1. F. Puscas, Comunicare (Limba si litaratura romana), ed.

Grinta, Cluj-Napoca, 2004

2. Ion Toma, Elena Silvestru, Sinteze de limba romana, ed. Niculescu, Bucuresti, 2007

Roman Jakobson in Essais de linguistique generale, stabileste sase functii ale limbajului, in caresunt
angajati factorii comunicarii. Functiile limbii corespund situarii comunicarii lingvistice in perspectivaunuia
dintre factorii comunicarii.
emitent - functia expresiva sau emotiva
receptor functia persuasiva sau conativa
mesaj functia poetica sau conotativa
cod - functia metalingvistica
referent, (context) functia informativa, denotativa sau referentiala
canal de transmitere functia fatica, interactionala

Emitatorul este un individ un grup uman sau o institutie care transmite un mesaj pentru care are o motivatie
si un scop. Functia corespunzatoare centrarii mesajului pe emitator este functia EXPRESIVA emotive sau
personala care tradeaza starea afectiva, sentimentele, valorile morale, capacitatle cognitive si cultura
emitatorului.
Functia emotiva a comunicarii consta in evidentierea stariiinterne a emitatorului. Functia expresiva se refera,
cum bine se stie, la capacitatea pe care o avem, ca Emitatori, sa marcam pozitia noastra fata de informatia pe
care o contine enuntul nostru. Ea se se realizeaza la nivelul emotive al limbajului prin interjectii, al exclamatii,
prin lungireaemfatica a sunetelor. este semnificativ ca intonatia are un rol deosebit de important in exprimarea
pozitiei emitatorului. Alte procedee: folosirea diminutivelor si augmentativelor, preferinta pentru un anumit
termendin seria de sinonime aflata la dispozitia vorbitorului.

Receptorul este destinatarul unui mesaj, in mod concret un individ, un grup uman sau oinstitutie care intra in
mod voit sau intamplator in posesia unui mesaj. Functia orientata spre receptorul mesajului este cea
CONATIVA persuasiva, retorica, de apel sau instrumentala si serveste la incitareaacestuia la
actiune"respectiv la incetarea actiunii prin ordine, indemnuri, rugaminti, interdictii, etc. Prin acesta functie se
urmareste un anumit raspuns de la receptor. Functia conativa se concentreaza pe strategialingvistica
a contactarii receptorului, bazata pe marci ale vocativului la substantive, pronume, numerale
siadjective si imperativului mod verbal personal, de propozitii imperative, exclamative, afirmative si negative.
Constructia mesajului este la modul imperativ prin excelenta.

Mesajul include datele transmise si codul de simboluri care intentioneaza sa ofere un

mesajspecific, particular acestor date.Functia aferentamesajului este functia Poetica, estetica imaginativa, care
orienteaza limbajul spre sine, spre propria organizare. 'imbajul poetic pune accentul pemodul cum se
spune,cum se vorbeste, spre deosebire de limbajul stiintific, care pune accentul pe ce sespune. Anumite
reclame fac apel la acest tip de mesaj, in special reclamele pentru serviciile turistice. Functia poetica
presupune modul in care este concentrat mesajul poetic de la emitator spre receptor si constituiefunctia
esentiala a artei verbale. Ea nu apare singura: in poezia epica,unde se intrebuinteaza formulari la persoana
a treia, apare si functia referentiala( in poezia lirica,in care enunturile sunt la persoana intai, aparesi functia
emotiva, iar in poezia liric)adresativa, cu valori retorice, formulate la persoana a doua (oda,epistola, satira),
apare si functia conativa. In opera dramatica se exploateaza din plin resursele oferite de functiile limbajului
mai ales factorii de perturbare a comunicarii, care creeaza atmosfera speciala.
Functiunea poetica nu trebuie confundata cu functiunea expresiva. Datorita functiunii poetice mesajele
lingvistice pot provoca emotii artistice, limbajul devenind forma de expresie a artei literare.

