Sunteți pe pagina 1din 35

PROF.

CRINGANU MIRELA
NURSING N OTORINOLARINGOLOGIE
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
Cavitatea nazala este despartita de septul nazal fn doua cavitati numite fose nazale; comunica
cu exteriorul prin nari si cu rinofaringele prin coane.In oasele vecine foselor nazale sunt situate
sinusurile paranazale - cavitaji pneumatice - cu rol de cutie de rozonanfa si de mentinere constants a
temperaturii.
Din punct de vedere fiziologic cavitatea nazala se imparts in doua etaje: unul inferior - respirator - si
altul superior - olfactiv.
Urechea este organul cu funcfie acustic-vestibulara.
Ea este formata din urechea externa" (pavilion si conduct auditiv extern), urechea medie (cavitate
pneumatica situata tn stanga temporalului), separata prin timpan de urechea externa, urechea interna
(formata dintr-un sistem de incaperi - labirint osos -in interiorul carora se afla un sistem de camere labirintul membranos).
Urechea extern are functie auditiva, pavilionul avand rol de cornet acustic, conductul auditiv
extern transmite undele sonore. Prin perisorii si cerumenul secretat previne patrunderea prafului fn
urechea interna,. Timpanul participa la auz prin vibratiile pe care le produce sub influenfa undelor
sonore.
Urechea medie transmite undele sonore de la timpan prin oscioare (ciocan, nicovala, scarita) la
fereastra ovala.
Urechea interna - aici se afla organul cortireceptorul auditiv.
Laringele este segmentul cailor respiratorii situat la incrucisarea acestor cai cu calea alimentara.
Este situat sub pielea gatului pe linia mediana.
Este un organ cu dubla funcjie: aerovector si organ al fonatiei.
EDUCATIA FENTRU SANATATE PENTRU PREVENIREA BOLILOR OTO-RINOLARINGOLOGICE

Masuri de profilaxie primara


- masuri pentru forfificarea organismului prin sport si activitati in aer liber
- asigurarea unui mediu curat, nepoluat cu praf, substante chimice in orase, la locul de munca
- invatarea suflarii corecte a nasului
- umezirea aerului din incaperi, saloane, locuinte
- asigurarea unei temperaturi constante de 16-18C in incaperi
- evitarea substantelor iritante ale cailor respiratorii superioare: alcool, tutun, condimente
folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor si mastilor de protectie la locurile de munca cu praf si
pulberi
- folosirea de casti pentru amortizarea zgomotelor de catre persoanele expuse profesional, zgomotelor
puternice, trepidatiilor (cazangii, lacatusi, telefoniste);
- efectuarea de controale periodice ale auzului.
Masuri de profilaxie secundara:
- depistarea tuturor imbolnavirilor acute ale nasului, gatului, urechii si tratarea lor corecta pentru
prevenirea cronicizarii si a unor infirmitatii (surditate, tulburari de fonatie si respiratie)
- tratarea corecta a rinofaringitelor sugarului pentru prevenirea otitelor
- reeducarea vorbirii, auzului la persoanele cu suferinfe ale urechii.
1

Masuri de prevenire tertiara:


- indrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezare auditiva
- educarea pacientului purtator de proteza cum sa 0 utilizeze pentru a se adapta progresiv la mediul
sonor
- educarea anturajului pentru a sustine psihic pacientul cu hipoacuzie
- examinarea periodica a hipoacuzicului pentru a se aprecia din timp accentuarea surditatii si necesitatea
schimbarii protezei.
EVALUAREA MORFO-FUNOTIONALA A ORGANELOR OTO-RINO-LARINGOLOGICE
Metodele de explorare funcionale a organelor senzoriale din sfera ORL reflect
starea anatomofuncional a analizatorului explorat, dar i unele dereglri sau modificri
n starea sau funcionarea altor organe sau aparate cu care se gsesc n strns corelaie
(sistemul nervos central, sistemul neuroendocrin, etc.).

Instrumente folosite:
- examenul auzului.................

-otoscopia - examenul pavilionului urechii si a conductului auditiv extern.


-narinoscopia - examineaza narinele si interiorul cavitatii nazale.
-rinoscopia metoda de investigatie a foselor nazale, folosind un speculum sau un

endoscop.

-buco faringo - scopia - examenul cavitatii bucale si a faringelui.


-laringoscopia - examenul laringelui
-indirecta
-directa

- examen pentru prelevarea de tesuturi pentru examen biopsic si extragerea corpilor

straini.
- radiografia sinusurilor fetei
- examen de laborator
- secretie otica - se recolteaza in conditii de asepsie pt. examen bacteriologic
-secretie nazala
-exudatul faringian pt. examen bacteriologic
-sange:
-VSH
-leucograma
-TS ( timp de sangerare )
-TC ( timp de coagulare )

EXAMENUL AUZULUI
Examenul funciei auditive se face cu scopul stabilirii capacitii auditive i a sediului topografic
al leziunii.
In acest sens se practic urmtoarele examinri:
acutometrie fonic: se folosete vocea;
acutometrie instrumental: se folosesc ceasul, acumetrele i mai ales diapazoanele;
audiometrie cu aparat.
Acumetrie fonic
Acumetria fonic este explorarea funcional a capacitii de auz folosindu-se vocea. Prin aceast
metod se msoar distana la care urechea percepe distinct, n mod clar, vocea optit.
Etape de execuie
1. Asigurarea
condiiilor de
examinare i pregtirea
bolnavului

Msuri de realizare
1.1. Bolnavul este adus ntr-o ncpere cu izolare fonic.
1.2. Persoana este aezat pe un scaun, n profil, cu rechea de examinat spre
direcia de unde vine vocea examinatorului, la distana de 6 m.
1.3. Se execut otoscopie (inspecie s nu fie dop de cerumen).
1.4. Urechea cealalt se astup cu mna.
2. Examinarea
2.1. Examinatorul pronun cu voce optit cuvinte bisilabice de tonalitate
joas (nou, lun); de tonalitate nalt (trei, cinci).
2.2. Dac persoana examinat nu aude, examinatorul se apropie progresiv i
repet cuvintele.
2.3. Se noteaz distana de unde persoana repet cuvintele.
3. Interpretarea
3.1. Vocea optit se aude n mod normal la distana de 6m.
3.2. Vocea de conversaie se aude n mod normal la 20 m.
3.3. Cnd vocea nu se aude dect sub 5 m nseamn c este o surditate uoar.
3.4. Cnd nu se aude sub 1 m vorbim de surditate accentuat.
Observaie: Prin aceast metod nu se poate defini tipul de surditate, ci numai gradul.
Acumetrie instrumental
Se efectueaz o serie de probe cu diapazoanele pentru a face diagnosticul diferenial ntre
surditate de tip transmisie i cea de tip percepie (proba Rinn, proba Schwabach, proba Weber). Pentru
examinare, diapazonul se pune n vibraie strngnd ntre police i index extremitatea liber a celor dou
ramuri ale diapazonului i eliberndu-le brusc (ca o pictur).
Diapazonul pensat cu degetele se pune n vibraie n faa pavilionului urechii (proba Rinn), pe
mastoid (proba Schwabach) i pe vertex (proba Weber). Se compar audiia pe cale obinuit aerian
(timpanic) cu audiia pe cale osoas i n acest fel se stabilete sediul leziunii, deci i tipul de surditate.
Examenul audiometric
Este o metod modern prin care se stabilesc tipul de surditate i gradul deficienei auditive. Se
efectueaz cu adiometrul prin care se nregistreaz grafic pierderile auditive pe frecvene din scara
tonal. Audiometrele au posibilitatea de a nregistra, pe cale aerian, intensiti pn la 110 decibeli.
Astfel se obin diferite curbe audiometrice.
Proba Weber
Tehnic de lucru
Dup ce diapazonul a fost percutat se aeaz pe vertex. Bolnavul trebuie s perceap vibraiile
bilateral n ambele urechi. n cazul n care bolnavul are tulburri auditive unilaterale, vibraiile se percep
3

