2da86fa38751cf9c0eaa8bea3f1f456a

GHIDUL STUDENTULUI
AN UNIVERSITAR 2011/2012
Extras din PLANUL DE INVATAMANT 2011/2012

ANUL 1
Credite
Nr.
crt.
Denumirea disciplinei
A. DISCIPLINE OBLIGATORII
Proiectare de arhitectura I *
Proiectare de arhitectura II *
Reprezentari in arhitectura I
Reprezentari in arhitectura II
Matematica I
Matematica II***
Materiale de Constructii si Finisaje I
Materiale de Constructii si Finisaje II***
( Teoria structurilor arhitecturale )
9 Teoria Arhitecturii si Programe I
( Introducere n arhitectur )
10 Teoria Arhitecturii si Programe II***
( Spaiul arhitectural i compoziie)
11 Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor I
12 Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor II
***
13 Geometria Descriptiva I
14 Perspectiva I
15 Informatica i proiectare asist. de calc. (CAD) I
16 Informatica i CAD II
17 Limbi moderne (curs practic)
18 Limbi moderne (curs practic)
19 Practica **
TOTAL
B. DISCIPLINE OPTIONALE
C. DISCIPLINE FACULTATIVE
20 Desen de arhitectur (curs practic) I
21 Psihologia educaiei
Total credite
(A+B+C)
3
4
5
6
7
8
Sem. I
Sem. II
12
(4 ; 7; 1
12
(5 ;5 ;2)
2
2
3
2
3
2
3
3
2
2
2
2
2
2
1
1
2
30
30
[1]
1
30+1
30+1
ANUL II
Credite
Nr.
crt.
Proiectare de arhitectura III *
Proiectare de arhitectura IV *
3
4
5
6
7
Reprezentari in arhitectura III

Reprezentari in arhitectura IV
Teoria Arhitecturii si Programe III
Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor III
Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor IV
( Istoria urbanismului )
Geometria DescriptivaII (Forme arhitecturale)
***
Perspectiva II****
Proiectare asistat de calculator ( CAD ) III
8
9
10
Sem. I
Sem. II
12
(4;3; 3; 2)
12
(4;3;2;3)
2
2
3
2
2
3
3
2
2
Proiectare asistat de calculator ( CAD ) IV

Mecanica si Rezistenta materialelor I
Mecanica si Rezistenta materialelor II*****
Constructii si Tehnologii I
( Elemente de construcii i arhitectur)
15 Constructii si Tehnologii II*****
(Noiuni de higrotermic. Instalaii n construcii)
16 Urbanism si Echiparea Localitatilor I
( Bazele proiectrii urbanistice )
17 Limbi moderne (curs practic) III
18 Limbi moderne (curs practic) IV
19 Practica * *
TOTAL A
B. DISCIPLINE OPTIONALE
20 Desen de arhitectur (curs practic)II
Total credite
(A+B+C)
11
12
13
14
2
2
3
2
2
1
30
1
2
30
30+1
30+1
ANUL III
Credite
Nr.
crt.
1
2
Proiectare de arhitectura V *
Proiectare de arhitectura VI *
3
4
5
6
Reprezentari in arhitectura V
Reprezentari in arhitectura VI
Teoria Arhitecturii si Programe IV
Sem. I
Sem. II
17
18
12
(3;3;4;2
12
(4;3;2;3
2
2
2
2
Teoria Arhitecturii si Programe V***

7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor IV

Proiectare asistat de calculator ( CAD ) V
Urbanism si Echiparea Localitatilor II
Finisaje i tehnologia finisajelor I
( Finisaje de interior )
Finisaje i tehnologia finisajelor II***
( Finisaje de exterior )
Structuri din Lemn, Metal si Beton Armat I
Structuri din Lemn, Metal si Beton Armat II***
Patrimoniu construit
Arhitectura de interior
2
2
2
2
2
2
2
2
2
PROIECTE DE SPECIALITATE
Urbanism
Practica **
TOTAL A
24
B. DISCIPLINE OPTIONALE ( 3 din 9 ) ****

Amenajarea teritoriului i dezvoltare regional
2
2
30
[2]
Arhitectura si dezvoltarea durabile. Note

de ecologie si tehnologie
19
Arhitectur i turism durabil

Filosofia Culturii, Artei i Arhitecturii
Grafic i fotografie de arhitectur
[2]
[2]
[2]
3
Centrul i periferia n contextul structurilor

urbane
20 Arhitectura spaiului boltit n ambiana
bizantino-balcanic
Proiectare asistat de calculator ( CAD )
Arhitectur vernacular
Total credite
(A+B+C)
[2]
2
2
[2]
30
30
ANUL IV
Credite
Nr.
crt.
1
2
Sinteze de arhitectura I *
Sinteze de arhitectura II *
3
4
5
6
Proiectare asistat de calculator ( CAD ) VII

Proiectare asistat de calculator ( CAD ) VIII
Structuri din Lemn, Metal si Beton Armat III
Structuri din Lemn, Metal si Beton Armat
IV***
Design I ( Design mobilier )
Instalaii i Lucrri Edilitare I
Tehnologii contemporane n arhitectur I
Structur i Compoziie Urban I
( Compoziie urban )
Istoria Arhitecturii n Romnia I
Istoria Arhitecturii n Romnia II***
Finisaje speciale I ****
Sociologie Urban I
Urbanism
Detaliere tehnic
Practica **
TOTAL A
7
8
9
11
12
13
14
15
16
17
18
19
Sem. I
Sem. II
17
18
12
(5;5;2)
12
(4;3;2;3)
2
2
2
2
2
1
2
2
1
2
2
2
2
28
2
2
24
B. DISCIPLINE OPTIONALE ( 4 din 11 1 proiect i 3 cursuri ) *****

B.1. PROIECTE OPIONALE ( 1 din 2 )
Design A ( Design de interior )
2
Design B ( Design ambiental )
[2]
B.2. CURSURI OPIONALE ( 3 din 9)
Arhitectur modern n spaii istorice
[2]
[2]
Estetica i arhitectur n spaiul cultural

european
20
Reprezentri ale arhitecturii n arte

Antropologia spaiului arhitectural
[2]
2
[2]
Mobilier urban ( Design ambiental )

21
Sociologie Urban II
Design II ( Design vestimentar )
[2]
2
[2]
Arta i arhitectura
Instalaii i Lucrri Edilitare II
Total credite
(A+B+C)
30
30
ANUL V
Credite
Nr.
crt.
1
2
Sinteze de arhitectura III *
Sinteze de arhitectura IV *
Restaurare I
( Teoria monumentului. Proiecte de restaurare )
Restaurare II ***
( Tehnici istorice de construcie i restaurare )
Estetic
Form i fenomen urban
4
5
6
Sem. I
Sem. II
17
18
12
(2; 4; 4; 2)
12
(4;3;2;3)
2
2
2
2
(Experien urban )
7
8
9
10
11
12
Management n arhitectur
Structuri Speciale ( deschideri mari ) I
Doctrine i curente n arhitectur i urbanism
( sec. XX )
Arhitectura spectacolului - scenografie
Fizica construciilor I
2
4
2
2
2
2
Strategii de reabilitarea patrimoniului

13
14
15
16
17
18
Ecologie i amenajarea peisajului

Urbanism
Restaurare
Practica **
TOTAL A
2
2
2
2
28
26
B. DISCIPLINE OPTIONALE ( 3 din 9 1 proiect i 3 cursuri ) ****

B.1. PROIECTE OPIONALE ( 1 din 2 )
Arhitectur scenografic
[2]
Peisagistic urban
2
B.2. CURSURI OPIONALE 2 din 7 )
Restaurare III
[2]
( Tehnici moderne de restaurare )
2
Antropologie urbana
19
[2]
Fizica construciilor II***

