I.

Specificul cunoasterii sociologice

1.Definitia sociologiei
Sociologia este tiina social ce studiaz regulile sociale i procesele care
leag i separ oamenii, nu numai ca indivizi dar i ca membri ai asocia iilor,
grupurilor i instituiilor.
2.Functiile sociologiei
Sociologia, ca tiin teoretic avnd deopotriv o finalitate cognitiv i una
practic are o serie de funcii:
Funcia expozitiv sau descriptiv se concretizeaz ntr-o acumulare
de date, fapte i informaii suficiente i relevante pentru respectiva
realitate. Pentru a fi ndeplinit aceast funcie, sociologia trebuie s
ndeplineasc o serie de condiii:
-

de completitudine adic de luare n consideraie a tuturor datelor i

faptelor necesare pentru a testa valoarea de adevr a ipotezelor utilizate.

- evitarea selectrii arbitrare, strict subiective datelor i faptelor analizate.
- maxima obiectivitate fa de fapte (evitarea apropierii de fapte avnd idei
preconcepute despre acestea; datele, faptele, fenomenele trebuie analizate
aa cum sem prezint ele).
Funcia explicativ permite sociologiei s neleag realitatea social,
s identifice mecanismele intime de funcionare i schimbare a realitii
sociale , de producere i derulare a faptelor, a fenomenelor sociale, a vieii
sociale n general, s desprind determinrile multiple ce se manifest la
nivelul

realitii

sociale i

ndeosebi, relaiile cauzale ntre variabilele

realitii sociale. Prin ndeplinirea acestei funcii, sociologia poate elabora

generalizri teoretice de diferite grade, poate dezvolta teorii explicative,
poate construi diferite paradigme.

Funcia predictiv, prognotic sau previzional:

- prin intermediul

creia sociologia cerceteaz atent i aprofundat realitile sociale prezente

pentru a

identifica direciile cele mai probabile

de evoluie ulterioar a

societii. Studiind trecutul i prezentul, sociologia poate identifica i

proiecta tendinele probabile de evoluie ulterioar a societii.
Funcia critic presupune ca cercetarea sociologic s nu se rezume la
descrierea i explicarea societii aa cum este la un moment dat i la
descrierea tendinelor probabile de evoluie ulterioar, ci s ncerce s arate

cum ar trebui s fie aceast realitate social. Pentru a reui acest lucru
sociologia trebuie s compare realitatea social aa cum se prezint ea la un
moment dat, cu un model normativ al realitii sociale. n esen, o asemenea
analiz comparativ se reduce la ncercarea de surprindere a nemulumirilor,
disfuncionalitilor existente la nivelul realitii investigate, la realizarea a
ceea ce mpiedic funcionarea i dezvoltarea normal, fireasc a societii n
ansamblul su, a unor uniti sau grupuri sociale specifice (deficiene de
organizare, conducere, structurare, deficiene predominant subiective posibil
de remediat). Pentru ca analiza s fie critic ea trebuie s respecte dou
condiii:
a) s fie ntemeiat adic s se bazeze pe o cunoatere temeinic,
aprofundat a realitii sociale.
b) s fie constructiv analiza disfuncionalitilor s fie real i
corect avnd ca scop perfecionarea realitii sociale.
Sociologia este o tiin critic, declarat anti apologetic, negarea sau
ignorarea

disfuncionalitilor

este

contraproductiv.

Funcia

critic

sociologiei confer acestei tiine o cert utilitate social, dar o poate face,
n acelai timp, relativ incomod pentru unii factori aflai n posturi de decizi
sau de conducere, purtnd responsabilitatea modului de derulare a vieii
sociale att la nivel macrosocial ct i la nivel microsocial.

Funcia practic - operaional

- prin

intermediul creia sociologia i

propune s identifice modalitile prin care se pot nltura disfuncionalitile,

dereglrile, neajunsurile constatate n vederea modelrii realitii sociale la

un nivel ct mai apropiat de modelul normativ stabilit. Pentru realizarea

acestui deziderat, sociologia trebuie s in cont de urmtoarele:
a) soluiile propuse trebuie s fie rezultatul unei analize atente att a
realitii sociale prezente ct i a efectelor posibile ale aplicrii acestor
soluii asupra realitii sociale.
b) soluiile propuse s fie realiste.
c) s fie oferite un set de soluii bine fundamentate i argumentate
realist i raionat, set de soluii din care decidentul s aleag varianta
optim.
d) sociologul s acorde asisten tehnic la implementarea soluiei
alese, s urmreasc efectele acesteia

