Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
traditional economic in casatorie, preluand totodata o serie de sarcini domestice si egalizandusi investitia decizionala majora infamilie cu femeile (I. Mitrofan, C. Ciuperca, 2002).
Asadar, de la casatoriile aranjate de parinti si rude s-a trecut la casatoriile construite pe
alegeri libere, personale. Familia nucleara intemeiata pe sentimente pozitive este formula
maritala cea mai dezirabila.
La intrebarea de ce se casatoresc oamenii, J. C. Coleman (1988) indica:
a) compatibilitate sexual,
b) teama de singurtate,
c) nevoia de prieten (companion),
d) sigurana financiar,
e) fuga de restriciile parentale,
f) dorina de a fi important pentru cineva.
El menioneaz, de asemenea, i cteva raiuni pentru care oamenii nu se cstoresc(in
cazul in care o fac, pot aparea tot atatea surse de distres care duc la disfunctii si la criza maritala):
a) precauie fa de modelul tradiional al familiei,
b) nencredere n sexul opus,
c) frica i chiar refuzul de intimitate.
Intr-o cercetare pe populaia romneasc (1995), Oana Iugulescu a identificat 5 tipuride
motivaii maritale:
1) dorina comuna de a-si continua viaa ntr-un mod satisfacator (51,5%);
2) conformism social i familial (36,3%);
3) depirea situaiei prezente (6,0%);
4) satisfacia actual (3, 0%);
5) sigurana unui viitor (3,0%).
Este interesant diferena dintre sexe: astfel, brbaii n procent de 52,9% apreciaz ca
determinant pentru decizia marital conformismul social, femeile doar 18,7% menioneaz acest
motiv. In proportie apropiata, pe sexe, este ales motivul evadarii din situatia actuala
nesatisfacatoare.
In ceea ce priveste motivaia de meninere a cuplului, au fost mentionate: prezena
copiilor, realizrile comune, obligaia (51,5%) din subieci, dorina comun de a-i
continuaevoluia n sens pozitiv, teama de schimbare, starea de fericire prezent i sperana
3
unor viitoare schimbri cu implicaii pozitive. i n acest caz sunt diferene semnificative pe
sexe. La brbati, motivul realizrilor comune este susinut de 76,4%, n timp ce femeile doar
25% l susin. n unele cazuri, motivele de alegere s-au transformat n motive de meninere.
1.2. Criterii de alegere a partenerului
Deviza lui J. C. Coleman (1998): ca s poi alege trebuie s tii ce doreti. Pentru a decide
alegerea partenerului, cel n cauz trebuie s-i clarifice mai intai dorinele, s tie ce dorete de la
cel cu care dorete s se cstoreasc.
n acest sens, Z. Wanderer i E. Fabian (1979) propun folosirea unei liste-evantai cu
trasaturile dezirabile:
1. aspectul exterior (nlime, ochi, pr etc.)
2. trsturi de personalitate (inteligen, ncredere, umor)
3. potenial economic sau bogatie (carier potenial sau realizat, viitor posibil,
moteniri etc.).
4. credinte i valori (atitudini fa de sex-rol, credin religioas, valori
careorienteaz comportamentul individual),
5. interese speciale i abilitati (muzic, literatur, sport).
Lista se compartimenteaz n 2 grupe de rspunsuri:
a) trebuie - cuprinde itemi la care nu putem tolera nici o abatere,
b) este bine i - cuprinde itemi cu o serie de particulariti la care putem i s
renunm.
1.3. Stadii in alegerea partenerului
Alegerea partenerului este o decizie importanta rezultat al unui proces complex, nu
intotdeauna inteles si obiectivabil, bazat mai ales pe constientizarea propriilor sentimente, dar
influentat esential de partinti, prieteni, conjuctura, societate. Decizia maritala este pregatita
treptat prin perioada de prietenie erotica, intalniri ce ofera sansa de a cunoaste si de a testa
compatibilitatea cu un potential partener de mariaj.