Codul vizeaza elemntele din care se construieste mesajul. Semnele codului pot apartinelimbajului verbal,
nonverbal si paraverbal, dar si altora: semnele de circulatie, simbolurile matematice, etc.functia
corespunzatoare codului este cea metalingvistica, ce are in vedere intelegerea corecta sicompleta a mesajului.
Ea presupune interventii prin care se verifica folosirea si intelegerea cuvintelor, asensului lor, a implicatiilor
colaterale ale semnelor din cod. Este necesar sa se atraga atentia asupra
coduluiutilizat, fie prin gesturi, fie in perifraze explicative (explicatii de genul glumesc, desigur).
Functiametalingvistica are in vedere codul in care se exprima interlocutorii, modul in care functionarea
nivelurilor limbii (morfologic, sintactic, lexico)semantic etc. favorizeaza si faciliteaza comunicarea. Comicul
desituatii se bazeaza din plin pe functia metalingvistica a comunicarii

5. Contextul e compus dintr-un ansamblu de factori care afecteaza semantica enunturilor, este o
anumita situatie de comunicare. Functia limbajului corespunzatoare contextului este cea
referentiala. Aceasta ilustreaza modul de folosire a limbajului pentru a exprima o realitate, ointerpretare
personala, o imagine, o parere sau o idee, asa cum o percepe emitatorul. Functia referentiala transmite
informatii despre lumea reala sau imaginara,trimite la context si stabileste referentul. Ea poate fi
denotativa sau cognitiva, avand in vedere informarea, contextul lingvistic si extralingvistic (social,cultural) al
comunicarii.
6. Canalul este o suma a tuturor posibilitatilor fizice si mentale de comunicare, constituind caleape care se
difuzeaza mesajul.la nivel fizic, canal poate constitui aerul (vorbirea), impulsurile electrice (telefonul)
luminozitatea (farurile, semaforul), cablul (TV), hartia (scrisoarea), impulsurile electronice (calculatorul), dar
este nevoie si de o conexiune de ordin psihologic intre emitator si receptor pentru
realizarea si mentinerea comunicarii.canalul presupune o cale coerenta de comunicare dintre cei doi
colocutori. La nivelul canalului pot aparea factori perturbatori, producatori de bruiaje. Functia limbajului
corespunzatoare canalului este cea Fatica interactionala. Ea serveste la stabilirea relatiei de comunicaresi la
cultivarea interesului pentru aceasta pana la incheierea mesajului, prin verificarea functionarii optime
acircuitului.La nivelul contactului social functia fatica asigura comunicarea de succes prin amprentalingvistica
degajata.

In modelul lui Jakobson se gasesc explicatii pentru fiecare dintre functiile prezentate.

Functia referentiala este cea prin care este dezvaluit continutul referential al mesajului, adica acel ceva
dinlumea exterioara discursului la care mesajul face referire. De exemplu, in expresia Te rog, da ciinele
afara,acum!, referirea se face la faptul ca eu (cel care vorbeste) cer ca acel ciine domestic, aflat aici, cu
noi,inauntru, sa fie scos din incaperea in care ma gasesc acum (dimpreuna cu interlocutorul meu) si asta chiar
inacest moment si nu mai tirziu.

Functia poetica pune accent pe mesaj ca atare (si pe utilizarea unui mediu oarecare de comunicare), de
dragul mesajului in sine, cum s-ar spune. Prin ea, limbajul pare sa afiseze imensa gama de posibilitati
deexpresie pe care o are: asociatiile (cum ar fi echivalentele, sinonimiile, antinomiile), elemente de prozodie
(accentul, repetarea unor sunete) ori limitele dintre secvente lingvistice si relatiile dintre acestea, toate tin
deforta insasi a de expresie a limbajului si sint evidentiate de functia poetica.

Functia emotive face referire la atitudinea enuntiatorului fata de ceea ce spune si fata de cel caruia i
seadreseaza. Aceasta functie poate fi reperata prin intonatiile folosite, prin intensitatea vocii, sau prin alte
elemente cu acelasi rol.

Functia fatica este cea prin care limbajul asigura mentinerea in contact a interlocutorilor. Intr-un discurs,
eaeste decelabila prin detectarea acelor segmente care nu au alt rol in economia actului de comunicare,
caresint numite fleacuri in limbajul comun, dar care permit sa ne asiguram ca sintem in contact cu
alteritatea.
Functia metalingvistica este cea prin care limbajul pune la dispozitie mecanismele necesare pentru a
neasigura ca sintem acordati cu interlocutorul/-ii (ca folosim acelasi cod, in acelasi context, de
exemplu)Intelegerea mai clara a acestei functii se poate face prin recurs la Cursul la
Cursul lui Saussure (partea undese vorbeste despre functia autoreferentiala a limbajului).
Functia conativa se refera la toate aspectele limbajului care tradeaza intentia locutorului de a crea un raspuns
(sau macar o reactie de raspuns) din partea destinatarului.