(lateralizeaz). Dac se percepe n urechea bolnav rezult o surditate de transmisie cu lezarea urechii
externe sau medii. Dac se lateralizeaz spre urechea sntoas rezult o surditate de percepie de partea
cealalt cu leziuni n urechea intern.
Proba Rinne
Dup ce diapazonul este percutat se aeaz pe mastoid. Cnd bolnavul anun c nu mai aude
nimic se mut diapazonul n faa conductului autiv extern. n mod normal vibraiile sonore se aud mai
departe, transmisia fiind mai lung. Dac n faa conductului auditiv extern vibraiile nu se mai aud este
vorba de o leziune a aparatului de transmisie i proba Renne este negativ.
Proba Schwarbach
Dup ce diapazonul este percutat se aeaz pe mastoida bolnavului i se determin durata de
percepere a vibrailor sonore. Durata de percepere dureaz ntre 20 40 secunde. n cazul n care
perceperea vibraiei este mai prelungit bolnavul prezint o leziune a aparatului de transmisie, iar dac
durata de percepie este mai scurt este vorba despre o tulburare a aparatului de percepie (urechea
intern).
Capacitatea funcional a analizatorului acustic se determin cu aparate speciale numite
audiometre. Ele sunt formate dintr-un generator acustic care emite toate tonurile pure sau compuse pe
care le percepe urechea omului i care pot i modifice intensitatea n limite foarte largi. Ele folosesc
sunete rostite sau de pe un disc care sunt ndreptate ctre receptorul aplicat pe urechea bolnavului. Se
stabilete pentru fiecare ton limita inferioar la care poate fi perceput cuvntul. Rezultatele se exprim
grafic. Pe abscis se noteaz frecvena sunetului din octav n octav, iar pe ordonat intensitatea
sunetului din 10 n 10 decibeli.
B)-EXAMENUL FUNCTIEI DE ECHILIBRU
Functia de echilibru se controleaza prin:
-semne spontane;
-probe provocate.
a)Semne spontane
-Nistagmusul spontan ( miscarea globilor oculari, trebuie sa mearga paralel ( = ) );
-Proba bratelor intinse ( 2min.);
-Proba Romberg;
-Proba mersului in stea.
b).Semne provocate: proba calorica ; proba electrica; proba rotatorie; proba pneumatica.
1. Proba Barre care const n nclinarea capului din poziia vertical spre labirintul bolnav
2. Proba Romberg care const n oscilaii pn la cdere cnd subiectul este n poziie vertical cu o
baz de susinere mic i cu ochii nchii
3. Proba Babinski-Weill care const din mersul bolnavului n stea, iar deviaia progresiv este
nspre labirintul bolnav.
Exist probe labirintice provocate care pot compensa tulburrile labirintice
a. Proba caloric cu o sering de 10ml se introduc n conductul auditiv extern 5-10ml ap rece la
25C sau cald la 40C,capul bolnavului fiind nclinat pe spate. Dup 20-30 secunde apare nistagmusul
care bate spre urechea irigat cu ap cald sau n partea opus urechii n care s-a introdus ap rece.
4

b. Proba rotatorie bolnavul se aeaz ntr-un fotoliu rotator i n timp de 20 secunde este rotit n
direcia orar sau antiorar. n timpul rotaiei bolnavul ine ochii nchii. Imediat dup oprire se constat
un nistagmus postrotator ale crui oscilaii sunt orientative n direcie invers rotaiei care poate varia
ntre 0 - 80 secunde.
c. Proba galvanic folosete un generator de curent galvanic. Bolnavul este aezat n poziie eznd
i i se aplic naintea tragusului bilateral cte un electrod legat la generator. I se aplic un curent de 23mA, iar bolnavul nclin capul de partea polului pozitiv, iar la 8-10mA face un nistagmus spre polul
negativ. Asistentul medical este cel care se ocup de bolnav n sensul c i asigur poziia
corespunztoare a capului, i observ permanent starea n care se afl. Bolnavul va fi supravegheat n
fotoliu pn cnd trece ameeala sau greurile provocate de probe. nregistrarea grafic a frecvenei i
amplitudinii nistagmusului se numete electronistagmografie.
EXPLORAREA FUNCIONAL A ANALIZATORULUI OLFACTIV
Este vorba de examinarea mirosului care se face cu ajutorul unor substane mirositoare care se
ofer bolnavului separat pentru fiecare nar, iar la ochi bolnavul este legat.
Ca i substane mirositoare se utilizeaz:
tutun
vanilie
cafea
alcool
iaurt, etc.
Bolnavul trebuie s recunoasc alimentul respectiv. Acuitatea olfactiv se determin cu ajutorul
olfactometrului (olfactometrul Waardemayer) care este format din tuburi de sticl concentrice,
suprafaa intern a tubului extern este acoperit cu substane mirositoare, cauciuc, cear de albine
s.a. Extremitatea ncurbat a tubului interior se introduce n una din nrile bolnavului i apoi se
retrage tubul exterior i se expune suprafaa sa cptuit cu substanele mirositoare curenilor de aer
inspirai. Se citete apoi gradul de retragere a tubului exterior pe peretele tubului interior care este
gradat n diviziuni de 0,7cm, notndu-se gradaia la care bolnavul percepe mirosul. Valorile se
exprim n uniti care se numesc olfactive. Se poate determina i coeficientul olfactiv prin
olfactometrie. Aceast metod folosete un aparat care dozeaz cantitatea de aer introdus mpreun
cu mirosul folosit n fosele nazale prin insuflaie. Volumul minim necesar recunoaterii substanei
mirositoare se numete COEFICIENT OLFACTIV. Dispariia olfaciei se numete anosmie.
Scderea acuitii olfactive se numete hiposmie, senzaia pervertit de miros se numete parosmie.
Toate acestea sunt simptome n unele tumori craniene.
EXPLORAREA FUNCIONAL A ANALIZATORULUI GUSTATIV
Examinarea sensibilitii gustative se face cu substane corespunztoare senzailor primare
gustative: amar, dulce, acru, srat
Se folosesc substane rapide cum sunt: chinina, zahr, acid clorhidric, sare.
Aceste substane rapide se folosesc ca soluii concentrate sau prafuri.
Tehnic
Soluia care se aplic cu o pipet sau praful cu pensule foarte fine, se aplic pe regiunile corespunztoare
cunoscute ale papilelor gustative de pe limb. ntre dou substane rapide cu aciune diferit se va pstra
un interval de cel puin 5 minute dup ce gura a fost cltit cu ap distilat. Prin proba diluiilor
descrescnde se determin acuitatea gustativ, stabilinduse concentraia minim a celor patru grupuri
principale de substane rapide care produc senzaia corespunztoare. Aceast concentraie minim poart
numele de pragul senzaiei gustative i este egal pentru zahr cu diluia 1/200, pentru clorura de sodiu cu
5

diluia 1/400, pentru acidul clorhidric 1/15.000, pentru chinin cu diluia 1/ 2.000.000 . Limba mai
recepioneaz i senzaii termice, tactile i dureroase care se percep concomitent cu senzaiile olfactive.
Dac se combin sub mai multe forme rezult scara senzaiilor gustative.
Instrumentar folosit n oto-rino-laringologie
a. Specul auricular; b. Sond auricular; c. Pense auriculare; d. Ac de paracentez; e. Crlige; f. Bujii;
g. Chiuret; h.Tij port-vat; i. Diapazon; j. Deprttor autostatic; k. Oglind frontal; l. Aspirator; m.
Specul nazal; n. Spatul lingual; o. O glind laringian; p. Sering laringian; r. Oglind mobil
pentru rinoscopie
RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN
DEFINITIE:
Exudatul faringian este un lichid rezultat in urma unui process inflamator faringian.
SCOP-EXPLORATOR
-depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui in vederea tratamentului;
-depistarea persoanelor sanatoase purtatoare de germeni .
MATERIALE NECESARE:
-De protectie: masca de tifon.
-Sterile: - spatula linguala;
-eprubeta cu tampon faringian sau ansa de platina;
-eprubete medii de cultura;
-ser fiziologic sau glicerina 15%.
-Nesterile: -tavita renala;
-stativ pentru eprubete ;
-lampa de spirt;
-chibrituri.
PREGATIREA PACIENTULUI:
Pregatirea psihica: -se anunta si I se explica tehnica.
-Pregatirea fizica:

-se anunta sa nu manance, sa nu bea apa;


6

-sa nu i se instileze solutii dezinfectante in nas;


-sa nu faca gargara;
-se aseaza pacientul pe un scaun.
TEHNICA RECOLTARII
-se recolteaza inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor.
Asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza cu alcool;
-isi pune masca de protectie;
-invita pacientul sa deschida gura si inspecteaza fundul de gat;
-deschide eprubeta cu tamponul faringian ;
-flambeaza gatul eprubetei si o inchide cu dop steril;
-roaga pacientul sa deschida gura, apoi apasa limba pacientului cu spatula linguala si inspecteaza
fundul de gat;
-cu tamponul faringian sterge depozitul de pe faringe si amigdale, dezlipeste o portiune din falsele
membrane ( cand este cazul );
-flambeaza gura eprubetei si introduce tamponul faringian in eprubeta care se inchide cu dopul
flambat;
-la indicatia medicului, intinde produsul obtinut pe lame de sticla pentru frotiuri colorate sau
insamanteaza imediat pe medii de cultura, succesiv doua eprubete din aceasi recoltare;
-se spala pe maini cu apa si sapun.
PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR
-se transporta produsul la laborator evitand suprainfectarea;
-daca nu este posibila insamantarea la patul bolnavului, tamponul se umezeste in prealabil cu ser
fiziologic sau glicerina 15%.

REORGANIZAREA
NOTAREA IN F.O. ( foaia de observatie )
-se noteaza data recoltarii;
-numele persoanei caruia i s-a efectuat recoltarea;
-daca s-au facut insamantari sau nu.
7

DE STIUT!!!
-timpul scurs de la recoltare la insamantare sa nu depaseasca 5-6 ore;
-inainte de recoltare se inspecteaza regiunile de unde urmeaza sa se recolteze;
-recoltarea se face nu numai in angine ci si in alte boli care pot fi declansate de o infectie faringiana
( NEFRITE, R.A.A.-reumatism articular acut ).

DE EVITAT!
-imbibarea tamponului cu saliva;
-atingerea dintilor.