3. Diferenta dintre cunoastere comuna si cunoastere stiintifica

Cunoasterea comuna ,proprie oamenilor obisnuiti aflati in conditii simple de
viata
Cunoasterea stiintifica , proprie stiintelor printre care se numara si sociologia
Cunoasterea comuna
-

Nu este cuprinsa intr-un corp sistematizat de cunostiinte

Este tacita sau implicita adica foarte multe dintre explicatiile pe care
le dam in mod obisnuit fenomenelor sociale si comportamentelor
oamenilor nu putem furniza argumente.Spre exemplu la nivlul simtului
comun unii oameni ar putea sa spuna ca toti judecatorii sunt corupti
fara a putea insa oferi vreun argument pt aceasta afirmatie.In multe
astfel de situatii oamenii obisnuiti nici nu simt nevoia unor argumente pt
explicatiile pe care le dau fenomenelor sociale si comportamentelor
oamenilor , aceste explicatii fiind de la sine intelese, evidente in

ciuda lipsei oricarei dovezi

Este subiectiva emotionala si pasionala.Cunoasterea cotidiana presupune
un grad ridicad de subiectivitate,depinzand de
interesele,trairile,valorile si convingerile oamenilor.Cunoasterea comuna
este incarcata de emotii si sentimente.Spre exemplu apreciem mai bine
aceleasi comportamente daca ele sunt savarsite de persoane care ne
plac,decat daca sunt savarsite de persoane care nu ne

plac.Subiectivitatea cunoasterii cotidiene face ca acelasi fenomen social

-

sa fie explicat si interceptat diferit de persoane diferite

Este de multe ori selectiva,fals generalizatoare.In procesul de
cunoastere cotidiana,oamenii selecteaza din multitudinea fenomenelor pe
care le observa acele informatii care li se par utile sau interesante,ori
care confirma parerile lor prealabile.In acelasi timp se ignora sau se
minimalizeaza acele informatii care nu ne intereseaza ori care contravin
parerilor noastre.Cunoasterea comuna se bazeaza de multe ori pe
generalizarea unor evenimente singulare.Astfel,pt cei mai multi dintre
noi este suficient sa fum tratati nesatisfacator de catre un functionar

al primariei pt a spune ca toti functionarii sunt nepasatori

Se bazeaza,in multe cazuri,pe prejudecati si este influentata de
societate.Foarte multe lucruri pe care le stim despre oameni si despre
viata sociala nu au la baza propriile experiente.Ele sunt cultivate de
societate prin diferite mecanisme ,astfel ca putem ajunge sa cunoastem
fenomene cu care nu ne-am intalnit niciodata.In realitate,aceasta
cunoastere se rezuma la simple afirmatii pe care le acceptam si le

credem doar pt ca ne spun ceilalti ca ele sunt adevarate

Este de multe ori contradictorie-acelasi fenomen poate fi judecat si
explicat diferit de persoane diferite sau chiar aceeasi persoana,in
momente diferite.De exemplul ,chiulul in randul elevilor la liceu.In
incercarea de a explica de ce a crescut numarul elevilor care chiulesc
profesorii vor spune ca elevii nu mai sunt interesati sa invete , in
timp ce elevii sau parintii vor spune ca interesul profesorilor si

calitatea orelor lasa de dorit

Este ,in unele cazuri,inconstienta in timp,adica acelasi fenomen poate fi
judecat si explicat diferit in momente diferite de timp.Spre exemplu
putem avea o parere proasta despre un coleg/colega care participa la o
actiune a unei organizatii de voluntari considerand-o pierdere de
vreme.Daca intre timp o cunoastem mai bine si incepe sa ne placa
respectiva organizatie de voluntari,aceasi activitate o vedem cu alti
ochi , apreciind-o si chiar fiind dispusi sa ne implicam si noi