2
Stiluri n art i arhitectur

Comunicri vizuale
Semiotica spaiului arhitectural
Iluminat i fizic urban
Total credite
[2]
20
[2]
(A+B+C)
[2]
30
30
ANUL VI
Credite
Nr.
crt.
Sem. I
Sem. II
A. PRACTICA PROIECTARE *
Practica proiectare (6 ore/zi x 5 zile)
10 sapt.
B. DISCIPLINE OBLIGATORII *
2
Sinteze de Arhitectura **
Proiect de integrare urban
3
Structuri speciale II
( Patologia construciilor )
5
6
7
8
9
Euristica proiectului de arhitectur

( Cercetarea n arhitectur )
Legislatie in arhitectur i constr ucii
Diseraie
Prediplom
Proiect diplom
Consultan urbanism-structuri-instalaii
4
2
5
5
18
3
C. DISCIPLINE OPIONALE SEM. 1 *** ( 1 din3 )

10
11
Marketing n arhitectur
Cldiri n condiii dificile de amplasament
Poetica arhitecturii
Total ore pe sptmn

Total ore de studiu pe saptamana
Total evaluri semestriale
2
[2]
[2]
(B)
(B+C)
(E, Cv, Vp)
Total credite AN VI
TOTAL CREDITE EXAMEN DIPLOM)
29
31
Specializarea
ARHITECTUR
PROGRAME ANALITICE
ANUL I -2011/2012
PROIECTARE DE ARHITECTURA I si II
Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal invatamant de zi: 1 ora curs, 11ore lucrari
practice ; total ore semestru 168; 24 credite(12 cr. s1, 12 cr. s2); verificari pe parcurs.
CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
Semestrul I
Obiectivele disciplinei :
-Insusirea conventiilor reprezentarii spatiilor si volumelor in arhitectura. Intelegera raporturilor
intre obiectul de arhitectura si reprezentarile in plan vedere si sectiune.
-Insusirea principiilor de compozitie prin exercitii spatial-volumetrice.
- intelegerea raporturilor intre structura material- expresie.
-Studiul elementelor de functionalitate si organizare spatiala: ierarhia spatial- functionala,
dimensionare, parcurs arhitectural.
-Deprinderea tehnicilor traditionale de reprezentare : schita, desen ortogonal in creion si tus,
macheta.
Teme de proiect
tema 1- Construcie spaial cu elemente simple standard :Linie, Plan, Volum (3 credite)
-tema 2- Spaiu acoperit :Spaiu interior - Spaiu exterior(4 credite)
-tema 3- Spaiu expoziional: Spaiu structurat / ierarhia spaial (5 credite)
Semestrul II
-Studiul functiunilor locuintei raporturi functionale intre zonele de zi si noapte, dimensionarea
spatiilor, mobilarea.
-Intelegerea planului liber si a raporturilor spatiale din interiorul locuintei compunerea spatiilor
la scari diferite, raporturi vizuale , relatia forma-structura.
- Studiul raportului cu natura ; forme materiale volumetrii.
Teme de proiect
-tema 4 - Locuin unifamilial - Plan liber 9 ptrate (5 credite)
-tema 5- Locuin-studio pentru un pictor /Spaiu, form, semnificaie (5 credite)

-tema 6 - Proiect scurt / Cas de Vacan (2 credite)
BIBLIOGRAFIE MINIMAL:
Agent, Dan-Nicolae, Analiza Compozitionala Diagramatica Ed.Militara, 2011
Baker, H. Geoffrey - Design Strategies in Architecture Routledge, Ediia II, 1996
Caciuc, Cosmin Nou Ptrate n Revista Arhitectura nr.76 / 2009 pag.102
Ching, D.K., Francis Architecture Form, Space and Order Wiley & Sons, Editia IV, 2007
7
Ching, D.K., Francis Architectural Graphics Wiley & Sons, Editia IV, 2003
Ching, D.K., Francis / Juroszek, Steven Design Drawing Wiley & Sons, 1998
Farrelly, Lorraine The Fundamentals of Architecture AVA Publishing, 2007
Krier, Rob Architectural Composition Rizzoli NY, 1988
Schirmbeck, Egon Idea, Form and Architecture Van Nostrand Reinhold, 1987
Von Meiss, Pierre Elements of Architecture, From Form to Place, Spon Press, 1998
Padovan, Richard Proportion Science, Philosophy, Architecture Spon Press, 1999
Unwin, Simon Analysing Architecture Routledge, 2003
Zell, Mo The Architectural Drawing Course Thames & Hudson, 2008
Education of an Architect A Point of View / The Cooper Union School of Art &
Architecture Monacelli Press, 1999
Revista ArchiCREE nr.332 / 2007 , nr.337 / 2008, nr.342 / 2009 Maisons
http://ocasapezi.wordpress.com locuinte unifamiliale
REPREZENTARI IN ARHITECTURA I si II
Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 1 curs, 1 lucrari practice ;
total ore semestru 28; 4credite (2+2); sem. 1 si 2 verificari pe parcurs.
I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
Exersarea memoriei vizuale - Tehnica de lucru, la alegere, pe hartie de desen format A4.
Studiu individual - Desen dupa obiect si grup de obiecte :Compozitia unor module volumetrice
paralelipipedice; Modificare de raport dimensional obiect-observator; Compozitie de obiecte din
utilitatea casnica; Reprezentarea unor materiale si texturi; Modificare de raport dimensional obiectobservator
Macheta de studiu volumetric - Dispunerea unor cuburi ntr-un cmp compoziional Tehnici de
lucru combinate: creion-grafit; macheta
Transfer de imagine din desenul liber, perspectiv in cel Ortogonal (elevaie, plan, seciune) Schie perspective, randarea unui element de faad, seciune, plan.
Tehnici de lucru: tu+ creion colorat, tu + guae, tu+ tempera, creion colorat+ acuarel (guae sau
tempera) etc.
Reprezentarea unui detaliu de arhitectura dintr-un ansamblu monumental.
Tehnica de lucru: creion grafit negru. Format plansa : A3
Studiul unui ansamblu arhitectural, ambiental rural la Muzeul satului

Tehnica de lucru valoratie generala creion negru (grafit)
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

- ARNHEIM, Rudolf
- CONSTANTIN, Paul
- FOCILLON, Henri
- GOMBRICH, E.H.
- ITTEN, Johannes
- Arta si perceptie vizuala, ed.Meridiane, 1979

- Culoare, arta, ambient, ed. Meridiane, 1979
- Maestrii stampei, ed. Meridiane, Bucuresti
- Arta si iluzie, ed. Meridiane, Bucuresti, 1973
- Kunst der Farbe, Otto Maier Verlag, Ravensburg, 1967
8
- KANDINSKI, Wassily
- MALTEZE, Corado
- MARCU, Vasile
- MARICA GUY, Viorica
- Spiritul de arta, ed. Meridiane, 1994

- Mesaj si obiect artistic, ed. Meridiane, 1976
- Reprezentari in arhitectura,ed.Fundatiei Roamnia de maine,
2005
- Durer graficianul, Bucuresti
- Cabinetul de stampe
- Vedute Europene
- Albume, ed. Meridiane, Bucuresti

MATEMATICA I si II
MATHEMATICS I & II
Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal s1, 3 ore saptamanal s2 invatamant de zi: 2
curs s1, 2 curs 1 seminar s2; total ore semestru 28 s1, 28+14 s2; 5credite (2+3); verificare pe parcurs
Semestrul I
1. Stiinta proportiilor
2. Legile proportiilor
3. Numarul de aur
4. Morfologia elementelor
5. Punerea in proportie la diferite civilizatii
6. Despre modulare si ritm in arhitectura
7. Elemente de geometrie - vectori,spirale, curbe si suprafete , corpuri
Semestrul al II-lea
1. Infinitul in matematica
2. Introducere in analiza matematica :
functii reale;
limite;
continuitate;
derivate;
integrale,
concepte dezvoItate in lucrarile lui Newton si Leibniz.
3. Conceptul de curbura a unei cerbe si suprafete
4. Fractali
Duda, I.,-2007-Elemente de analiza matematica I, Editura Fundatiei Romania de Maine
Duda, I.,Dunea, A.-2007- Lectii de geometrie analitica, Editura Fundatiei Romania de Maine
Radian,H.R.-1981-Cartea proportiiIor, Ed.Meridiane
MATERIALE DE CONSTRUCTII SI FINISAJE I si II
BUILDING MATERIALS AND FINISHING I & II
Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 3 ore saptamanal s1, 2 ore saptamanal s2 invatamant de zi: 2
curs, 1lucrari practice - s1, 2 curs-s2; total ore semestru 14+28 s1, 28s 2 ; 5 credite(3+2); sem. 1
examen, sem. 2 examen.
SEMESTRUL I
1.
Elemente de construcii i solicitri mecanice.