RECOLTAREA SECRETIEI NAZALE SI OTICE


1.RECOLTAREA SECRETIEI NAZALE ( RINOREEA )
-DEFINITIE
Rinoreea este tratamentul medical ce descrie orice scurgere de materii fluide ( adesea avand
consistenta mucoasa ) din nas.
Recoltarea se face cu un tampon mai subtire fixat pe un porttampon de sarma usor indoita, cu
care se poate patrunde in nazo-faringe.

Pt. examinari virusologice, recoltarea se face fie prin suflarea puternica a nasului intr-o cutie
Petri sterila, fie prin spalare nazo-faringiana.
EXECUTIE:
-recoltarea se face dimineata, dupa trezirea pacientului;
-pacientul este asezat in pozitia sezand, cu capul in extensie fortata;
-se injecteaza in fosele nazale o solutie izotonica de NaCl sterila cu ajutorul unei seringi ce se
prelungeste cu un tub de cauciuc de 2-4cm;
-capatul liber al tubului taiat oblic se introduce in una din fosele nazale si se injecteaza solutia de
spalatura;
-pacientul apleaca imediat capul inainte si lasa sa se scurga lichidul intr-o cutie Petri sterila;
-se trece imediat lichidul in eprubete etichetate si se trimite la laborator;
-daca se intarzie trimiterea la laborator, atunci produsul va fi asezat la gheata.
2.RECOLTAREA SECRETIEI OTICE
Secretia otica ( otoreea ) : este un simptom caracterizat prin scurgerea din ureche a unei secretii
care poate fii seroasa, mucoasa, muco-purulenta, hemoragica etc.,in functie de patologia care a
determinat-o.
Recoltarea se face, cu tamponul, sub control vizual ( OTOSCOP ), din conductul auditiv extern.
-flora normala a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern este reprezentata de
bacteriile ce se intalnesc pe piele;
-in etiologia otitei medii acute se intalnesc : stafilococi, streptococci, Haemophylus;
-la nou nascuti si copii se intalnesc : E.coli, Klebsiella, stafilococ, Pseudomonas etc. .
RECOLTAREA SPUTEI
DEFINITIE:
Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilior ce se expulzeaza din caile respiratorii prin
tuse.
SCOP Explorator- pt.examinari macroscopice ,citologice, bacteriologice, parazitologice, in vederea
stabilirii diagnosticului.

MATERIALE NECESARE :
-sterile: cutie Petri, pahar conic, scuipatoare speciala ( sterilizata fara substanta sterilizanta );
-nesterile : pahar cu apa, servetele sau batiste de unica intrebuintare.
PREGATIREA PACIENTULUI
-psihic se anunta si I se explica necesitatea executarii examinarii
-fizic -se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie;
-sa expectoreze numai in vasul dat, sa nu introduca in vas si saliva.
EXECUTIE:
-I se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura si faringele
-I se ofera vasul de colectare, in functie de examenul cerut
-se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse
-se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24h(ore)

RECOLTAREA SPUTEI PRIN FROTIU FARINGIAN SI LARINGIAN


-se umezeste tamponul de vata cu apa distilata sterila
-se apasa limba cu spatula
-se introduce tamponul in faringe cerand pacientului sa tuseasca
-sputa eliminata se prinde pe tamponul de vata care se introduce imediat in eprubeta sterila
-frotiul laringian se recolteaza de medic patrunzand cu tamponul in laringe sub control laringoscopic.
RECOLTAREA SPUTEI PRIN SPALATURA GASTRICA
-se introduce sonda ( EINHORN sau FAUCHER ), in stomac, dimineata pe nemancate;
-se introduce prin sonda 200 ml apa distilata, bicarbonatata, calduta, care este evacuata imediat sau
extrasa cu seringa;
-lichidul recoltat se trimite imediat la laborator, pt. ca germenii cautati, pot fi distrusi daca stau mai mult
timp in contact cu mediul acid al sucului gastric;
-daca recoltarea se face pt. insamantare si lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obtinut poate fi
neutralizat cu bicarbonat de sodiu(Na)
10

RECOLTAREA SPUTEI PRIN SPALATURA BRONSICA


-se utilizeaza la pacientii cu TBC cavitara, care nu expectoreaza
-se pun in evidenta bacilli incapsulati in submucoasa, care nu apar in mod obisnuit in sputa
-se introduc in recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic sau 4ml solutie teofilina 3% cu 1ml sol. de
stricnina 1/1000;
-pacientul inhaleaza de cateva ori prin inspiratii adanci, repetate, urmate de expiratii scurte;
-se face o scurta pauza de 4-5sec. si se repeta pana la aerosolizarea intregii cantitati de lichid;
-dupa aspiratii, pacientul incepe sa tuseasca chiar daca nu a tusit niciodata;
-sputa expectorata se recolteaza intr-un vas steril, recoltarea se repeta zilnic, in urmatoarele 4 zile, in
vase separate.

PREGATIREA PRODUSELOR PT. LABORATOR


-se acopera recipientele, se eticheteaza, se trimit la laborator.

REORGANIZAREA

NOTAREA IN F.O.
SPALATURAAURICULARA
DEFINITIE:
Prin spalatura auriculara se intelege spalarea conductului auditiv extern prin introducerea unui curent
de lichid.
SCOP TERAPEUTIC - indepartarea secretiilor ( puroi,cerumen ) ;
-indepartarea corpilor straini ajunsi in urechea externa accidental sau voluntar;
-tratamentul otitelor cronice.
11

MATERIALE NECESARE:
-De protectie: doua sorturi de cauciuc , musama , prosop, aleza.
-Sterile:

-seringa Guyon, vata


-lichidul de spalatura la 37*C
-solutia medicamentoasa prescrisa, sol. de bicarbonat de Na 1:1000

-Nesterile : masa de tratamente, tavita renala, scaun.


PREGATIREA PACIENTULUI:
-Psihic- se anunta pacientul , i se explica scopul tehnicii.
-Fizic:
-In cazul dopului de cerumen , cu 24h inainte se instileaza in conductul auditiv extern de 3ori/zi de
bicarbonat de Na in glicerina 1/20.
-In cazul dopului epidermic se instileaza solutie de Acid Salicilic 1% in ulei de vaselina.
-In cazul corpilor straini hidrofili ( boabe de legume si cereale ), se instileaza alcool.
-In cazul insectelor vii ,se fac instilatii cu ulei de vaselina, glicerina sau se aplica un tampon cu alcool
cu efect narcotizant.
-pacientul se asaza in pozitie sezand pe scaun;
-se protejeaza cu prosopul si sortul;
-se aseaza tavita sub urechea pacientului care va tine capul inclinat spre tavita.
.
EXECUTIE:
Asistenta, se spala pe maini si imbraca sortul de cauciuc;
-verifica temperatura lichidului de spalatura si incarca seringa Guyon;
-solicita pacientul sa deschida gura ( conductul se largeste si continutul patologic se indeparteaza mai
usor );
-trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga, iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura
spre peretele posterosuperior si asteapta evacuarea;
-operatia se repeta la nevoie;
-se usuca conductul auditiv extern;
-medicul controleaza rezultatul spalaturii prin OTOSCOPIE;
-se introduce un tampon de vata in conduct;
-se aseaza pacientul in decubit dorsal 1/2-1ora;
12

-se examineaza lichidul de spalatura.


REORGANIZARE:
NOTARE IN F.O. -se noteaza tehnica si rezultatul spalaturii ( corpi straini extrasi etc.)
DE STIUT!!!
Pot aparea accidente ca varsaturi, ameteli, lipotimie, dureri, traumatizarea timpanului datorate
presiunii prea mari sau temperaturii scazute sau crescute a lichidului de spalatura.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA ( SEMNE SI SIMPTOME )


SURDITATEA:
-Hipoacuzia - tulburarea auditiei ce consta in scaderea acuitatii auditive ( vocea soptita se aude de la o
distanta de sub 5m ).Poate fi cauzata de dop de cerumen, otite , parotidita, meningita.
-Surditatea - tulburare a auditiei in care persoana nu aude vocea soptita nici in apropierea urechii.
-surditatea se poate instala lent sau brusc ( in accidentele vasculare ), la nivelul arterei
auditive.
-Cofoza - tulburare in care persoana nu distinge nici un sunet.
INFECTII:
-Infectiile otice , se pot localiza:
-la nivelul pavilionului urechii
-in conductul auditiv extern
-urechea medie - OTITE
-mastoida - OTOMASTOIDITA
-Infectiile rinosinuzale se pot localiza:
-la nivelul cavitatii nazale - rinite , furuncul;
-la nivelul sinusurilor - sinuzite.
-Infectiile faringoamigdaliene se pot localiza:
-infectiile faringelui si amigdalelor - Faringoamigdalita
-infectiile vegetatiilor adenoide - Adenoidita;
-infectiile laringiene- Laringite.
CORPI STRAINI
13