Pe parcursul acestei perioade, fiecare individ isi creste intelegerea de sine, isi dezvolta si
clarifica atractia initiala, exerseaza aptitudinile de relationare cu celalalt, ca si capacitatea de a
comunica mai liber despre interese, optiuni, valori si filozofii de viata. Fiecare patrunde in
spatiul personal al celuilalt si invata sa constientizeze compatibilitatea, recunoscand reactiile
emotionale, sociale si fizice mutuale. Propriile caracteristici determina atractia interpersonala atat
direct, cat si indirect, prin autoperceptie si stima.
Diversi autori au
partenerului. Una dintre cele mai cunoscute este teoria stimul-valoare-rol a lui B. Murstein. El
distinge 3 stadii succesive in procesul adoptarii deciziei maritale:
stadiul stimulilor, precizeaza modalitatile in care oamenii se simt atrasi unii fata de
ceilalti. Murstein atrage atentia asupra puterii primei impresii, bazata pe atractia fizica, care se
vadeste foarte importanta in evolutia relatiei. Un alt tip de atractie este cea interpersoanala, care
este un tip de relatie de afiliere, ce ii determina pe oameni sa se evalueze pozitiv mutual. Atractia
interpersonala este influentat de mai multi factori : atractivitatea fizica, proximitate, similaritate,
complementaritate, reciprocitate. Astfel, persoanele cu atractivitate fizica similara tind mai
curand sa devina parteneri. Un factor care influenteaza decizia poate fi legat de posibilitatea de a
fi resoins versus posibilitatea de a fi atras. Este cunoscut faptul ca persoanele atragatoare sunt
investite cu caracteristici dezirabile (efectul de halo) si, de asemenea, ca ele sunt simboluri de
statut (compania unei persoane atragatoare ridica statutul partenerului);
stadiul valorilor, persoanele implicate descopera daca atitudinile si credintele lor sunt
compatibile. Multe valori sunt in mare masura personale si sunt atat de strans legate de conceptia
de sine, incat respingerea acestor valori este traita ca o rejectie a persoanei;
stadiul rolurilor indica perioada de testare a compatibilitatii rolurilor, stabilind cat de
bine se potrivesc doi parteneri.
Decizia de casatorie survine, asadar, dupa o evaluare prealabila a sanselor celuilalt de a
corespunde dezirabilitatilor si asteptarilor primului. Aceasta nu garanteaza insa ca testarea
ulterioara a compatibilitatilor in jocul de rol marital va confirma pe deplin prognoza care a stat
la baza alegerii.
Reiss considera desfasurarea procesului de decizie maritala ca pe miscarea unei rosti,
implicand patru elemente aflate in relatie intr-o relatie de succesiune: relationarea, evaluarea
sinelui, dependenta mutuala si indeplinirea nevoilor personalitatii.
P. Ilut (2005, pp. 102-109) a identificat mai multe criterii de alegere a partenerului
conjugal: varsta, statutul socioprofesional, rasa, etnie, religie.
- filtrul similaritate-complementaritate,
- filtrul atraciei personale,
- filtrul compatibilitii.
Filtrul proximitatii este prezent mai ales la familia extins/traditionala.
i astzi, n medii rurale, n localiti izolate, partenerii se aleg, se cstoresc pe temeiul
vecintii, apropierii; alii isi gasesc partenerul la coal, printre colegi, la locul de munc (40%
dintr-un eantion de 1800 de persoane din Philadephia, cercetat n 1981 de J.Erikson se afl n
aceast ultim situaie, iar 13%, dup acelai psiholog au crescut mpreuni s-au cstorit dup
ce au mplinit vrsta permis; ultimii au cea mai sczut rat de divordintre toate categoriile. n
sprijinul acestor date sunt i opiniile lui Steve Duck care precizeaz c un trecut construit
mpreun este un moderator important pentru aciuni prezente n relaii).
In sprijinul acestor afirmatii, P. Ilut (2005, pp. 109-110) arata ca proximitatea spatiala are
o mare valoare in incheierea unei casatorii, deoarece ea cumuleaza si alte criterii homogamice
(etnie, statut socioprofesional, religie, varsta). Ea este intim asociata cu proximitatea si
similaritatea culturala.