9
a.
Definirea elemente de construcii
b.
Definirea solicitrilor mecanice
c.
Aciuni. ncrcri. Eforturi secionale, eforturi unitare.
d.
ncrcri ale elemente structurale de construcii
e.
Definirea proprieti ale materialelor de construcii.
2. Materiale naturale
2.1. Lemn
2.2. Piatr
3. Materiale ceramice.
3.1. Argila
3.2. Produse din argil ( caractristici, proprieti, utilizri)
4. Sticla.
4.1. Obinerea sticlei
4.2. Produse din sticl ( caractristici, proprieti, utilizri)
1. Liani minerali i pietre artificiale.
5.1. Obinerea varului
5.2. Obinerea cimentului
5.3. Proprietile lianilor
5.4. Punerea n oper lianilor
2. Materiale obinute prin prelucrri tehnologice
6.1. Metalele
6.2. Masele plastice.
3. Materiale pentru izolaii, etaneizri i vopsitorii.
7.1. Materiale hidro - izolatoare
7.2. Materiale termo - izolatoare
7.3. Materiale fono-izolatoare i fono-absorbante
7.4. Vopsele
SEMESTRUL II
1. Terminologie n construcii
1.1. Construciile
1.2. Cldire
1.3. Factori care influeneaz concepia construciilor
2. Principiile i legi ale mecanicii.
3. Aciuni i ncrcri
4. Fore i momente
4.1. Fore noiuni generale
4.2. Momente noiuni generale
5. Solicitri simple. Noiuni generale.
6. Elemente de construcii
6.1. Grinda
6.2. Stlpul
6.3. Pereii
6.4. Planeul
6.5. Fundaia
7. Echilibrul
8. Simetria n natur i n construcii.
9. Rigiditate prin form i conformare judicioas
10. Grinzi cu zabrele.
10.1. Clasificarea grinzilor cu zbrele
10.2. Condiia de indeformabilitate geometric
10
10.3. Condiia de determinare static

11. Aciuni naturale
11.1. Aciunea vntului
11.2. Aciunea zpezii
11.3. Aciunea seismelor
ACOCELLA, A.
***
GLUCKMAN,I.
HARDT, D.
***
HART, Fr.
MINGHIAT, S.
Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994

Larchitettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994
Desenul de arhitectur, construcii i sistematizare, Editura Tehnic, 1957
Materiale pentru construcii i finisaje, Editura Didactic i Pedagogic, 1976
Materiale plastice n arhitectur i construcii, Editura Tehnic, 1965
Kunst und Technik der Wolbung, Verlag Georg D.W.Kallway, Munich, 1965
Arhitectura spaiului boltit. Partea I-Ambiana bizantin,Editura Fundaiei
Romnia de Mine, 2003
PRAGER, E.
Betonul armat n Romnia, Editura Tehnic, 1979
WERNER, E.
Bauen in Holz und Stein, Veb Verlag Technik, Berlin, 1953
M SALVADORI Construcii - Lupta mpotriva gravitaiei, Editura Albatros 1983
M SALVADORI Mesajul Structurilor, Editura Albatros 1991
M SALVADORI De ce cad construciile, Editura Albatros 1993
R L'HERMITE
Betonul n imagini, Editura tehnic 1959
F TNSESCU
Agenda tehnic, Editura Tehnic 1990
RODICA CRIAN Construcii din oel, Editura universitar ION MINCU 2000
RODICA CRIAN Construcii din lemn, Editura universitar ION MINCU 2000
P POPESCU
Structuri din lemn beton i zidrie, Editura fundaiei Romnia De Mine
2003
E CREAG
Relaia structur arhitectur la cldirile din
beton
P POPESCU
armat din Romnia I, Editura fundaiei ROMNIA DE MINE 2004
M ALEXE
Structuri din metal mbinarea elementelor structurale, Editura Fundaiei
Romnia de Mine 2010
M ALEXE
Structuri din beton armat Predimensionarea i calculul elementelor
structurale, Editura Fundaiei Romnia de Mine 2010
TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME I

THEORY OF ARCHITECTURE AND PROGRAMMES I
INTRODUCERE IN ARHITECTURA
Disciplin obligatorie; semestrul I; ore saptmnal 2 nvmnt de zi; 2 curs; total ore 28; 3
credite; sem. 1 examen.
Cursul i propune familiarizarea studentului cu aspectul istorico-critic arhitecturii, ca disciplin
intelectual, de cultur. Aceast iniiere n arhitectur, cu elementele ei, criteriile de judecat a ei i
limbajul utilizat n discuia despre arhitectur se face printr-o poveste a evoluiei ei, discret conectat la
evoluia altor arte vizuale. Aceast evoluie este privit ca fenomen n context spaio-temporal.
1. Cele trei componente vitruviene. Aceste repere fundamentale furnizate de Vitruviu sunt explicate
analitic.
2. Marile epoci culturale ale Europei. Programe de arhitectur prevalente, tehnici i materiale
curente, mentaliti estetice i gustul epocii.
11
3.
Secolul 20 i epoca contemporan. Noi versiuni ale reperelor vitruviene. Semnificaia artistic,
criteriu suprem n aprecierea arhitecturii.

FAURE, Elie
Istoria Artei, Editura Meridiane, Bucureti, 1970.
GIEDION, Sigfried, Space, Time and Architecture, Cambridge, Massachusetts, 1967
MICHELIS, P.A., Estetica arhitecturii, Editura Meridiane, Bucureti, 1982.
NORBERG-SCHULZ, Christian, La signification dans l'architecture occidentale, Pierre Mardaga editeur,
1988.
OPRESCU, George, Manual de istoria artei, Editura Meridiane, Bucureti, 1985.
PEVSNER, Nikolaus, An outline of European Architecture, Penguin Books, 1966.
SANDU TOMAEVSCHI, Anca, Elemente de arhitectur, Editura UTCB, Bucureti, 2002, curs
universitar.
VAN LOON, Hendrik Willem, Istoria Artelor, Editura Naional Mecu S.A., 1945.
TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME II