-Auriculari - hipoacuzie , acufene


-Nazal - obstructie nazala , rinoree
TULBURARI DE ECHILIBRU -apar in imbolnavirile acute ale canalelor semicirculare din labirint in
cadrul infectiilor otice, rinofaringiene sau independent ( sindrom Meniere ).
SEMNELE:
-VERTIJ( senzatie ca obiectele din jur se invartesc sau se deplaseaza )
- tulburari de echilibru
-hipoacuzie
- greturi si varsaturi la miscarile bruste ale capului
-neliniste.
-EPISTAXIS ( hemoragie ce ia nastere in fosele nazale ) , cauzata de iritatie mecanica locala sau leziuni
ale vaselor mucoasei nazale, sau traumatisme ale oaselor nazale; apar si in cadrul unor boli generale
HTA, Hemofilie, Avitaminoza C,K;
Semnele insotitoare sunt in functie de cantitatea de sange pirdut.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA (SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE)

durere - suferin fizic;


durere auricular = otalgie
inflamaie- reactie tisulara de aparare locala cu participarea ntregului organism; aceasta reactie are
caracter nespecific si este constituita din ansamblul de modificari vasculare, celulare si umorale care au
ca scop asanarea si vindecarea leziunilor tisulare produse de diferiti agenti agresogeni (leziunile pot fi la
nivelul celulelor proprii, matricei celulare sau la nivelul endoteliului vascular);
febr;
anosmie- lipsa total a simului mirosului;
edem- acumularea de lichid in tesutul conjunctiv subcutanat determinand infiltratia hidrica a pielii si
a tesuturilor;
rinoree- scurgere de mucoziti nazale;
dispnee- greutate in respiratie, modificare de ritm , frecventa, amplitudine, a resp.;
hemoragii- extravazarea sngelui din sistemul vascular prin efracia unuia sau mai multor vase de tip
arteriar, venos, capilar;
disfagie- dificultatea de a nghii care se manifest ca o senzaie de ncetinire sau oprire a bolului
alimentar pe traiectul esofagian;
afazie = pierderea puterii de a nghii
obstrucii- astupare a lumenului unui organ tubular (trahee, bronhie, etc), din cauza unui obstacol
situat n interiorul organului sau a unei compresiuni exercitate din afar, care mpiedic circulaia
aerului;
parestezie faringian- senzaii neobinuite, dureroase sau senzoriale, de o mare varietate i
diversitate, cu localizare faringian, crora nu le corespunde vreun simptom obiectiv evident sau, dac
14

se constat un simptom, acuzele descrise de pacient sunt disproporionat de mari fa de afeciunea


cauzatoare n sine (cu alte cuvinte bolnavul exagereaz).
afonie - pierdere a vocii, complet din cauza lezrii laringelui, a paraliziei nervilor recureni, a unei
leziuni centrale sau organice
disfonie- pierdere parial a vocii
hipoacuzie (scderea acuitii auditive-vocea optit se aude de la o distan< 5m),
surditate - pierderea auzului se caracterizeaza prin scaderea brusca sau progresiva a perceptiei
sunetelor;
cofoza- anacuzie- tulburarea in care persoana nu distinge nici un sunet;
otoree- scurgere de lichid provenind din ureche: snge, l.c.r.( dupa un traumatism cranian), puroi (cauza
este adesea o inflamatie, de origine in principal infectioasa, a conductului auditiv extern sau a urechii
medii (otita);
epistaxis- hemoragie nazala;
vertij- ameteala;
tinitus (acufene) este un zgomot in urechi perceput de pacient in lipsa unei cauze externe a acestui
zgomot;
Principalele afeciuni ORL
rinit
sinuzit
obstrucie cu corpi strini
adenoidit
polipoz
stomatit
herpes
traumatisme
faringit
laringit
otit
mastoidit
furuncul conduct auditiv extern
tumori.
INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE URECHII EXTERNE

(dopul de cerumen, corpii straini, plagi, contuzii, arsuri si degeraturi ale pavilionului urechii)
Culegerea datelor
- circumstante de aparitie:
- dop de cerumen - persoane cu hipersecretie a glandelor ceruminoase
- traumatismele pavilionului
- expunere la temperaturi scazute, accidente de munca, traumatisme

15

- manifestari de dependenta- semne si simptome posibile:


diminuarea auzului
disconfort auricular
vertij
febra
prezenfa plagilor, arsurilor, degeraturilor la nivelul pavilionului
secrefii purulente, sanguinolente la nivelul pavilionului urechii
durere
cicatrici vicioase cu mgustarea orificiului conductului auditiv extern
Probleme de dependenta:
- comunicare ineficienta senzoriala auditiva;
- disconfort fizic cauzat de durere sau senzajii auditive violente (in cazul corpilor straini animati);
- hipertermie;
- vulnerabilitate fata de pericole
- anxietate;
- insomnie;
- rise de complicatii: infectii ale timpanului urechii medii si cicatrici vicioase.
Obiective:
- sa se cicatrizeze plagile, arsurile, fara complicatii;
- pacientul
- sa afirme stare de bine fizic si psihic;
- sa si mentina temperature in limite normale;
- sa fie ferit de complicatii;
- sa se odihneasca corespunzator necesitatilor sale.
Interventii:
Asistenta:
- pregateste materialele si pacientul pentru spalatura auriculara In vederea inlaturarii dopului de
cerumen i a corpilor straini;
- aplica tratamentul in plagile pavilionului urechii( spala tegumentele sanatoase din jur cu apa calduta si
sapun, le dezinfecteaza cu alcool, face dezinfectia plagii prin tamponare cu apa oxigenata, acopera
plagile cu comprese uscate fixand pansamentul cu fasa).
- aplica comprese umede in solufie de rivanol 1/1000 tn cazul infectarii plagilor
- educa pacientul sa se prezinte in continuare pentru schimbarea pansamentului pana la vindecarea
plagilor.

16

Fig. 44 - A - Spalatura
auriculari; B - Pozifia amboului
seringii
NGRIJIREA PACIENILOR CU OTIT I OTOMASTOIDIT
Otita reprezinta o inflamatie sau infectie a urechii. Cel mai des intalnit tip este otita medie ce
presupune infectarea urechii medii.
In momentul in apar infectii trompa lui Eustachio (tubul de legatura dintre urechea medie si si
gat) se inflameaza si se blocheaza fapt ce duce la acumularea de lichid in urechea medie. Acest lichid
favorizeaza dezvoltarea bacteriilor si virusilor provocand infectii ale urechii.
Netratat n faa congestiv, duce la supuraie.
OTOMASTOIDITA = complicaie a otitei medii supurate, netratat la timp. Se instaleaz la 23
sptmni de la debutul otitei.
Culegerea datelor
Circumstanele de apariie
la orice vrst, mai des la copii i sugari
ca urmare a unei rinofaringite
Manifestri de dependen (semne i simptome posibile) n otita acut supurat
- durere care treptat devine vie, insuportabil, cu iradiere spre maxilar
- senzaie de tensiune n ureche
- hipoacuzie
- febr 3940C
- frisoane
- congestie nazala
- lipsa apetitului, greata, varsaturi
- vertij
- diaree, irascibilitate, agitatie (la copii)
- dificultate de a se odihni
- tulburari de echilibru
- in unele cazuri se poate ajunge la pierderea auzului- surditate
In otomastoidita acut supurant
durere vie n regiunea otomastoidian
resirarti dificila( dispnee)
17

tahicardie
febr
Investigatiile presupun:
- realizarea istoricului medical,
- examinarea urechii
- timpanometria (introducerea in ureche a unui instrument ce masoara miscarile timpanului)
- teste auditive
- timpanocenteza (perferoarea timpanului cu un ac pentru a recolta si analiza in laborator secretia
urechii)
- reflectometrie (masoara modul in care timpanul raspunde la sunete)
- analize de sange pentru a repera o posibila imunodeficienta
Problemele pacientului
durere
anxietate
insomnie
hipertermie
comunicare ineficient la nivel senzorial auditiv
risc de complicaii: deshidratare
paralizia nervului facial
alterarea respiraiei i circulaiei
Obiective de ngrijire
sa se menina temperaturii corpului n limite fiziologice
pacientul s afirme stare de bine
pacientul s vindece s se fac fr complicaii
Interveniile A.M. autonome
repaus la pat n perioada febril
salon curat, linitit cu temperatura 2022C
msurarea i notarea temperaturii i pulsului
educaie sanitar n vederea prevenirii mbolnvirilor
Interveniile A.M. delegate
administrarea tratamentului prescris de medic
antibiotice
antitermice
antialgice
instilaii auriculare (soluie cldua decongestiv antialgice)
instilaii nazale (cu soluie dezinfectant)
comprese cldue pe regiunea mastoidian
alimentaie hidrozaharata n perioadele febrile, redndu-se treptat alimentaia obinuit a pacientului.
La nevoie se vor administra vitamine. Se urmrete o bun hidratare a pacientului.
pregtete pacientul i ajut medicul la puncia otic (parecentez otic)
Puncia otic(timpanocenteza) se face n scop:
a) explorator recoltarea secreiei
b) terapeutic evacuarea secreiei urmate de spltur
acord ngrijirile ulterioare pacientul s se prezinte la control
Va fi asigurat c orificiul creat pentru drenarea secreiilor se va vindeca fr s afecteze auzul.
cnd situaia o impune pregtete pacientul pentru intervenia chirurgical i l ngrijete postoperator.