Filtrul similaritate-complementaritate
Similaritatea exprim proverbul cine se aseamana se adun (factori de varsta,
rasa,religie, clasa sociala, interese comune, valori), iar complementaritatea, contrariile se atrag.
nc din 1902, Pearson remarc similaritile morfologice ca un factor de alegere
maritala: persoanele cu talie ridicat sau sczut se cstoresc ntre ele n procent mai mare dect
aleator; la fel n privina formei, mrimii mainilor, culorii ochilor, parului, pigmentaiei pielii.
Nielson menioneaz cstoriile asortative ntre persoane cu tulburri psihice, care au
predispoziii similare pentru a interaciona patologic. Persoanele cu acelai tip de deficiene,
surdo-muii, orbii tind s se cstoreasc ntre ele.
Complementaritatea este fenomenul psihosocial opus, n care alegerea partenerului se
bazeaz pe aprecierea n cellalt a elementelor pe care nu le posed alegtorul. R. Winch,autorul
teoriei nevoilor complementare(1958, 1967), apreciaz c operm preferenial n baza unor
patternuri de natur s ne asigure sigurana, confortul, ataamentul ( ex.: respectuoii,timizii,
supuii sunt atrai de persoanele dominatoare, puternice).
Criteriile psihologice ale alegerii partenerului influeneaz stabilitatea cstoriei.
Cstoriile bazate pe similaritate psihologic, marcate de tendina identificrii sunt supuse
7
devitalizrii, uniformizrii vieii staionare (I. Mitrofan, 1989). Cele bazate pe complementaritate
sunt cupluri deschise, evolutive, chiar dac viaa lor este mai tumultoas. Aici raportul dintre aria
cognoscibil i aria incognoscibil, a surprizei, a misterului, aimprevizibilului, este mult mai mare
dect n cstoriile fondate pe similaritate.
A. Kerckoff (1974) a propus o integrare a similaritatii si complementaritatii indescrierea
si explicarea alegerii partenerului, in sensul ca, intr-o prima etapa, similaritatea devalori si
atitudini actioneaza ca un filtru pentru a continua sau nu relatia de prietenie( daca seconstata o
disimilaritate cu privire, de ex., la valori si atitudini fata de familie, sunt foarte marisanse ca drumul spre
casnicie sa se intrerupa), iar mai tarziu complementaritatea nevoilor devine mai importanta.
Filtrul atraciei personale i al compatibilitii (sau al afinitilor elective) pot
figenerate de mecanisme biochimice, armonie bioenergetic.
C. G. Jung,influenat de cultura oriental, explic atracia sexelor prin satisfacerea
mutual a proieciilor complementare de rol-sex n cadrul similaritii (animusul femeii se
regsete n brbat, iar anima brbatului se recunoate i se identific n femeie). Iubirea
reunific cele 2 arhetipuri Anima i Animus, transcend dualitatea, ntorcndu-se la marele Sine
care este unic, acesta i conine pe amndoi (anima i animus)inseparabili.
Atracia pentru cellalt poate fi provocat i de modaliti erotice de expresie
comportamentala si de comunicare nonverbala:
- expresivitate senzitiv (coloratul ochilor, privire, conturul buzelor),
- comunicare nonverbal (privire, gestic),
- capaciti empatice
- intuirea dorinelor, ateptrilor celuilalt sunt cteva din mecanismele psihologice i
sexuale care justific afinitile elective.
Asadar, atractivitatea fizica este un factor important in selectiile noastre de iubire
sicasatorie, indiferent daca recunoastem sau nu acest lucru. Dar sunt si alti factori ce pot pune in
plan secundar frumusetea fizica, cum ar fi: inteligenta, caracterul, comportamentul(frumusetea
sufleteasca).