THEORY OF ARCHITECTURE AND PROGRAMMES II
(SPAIUL ARHITECTURAL I ELEMENTE DE COMPOZIIE )
Disciplin obligatorie; semestrul II; 2ore saptmnal nvmnt de zi: 12curs; total ore 28; 3
credite; examen
I.CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
1. Introducere 1. Ordinele clasice (Vitruviu). 2. Ordinul Colosal. 3. Miscarea Moderna negarea
traditiei. 4. Postmodernismul. 5. Deconstructivismul. 6. Diversitatea istorica. 7. Pluritatea
contemporana. 8. Actul de creatie in arhitectura / a. vocabular; b.limbaj; c. elementele limbajului;
d.principiile limbajului; e.oronarea formelor si spatiilor; f.semnificatii / simbolica si poetica
arhitecturii; g.sintaxa; h. Concept ordine conceptuala. 9. Sistemele arhitecturii / a.Spatiu,
structura, inchideri; b. Deplasare, spatiu-timp; c. Tehnologie; d. Program, functiune; e. Context.
10. Functiune: studiu de caz Templul. Arhitectura 11. Ordine. a. Forma, spatiu / Ordine fizica. b.
Perceptia senzoriala / Ordine perceptuala. c.Relatii / Ordine conceptuala 12. Sisteme: a. Sistemul
spatial; b.Sistemul structural; c. Sistemul inchiderilor; d. Sistemul circulatiilor; e. Contextul
2. Functiune, Structura, Forma
1. Functiune a. Relatia functiune forma; b. Raumplan versus Plan Libre; c. Organizarea
secventiala a functiunilor. d. Principii de organizare: linear / central-axial / central-linear / in
pieptene / in retea / juxtapunere / labirint
2. Structura a. Sisteme de constructie: zidarie portanta, schelet, sistem mixt; b. Golul: fereastra,
portalul de acces. c. Acoperirea / sisteme de boltire, arhitectura high-tech 3. Forma
3.Elemente de Psihologia perceptiei
1. Tipuri de perceptie in arhitectura. a. perceptia kinestezica b. perceptia tactila c. perceptia
olfactiva d. perceptia auditiva e. perceptia vizuala
2. Mecanismele perceptiei vizuale
3. Principiile Gestalt: a. principiul proximitatii; b. principiul similitudinii; c. principiul
continuitatii; d. principiul inchiderii conturului; e.principiul deplasarii comune; f.principiul
regiunii comune; g.principiul contiguitatii; h.principiul pregnantei (configuratiei corecte);
i.principiul experientei trecute; j.articularea figura-fond: proeminenta / contrastul / convexitatea /
simetria / vecinatatea.
4. Forma Elemente primare ale formei
1. Elemente primare: a.Punctul / cercul, cilindrul, sfera; b.Linia / elemente linare verticale / de la
linie la plan / elemente liniare legand planuri; c.Planul / acoperiri ale spatiului, inchideri ale
12
spatiului, pavimente, elemente planare exemple; d. Volumul / volumul ca plin figura / volumul
ca gol spatiu.
5.
1. Definitia formei 2. Forma si contur 3. Proprietatile formei: conturul, marimea, culoarea, textura,
pozitia, orientarea, inertia vizuala 4. Conturul: a. figuri regulate / cercul, triunghiul, patratul;
b.suprafete: cilindrice, de translatie, riglate, de rotatie, paraboloizi, paraboloizi hiperbolici;
5.Volume primare: conul, cilindrul, sfera, iramida, cubul. 6. Forme regulate si neregulate
6. Forme compuse
1. Transformarile formei: a. transformari dimensionale; b.Transformari prin extragere;
c.Transformari prin adaugare / tensiune spatiala / contact muchie la muchie / contact fata la fata /
volume intrepatrunse. 2. Tipuri de forme: centralizata, lineara, radiala, tip ciorchine, reticulara.
3. Interferente formale geometrice: patrat+cerc trame rotite. 4. Articularea formelor rezolvarea
colturilor. 5.Articularea suprafetelor
7. Forma si spatiu
Unitatea contrariilor strategii de relationare forma-spatiu 2. Forme ce definesc spatiul 3.Elemente
orizontale ce definesc spatiul: a. planul de baza; b. planul de baza ridicat; c. planul de baza
coborat; d. planul de acoperire: tavanul / acoperisul 4. Elemente verticale ce definesc spatiul: a.
elemente verticale liniare; b. plan vertical izolat; c.planuri perticale in L; d.planuri verticale
paralele; e.planuri verticale in U; f.patru planuri verticale / incinta
8. Forma si Spatiu tipologia golurilor
1. Goluri in elemente ce definesc spatiul 2. Goluri in planurile verticale 3. Goluri la colt 4. Goluri
intre planuri 5. Calitati ale spatiului: a. proprietati ale inchiderilor / conturul, suprafata, limitele,
dimensiunile, configuratia, golurile b. calitati ale spatiului arhitectural: forma, culoarea, textura,
paternul-structura, sonoritatea, proportia-scara, definirea configuratiei, gradul de inchidere,
vederea-perspectiva.
9. Organizarea formelor si spatiilor
Relatii spatiale: a. spatiu cuprins in alt spatiu; b. spatii intrepatrunse; c.spatii adiacente; d.spatii
legate intre ele printr-un spatiu comun 2. Organizari spatiale: a.organizare spatiala centralizata; b.
organizare spatiala liniara; c. organizare spatiala radiala; d. organizare spatiala in manunchi: spatii
repetitive / spatii avand o forma/orientare comuna, spatii organizate in jurul unui acces, grupare in
jurul unui traseu, traseu in forma inelara, scheam in manunchi, manunchi in interiorul unui volum,
conditii de axialitate, conditii de simetrie e. organizare spatiala in retea retea planara, retea
spatiala;
10. Circulatia Spatii secventiale
1. Circulatia: miscare in spatiu: a. accesul b. intrarea c. configuratia traseului d. relatiile intre
spatiile traseului e. forma spatiului pentru circulatie
2. Accesul: acces frontal, acces oblic, accesul in spirala. 3. Intrarea: intrare coplanara, intrare
avansata, intrare retrasa, articulari ale golului intrarii, amplasarea intrarii. 4. Traseul: configuratia
adaptata, configuratia in contrast, tipuri de configuratii ale traseului / liniara, radiala, in spirala, in
grila, in retea, configuratii compuse. 5. Relatia traseu spatiu: a. traseu adiacent spatiilor;
b.traseu ce strabate spatiile; c.traseu de incheie spatiul. 6. Forma spatiului de circulatie: a. spatiu
inchis; b.spatiu deschis pe o latura c. spatiu deschis pe ambele parti. 7. Scara tipuri de scari
11. Proportii si scara
1. Proportii structurale 2. Modulare de fabricatie 3.sisteme modulare 4. sisteme proportionale:
a.sectiunea de aur; b.ordinele clasice; c.teorii ale Renasterii; d. Modulor; e. Ken; f.antropometrie;
g.scara 5. sectiunea de aur 6. Linii regulatoare 7.Ordinele clasice 8.Teorii renascentiste
9.Modulorul lui Corbusier 10.Ken trama traditionala japoneza 11. antropometrie 12.scara:
a.scara vizuala b. scara umana c. Monumentalitate
12. Principiile de compozitie
1. Principii de ordonare: a. axa b. simetria c.ierarhia d.ritmul e.datum f.transformarea
2. Axa puncte ce definesc o axa, tipuri 3. Simetria simetria globala, simetria locala Tipuri de
simetrie: bilaterala, laterala, de rotatie + oglindire, cilindrica, chiralica, prin similitudine,
helicoidala, de translatie. Simetria in spatiul arhitectural: basilica romana, biserica crestina,
biserica in renastere 4. Ierarhia: a. ierarhizare prin dimensionare; b.ierarhizare prin forma;
c.ierarhizare prin amplasare 5. Datum: a.linie b. plan c. volum 6. Ritm 7, Repetitie
13. Robert Venturi; Cele 7 tipuri de complexitate/ambiguitate in arhitectura
13
1. fenomenul lui si-si; 2.Elementul cu dubla functiune; 3.Elementul conventional; 4.Contradictia