18

NGRIJIREA BOLNAVULUI CU RINIT , SINUZIT, LARINGIT


RINITA
RINITA = inflamaia mucoasei nazale de natur viral sau alergic
RINITA ACUT BANAL SAU CORIZA ACUT (guturai) are origine viral, fiind urmat la
2-3 zile de infecie bacterian (prin excerbarea florei saprofite locale din fosele nazale).. Afeciunea
poate apare endemic n perioadele reci, chiar de mai multe ori pe an.
n mod normal, rinofaringele constituie poarta de intrare a germenilor n cursul bolilor infectocontagioase, n consecin, suferina nazal nsoete aceste afeciuni.
RINITE SPECIFICE
Rinita gripal apare n epidemiile de grip.
Rinita rujeolic, scarlatinoas, varicelic exist n cursul bolilor infecioase, unde reprezint
manifestarea lor de debut.
Culegerea datelor
circumstane de apariie
inhalarea de pulberi iritante
rinitele alergice se exacerbeaz primvara
sezonul rece
efort vocal mare (laringite)
sinuzitele i laringitele pot s apar ca urmare a unei rinite acute sau cronice
- germenii microbieni cel mai frecvent incriminai sunt Streptococcus pneumoniae,
Staphilococcus aureus, Streptococcus pyogenes, Klebsiella pneumoniae, Haemophilus influenzae.
- este favorizat de frig, umezeal, schimbri brute de temperatur i de factori locali nazali
(deviaii de sept, hipertrofii de cornete, vegetaii adenoide).
- factorii generali ca alergia, tulburri endocrine, denutriia, surmenajul joac un rol favorizant
Manifestri de dependen (semne i simptome)
Rinita acut banal sau coriza acut
Boala debuteaz prin semne generale - indispoziie, curbatur, febr, usturimi n gt, mialgii,
artralgii, frisoane i semne locale - prurit nazal, obstrucie nazal, strnuturi, dup 1-2 zile apare
rinoreea apoas, cefalee frontal prin obstrucia canalului fronto-nazal, hiposmie, anosmie, hipoacuzie,
acufene. Dup 24 ore secreia seromucos devine mucopurulent, prin infecie bacterian. La
rinoscopie se constat pituitara congestionat, turgescent, scldat n secreii mucopurulente. Treptat
secreia diminu i n 6-8 zile dispar toate semnele morbide i apare vindecarea. Uneori, guturaiul se
poate complica cu sinuzite, otite, laringotraheite, bronite, amigdalite acute.
Rinita gripal: febr ridicat (39 - 400C), curbatur, cefalee, meningism, are debut brutal i se
complic cu otite, sinuzite, laringite. Epistaxisul este frecvent. Dup vindecare rmn cefalee rebel,
tuse spasmodica, anosmie.
SINUZIT
Inflamatia mucoasei sinuzale poart denumirea de sinuzit.
Clasificarea sinuzitelor se face dup mai multe criterii:
- dupa etiologie - sinuzite rinopatice, odontopatice, traumatice, hematogene;
- topografic
- sinuzite anterioare : maxilare, etmoidale anterioare, frontale;
- sinuzitele posterioare, etmoidale posterioare, sfenoidale;
19

- dupa leziunile anatomo-patologice - sinuzitele catarale, supurate, polipoase, osteitice;


- dupa evoluia clinic - acute i cronice.
Circumstante de aparitie
Cauzele generale constau din fragilitatea imunobiologic a terenului - alergie, diabet,
avitaminoze, anumite afeciuni ca gripa, bolile infecioase, afeciuni ale dinilor. Macro- i microclimatul
reprezint alte cauze generale favorizante ale infeciilor sinuzale.
BACTERIOLOGIA ntlnit n sinuzitele acute este dominat de Streptococcus pneumoniae,
Haemophilus influenzae n 70% din sursele izolate.
Manifestari de dependenta-semne, simptome:
- dureri locale i senzaie de tensiune
- febr, cefalee, ameeli , inapeten
- tulburri dispeptice
- rinoree, edem palpebral.
Examene paraclinice:
1. Examenul radiologic al sinusurilor paranazale arat o cretere a densitii sinuzale,
nivel de
lichid la nivelul sinusurilor.
2. Puncia sinusului confirm diagnosticul de sinuzit.
LARINGITA
Definitie:
Laringita este o inflamate a mucoasei laringiene, superficiala la adult si mai grava la copil, avind in
vedere particularitatile anatomice ale laringelui copilului, ca si aptitudinea mai redusa a acestuia de a
expulza secretiile prin tuse.
Culegere de date
Circustante de aparitie:
- variatiilor bruste de temperatura, a prezentei focarelor infectioase de vecinatate (amigdalite,
rinosinuzite).
- uzul si abuzul de alcool si tutun;
- mai rar apare prin inhalarea unei atmosfere poluate cu gaze iritante, fum etc.
- la copii apare ca urmare a infectiilor acute respiratorii virale sau bacteriene.
Manifestari de dependenta - simptome:
- disfonie,afonie,
- jena in git, dureri locale usoare.
- se asociaza tusea, oboseala, semne generale de tipul febrei moderate.
- leziunile sint simetrice, afectind ambele corzi vocale, cu prezenta secretiilor..
Problemele pacientului
- disconfort
- alterarea respiraiei
- alimentatie inadecvata prin deficit
- anxietate
- insomnie
- comunicare ineficient la nivel senzorial
- risc de complicaii (cronicizare, infecii)
Obiective de ngrijire
pacientul s respire pe nas
pacientul s aib o stare de bine fizic i psihic
pacientul s comunice verbal
20

s se elimine riscul de complicaii


Intervenii autonome:
Asistenta medicala:
- recomanda repaus la pat, n camer aerisit;
- poziie decubit ventral (n sinuzite - favorizeaz scurgerea secreiei;
- indica repaus vocal (n laringit) - se nva pacientul s comunice n scris, reluarea vocii se
face treptat de la optit la voce normal;
- asigura de lichide calde;
- observa, masoara noteaza functiile vitale;
- alimenteaza pacientul corespunzator calitativ si cantitativ;
- nva pacientul s-i exprime pe rnd fiecare necesitate;
- la sugar se aspir secreiile cu o par de cauciuc;
- educa pacientul s evite: buturile reci, vaporii iritani, alcoolul, fumatul, condimentele.
Intervenii delegate:
particip la puncia sinusal
administreaz medicaia presris de medic:
instilaii cu antihistaminice (n rinitele alergice)
instilaii cu soluii dezinfectante astringente (n rinitele infecioase)
inhalaii
aerosoli
antibiotice
pregtirea psihic i fizic pentru intervenii chirurgicale de deviaie de sept nazal, vegetatii
adenoide.

INGRIJIREA PACIENTILOR CU AMIGDALITA


Amigdalita este o infectie sau inflamatie a amigdalelor palatine. Amigdalele sunt mase de tesut
limfatic situate de o parte si de alta a gatului, deasupra si in spatele limbii, facand parte din sistemul
imun al organismului. Poate fi acuta sau cronica, fiind determinate in mod deosebit de streptococ
hemolitic.
Culegerea datelor
circumstante de aparitie:
- anotimpul rece
-schimbari bruste de temperatura
-frecventa crescuta la copii
-persoane astenice, convalescente cu rezistenta scazuta
Manifestari de dependenta: {semne si simptome posibile)
- febra, 38,3 C sau mai inalta
- respiratie urat mirositoare,
- noduli limfatici cervicali (noduli prezenti in zona gatului) inflamati;
- amigdale rosii, amigdale sensibile si inflamate , acoperite total sau partial cu puroi, suprafete
sangerande pe suprafata amigdalelor, prezenta culturilor bacteriene pe suprafata amigdalelor;
- dificultati la inghitire,
- cefalee (dureri de cap),
- dureri abdominale,
- persistenta respiratiei orale, a sforaitului sau a unei voci nazale, groase, ragusite
- semne de deshidratare precum uscarea gurii si a limbii si oligurie (prezenta unui volum urinar scazut).
Complicatii importante: reumatismul articular acut (boala inflamatorie provocata de actiunea toxinelor
streptococului beta hemolitic grup A, care provoaca o inflamatie a articulatiilor mari si a inimii).
21