De asemenea, este importanta compatibilitatea emotionala in alegerea partenerului
conjugal. Cel care a teoretizat acest concept prin asa-numitul sindrom al dragostei romantice este
W. Goode (1959).
apariia unor noi trebuine de mai bun cunoatere i comunicare (crete nevoia
decellalt),
- sau, dimpotriv, la diminuarea tensiunii emoionale cognitive pn la stingere datorit
scderii nevoii de cellalt.
Numai astfel, viaa de cuplu se situeaz pe un plan valoric superior ca act
deintercunoatere i intercreaie. Atracia dac se desfoar unilateral se destabilizeaz prinlips
de rezonan, prin epuizare, prin deficit de ofert gratificant.
Parteneritatea presupune o motivaie de interacomodare i interdezvoltare care s aib un
caracter dinamic, s ajung s fie o motivaie de coevoluie (C. Mamali) bazat pe uncomplicat
proces de autodezvoltare i interdezvoltare mutual.
2. Tipuri de cupluri
2.1. Cupluri stabile
n centrul interventiilor de tip familial, stau abordrile asupra cuplului i a vietii de cuplu.
Conform lui Gottman (1999), exist trei tipuri de cupluri stabile i multumite:
Cuplul volatil. Acest tip de cuplu se caracterizeaz prin exprimarea foarte multor
emotii,comunicare direct i sincer, relatii pasionale cu persistenta n timp a romantismuluii
alternarea exprimrii emotiilor pozitive cu emotii negative, cu dominanta emotiilor pozitive.
9
Cuplul orientat spre validare. Acest tip de cuplu are ca i element central exprimarea
emotiilor i a prerilor,ntr-o comunicare mai voalat, cu multe elemente de negociere i
argumentaresolid a punctului propriu de vedere.
Cuplul orientat spre evitarea conflictului. Acest tip de cuplu se caracterizeaz prin
faptul c exprim foarte putine emotii, cei doi parteneri investind foarte mult efort n raportarea
empatic la cellalt,n vederea ajungerii la un compromis i a evitrii oricrei forme de conflict
sau ceart.
Problemele ntlnire de regul n cuplu rezult, n principal, din nepotrivirintre cei doi
parteneri, fiecare dintre acetia apartinnd altuia dintre cele trei tipuri prezentate anterior. Dei
aceast nepotrivire poate duce la probleme maritale, uneorise poate atinge un echilibru, n ciuda
faptului c cei doi parteneri apartin unor tipuridiferite. n acest caz ns, ambii trebuie s fie
pregtiti s se confrunte sistematic cudiverse probleme, pe care s fie dispui s le abordeze i s
le rezolve.
2.2. Cupluri problematice
Gottman (1994) a indicat patru moduri disfuncionale de interaciune ntlnite n cazul
cuplurilor problematice (The Four Horsemen of the Apocalypse):
Complaint/criticism (critic exacerbat) expresia dezacordului sau a nemulumirilor legate
de probleme specifice, care poate evolua spre critic i blamare a celuilalt pentru nerezolvarea
situa iei;
Contempt (dispre ) insulte, sarcasm sau luarea n rs a celuilalt, punctarea incompeten
ei sau a altor aspecte negative ale acestuia;
Defensiveness (defensivitate) autoprotecie mpotriva unui posibilatac. Negarea
responsabilitii pentru o problem anume, plngeri repetate sau contraatac;
Stonewalling (lips de reacie) lipsa complet a feedback-ului, astfelc partenerul este
perceput ca detaat, indiferent, rece, ostil sau dezaprobator.
2.3. Teoria casei armonioase
Indiferent de tipul lor, conform lui Gottman (1999), cele dou caracteristici de baz ale
cstoriilor functionale, care se constituie i n obiective fundamentale ale interventiilor
psihologice pentru preventie i corectie, sunt:
un nivel general de afectivitate pozitiv i
capacitatea de a reduce emotiile negative, pe durata rezolvrii conflictelor.