Cunoasterea stiintifica
Este totdeauna cuprinsa intr-un corp sistematizat de cunostinte si
moduri de a le produce.Cu alte cuvinte cunoasterea stiintifica este

cuprinsa in teorii stiintifice acceptate de comunitatea cercetatorilor

-

domeniului
Rezultatele cunoasterii stiintifice sun inregistrate si verificabile.Spre
deosebire de cunoasterea comuna care cel mai adesea,este exprimata
verbal si nefumdamentata pe un proces de verificare a datelor cu
cunoastere stiintifica presupune intotdeauna inregistrarea si stocarea
datelor.Acest lucru permis,pe de o parte,acumularea cunoasterii,dar si
verificarea ei permanenta.Sociologia presupune o cunoastere riguroasa

pe baza unor norme metodologice bine definite

Cunoasterea stiintifica este obiectiva.Pt.a realiza acest caracter
obiectiv cunoasterea stiintifica se bazeaza intotdeauna instrumente de
masurare , asa cum sunt chestionarele sau grilele de observatie.Ele
permit o culegere,dar si o analiza obiectiva a datelor.Cunoasterea
stiintifica presupune eliminarea subiectivitatii in culegerea si
interpretarea datelor sociala.In acest caz , doi cercetatori vor obtine
aceleasi rezultate daca vor masura acelasi comportament sau set de

opinii ale unui individ utilizand aceleasi instrumente

Cunoasterea stiintifica este centrata pe gasirea de dovezi.Cunoasterea
stiintifica evita generalizarea pripita si este exacta.Pt.afirmatiile
facute,sociologii cauta in permanenta dovezi care sa le sustina punctul

de vedere
In demersurile sale,cunoasterea stiintifica foloseste instrumente
specifice pt a construi explicatii ale faptelor socioale
abordate.Sociologia a dezvoltat,in timp,un set de metode si instrumente
de cunoastere a vietii sociale extrem de riguroase,aceste metode si
tehnici de cercetare sociologica asigurand caracterul obiectiv al

cunoasterii
Nu are constructii contradictorii chiar daca exista teorii sociologice
alternatice,care explica diferit anumite fapte si procese sociale,ele nu

sunt intern contradictorii

Nu este inconsitenta in timp.O teorie sociologica nu isi schimba
continuturile in functie de pareri personale.Evolutia unei teorii se face
in conditiile acceptate de comunitatea oamenilor de stiinta

Metodologia cercetari sociologice

Etape:
Formularea problemei care urmeaza a fi cercetata

Formularea ipotezelor de cercetare

Stabilirea grupului de studiu
Alegerea metodei de cercetare si elaborarea instrumentelor de culegere

a datelor
Aplicarea intrumentelor si prelucrarea datelor
Analizarea si interpretarea datelor

Statul si rol social

Statusul reprezinta pozitia pe care un individ o detine intr-o anumita
structura sociala.
Rolul social reprezinta ansamblul comportamentelor pe care le performeaza un
individ in baza stratusului pe care il detine.
Statusurile atribuite sunt primite de un individ in afara unui efort voluntar de
a le obtine.
Statusurile dobandite sunt obtinute in urma unui efor ele presupunand o
anumita cheltuiala de resurse din partea celui care le detine,iar accesul la ele
nu este presupus automat pe baza apartenentei la o structura sociala data.
Grupurile sociale
Grupul social este definit ca fiind orice agregare umana de doua sau mai
multe persoane avand urmatoarele caracteristici:
-

Sentimentul de apartententa la grup-menmbrii frupului constientizeaza

faptul ca formeaza un grup si mai mult decat atat ei sun perceputi ca

atare de catre ceilalti membri ai societatii

Intre membrii grupului exista interactiuni-astfel spus ,daca intre
membrii unei colectivitati umane nu exista nici un fel de relatii atunci nu
avem de a face cu un grup ,ci,cel mult,cu un grup potential sau o

categorie sociala.
Existenta unor caracteristici comune-valori,credinte,aspiratii,obisnuinte