adaptata; 5.Contradictia juxtapusa; 6.Inauntru inafara; 7. Obligatia dificila a intregului
II. BIBILOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
Ching, Francis D.K. Architecture, Form Space and Order / Wiley & Sons, 2007
Von Meiss, Pierre Elements of Architecture, From Form to Place / SPON Press, 1990, 1998
Krier, Rob Architectural Composition / Rizzoli, 1988
Ventury, Robert Complexity and Contradiction in Architecture / MOMA, 1966
ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR I si II
WORLD HISTORY OF ARCHITECTURE AND THE ARTS I & II
Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru
28; 6 credite(3+3); sem. 1 examen, sem. 2 examen.
CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
SEMESTRUL I - ANTICHITATEA
Arhitectura i arta epocii preistorice
Arta rupestr paleolitic, mezolitic i neolitic
Civilizaia megalitic: menhir, dolmen, cromleh
Civilizaia megalitic: temple
Arhitectura i arta civilizaiilor mesopotamiene: sumerian, akkadian, asirian i babilonian.
Civilizaia sumerian: Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase,
Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur
Civilizaia akkadian: Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase,
Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur, Materiale i tehnici de
construcie
Civilizaia babilonian: Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase,
construcie
Civilizaia asirian: Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri
i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur
Arhitectura i arta imperiului hittit
Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art,
Urbanism i programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie
Arhitectura i arta imperiului persan
Arhitectura i arta civilizaiei egiptene
Repere istorico-geografice i cronologice
Repere religioase, Reprezentri i forme de art
Urbanism i programe rezideniale, Materiale i tehnici de construcie
Programul funerar - mastaba, piramide i morminte rupestre, Materiale i tehnici de
construcie
Programul de cult - temple de cult divin, temple ale faraonului divinizat, temple funerare,
Materiale i tehnici de construcie
Arhitectura i arta civilizaiilor cicladice: egeean, minoic i micenian
14
SEMESTRUL II - ANTICHITATEA EUROPEAN I ROMANITATEA ORIENTAL

Arhitectura i arta civilizaiilor mediteraneene
Civilizaiile cicladic i minoic: Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase,
construcie
Civilizaia micenian: Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase,
construcie
Arhitectura i arta civilizaiei greceti
Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase
Perioada arhaic: Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de arhitectur,
Materiale i tehnici de construcie
Perioada clasic i elenistic: Reprezentri i forme de art, Urbanism i programe de
arhitectur, Materiale i tehnici de construcie
Arhitectura i arta civilizaiei etrusce
Arhitectura i arta civilizaiei romane
Repere istorico-geografice i cronologice, Repere religioase, Reprezentri i forme de art
Urbanism, Programe de arhitectur, Materiale i tehnici de construcie
Arhitectura i arta civilizaiei geto-dacice
Evul mediu oriental
Arhitectura i arta civilizaiei bizantine
Arhitectura i arta civilizaiei islamice
II. BIBILOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
AMIET, P. Antichitatea oriental, Ed. Corint, 2002
CABANES, P. Mic Atlas al Antichitii greceti, Ed. Polirom, 2001
CURINSCHI VORONA, Gh. Istoria Universal a Arhitecturii, vol.I, II,III, Ed.Tehnic, 1976, 1982,
1986
DANIEL, C. Cultura spiritual a Egiptului antic, Ed. Cartea Romneasc, 1985
DANIEL, C. Arta egiptean i civilizaiile mediteraneene, Ed. Meridiane, 1980.
DANIEL, C. Civilizaia sumerian, Ed.Sport-Turism,1983.
DENNIS, G. Lumea etruscilor, vol.I i II, Ed. Meridiane, 1982.
DUCELLIER, A. Bizantinii, Ed. Teora, 1986
GLODARIU, I. Arhitectura dacilor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983
HOAG, J.D. Architettura islamica, Ed. Electa, 1998
KERNBACH, V. Dicionar de mitologie general, Ed. Albatros, 1983.
KRAMER, S.N. Istoria ncepe la Sumer, Ed. tiinific, 1962.
MATEI, H.C. O mic enciclopedie de istorie universal, Ed. Politic,1988
MICLEA, I. Persepolis, Ed. Meridiane, 1971
MINGHIAT, S. Arhitectura spaiului boltit, Partea I Ambiana bizantin, Ed. Fundaiei Romnia
de Mine, 2003
THORAVAL, Y. Larousse Dicionar de civilizaie musulman, Ed. Univers Enciclopedic,
Bucureti, 1997
VIGNOLA, G.B. da Reguli ale celor cinci ordine de arhitectur, Trad. i comentariu de N.Gh. Lupu,
Ed. Meridiane, 1965
15
VOICULESCU, S. Istoria arhitecturii universale. Antichitatea i Evul Mediu, IAIM, Bucureti,
GEOMETRIE DESCRIPTIVA I si II
DESCRIPTIVE GEOMETRY I & II
Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 3 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore
semestru 42; 4 credite(2+2); sem. 1 verificare pe parcurs, sem. 2 examen.
SEMESTRUL I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Locuri geometrice uzuale in modelarea de arhitectura.

Trasee regulatoare in compozitiile planurilor, sectiunilor si fatadelor.
Transformari geometrice.
Sisteme de proiectie. Punctul in sistemul de proiectie Monge.
Dreapta in sistemul de proiectie Monge.
Planul in sistemul de proiectie Monge.
Relatii intre puncte si drepte.
Relatii intre drepte si plane.
Relatii intre plane.
Metode de operare specifice geometriei descriptive.
Metoda schimbarii planului de proiectie.
SEMESTRUL II
1. Metoda rotatiei.
2. Metoda rabaterii.
3. Axonometria izometrica.
4. Poliedrii.
5. Suprafete de rotatie.
6. Intersectii de poliedrii si suprafete de rotatie.
7. Studiul umbrelor pentru formele arhitecturale in dubla proiectie.
8. Suprafete riglate.
9. Rezolvarea acoperisurilor.
ANTOMARI, X.
BOTEZ, St. M.
ENACHE, M.
GHEORGHIU, A.;
Ed.
IONESCU, I.
LALESCU, Tr.
MONGE, G.
NICOLAE, D.
TANASESCU, A.
***
TEODORU, H.
Geometrie descriptive, Paris, 1920

Geometrie descriptiva, Ed. didactica si pedagogica, 1965
Geometrie descriptiva si perspectiva, Bucuresti, Ed. tehnica, 1980
Probleme de reprezentare a DRAGOMIR, V. structurilor constructive,
Tehnica, 1968
Geometrie descriptiva si perspectiva, Bucuresti, 1981
Culegere de probleme de geometrie descriptiva, Bucuresti, 1935
Geometrie descriptive, Paris, 1920
Geometrie descriptiva, Bucuresti, 2002
Probleme de geometrie descriptiva, Bucuresti, Ed. didactica si pedagogica,
1962
Geometrie descriptiva, Bucuresti, 1975
Perspectiva, Bucuresti, Ed. tehnica, 1968
16
INFORMATICA SI PROIECTARE ASISTATA DE CALCULATOR I si II

INFORMATION TECHNOLOGY I&II
Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi; 1 curs ,1 lucrari practice;
total ore semestru 28; 4 credite(2+2); sem. 1 verificare pe parcurs, sem. 2 - verificare pe parcurs.
SEMESTRUL I
PREZENTARE INTERFATA AutoCAD 2010 2D
Configurare interfata / icon si ferestre de lucru.
CONFIGURARE SI SALVARE AutoCAD 2010 2D
Exemple de configurare
Exemple de salvari n format dwg dxf etc.
PREZENTARE INTERFATA AutoCAD 2010 2D
Optiuni / setarile pentru a lucra un proiect n sistem metric.
Comenzi de desenare ;modificare ;
Comanda block wblock i block dinamic
MODURI DE ORGANIZARE A PROIECTELOR
Introducere n autocad / definire si salvare fiiere
Setari units i linetype
EXEMPLE DE REPREZENTRI UTILIZND AutoCAD 2D
Notiuni de baza
Desenarea unui exemplu (un grup sanitar)
Definirea si setarea unui layer ;utilizarea comenzilor de desenare i modificare
MODELARE 3D
Extrude, union, subtract
Creare mobilier 3d scaun
UN PLAN N FORMAT CAD DIN ARHITECTURA CONTEMPORANA
Definire layer
Desenarea unui grup sanitar : cada du , wc, lavoar, perei ui i fereste
Salvare fiier n format dwg
SEMESTRUL II
PREZENTARE INTERFATA ALLPALN 2009
Configurare interfata / functii, module, ferestre de lucru.
CONFIGURARE SI SALVARE ALLPALN 2009
Exemple de configurare cum si de ce / standardat, palet, etc ;
Exemple de salvari prin cale externa / primire si trimitere de proiecte catre specialitati tehnice de
constructii (arhitectura, rezistenta-structura, instalatii)
PREZENTARE INTERFATA ALLPALN 2009
Optiuni / setarile pentru a lucra un proiect
Deschidere proiect si proiect gestiune
Introducere si citire date catalog
MODURI DE ORGANIZARE A PROIECTELOR
Introducere in ALLPLAN / definire si salvare proiecte
Setari / bara standard, bara format
NOTIUNI DE LUCRU
Notiuni de baza / functii si module (arhitectura)
Moduri de lucru prin desene si mape
Listare planuri standard si planuri libere
MODELARE 3D
17
Functia module aditionale