10
prezicnd i unele aspecte viznd sntatea dup expunerea la stresori (ex., prezice durata vietii
la brbatii care au suferit un atac de cord, Coyne i colab., 2001). Supraordonat acestuia este
constructul de calitatea relatiei. Scopul final al cercetrii n domeniul vietii de cuplu este s
nteleag varianta aprut n nivelul satisfactiei maritale (Gottman, 1982).
Satisfactia marital poate fi estimat prin evaluarea mai multor componente diferite:
(1) calitatea experientei (component subiectiv),
(2) adaptarea n relatie (component coportamental),
(3) cognitiile celor doi parteneri.
Comportament vs. Atitudini
Pentru satisfactia n cuplu atitudinile bazale ex., optimism vs. pesimism - pot surclasa
comportamentul efectiv al partenerului. Studiile arat c sotiile din cstorii fericite tind s
interpreteze furia sotului ca fiind neutr, ncomparatie cu celelalte (Hawkins, Carrere, &
Gottman, 2002).
Este satisfactia unidimensional?
Mai putin distres = mai mult satisfactie? Satisfactia i insatisfactia n cuplunu fluctueaz
mpreun: absenta adversittii nu produce satisfactie i nici eliminarea adversittii nu genereaz
multumire. Aadar, factorii care conduc la distres marital nusunt inversul factorilor care duc la
satisfactie marital (Bradbury i colab., 2000).
13
Exemplu:
Ea a fost mereu o rzgiat i printii ei o vor sustine ntotdeauna, orice ancerca eu s fac. Nu
am cum s schimb nimic, cci nu pot lupta cu toti.
El folosete mereu scuza asta patetic, pentru a obtine simpatia i sustinerea prietenilor notri.
Asumptiile
Implic credinte pe care membrii unei familii/cuplu le au despre relatii ngeneral. Uneori
acestea nu sunt explicite i trebuie explicitate. Asumptiile suntscheme cognitive care ghideaz
individul prin viat. Se refer frecvent la caracteristici ale celorlalti i ale relatiei. Asumptiile pe care
membrii unei familii le fac unii despre altii implic deseori sisteme valorice de baz.
Evenimentele negative de viat sunt percepute ca traumatice dac violeaz asumptii
fundamentale (Gordon,& Baucom, 1999). Exemple sunt situatiile n care partenerul consider c
nu mai tie cu cine s-a cstorit.
Exemplu:
Cnd el a avut o aventur am simtit c lumea mea se prbuete.Faptul c el simte c nu
primete suficient atentie m face s cred c am tritntr-o minciun.
Faptul c tata a nelat-o pe mama m face s nu mai cred nicicnd n brbati.Dac tata poate
face asta, nu te mai poti baza pe nimic n lume.
Standardele
Standardele se bazeaz pe principii de viat. Sunt credinte despre ceea ce ar trebui s fac
un individ ntr-o relatie. Cuplurile i familiile utilizeaz astfel destandarde pentru a evalua
comportamentul celorlalti (ca fiind adecvat sau inadecvat).Standardele se refer frecvent la
roluri i limitri. Acestea prescriu i modul de interactiune cu cei din afara familiei.
Exemplu:
Limitri Niciodat nu se arunc un cadou primit de la cineva. Este un foarte mare semn de
lips de respect i dispret.
Roluri O fiint bun este cea care ofer celuilalt orice lucru al su pe careacesta l admir.
3.1.2. Aspecte privind comunicarea si rezolvarea de problem n cuplu si familie
Dificulttile de comunicare n cuplu si familie se refer n principal la:
Exprimarea deficitar a gndurilor si emotiilor:
Capacitate de introspectie limitat;
Vocabular inadecvat pentru descrierea emotiilor;
14
producand corectii
unul dintre ei poate gandi ca dragostea inseamna o foarte stransa apropiere si o mai mare
deschidere, in timp ce celalalt prefera mai multa autonomie personala si discretie;
incapacitatea unui partener de daruire si sustinere in relatia de dragoste, ca urmare a
carentelor sale emotionale din copilarie. Cei care nu au invatat dragostea prin intermediul
experientei personale sunt mai expusi la dificultati de comunicare si daruire erotica;
atitudinile posesive sau inadecvate (a trata partenerul ca pe un obiect) grabesc sfarsitul
unei iubiri;
rolurile sexuale prescrise (modele culturale de sex-rol) pot forta indivizii mai mult sa
joace, sa simuleze comportamente erotice, decat sa fie ei-insisi. Spontaneitatea si autenticitatea
sunt astfel subminate.