si interese comune
-

Existenta unor interese comune si a unui scop comun

Tipuri de grupuri sociale

1.Grupurile primare si grupuri secundare

- Grupurile primare sunt grupuri mici,in care membrii comunica direct si au

relatii de tipul fata in fata.Ele au o puternica incarcatura afectiva avand o
mare putere de influentare a individului.ex: familia sau grupul de prieteni
- Grupurile secundare,opusul grupurilor primare,desemneaza grupurile care nu
se bazeaza pe interactiuni afective;sunt adesea grupuri de interese sau
profesionale ,care au in mod uzual,scopuri precise si in care,de cele mai multe
ori,interactiunile sunt mijlocite de isntrumente.Implicarea emotionala a
individului in aceste grupuri este redusa
2.Grupuri formale si grupuri informale
- Grupurile formale sunt grupuri care au o forma prestabilita,creata in mod
normal de o structura organizationala.Pozitiile si relatiile din interiorul
grupurilor formale sunt independente de subiectii care le ocupa,acestea fiind
redate printr-o organigrama.Relatiile si interactiunile din grupurile formale se
realizeaza dupa anumite regului scrise,in interiorul grupului existand o ierarhie
oficiala.Astfel toti profesorii dintr-un anumit liceu formeaza un grup formal
- Grupurile informale sun grupuri naturale care apar in decursul
interactiunilor dintre anumiti subiecti.Aceste grupuri,de cele mai multe ori nu
au scopuri,reguli sau structuri interne clar precizate.Apartenenta la un astfel
de grup are la baza simpatia si atractia dintre membri.
3.Grupuri de apartenenta si de referinta:
- Grupuri de apartenenta sunt grupurile din care facem parte la un moment
dat
- Grupurile de referinta snt acelea dn care nu facem parte desi luam ca
reper valorile,normele si/sau simbolurile lor.Grupurile de referinta sunt
grupuri pe care le apreciem si la care aspiram sa ajungem,ele putand avea o
influenta covarsitoare asupra noastra.Aceste grupuri de referinta au un rol
esential in socializarea anticipativa,fiind grupuri ale caror
specificitati(valor,comportamente,atitudini)avem tendinta de a le imita.

4.Inauntru si in afara grupului(in-group si out-group)

Aceasta distinctie scote in evidenta tendinta unor grupuri de a se delimita

clar de ceilalti indivizi care nu sunt membri ai grupului.Astfel unele grupuri
pot fi inchise,exclusiviste sau ermetice,membrii lor neputand face parte din
alte grupuri complementare.Un exemplu il reprezinta clasele de elevi.Daca
faci parte din grupul elevilor de la clasa a XI a B,nu poti face parte si din
grupul elevilor din clasa a XI a C.In astfel de grupuri,membrii tind sa se
defineasca prin diferentierea de ceilalti si in opozitie cu ei,tind sa se
perceapa ca fiind speciali comparativ cu ceilalti din afara grupului ajungand sa
defineaza lumea in termenii noi si ei.Astfel de grupuri pot ajunge foarte
usor sa intre in competitie intre ele si chiar sa dezvolte comportamente
agresive,cum este si cazul suporterilor unei echipe de fotbal.
Formarea grupurilor
1.Formarea este etapa de inceput a grupului,in care membrii nu se cunosc
intre ei,relatiile fiind extrem de politicoase si protocolare.In aceasta etapa
preocuparea indivizilor este de a-i cunoaste pe ceilalti si de a explora
propriile sanse de afirmare in cadrul grupului.
2.Furtuna este etapa conflictuala in care indivizii isi negociaza pozitiile in
cadrul grupului.Acum apar tensiuni si se negociaza relatiile de autoritate si
sferele de influeta intre membrii grupului.In cazul unor grupuri mai mare,in
aceasta etapa se formeaza sub-grupuri si aliante intre diverse
persoane.Grupurile care nu reusesc sa depaseasca aceasta etapa ajung sa
traiasca intr-o permanenta stare de tensiune si neincredere,indivizii irosindule si energiile pt a mentine luptele interne.Adesea la nivelul limbajului
comun,spunem despre astfel de grupuri ca au membri care se mananca intre
ei.
3.Normarea este etapa in care se stabilesc normele pe baza carora va
functiona grupul in care se ratifica rezultatele negocierii din etapa
anterioara.Astfel grupul ajunge sa isi defineasca p anumita ordine
interioara.In aceasta etapa apar ceea ce s-ar putea numi statusuri
emergente,adica pozitii in grup care sunt rezultatul interactiunilor si
negocierilor.
4.Functionarea este etapa in care grupul functioneaza respectand regulile
agreate ,perioada de productivitate maxima.

Clase sociale
1.Educatia ori nivelul de scolarizare al unei persoane.Educatia are un rol
hotarator pt stabilirea pozitiei sociale pe care o detine o persoana.
2.Ocupatia este un indicator extrem de important al pozitiei detinute de o
persoana in ierarhia unei societati.
3.Venitul salariile obtinute de indivizi la locul de munca si sumele de bani
castigate din alte surse precum investigatiile ori dividendele
4.Averea reprezinta totalitatea bunurilor si valorilor pe care le detine o
persoana,cum ar fi economiile in bani sau de alta natura,proprietatile detinute
, actiunile la diverse compani si fonduri de investitii.

