putin egale cu datoriile existente la un moment dat.
Important este sa existe permanent o marja de solvabilitate adica surplusul calculat
ca o diferenta intre active si datorii, aceasta garantand ca obligatiile catre asigurati vor fi
achitate dupa exigibilitate.
Marja de solvabilitate cuprinde: capitalul social varsat, rezervele, titlurile de
valoare, actiunile preferentiale, diferentele din reevaluarea stocurilor.
Managementul activitatii de asigurare are particularitatile sale specifice ce deriva din
faptul ca aceasta activitate economica apare, pe de o parte, ca o relatie de repartitie in forma
baneasca, iar pe de alta parte ca o prestare de servicii de un gen deosebit care se efectueaza
in baza contractului de asigurare.
In asigurari managemenrul este influentat de urmatorii factori:
- caracterul aleatoriu al daunelor;
- forma juridica a asigurarii (obligatorie sau facultativa);
- ramura de asigurare (asigurari de bunuri, de persoane sau de raspundere civila);
- aria de cuprindere in profil teritorial a asigurarii (asigurari interne sau externe);
- dimensiunea fondurilor pe care le poate constitui o societate de asigurari.
Caracterul aleatoriu al daunelor este dat de faptul ca volumul daunelor nu
se poate cunoaste cu precizie, ci se poate doar aproxima prin calcule bazate pe
teoria probabilitafilor. Astfel, sistemul informational de care dispune o societate de
asigurari, trebuie sa cuprinda date privind frecventa si intensitatea riscurilor pe

perioade de timp cat mai indelungate. Pe baza acestor date se pot efectua calcule
privind evolutia in perspectiva a platii despagubirilor si a sumelor asigurate, se
poate stabili nivelul primelor de asigurare si se pot adopta decizii privind lansarea
pe piata a unor noi polite de asigurare.
Un management eficient trebuie sa urmareasca reatizarea unui grad de cuprindere in
asigurare cat mai ridicat. De aceea este necesar ca societatea de asigurari sa intreprinda
unele masuri, care constau in: ...
- studierea si analiza minutioasa a conditiilor economice, financiare si sociale existente pe
plan intern si international;
- adoptarea unei strategii de marketing adecvate;
-incheierea contractului de asigurare in functie de situatia concreta a fiecarei persoane;
pentru aceasta este necesara cunoasterea cat mai amanuntita'a situatiei economice si a
specificului activitatii fiecarei persoane asigurate;
- perfectionarea tehnicilor de vanzare a politelor de asigurare;
- studierea evolutiei si intensitatii riscurilor.
Evident, activitatea societatilor de asigurari din Romania trebuie sa se desfasoare
corespunzator cerintelor armonizarii cu reglementarile internationale in domeniu si in
conformitate cu functionarea mecanismului economiei de piata. In acest scop, Comisia de
Supraveghere a Asigurarilor (autoritate administrativa autonoma de specialitate, avand
personalitate juridica) a elaborat o serie de norme obligatorii in baza caror societatile de
asigurari si reasigurari din Romania actioneaza.

BIBLIOGRAFIE

Bercean Radu Asigurari si reasigurari, Ed Limes, Cluj Napoca, 2007

Ciurel, Violeta, Asigurari fi reasigurari: abordari teoretice fi
practic Internationale, Editura ALL BECK, Bucuresti, 2000.
Coama Ion Flaviu, Asigurarile financiare si martitime. Aspecte interne si
internationale. Editura MIRTON, Timisoara , 2003.
Coama Ion Florin, Aspecte contabile, internationale si legislative privind piata
asigurarile si reasigurarile, Editura MIRTON, Timisoara , 2003
Cristina Cimas, Economia Asigurarilor , Editura Casa Cartii de Stiinta , ClujNapoca, 2002.
Negoita Ion, Aplicatii practice in asigurari si reasigurari, Editura Etape, Sibiu,
2001.
Negru, Titel, Economia asigurdrilor, Editura Fundatiei Romania de
Mdine, Bucuresti, 2002.
Negru, Titel, Asigurari $i reasigurari: sinteze si aplicatii, Editura
Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003.