Romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, de Camil Petrescu, a fost

publicat n perioada interbelic, n 1930. Scriitorul respinge romanul realist obiectiv, cu narator
omniscient i omniprezent, pe care l consider o structur anacronic i propune un nou tip de
roman, cel proustian. Astfel, Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, este un roman
modern, psihologic, subiectiv, n spiritul direciei moderniste de la gruparea Sburtorul,
condus de criticul literar E. Lovinescu. Perspectiva narativ este subiectiv, iar naraiunea nu
mai respect strict criteriul cronologic, urmnd fluxul memoriei involuntare, prin analepse i
prolepse, obiectul romanului fiind analiza psihologic. In plus, autenticitatea romanului se
remarca prin folosirea persoanei I de ctre naratorul personaj la relatarea actiunii bazandu-se pe
supoziii si nu pe certitudini. Astfel este reliefat caracterul modernist al operei lui Camil
Petrescu.
n ceea ce privete compoziia i structura, romanul este alctuit din dou cri, aa
cum se observ chiar din titlu: Ultima noapte de dragoste, n care tema dominant este
dragostea i ntia noapte de rzboi, n care dominant este tema rzboiului. Pentru a asigura
unitatea celor dou cri, scriitorul creeaza o legatura intre acestea, printr-un artificiu
compozitional. Astfel, incipitul l prezint pe tefan Gheorghidiu n august 1916, concentrat pe
grania cu Austro-Ungaria, La Piatra Craiului, n munte, lund parte la o discuie a ofierilor,
despre soiile infidele, la popot. Tnrul sublocotenent este preocupat s obin o permisie
pentru a merge la Cmpulung, pentru a se ntlni cu Ela, soia lui. Discuia declaneaz
memoria involuntar i este o modalitate prin care scriitorul foloseste tehnica insertiei,
strecurand n romanul de rzboi istoria csniciei lui Gheorghidiu (romanul de dragoste), relatat
n cartea nti. Cartea a doua posterizeaza perioada razboiului, finalul coninand insa
deznodmntul povetii de dragoste: hotrrea lui Gheorghidiu de a divora de Ela.
Aciunea romanului se desfoar n timpul Primului Rzboi Mondial, la Bucureti,
Cmpulung i pe frontul din Ardeal vizand doua planuri temporale: unul obiectiv, cronologic,
i altul subiectiv, psihologic. Tabloul initial care il ilustreaza pe tefan Gheorghidiu, la popota
regimentului, La Piatra Craiului, n munte reprezinta prezentul naraiunii, urmatoarele
paragrafe ale romanului, referindu-se la momente anterioare, la primvara lui 1916, cnd
Gheorghidiu participase la fortificarea Vii Prahovei, astfel romanul adancindu-se treptat in
trecut.
Romanul abordeaz atat tema iubirii, a cuplului care eueaz, cat si pe cea a
intelectualului. Actiunea
urmrete sentimentul iubirii studentului la filozofie, Stefan
Gheorghidiu, n toate fazele, de la apariie, la stabilizarea prin cstorie, pn la erodarea lui.
Protagonistul cauta perfectiunea in viata cat si in relatiile interumane.
O a treia tem este rzboiul. Camil Petrescu abandoneaz viziunea eroic asupra
rzboiului, prezentndu-l ca pe o experien dureroas, o permanent confruntare cu suferinele
i cu moartea. Se tie c partea a doua a crii este construit dup jurnalul de front al autorului,
mprumutat cu amnunte cu tot unui personaj de ficiune.
Este suprinsa drama indragostitului de absolut, protagonistul bazandu-se pe conceptie ca
fiecarui barbat ii este destinata o anumita femeie de la inceputul vietii. Iubirea pentru Ela se naste
initial din orgoliul de a fi vazut alaturi de una dintre cele mai frumoase sudente si, ulterior, din

mila, reiesind chiar din spusele personajului: Iubesti intai din mila din indatorire, din duiosie,
iubesti pentru ca asta o face fericita.... Dragostea pentru acesta este un mijloc de modelare a
fiintei iubite dupa conturul unui ideal propriu, astfel ca, femeia este initiata in teoriile lui Kant,
participand la cursurile si seminariile lui Stefan Gheorghidiu, cu scopul de a ajunge la iubirea
spirituala. Barbatul reface mitul lui Pygmalion, sculptorul care s-a indragostit de propria-i
creatie, statuia Galateei. (Lipsit de orice talent in lumea aceasta muritoare, fara sa cred in
Dumnezeu, nu m-as fi putut realiza si am incercat-o decat intr-o dragoste absoluta.
Conflictul este specific romanului de analiz psihologic, interior, n contiina eroului
i se stabilete ntre idealul spre care tinde Gheorghidiu i realitate. n dragoste, protagonistul
caut absolutul, femeia perfect, dar Ela se dovedete a fi o femeie comun, incapabil s se
ridice la nlimea idealului su. Acesta caut perfeciunea i n relaiile umane, n general,
aplicand principii severe i judecand aspru pe cei din jur. Conflictul l conduce pe erou la o
prbuire abisal, el este un nvins, pentru c realitatea este imperfect.
Perspectiva narativ este specific romanului de analiz psihologic, fiind subiectiva,
relatarea facandu-se la pers. I Naratorul nu mai este unul creditabil i nici nu pretinde c ar deine
adevrul, astfel ca romanul pastreaza un caracter ipotetic: bnuiam c m nal, Dac din
nou am acceptat o serie greit de asociaii?. Romanul se ncheie i cititorul nu afl adevrul
despre Ela, ci doar punctul de vedere asupra ei al unui so orbit de gelozie.
In ceea ce ma priveste, sfarsitul dramatic al relatiei celor doi este previzibil inca de la
primele capitole. Dorinta eroului de schimbare si modelare a personajului feminin dupa propriile
conceptii si asteptari inlatura practic fundamentul dragostei, acela de iubire neconditionata.
Astfel, protagonistul isi distruge casnicia prin propriile ganduri si supozitii, fara o interventie
directa a jumatatii sale.
In concluzie, Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, de Camil Petrescu, este
un roman modern, psihologic, de factur proustian. Opera abordeaz teme des intalnite in
perioada interbelica, dragostea i rzboiul, ntr-o viziune autentica, ce se reflect n construcia
lui tefan Gheorghidiu, ntruchipnd tipologia intelectualului nsetat de absolut.