Creare mobilier si salvare macro
Acoperis Sagrada Familia School
CASA DIN ARHITECTURA CONTEMPORANA
Ridicare 3d Mineral House Japan
Salvare sectini
Randare 3d in cinema 4d
II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA:

http://www.nemetschek.ro/
Manuale tutoriale: Generale, Arhitectur, Modelare 3D,Cinema 4D
PROGRAME ANALITICE
ANUL II 2011/2012
PROIECTARE DE ARHITECTURA III si IV
Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal invatamant de zi: 1ora curs,11 ore lucrari
practice ; total ore semestru 168; 24 credite ( 12 cr. s1, 12 cr.s2 ); verificari pe parcurs.
Abordarea problematicii locuirii sub aspectele ei principale
- raporturi functional-spatiale ,
- dimensionare si conlucrarea spatiilor
- expresie plastica
Dezvoltarea capacitatilor analitice prin analiza comparativa a celor 2 tipuri de locuire studiata.
Studiul amenajarilor exterioare , elementelor de urbanism , raportului cu situl natural.
Initierea studiului functiunilor publice.
Intelegerea raporturilor intre spatiul public si obiectul de arhitectura.
Studiul raportului forma functiune semnificatie .
Aprofundarea cunostintelor legate de raporturi spatiale, procedee compozitionale , expresivitate si
adecvare .
Teme de proiect
Semestrul I
-tema 1 - locuinta izolata
-tema 2 pavilion expozitional
-tema 3 birou de arhitectura
-schita de schita
Semestrul II
-tema 4 -locuinta insiruita
-tema 5 -scoala cu 8 clase -extindere
-schita de schita
-proiect de verificare
(4 credite)
(3 credite)
(3 credite)
(2 credite)
(4 credite)
(3credite)
(2 credite)
(3 credite)
Bibliografie minimal:
AYMONINO, Aldo; MOSCO, Valerio Paolo. Contemporary Public Space: Unvolumetric
Architecture. Milano, 2006
18
BAKER, H. Geoffrey - Design Strategies in Architecture Routledge, Editia II, 1996

CAFFE, Mihail, SEBESTYEN, Gheorghe, Locuina urban, Bucuresti, 1988
DUFFY, Francis, CAVA, Colin, WORTHINGTON, John, Planning Office Space, 1977, the
Architectural Press ltd., UK
CHING, D.K., Francis Architecture Form, Space and Order Wiley & Sons, Editia IV, 200
DERER, Petre, Locuirea urban, Editura Tehnica, Bucureti, 1985
EFTENIE, Mariana, Psihologia spaiului construit urban,curs, Editura Universitara "Ion
Mincu", Bucureti, 2004
GHEORGHIU, Petru, Un specific de locuire bucureteana, Editura Universitara "Ion Mincu"
Bucureti, 2003
HASCHER, Rainer, JESKA Simone, KLAUCK Birgit, Office Buildings, a design manual,
Birkhuser, 2002
LYNCH, Kevin, The Image of the City, Editura The MIT Press, Massacusetts Institute of
Technology, 1960
MACHEDON, Luminita, SCOFFHAM, Ernie, Romanian Modernism, the architecture of
Bucharest 1920 1940, Editura Hardcover, 1999
PATRULIUS, Radu, Locuinta in timp si spatiu, Editura Tehnica, Bucuresti, 1975
PATRULIUS, Radu, Horia Creang - Omul i opera, Editura Tehnic, Bucureti, 1980
PEVSNER, Nikolaus, History of Building Types, Princetown University Press, 1976
POPESCU, Carmen, Le Style National Roumain, Construire une Nation a travers
larchitecture 1881 1945, Editura Simetria, Presses Universitaires de Rennes, 2004
*****
Immeubles de bureaux, Publications du Moniteur, Paris, 1991
SANDU-TOMAEVSCHI, Anca, Concept i concepii arhitecturale. Programe, Editura
Romnia de mine, Bucureti, 2011.
REPREZENTARI IN ARHITECTURA III si IV

Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: sem. I - 1 curs, 1 lucrari
practice, : sem. II - 2 lucrari practice ; total ore semestru 28; 4 credite(2+2); sem. 1 si 2 verificari
pe parcurs.
Studiul analitic: perspectiv i ortogonal Muzeul satului - macheta de prezentare ;releveu - Tehnica
de lucru: creion color (format plane A3 ),macheta
C u l o a r e a -Cercul cromatic -studiu cromatic a mbient natural i construit
-Tehnica de lucru: acuarela sau tempera , pe hartie speciala, in functie de tehnica aleasa.
12 perspective la nivelul ochiului - Schie, notaii spaiale rapide
- Tehnica de lucru stilou cu cerneal neagr sau fineliner/ format plan A4
12 perspective color - Schie
- Tehnici de lucru: creion color, sepia, tehnici combinate.
Birou de lucru - studiu individual
-Tehnic de lucru: creion grafit
Selectarea imaginii - dintr-un proiect de atelier

-Tehnica de lucru la alegere: creion color, acuarel, tehnica mixt, etc.
19
Perceptia si selectarea unui spatiu reprezentativ - Desen de notatie rapida - crochiu plastic
arhitectural -transfer figural din perspectiva libera in ortogonal.
-Tehnica mixta
- ARNHEIM, Rudolf
- CONSTANTIN, Paul
- FOCILLON, Henri
- GOMBRICH, E.H.
- ITTEN, Johannes
- KANDINSKI, Wassily
- MALTEZE, Corado
- MARCU, Vasile
- MARICA GUY, Viorica
- Arta si perceptie vizuala, ed.Meridiane, 1979

- Culoare, arta, ambient, ed. Meridiane, 1979
- Maestrii stampei, ed. Meridiane, Bucuresti
- Arta si iluzie, ed. Meridiane, Bucuresti, 1973
- Kunst der Farbe, Otto Maier Verlag, Ravensburg, 1967
- Spiritul de arta, ed. Meridiane, 1994
- Mesaj si obiect artistic, ed. Meridiane, 1976
- Reprezentari in arhitectura,ed.Fundatiei Roamnia de maine,
2005
- Durer graficianul, Bucuresti
- Cabinetul de stampe
- Vedute Europene

TEORIA ARHITECTURII I PROGRAME III - PROGRAME

THEORY OF ARCHITECTURE AND PROGRAMMES III
Disciplina obligatorie: anul II; un semestru; 2 ore saptamanal invatamant de zi , 2curs; total ore
semestrul 28; 3 credite; examen.