Institutiile sociale
Institutia este o organizatie delimitata intodeauna spatial si temporal.Alteori
utilizam termenul ca sinonim pt oricare dintre organizatiile publice( oficii
guvernamentale,primarii,ministere,organizatii internationale).
In sociologie prin institutie se intelege ceva mai mult.Familia este o
institutie,ca si Biserica sau statul.Dar si banii sunt o institutie sociala,ei
avand functia de a reglementa circulatia monedei intr-o societate.Orice tip
de practica instituita,oriunde in societate in anumite conditii poate reprezenta
o institutie speciala.Putem spune ca dintr-un anumit punct de vedere,intregul
univers reprezinta un sistem de institutii sociale.
Institutiile pot fi
Institutii politice-se refera la conducerea comunitatilor si a
societatilor(spre exemplu statul,partidele,consiliile locale)
Institutii juridice-privest administrarea controlului social si asigurarea
ordinii(tribunalele si baroul)
Institutii economice-se ocupa cu producerea de bunuri si servicii(orice
organizatie economica)
Institutii culturale-se indeletnicesc cu producerea si difuzarea
culturii(teatrele,mass-media)

 Institutii religioase-administreaza practicile si ideologiile

religioase(Biserica,sectele)
Institutii ale vietii private-asigura desfasurarea vietii private a
indivizilor(familia,casatoria ,adulterul)
Din punct de vedere istoric aparitia unor noi institutii sociale s-a
manifestat ,in primul rand,prin procesul de diferentiere
institutionala,care este procesul prin care dintr-o institutie sociala,de
regula fundamentala ce indeplineste mai multe functii in societate,apar
alte institutii noi care preiau unele dintre functiile institutiei de origine
Un tip special de institutie este institutia totala care incearca sa isi
controleze si sa isi influenteze membrii la nivel maximal.Cel mai
important exemplu de institutie totala din care oricare dintre noi a
facut parte este familia.Este vorba de propria familie,care pt orice
copil mic reprezinta o institutie totala pt ca el nu o poate parasi,iar ea
ii controleaza total viata.
Familia ca institutie sociala
Familia reprezinta un grup de oameni care relationeaza datorita unor legaturi
de sange,mariaj,sau adoptie.Aceste sunt in fapt cele trei forme de relatii pe
baza carora se poi intemeia familiile.Relatiile dintre membrii familiei sunt
relatii de rudenie.Rudenia poate fi la randul ei biologica,bazata pe legaturi
de sange sau sociala,prin casatorie.Putem insa vorbi si de rudenie de tip
spiritual:nasia,fratia de cruce.Pot exista totodata si grupuri de oameni care
au relatii afective puternice si care nu formeaza o familie(bazata pe
casatorie sau relatii de sange).Acesta este un exemplu des intalnit in orasul
modern.unde vecinii pot avea relatii mai puternice intre ei decat cu propriile
familii.Atunci cand rudenia se refera la relatiile dintr-o familie bazate pe
legaturi de casatorie sau de sange vorbim de rude fictive.
Familia ca institutie sociala detine in societate cateva functii principale:

Functia de status se refera la faptul ca,in mod uzual cele mai

importante statusuri ale unei persoane sunt oferite de

familie(fiu/fiica,sot/sotie,mama/tata)
Functia afectiva se refera la faptul ca orice fiinta umana isi gaseste
exhilibrul afectiv,in primul rand in cadrul familiei

Functia protectiva se refera la faptul ca oamenii sunt protejati in orice

societate in primul rand de institutia familiei si mai apoi de alte

institutii
Functia economica se refera la faptul ca familia reprezinta o unitate

economica,atat ca productie cat si ca regustru de consum

Functia de socializare prin care se asigura invatarea
comportamentelor,abilitatilor,informatiilor necesare fiecare persoane pt
a putea sa traiasca si sa se dezvolte intr-o societate

Tipologia familiei
Tipul cel mai raspandit astazi il reprezinta familia nucleara.Aceasta
familie formata din membrii a cel mult doua generatii care traiesc in
aceeasi gospodarie.Una dintre formele cele mai raspandite ale familiei
nucleare o reprezinta familia conjugala singura care are si functii de
procreere,care este o familie nucleara formata din sot,sotie(eventual si
copii).Deosebirea fata de cazul mai larg al familiei nucleare este aceea
ca in afara de familia conjugala pot sa mai existe si cazuri ale unor
familii formate din alte tipuri de rude(bunici-nepoti,frate si sora)care
mentionam din nou,traiesc in aceeasi gospodarie
Opusa familiei nucleare este famila extinsa.Aceasta este formata din
membrii a mai mult de doua generatii care,si in acest caz,traiesc in
aceeasi gospodarie.