Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pasager tacut si pasiv, care lasa in mare parte grija conducerii si a deciziei
comportamentale in seama emisferei stangi.
Dezvoltarea mai precoce a emisferei stangi la dreptaci faciliteaza o mai
mare comprtenta pentru tratarea semantica a datelor verbale(denotatie), facanduse abstractie de eventualul lor sens particular(conotatie), lucru extrem de
important in invatarea codurilor si a simbolurilor.
Astfel s-a demonstrat ca daca cuvintele apar in semicampul vizual drept,
la subiectul adult dreptaci, aceste sunt mai bine retinute decat cele prezentate in
semicampul vizual stang, toate, insa, la o probabilitate de identificare
echivalenta.
Subiectii care au tendinta de a privi spre stanga sunt mai emotivi si au un
indice mai ridicat de creativitate, in timp ce tendinta de aprivi spre dreapta
indica faptul ca subiectii ar fi mai rationali, mai echilibrati.
O alta ipoteza are la baza ideea de specializare functionala a celor doua
emisfere cerebrale influenteaza uneori semnificativ, capacitatea de orientare
spatiala a subiectilor.
Interactiunea celor doua emisfere constituie conditia necesara pentru o
invatare normala, trebuie sa subliniem si ideea ca numai integritatea structurala
si functionala face posibila existenta si manifestarea asa-zisei stari de invatare.
a) Starea de veghe- reprezinta o conditie a receptiei si a permeabilizarii
jonctiunii sinapselor interneuronale, a trecerii informatiei prin toate etajele
morfofunctionale, a modificarilor biochimice pe scoarta.
b) Reactia de orientare-investigare- prin intermediul acesteia
mecanismele, interne atentioneaza sistemele de receptie, le orienteaza pentru a
realiza contacte selective cu realitatea in vederea unei adaptari diferentiate.
c) Starea afectogena (emotionala), pozitiva sau negativa- constituie o
conditie ce marcheza procesul de manifestare a relatiei intre un subiect
cunoscator si evenimentul intern sau extern.
d) Starea motivationala- ca o conditie legata de eficienta integrativa de tip
emotional si cognitiv, se manifesta in structurile motivationale ce insotesc starile
de echilibru sau dezechilibru ale unor evenimente.