Inflamatia faringelui poate fi insotita de simptome de tip gripal ca si congestia nazala (aflux
excesiv de sange la nivelul nasului), catar (secretii apoase nazale) nazal, stranut si tuse( etiologia este cel
mai probabil virala).
Investigatii
- test rapid streptococic si/sau efectuarea unei culturi bacteriene, teste inflamatorii: ASLO, PCR,
Fibrinogen, VSH, hemoleucograma.
Probleme;
- disconfort
- alterarea respiratiei si circulatiei,
- hipertermie,
- fatigabilitate,
- incapacitatea de a se alimenta,
- risc de complicatii - flegmon amigdalian.
Obiective:
- pacientul sa afirme stare de bine fizic si psihic;
- sa aiba respiratie libera, usoara, eficienta;
- pacientul sa se poata alimenta pe cale naturala;
- pacientul sa-si menjina temperatura corpului in limite ftziologice ;
- sa nu intervina complicatii.
Interventii:
Asistenta medicala:
- asigura repausul la pat in camera calda, cu umiditate corespunzatoare, pe fata anterioara a gatului
aplica comprese alcoolizate;
- asigura alimentatie lichida (ceai, zeama de compot, lapte, supe , caldute)
- in perioada febrila; alimentatia se imbogateste cu alimente semiconsistente in functie de reducerea
durerilor la deglutitie;
- masoara temperatura, pulsul, respiratia;
- administreaza tratamentul:antibioticoterapie, antitermice;
- recolteaza exsudatul faringian, sange pentru cercetarea" VSH-ului, ASLO, leucogramei;
- administreaza medicatia recomandata de medic: antibioticoterapie, antitermice , antialgice .
- pregateste pacientul care prezinta flegmon amigdalian de urgenta pentru incizia si evacuarea puroiului;
- invata pacientul caruia i s-a facut incizie sa stea cu capul aplecat in fata pentru a se scurge puroiul in
tavita renala si periodic sa faca gargara cu H2O2;
-educa pacientul care prezinta amigdalite repetate sa se supuna interventiei chirurgicale pentru a preveni
reumatismul articular acut, glomerulonefrita.
- pregateste pacientul pentru amigdalectomie:
masoara pulsul, tenstunea arteriala, respiratia, temperatura;
recolteaza sange pentru determinarea hemoleucogramel, TS, TC
recolteaza urina pentru examen de laborator
- ingrijeste postoperator dupa amigdalectomie:
- supraveghere permanent sase-opt ore; internare 24 ore.
- asigura repausul complet la pat in decubit ventral cu capul sprijinit pe antebrat sau sezand cu capul
aplecat in fata cu tavita renala pe coapsa

22

Fig. 47 - Pozifia pacientului dupa amigdalectomie


- educa pacientul sa nu inghita saliva, sa nu faca miscari de deglutitie, copiii sa nu planga pentru a nu se
accentua sangerarea;
- examtneaza secretia care se scurge in tavita renala si informeaza medicul in cazul hemoragiilor mari
pentru a se relnterveni chirurgical;
- alimenteaza pacientul dupa atenuarea durerii si opririi hemoragiei cu lichide reci in inghitituri mici;
- timp de 7 zile de la intervenie pacientul s stea n cas
- va fi avizat c n ziua a 6-a a 8-a ar putea aprea o mic hemoragie datorit desprinderii membranelor
albicioase formate n logile amigdaliene.

NGRIJIREA PACIENTULUI CU VEGETAII ADENOIDE


Se ntlnesc mai des ntre 3 i 10 ani.
Vegetatiile adenoide reprezinta hipertrofia inflamatorie a amigdalei faringiene. Aceasta are un rol
important imunologic la varsta copilariei. Poate exista o predispozitie ereditara, dar si alimentatia bogata
in glucide si anumiti factori constitutionali joaca un rol important.
Culegerea datelor
Circumstane de apariie
anotimpul rece
alimentaie deficitar
copii cu infecii repetate rinite

Manifestri de dependen (semne i simptome)


obstrucia nazal care se accentueaz cu perioadele acute ale bolii
respiratie zgomotoasa in timpul somnului pana la sforait
faciesul adenoidian: aspect de copil cu retard, respiratie orala, nas ingust, narile
aspirate, respiraie pe gur
secreie nazal abundent
astenie
somnolenta,
apatie,
inapetenta
intelect redus, scaderea performantelor scolare
tulburri n dezvoltarea scheletic (pragnatism)
23

somn agitat
deficit ponderal
cutia toracic deformat (torace globulos)
scolioz
coaste nfundate

1
Fig. 48

- Complicatiile vegetatiilor

adenoide

adenoiditei cronice

dezvoltarea anormala a maxilarului, avand aspectul de bolta palatina ogivala (din cauza presiunii
exercitate constant de limba asupra palatului dur),
carii dentare, dintii vicios implantati, malocluzie dentara.
Problemele pacientului
intoleran la activitate fizic
dispnee
insomnie
24

alterarea imaginii de sine


comunicare ineficient la nivel afectiv i intelectual
Obiective de ngrijire
copilul s prezinte respiraie pe nas
s se alimenteze corect, s aib somn odihnitor
s aib greutatea corespunztoare vrstei
s fie comunicativ, s se joace, s nvee
Interveniile AM
AM din ambulatoriu (cre, grdini, coal) va informa familia i educatorii asupra consecinelor
negative ale vegetaiilor adenoide, i va ndruma familia ctre medicul specialist.
AM din serviciul ORL, ambulatoriu sau spitalicesc pregtete copilul pentru intervenia chirurgical
(vezi amigdalectomia)
Supravegheaz copilul pentru combaterea sechelelor:
reeducarea respiraiei
rahitismului
anemiei
Complicaiile adenoiditei cronice
oculare
auriculare
traheo-bronice
dentare i bucale
renale
facies adenoidian

CORPII STRINI N ORGANELE OTORINOLARINGOLOGIE


Pot fi de proveniena:
exogen
endogen (dop de cerumen, false membrane etc.)
Ne vom referi numai la copiii strini exogeni, ptruni pe cale natural n urmtoarele caviti:
conductul auditiv extern
fosele nazale
rinofaringe
orofaringe
laringe
trahee
bronhii
esofag
CORPII STRINI AURICULARI
Sunt de 2 categorii:
a) Corpi strini vii:
insecte
viermi
pianjeni
urechelnie
b) Corpi strini ineri:
smburi de fructe
25

boabe de fasole
bee de chibrit
scobitori
mrgele etc.
Urgente sunt considerai copiii strini vii sau ineri care, au provocat leziuni conductului auditiv extern
i timpanului
Simptomul
Dac nu este lezat conductul:
senzaie de nfundare a urechii, jen
hipoacuzie
acufene
n caz de leziune a conductului:
atalgie
excariaii sau plgi ale conductului timpanului
tumefiere, tegument infiltrat, rou, serozitate.
n cazul corpilor strini vii:
zgomote auriculare insuportabile (datorate micrilor insectei)
dureri, ameeal uneori
Msuri de urgen- corpi strini ineri
a) Otoscopie cu otoscopul (speculul auricular) se verific natura i sediul corpului strin
b) Spltura auricular se face cu ajutorul seringii Guyon folosind ap nclzit la 37C jetul de ap va
fi dirijat pe peretele postero-superior al conductului pentru a nu traumatiza timpanul.
Dac corpul strin este o graminee (gru, boabe de alte cereale) va fi deshidratat instilndu-se n
conductul auditiv alcool rafinat
Tehnica se poate efectua numai dac NU s-au produs leziuni ale conductului auditiv i ale
timpanului, iar corpii strini nu sunt irelevai !
c) Dac extracia nu a reuit prin spltur, pacientul va fi trimis la serviciul ORL.
CORPII STRINI VII
Vor fi transformai n corpi ineri prin:
- instilare de ulei de parafin comestibil glicerin n conduct care asfixiaz insecta
aplicarea n faa conductului a unui tampon mbibat n eter meninut 510 minute.
ncetarea zgomotelor dovedete moartea insectei
Se face spltur auricular
Dac extracia insectei nu a reuit trimitere la ORL
Corpii strini inclovai, aderene, foarte profunzi de estrog pe cale chirurgical sub anestezie local sau
general !
CORPII STRINI NAZALI
Copiii i introduc n nas diferite obiecte (nasturi, mrgele, boabe de fasole, porumb, hrtie etc.)
La aduli corpii strini sunt introdui de obicei n scop terapeutic (tampoane de vat sau tifon introduse
i uitate n fosele nazale)
Simptome
a) n cazuri recente:
senzaie de nfundare a nasului
hidroree (secreie nazal apoas)
26

strnut
lcrimare
c) n cazuri mai vechi:
rinoree mucopurulent (secreie nazal, glbuie, apare infecia purulent, uneori songvinolent, fetid
(urt mirositoare), unilateral
eczem i ragade perinarine
d) La RINOSCOPIA ANTERIOAR
mucoas congestionat, acoperit cu secreii (examenul foselor nazale cu purulente
speculul nazal) fcut de medic
- uneori ulceraii
Msuri de urgen
Dac corpul strin este situat anterior n fosa nazal i este mobil, extragerea o face fr
anestezie asistenta medical, folosind stiletul credat sau chiureta ce ncarc de sus n jos corpul strin i
l extrage.
Dac este vorba de un copil, acesta va fi imobilizat n vederea extragerii.
Boabele de fasole nu se extrag cu pensa!
n toate celelalte cazuri (corpi strini nazali profunzi) extragerea se face n serviciul ORL de ctre
medic.
CORPII STRINI FARINGIENI
Coaj de nuc, butoni de manete, fragmente de oase, oase de pete, cuie, ace cu gmlie etc.
Cauze favorizante: rsul, strnutul, tusea n timpul alimentaiei, scderea sensibilitii faringiene
(n ebrietate sau paralizii faringiene)
Simptome
Bolnavul este:
anxios
acuz durere la deglutiie, senzaie de neptur
sialoreea
n caz de corpi strini voluminoi:
odinofagie
disfonia (rgueal)
tulburri respiratorii
Examenul local prin: bucofaringoscopie se pun n eviden corpii strini orofaringioni cu ajutorul
oglinzii laringiene
corpi strini hipofaringieni
Examen radiologic
corpi strini metolici
Atitudine de urgen
n caz de corpi strini vizibili n orofaringe
se extrag cu pens potrivit i apoi se recomand gargar cu ceai de mueel sau ap oxigenat 3%
Corpii strini inclovai n hipofaringe se extrag de specialistul ORL sub anestezie.
n toate cazurile de corpi strini faringieni exist pericolul de cdere a corpului strin n cile
respiratorii !
CORPII STRINI LARINGIENI
27