SEMESTRUL I.
1.Programe de locuire n context urban.
Evoluia istorica a locuirii urbane.
Tipuri de locuire.
Spaiile locuinei.
2.Cldiri de birouri.
Istoricul programului.
Tipuri de cldiri de birouri i amplasamente.
Proiectarea spaiilor pentru birouri. Ambian i Design interior.
3.Cldiri pentru nvmnt. Istoric. Tipuri de cldiri. Orientarea pedagogic i Proiectarea spaiilor
pentru nvmnt.
4.Cldiri pentru spectacol. Istoric - momente de cotitur. Tipuri de spectacol, tipuri de cldiri. Relatia cu
publicul.
5.Edificii de cult. Istoric. Edificii religioase contemporane.
6.Programul hotelier. Evolutie istorica. Elemente de proiectare.Hotelul urban/ Hotelul turistic.
Arhitectura consumului . Conceptul hotelier.
7.Arhitectura si reprezentare - Cladiri guvernamentale , primarii, ministere.

ADAMS Lawrence, PENNER Richard, RUTES Walter, Hotel Design: Planning and Development,
Norton, W. W. & Company, June 2001
20
BOULET, Marie-Laure, Christine Moissinac, Francoise Soulignac, Auditoriums, (1144 T/ 102309)

BRETON, Gaelle, Theatres, Editions du moniteur, Paris, 1990. (1177 T/ 102307)
CREANGA, Emil, Programe de arhitectura, Ed Fundatiei Romania de maine, Bucure~ti.
DUDEK Mark, Architecture ofschools: the new learning environments, Architectural Press, 2000
DUDEK Mark, Kindergarten architecture: space for the imagination / Taylor & Francis, 2000
DUDEK Mark Children's spaces Elsevier, 2005
DUFFY, Francis, Colin Cava, John Worthington, Planning Office Space, reprinted 1977 by the
Architectural Press Itd., UK;
GREGORY, Rob, Key contemporary buildings, Laurence King Publishing 2008
HARITON Ana Maria, Hotelul urban, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti /2007.
HARITON ANA MARIA - Note de curs Teoria arhitecturii an 11- in format electronic la biblioteca
facultatii
HEATHCOTE, Edwin, Cinema Builders (1113886/109727)
Immeubles de bureaux, Publications du Moniteur, Paris, 1991.
KOHN ,Eugene, KATZ/Paul, Building type basics for office buildings,John Wiley&sons 2002 New
York
PATRULlUS, Radu Locuinta in timp ~i spatiu, Editura tehnica, Bucure~ti.
PESTISANU, Constantin, Criterii de bazo cu privire la proiectarea unitatilor de invatamant,
Editura didactica ~i pedagogica, Bucurest, 1975.
ROTH, Alfred, The neew school, Elvetia, 1961.
SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Arhitectura moderna ~i contemporana, Ed universitara UTCB,
2006. Curs universitar.
SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Cladiri de birouri, 2006. Note de curs.
SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Cladiri pentru invatamant, 2008/ Note de curs.
SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Cladiri pentru spectacol, 2008/ Note de curs.
SANDU TOMASEVSCHI, Anca, Edificii de cult, 2008/
Note de curs.
TESTA, Carlo, New Educational Facilities, Elvetia, 1975; AR, Education, 1993; Deutsche
Bauzeitung, 9/1991
WESTON Richard, Key Buildings of the 20th century, Laurence King Publishing 2004
ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR III

WORLD HISTORY OF ARCHITECTURE AND THE ARTS III
Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore
semestru 28; 2 credite; examen.
ARHITECTURA EVULUI MEDIU TIMPURIU
Motenirea arhitecturii paleocretine
Arhitectura preromanic
Arhitectura carolingian
ARHITECTURA EVULUI MEDIU DUP ANUL 1000
Programe de arhitectur specifice Evului mediu
Arhitectura militar
Arhitectura rezidenial
Arhitectura edificiilor publice
Arhitectura religioas
Cldirea de cult n perioada romanic
Cldirea de cult n perioada gotic
RENATEREA TIMPURIE N PENINSULA ITALIC
Renaterea timpurie n Toscana
Filippo Brunelleschi
Leon Batista Alberti
Reedina nobiliar n perioada renaterii
timpuri
RENATEREA DE APOGEU N PENINSULA ITALIC
Bramante la Roma
21
Reedina nobiliar n renaterea de apogeu

MANIERISMUL I RENATEREA TRZIE N PENINSULA ITALIC
Arhitectura manierist
Baldasare Peruzzi
Giulio Romano
Michelangelo
Renaterea trzie: Palladio
BAROCUL N PENINSULA ITALIC
Arhitectura religioas n epoca baroc tipologii arhitecturale
Francesco Borromini
Gianlorenzo Bernini
Reedina nobiliar baroc
RENATEREA FRANCEZ
Renaterea timpurie Frana
coala naional a renaterii franceze
Clasicismul regal francez
RENATEREA I BAROCUL N RILE DE LIMB GERMAN
Tendine renascentiste n rile de limb german
Barocul n rile de limb german
Caracteristici ale reedinelor baroce
Cldiri de cult
BIBLIOGRAFIE:
MINIMALA OBLIGATORIE
Fletcher, Bannister, Sir
A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956
Pevsner, Nikolaus
An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966
Voiculescu, Sanda
Istoria arhitecturii universale. Evul Mediu, IAIM, Bucureti, 1993
Voitec-Dordea, Mira Renatere, baroc i rococo n arhitectura universal, ed. Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1994
SUPLIMENTARA
Argan, Giulio Carlo
Borromini. Rome, architecture baroque, Les ditions de la Passion, Paris,
1996
Lhistoire de lart et de la ville, Les ditions de la Passion, Paris, 1995
Barat y Altet, Javier
The early middle ages from late antiquity to AD. 1000
Curinschi, Gheorghe
Roma, cetatea etern, ed. tehnic, Bucureti, 1971
Veneia, ed. tehnic, Bucureti, 1972
Focillon, Henri
Arta occidentului. Evul mediu romanic, editura Meridiane, Bucureti,
1974
Arta occidentului. Evul mediu gotic, editura Meridiane, Bucureti, 1974
Kubach, Hans Erich
Architecture romane, Gallimard/ Electa, Milano, 1992
Laule, Ulrike
Architettura del Medioevo, Gribaudo, Kln, 2004
Lavedan, Pierre
Histoire de lUrbanisme. L'urbanisme au moyen age, ed. Droz, Geneva,
1974
Histoire de lUrbanisme. Lurbanisme l poque moderne. XVIe et
XVIIIe sicles, ed. Arts et Mtiers Graphiques, Paris, 1982.
Lazarev, Victor
Originile renaterii italiene. Protorenaterea, ed. Meridiane, Bucureti,
1983.
Originile renaterii italiene. Quattrocento-ul timpuriu, ed. Meridiane,
Bucureti, 1985.
Mumford, Lewis
La cit travers lhistoire, Edition du Seuil, Paris, 1964
Murray, Peter
Architecture de le renaissance, Galimard/ Electa, Veneia, 1992
The architecture of the italian renaissance, Thames and Hudson, 1998
Norberg-Schulz, Christian
Architecture baroque, Gallimard/ Electa, Milano, 1992
Architecture baroque tardive et Rococo, Gallimard/ Electa, Milano, 1992
22
Panofsky, Erwin
Salvadori, Antonio
Tafuri, Manfredo
Wittkower, Rudolf
***
***
***
Architecture gothique et pense scolastique, ed. de Minuit, Paris 2000

Venezia. Guida ai principali edifici. Storia dell architettura e della forma
urbana, Canal & Stamperia Editrice, Venezia, 1995
Architecture et humanisme, de la renaissance aux rformes, Dunod, Paris,
1981
Les principes de larchitecture la renaissance, Les ditions de la
Passion, Paris, 2003
Du gothique la Renaissance. Architecture et dcor en France (1470
1550). Actes du colloque de Viviers 20-23 septembre 2001. Textes
runis par Y. Esquieu, Publications de l Universit de Provence, 2003
Thorie de larchitecture de la renaissance nos jours, Taschen, 2003
The world Atlas of Architecture, Chancellor Press, 1998
ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR IV ISTORIA URBANISMULUI