Orice iubire esuata se poate sfarsi brusc cu un efect eliberator sau se poate stinge treptat,
mentinandu-se adesea intr-o forma falsa sau saracita, multa vreme.
4.2. Divortul si si cauzalitatea acestuia
Dragostea se stinge sau poate fii o iluzie. Iar mulimea de probleme i probe la care este
supus acest sentiment pe durata unei vieii n doi, va produce fie o ntrire continua, fie o alterare
a relaiei. Multe din aceste probleme sunt arhicunoscute: (Iolanda,Mitrofan i Cristian,
Ciuperc, 1998, p.139):
Compromisuri - fiecare membru al grupului iese din spaiul su de confort creat de un
cadru familial, de o via cunoscut, renun la obiceiurile zilnice n favoarea unor
compromisuri, accept i i nsuete un nou stil de via sau adopt alte reguli. Toate acestea
dac vin brusc i pot face vulnerabili pe cei doi devenii acum o familie. Exist situaii n
caredoar unul din soi face aceste compromisuri ncercnd s se adapteze la cerinele celuilalt
ceea ceduce la frustrri care deterioreaz relaia.
Cellalt se schimb - tim cu toii c oamenii se schimb de-a lungul timpului
iar aceasta poate fi o nou surs de conflcte.
Lipsa timpului - e destul de des ntlnit, amndoi cu serviciu stabil i muli prietenide
mulumit, eventual i serviciu suplimentar care s i ajute s achite onorabil tote drile
itaxele care i preseaz. Datorit limitrii timpului liber, cei doi soi se pot trezi la un moment
datc abia se mai cunosc, iar dragostea dintre ei s-a pierdut undeva n timp.
Interesele - atunci cnd sunt prezente doar la una din prile implicate, rezultatul poatefi
divorul. Nu se poate nega avantajele unei cstorii, avantaje ce survin pentru ambele pri:cineva
18
va gti, va spla i va clca, va face ordine, va aduce bani, va asigura protecie, etc. Unii dintre
acetia constat la un moment dat ca aceast situaie nu le ofera satisfaciile ateptate, iar alii i
dau seama c sunt folosii pentru aceste avantaje, n consecin renun la actul de la
primarie, prefernd actul de la judectorie.
Imaturitate sentimental - naivitatea corelat cu o curiozitate n ceea ce privete cstoria
poate face lucrurile s se precipite nejustificat. Astfel se pot lua hotrri care nu se bazeaz
pe nimic solid i cum tim c o cas fr o temelie puternic se v-a destrma pn laurm, aa i
o cstorie fcut dintr-un moft se v-a destrma. Cnd ntr-o relaie predomin una sau mai
multe din problemele descrise mai sus,datorit instinctului de echilibru v-a exista o
ncercare de compensare, de echilibru. n acest fel se poate ajunge la: consum de alcool, violen,
neglijen, infidelitate.
Oamenii continu s cread n csnicii fericite i i doresc s aud de ct mai puine
divoruri.
Factorii interni familiali ce pot genera divorul (Maria,Voinea, 1996, p. 66):
-lipsa experienei premaritale ;
-insuficienta cunoatere a partenerului;
-absena dragostei;
-cstoria precoce;
-diferene mari de vrst ntre parteneri;
-incompatibiliti psihice i temperamentale ale partenerilor;
-insatisfacii emoional
-afective i sexuale;
-infidelitate;
-comportamente agresive;
- divergene privind educarea copiilor.
19
Bibliografie
Lect. univ. dr. Moraru, Monica. Curs Psihologia relatiilor de cuplu si a familei.
Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei. Bucuresti
20