Localizarea este mai rar


Ptrund n laringe prin aspirare
Simptome
Debut brusc cu fenomene de insuficien respiratorie acut manifestat prin:
-dispnee inspiratorie
-tiraj, cornaj
-cianoz
-tuse spasmodic
-agitaie
Dureaz de la cteva minute la 1/2 or dup care cedeaz, bolnavul prezentnd o insuficien
respiratorie uoar:
tirajul i cornajul de mai mic intensitate, tuse spaspmatic, intermitent, disfonie
De obicei bolnavul este vzut n aceast faz Se face diagnostic diferenial cu:
laringospasmul
laringita acut subglotic (pseudocrup)
crupul difteric
astmul bronic n criz
laringit
Conduit de urgen
internarea obligatorie ntr-un serviciu de specialitate
evitarea manevrelor de extragere
SPASME LARINGIENE
extragerea se face sub anestezic dup diagnosticare prin laringoscopie
CORPII STRINI TRANHEOBRONICI
i ntlnim la copiii nesupravegheai
la aduli tapieri, pantofori (in n gur cuie) cu care mnnc foarte repede
n trahee i bronhii pot ptrunde oricare din corpii descrii anterior
corpii strini hidroscopici (boabe de fasole, porumb etc.) i mresc volumul treptat ducnd la
obstrucia complet a bronhiei
gravitate deosebit.
corpii strini traheali sunt n general mobili
cei bronici pot migra dintr-o bronhie n alta.
Simptome
Debut brusc n plin sntate cu:
un acces de sufocare brutal, spasmodic
cianoz
tiraj, cornaj
chinte de tuse exploziv
jen retrosternal
spaim, agitaie, voce pstrat
Pot duce la asfixie obstruind lumenul traheal.
Tulburrile respiratorii se calmeaz, corpul strin fixndu-se n bronhie dispneea i tusea apar n
crize paroxistice.
Faza secundar de toleran Simptomatologia este n funcie de localizarea corpului strin
Corp strin traheal mobil
chinte de tuse paroxistic la micarea corpului
28

accesele survin noaptea, n poziie culcat, jen retrosternal la auscultaie: zgomot de drapel n
inspiraie (pnza unui drapel btut de vnt)
se face control endoscopic
Corpi strini inclavai n bronhie
dispnee continu de mic intensitate
tuse seac apoi cu expectoraie mucopurulent sau sangvinolent
nu are tiraj
carvajul este nlocuit de un uierat asmatiform
vocea este clar
Diagnosticarea se face prin radiografie toracic.
Msuri de urgen
Bolnavul va fi transportat de urgen ntr-un serviciu de urgen ORL sau pneumologie
se administreaz oxigen
extragerea corpului strin se face prin bronhoscopie.
CORPI STRINI ESOFAGIENI
Obiecte ce devin mai frecvent corpi strini: monede, oase, diferii smburi de fructe, proteze
dentare, bol alimentar. i ntlnim la: alienai mintali meseriai (croitori, cizmari)bolnavi de stenoz
esofagian.
Simptome
durere puternic
disfagie
jen retrosternal, uneori intrascopular
hipersalivaie
dispnee (cnd se comprim laringele sau traheea prin corp strin mare)
n faza de toleran
febr care traduce reacii inflamatoare fenomene infecioase
leziuni esofagiene, abcese esofagiene
Se poate perfora esofagul hematemez
Dac nu sunt tratate leziunile supurative MOARTE prin fenomene hipertoxice, prin hemoragie masiv
Pentru diagnostic:
-anamnez
-examen radiologic
-examen endoscopic
Esofagoscopia contraindicat n perforaia esofagiani.
Msuri de urgen
suprimarea alimentaiei pe cale natural
la indicaia medicului antispastice i calmante
n caz de deshidratare perfuzie
transportul la spital
extragerea corpului strin sub anestezie
administrarea de antibiotice la medicaia medicului
NU: procedee oarbe de extragere sau mpingere a corpului strin n stomac
provocarea de vrsturi
ingerarea de miez de pine (determin leziuni grave ale esofagului)

HEMORAGIILE OTORINOLARINGOLOGICE
Cuprind pierderi de snge:
29

nazale
auriculare
bucofaringiene
laringiene
traheobronice
esofagiene
Hemoragia nazal (epistaxisul)
Pierderea de snge prin nas rinoragie
Cauze locale:
grataj digital
tuse, strnut
ulceraii ale septului nazal
viroze
tumori benigne i maligne
polipi sngernzi
Cauze generale:
- HTA
- avitaminoz C i K
- boli ale sngelui
- boli cardio-vasculare
-hepatice
-renale
-contagioase (scarlatin, grip)
Cauze traumatice
- accidentale
- chirurgicale
Tablou clinic
a) n epistaxisul benign: bolnavul speriat, survine n grataj, tuse, expunere la rece, este unilateral
b) n epistaxisul grav: hemoragie masiv pe una din nri, rar pe amndou
sngele se poate elimina i pe gur n hemoragia abundent
Bolnav palid cu:- transporaii reci
-puls uor accelerat
-TA normal
La hipertensivi este mai sczut dect cea anterioar
hemaragii mai mari:
sete
TA prbuit
lipotimie
La hipertensivi EPISTAXISUL SALVATOR.
Atitudine de urgen
se liniete pacientul
se face compresiune digital pe nara care sngereaz cel puin 10 minute
se introduc tampoane n nar mbibate n soluii hemostatice (antipirin, ap oxigenat, soluie de oet)
se aplic comprese reci pe regiunea frontal nazal.
Dac sngerarea continu n urma acestor manevre se face tamponament anterior al fosei nazale.
Material necesar
oglind frontal, o surs de lumin
speculum nazal
30

pens lung
me de tifon sau compresii sterile
lubrefiant steril: ulei de parafin
tvi renal
Tehnic
se invit pacientul s-i sufle nasul nar cu nar ntr-o tvi renal
se nltur cheagurile de snge din nas
se mbib mea cu substan hebrefiant
cu ajutorul speculului nazal i al pensei se introduce mea n nas n straturi suprapuse astupnd fosa
nazal complet. Se las 56 cm n afar:
se aplica un pansament sub form de pratie
administrarea medicaiei prescrise de medic:antibiotice, iremostatice
dac medicul consider cauterizeaz vasul.
n epistaxisul grav
hemoragii mari
la vrstnici
hipertensivi
Se va face de ctre medicul specialist ORL tamponament posterior
Se folosesc tampoane confecionate din fa de 2/2 cm grosime sterilizate
Tamponul este legat la mijloc cu un fir de a chirurgical groas ale crei capete se las lungi (cam 20
cm.)
Se introduce n fosa nazal o sond subire Nlaton al crui capt se scoate prin gur
pe acest capt se leag firul de a al tamponului i se retrage sonda
astfel se trage tamponul prin gur i se introduce n rinofaringe
la narin se leag firele tamponului posterior la un alt tampon care astup complet narina.
AM va administra medicaia prescris de medic: antibiotice, hemostatice, calmante i va
supraveghea bolnavul, semnalnd medicului orice modificare a strii pacientului.
HEMORAGIILE AURICULARE (OTORAGIILE)
scurgerea de snge prin conductul auditiv extern
Cauze:
plgi tiate, nepate sau zdrobite ale pavilionului
leziuni ale conductului auditiv
traumatisme fracturi ale regiunii otomostoidin; leziuni prin arme de foc
boli infecioase grip, otite otomastoidite
erodarea arterei carotide interne (n tumori maligne ale urechii, tuberculoz ulcerativ a stncii
temporale)
dup timporeecromie (ca accident)
Msuri de urgen:
Se va ine seama de:
A) Existena sau nu a unui traumatism asupra urechii sau a craniului, urmat de otologie
B) Apariia hemoragiei din cursul unui proces inflamator otic
A) Se aplic pansament steril i se trimite pacientul la medicul ORL
Dac otologia survine ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral
NU - instilaii
- splturi auriculare
B) Bolnavul se interneaz n spital unde medicul face toaleta i hemeostaza plgii
AM va avea impermanen instrumentar i materiale sterile pregtite pentru urgene.
31

va administra tratamentul prescris de medic:


instilaii auriculare
antibiotice, vitamina C i K (homeostatice)
antialgice
Hemoragiile faringiene
Apar dup traumatisme faringiene, intervenii chirurgicale, drenajul flegmonului periamigdalian
Dup amigdalectomie pot fi:
precoce n primele 4 ore de la intervenie
dup 8 ore de la actul operator
tardive n 710 zile de la actul operator
Bolnavul va fi supravegheat atent i va fi aezat n poziie eznd sau semieznd. Va fi nvat s nu
nghit !
Hemostaza este fcut de ctre medicul specialist
HEMORAGIILE LARINGIENE
Sunt rare i pot s apar ca urmare a unor:
traumatisme laringiene
postoperator
inflamaii sau tumori ale laringelui
boli de snge (hemofilie, leucemie)
HTA
insuficien hepatic
Sunt periculoase datorit riscului de ptrundere a sngelui n plmni ce poate duce la ASFIXIE
Hemoragiile traheobronice
Simptom prezena hemoptiziei
Poate surveni:
n urma unei intervenii chirurgicale
dup manevre endoscopice
corpi strini
tuberculoz broic, cancer traheobronic, chiar tumori benigne
boli de snge, HTA, insuficien hepatic
Msuri de urgen:
Bolnavul va fi transportat la spital
Repaus fizic i vocal absolut
Participarea la traheotomie (dac este cazul)
Administrarea medicaiei prescris
Hemoragiile esofagiene
Au o etiologie variat
Cauze:
traumatisme esofagiene
boli ale esofagului
boli hepatobiliare
cardiopatii
boli de snge
Conduita de urgen cea a HDS
Tumori nazosinusale
Constituia piramidei nazale i a sinusurilor:
32

tegument epiteliu cilindric paviments , esut conjunctiv de susinere, oase, cartilaje, esut vascular, esut
nervos
-poate fi un teren pe care s se dezvolte o tumor benign sau malign
Tumorile pot fi: benigne, maligne
Manifestri de dependen - semne i simptome:
neoformaie vizibil de la exterior
dispnee
microepistaxuri repetale pe aceeai fos
uneori durere permanent cu sediu fix
Intervenii:
examenul foselor nazale
puncia sinusurilor n scopul obineri unui fragment pentru examen citologic este efectuat de medic
dar as. are rolul de a pregti instrumentele i materialele necesare; de a ajuta medicul, de a supraveghea
bolnavul: resp., puls, TA; de a ngriji i supraveghea boala dup puncia sinusal
rg. i tomografii ale sinusurilor C. m. des ntlnite tumori benigne:
la nivelul piramidei nazale, angioamele = sunt tumori vasculare situate pe piramida nazal ntre cartilaj
i tegumente, piramida, tegumentele sunt violacee i depresibile la palpare.
Tratamenul este cel chirurgical i const n excizia tegumentelor pn la cartilaj i aplicarea unei
grefe epidermice.
Chistul dernoid al nasului este situat pe linia median a piramidei; n poriunea sup. tumora este
embrionar.
-poate avea mrimea de la un bob de mazre la un ou de porumbel
-nici de piele nici de piramid. Se poate infecta, poate s supureze i s fistulizeze.
Tratamentul este cel chirurgical i dac nu a fost excizat cu nveliul su recidiveaz.
Papilom cornos = tumor benign ce apare de obicei n vestibulul nazal cptuit cu piele. Se dezvolt
prin hipertrofia esutului conjunctiv.
Tratamentul este mixt: chirurgical i cauterizarea electric a bazei de implantare.
Tumori n fosele nazale
Polipul singerival al septului nazal este situat la nivelul petei vasculare. Uneori este vizibil la
narinoscopie. Sngereaz la atingere sau chiar spontan Se rezolv chirurgical i apoi electrocauterizeaz
baza de implantare.
Papilomatoza foselor nazale tumori de aspectul vegetaiilor, muriform, violacee, localizat pe corpul
cornetului inferior. Sngereaz cu uurin, crete lent i obstrueaz fosa. Rezolvarea este chirurgical +
cauterizarea bazei de implantare
Adenomul = tumor provenit din hiperplazia t. glandelor.
Condromul = tumor provenit din esutul conjunctiv
Osteonul foselor = tumor localizat mai des n sinusuri i mai ales cel frontal. Crete lent avnd baze
pe formaie osoas.
Tumorile nervoase
-gliomul, tumora cangemat ce se dezvolt pe seama nevralgiei. Ader de piele sau de esut osos
subiacent i este dur.
-neuroblastomul determin sngerare abundent i repetat, produce lent insuficiena respiratorie a
fosei. Evolueaz, umple fosa i invadeaz regiunea etnoid-orbitar cavumul sau sinusurile determinnd
oftalmie - cefalee
Are evoluie malign. Tratament: radiolochirurgical
Tumorile maligne
33

se pot dezvolta pe oricare din esuturile constituente. De obicei au pet. de .........din etmoid.
Pot fi: epitelioame, sarcoame
-Se pot localiza n orice regiune ncepnd din vrful nasului pn n fosa sterigo-maxilar
Cilindroamele = form particular de epitelioame i provin din gl. seromucoase ale mucoasei nazale.
Nervocarcinoamele de origine neuroepiteliala care se dezvolta n reg. olfactiv
Manifestri:
epistaxuri mici i vase apoi tot mai frecvente n forme avansate
exoftalmie
bombarea obrazului
perforarea boltei palative
tulb. auditive
modificri ale maxilarelor
Rezolvarea este: chirurgical, radiologic-cobaltoterapie, chimioterapie
Cu ct sunt mai evoluate cu att sunt mai greu de vindecat
INGRIJIREA PACIEINTULUI CU SINDROMUL MENIERE
Sindromul Meniere apare in cadrul imbolnavirilor acute ale canalelor semicirculare
din labirint, din cursul infecfiilor acute rinofaringiene sau otice sau independent de ele. Boala Meniere
reprezinta distensia labirintului membranos prin acumulare de endolimfa.
Culegerea datelor
Circumstante de aparitie
Cauza bolii Meniere nu este pe deplin inteleasa. Se pare ca ar fi rezultatul unui volum anormal sau a
compozitiei lichidului din urechea interna.
Urechea interna este formata dintr-un grup de pasaje conectate si cavitati, numite labirint. In
exterior, urechea interna este construita din os (labirint osos). Interiorul este o structura moale care
captuseste labirintul osos (labirintul membranos).
Labirintul membranos este acoperit cu fire de par, ce au rol de senzori care raspund la miscarile
fluidului si, contine un lichid numit endolimfa. Pentru ca senzorii din urechea interna sa functioneze
corect, lichidul trebuie sa isi pastreze un anumit volum, presiune si compozitie chimica. Factorii care
altereaza proprietatile lichidului din urechea interna pot cauza sindromul Meniere.
Oamenii de stiinta considera ca exista o serie de potentiali factori declansatori incluzand:
drenajul necorespunzator al lichidului, provocat de un blocaj sau anomalie anatomica
raspuns imun anormal
alergii
infectii virale
predispozitie genetica
traumatism cranian.
Manifestari de dependenta: (semne si simptome posibile)
- manifestari de avertizare, cum ar fi senzatia de plenitudine sau presiune in urechea interna,
- pierderea fluctuanta de auz insotita de sunete distorsionante
- tinitus in urechea afectata
- senzatie accentuata de vertij
- slabiciune insotita de greata, varsaturi, transpiratii reci in timpul atacului.
- tulburari de echilibru
Probleme de dependenta:
- dificultate de deplasare si de mentinere a ortostatismului
- intoleranta digestiva
- comunicare ineficienta la nivel senzorial auditiv
34

- anxietate
- vulnerabilitate fata de pericole;
- rise de complicatii - surditate
Obiective:
- pacientul sa-si pastreze o buna pozifie, sa se deplaseze fara dificultate;
- pacientul sa-si pastreze integritatea fizica si psihica;
- pacientul sa comunice eficient;
- pacientul sa fie ferit de pericole.
Interventii:
Asistenta:
- asigura camera obscura, linistita pentru repausul pacientului
- asigura alimentatie desodata si cu reducerea cantitatii de li-chide/24 ore
- administreaza medicatia recomandata pentru scaderea presiunii intralabirintice: diuretice, sulfat de
magneziu 15% i.v., glucoza hipertona i.v. si anti emetice;
- insoteste pacientul in micile deplasari in salon, la toaleta, protejandu-l de caderi;
- reeduca pacientul pentru menfinerea echilibrului;
- il invata sa se culce pe partea sanatoasa si sa-si intoarca ochii pe partea bolnava
PARTICULARITI DE NGRIJIRE N ORL
Orice traumatizat cranian trebuie trimis de urgen la neurolog.
Nu se administreaz antibiotice ototoxice ca streptomicin, kanamicin, neomicin, gentamicin, pe
cale oral sau parenteral. Se pot administra doar local.
orice tumoare (medie sau laterocervical) poate fi semn de debut al unui cancer n sfera ORL.
nu se adm. mentol n inhalaii deoarece irit mucoasa laringian.
nu se fac interv. pe septul nazal sau pe piramid naintea vrstei de 18 ani deoarece se apreciaz c
abia la aceast vrst s-a terminat creterea i consolidarea masivului cranio-facial.
orice hipoacuzie unilateral de tip transmise fr motiv otologic oblig la examenului cavumului,
bazei limbii i laringelui.
Nici o splare auricular pentru un presupus dop de ceremen fr ca el s fie confirmat de specialist.
Orice microsngerare nazal repetat pe aceeai fos necesit ex. medicului ORL.
Furunculului nazal nu se stoarce i trebuie antibiotice dup: regula celor 3P:
-precoce
-puternice
-prelungite - chiar dup vindecarea clinic aparent
Faringitele acute cu pete albe trebuiesc trimise la secia de boli infecioase.
La 23 spt. dup ingerarea de lichide caustici trebuie nceput dilataie esofagiene.
Orice laringectomizat total i vindecat clinic i chirurgical poate fi reeducat vocal i reinserat
socioprofesional.

35