WORLD HISTORY OF ARCHITECTURE AND THE ARTS IV
Disciplina obligatorie: sem. 1; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore
semestru 28; 2 credite; , examen.
Continutul tematic al disciplinei

1. Definirea domeniului (definitie, componentele activitatii, obiective)
2.Istoricul urbanismului (teorii, curente scoli)
3. Asezarea umana (aparitie, dezvoltare, tipologie)
4.Evolutia orasului ca parte a mediului artificial
5. Functiunile orasului - zonificarea .
6.Centrul orasului, polii urbani, functiunile centralitatii.Dezvoltarea si amplasarea dotarilor si
serviciilor publice.
7..Conceptii, scoli ,teorii si experiente in evolutia orasului.
8. Evolutia istorica:urbanismul antic, medieval, renascentist,baroc, neoclassic.
9.Urbanismul modern.
10.Perspective de dezvoltare a localitatilor (zona metropolitana, orasul viitorului)
Urbanism Laurian.
Proiectarea i construcia oraelor C. Lzrescu
Urbanismul britanic Mircea Enache
Urbanism i informatic - Ioanid V. Ed. Tehnic, 1998
Urbanism i energie Ioanid V. Editura Tehnic, 1986
Sisteme informaionale pentru luarea de decizii n sistematizare, Ed. Tehnic
Teoria i practica U i AT, note de curs, Ioanid V. UTCB, 1998
Teoria i practica urbanismului. Locuirea urban. Luca Oana. Ed. Matrix, 2003
Locuirea urban. Editura Tehnic 1985, Petre Derer
Mobilier urban, Ed. Tehnic 1974. Petre Derer
Contruciile tehnic i art Ed. Tehnic 1989, R.M. Papae
Al treilea val. Ed. Politic 1983, A. Toffler
Reevaluarea teritoriilor componenta strategiei de dezvoltare uraban Agenda 21, Adrian Altareascu
Locuirea i dezvoltarea urban Ileana Buditeanu
PERSPECTIVA I &II
23
PERSPECTIVE 1 & 2
Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 1 curs, 1 lucrari practice;
total ore semestrul I 28; 6credite(3+3); sem. 1 examen, sem. 2 examen.
I.CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
CAP. 1 - PERSPECTIVA PE TABLOU VERTICAL -METODA DEPENDENTA DE
DUBLA PROIECTIE
4 ore
-metode de constructie
CAP. II - PERSPECTIVA PE TABLOU VERTICAL -METODA DIRECTA (PE PLANUL
TABLOULUI)
10 ore
-generalitati, definitii
-punctui, dreapta, planul in perspectiva
-diviziuni perspective
-puncte de fuga
-punctul de masura
-punctul de distanta
-cercul si sfera n perspectiva
CAP. ILL - CONSTRUCTIA PERSPECTIVEI N ARHITECTURA
18 ore
-metode uzuale de constructie a perspectivei
-alegerea punctului de vedere
-perspectiva la doua puncte de fuga cu orizont supramaltat
-perspectiva la doua puncte de fuga la nivelul ochilor
-perspectiva frontala cu orizont suprainaltat
-perspectiva frontala la nivelul ochilor
-perspectiva de interior
-perspectiva cu orizont coborat
-construirea perspectivei pomind de la elemente fixate direct pe tabloul de perspectiva
CAP. IV - RESTITUTIA PERSPECTIV
4 ore
- metode de constructie a restituiei perspective
CAP. V - PESPECTIVA PE TABLOU INCLINAT
4 ore
- generalitati
- confirmarea punctelor de fuga si de masura
- constructia perspectivei pe tablou inclinat
CAP. VI - REDAREA UNOR ASPECTE NATURALE IN PERSPECTIVE 6 ore
-scara intrinseca a perspectivei
-oglindirile
-trasarea umbrelor cu perspective
-perspectiva aeriana
CAP. VII - PREZENTAREA UNEI PERSPECTIVE DE ARHITECTURA 10 ore
-compozitia cu anturaje
-paginatie grafica
-tehnici de randare
M. ENACHE , IULIUS IONESCU - Geometrie descriptiva i perspectiva

AURELIAN TANASESCU - Geometrie descriptiva, axonometrie si perspectiva
AURELIANTANASESCU- Probleme de geometric descriptiva
ADRIAN GHEORGH1U - Geometria descriptiva- probleme
24
INFORMATICA 1 i 2
INFORMATION TECHNOLOGY 1 i 2
Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 seminar; total ore
semestru 28; 4 credite(2+2); sem. 1 verificare pe parcurs, sem. 2 verificare pe parcurs.
I CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
SEMESTRUL I
1 PREZENTARE INTERFATA LUCRU - Pronire ArchiCAD 14, Deschidere proiect - Prezentare
proiecte ArchiCAD
2 INTELEGEREA MEDIULUI DE LUCRU ARCHICAD - Instrumentul navigare : Navigator si
Nanigator Preview -Project Map, View Sets,Ferestrele AchiCAD,Fereastra 3D,Paleta
de navigare 3D, Paletele ArchiCAD - Casetele de unelte pentru seta rea uneltelor - 4 Caseta de
coordonate si explorarea ei -Menubar si meniurile contextuale
3 DEFINIREA GEOMETRIEI - Generalitati cu privire la elementul perete - Instrumentele si seta rile
pentru pereti, salvare favorite- Crearea de forme neregulate,desenare pereti curbi-Crearea unei forme de
rotatie
4 CREAREA FORMELOR-Relatiile dintre etaje, definirea etajelor, navigarea de la un etaj
la altul- Definirea planseului si desenarea lui, creare de goluri .-. Adaugarea peretilor interiori, ajustarea
peretilor.- Definirea stalpilor, unelte de setari stalpi si desenarea lor.
5 FINALIZAREA PARTII EXTERIOARE A CLADIRII -Definirea acoperisului, instrumentul si seta rile
pentru acoperis . -Lucru cu usi si ferestre, unelte si seta rile lor.- Amplasarea ferestrelor si usilor utilizand :
punctul decentru,diviziunile, 0 dimensiune, Iimitele de reper
6 Recapitulare : Ridicarea 3d a doua case - Salvare setciuni si fatade- Randare In ArchiCAD
7 Ridicare3D Mineral house Japan -Salvare sectiuni si fatade- Randare In ArchiCAD
SEMESTRUL II
PREZENTARE INTERFATA LUCRU- Pronire AutoCAD Arhitecture 2010, Deschidere proiect Prezentare proiecte AutoCAD Arhitecture 2010
2 INTERFATA AutoCAD Arhitecture 2010- Ribbon Tabs and Panels: Home, Insert, Annotate, Render,
Solid, - Parametric, View, Manage - Tools and tools palettes : Project browser, Project navigator,
Tools Palettes, Properties
3 DEFINIREA GEOMETRIEI 3D - Generalitati cu privire la elementul de constructii.
- Instrumentele Si seta rile pentru pereti, grinzi, stalpi, scari. - Crearea de forme neregulate,desenare
pereti curbi - Crearea unei forme 3D .
4 CREAREA FORMElOR - Relatiile dintre etaje, definirea etajelor, navigarea de la un etaj
la altul - Definirea planseului Si desenarea lui, creare de goluri . - Adaugarea peretilor interiori, ajustarea
peretilor. - Definirea stalpilor, unelte de setari stalpi si desenarea lor.
5 FlNALlZAREA PARTII EXTERIOARERE A CLADIRII - Definirea acoperisului, instrumentul si seta
rile pentru acoperis - Pereti cortina - Lucru cu usi si ferestre, seta rile lor. - Amplasarea ferestrelor si
usilor in pereti cortina
6 Recapitulare : Ridicarea 3d a doua case 2 - Salvare sectiuni si fatade - Randare in AutoCAD Arhitecture
2010
7 Ridicare3D Mineral house Japan si house Torafu 2 - Salvare setiuni si fatade - Randare in AutoCAD
Arhitecture 2010
III. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE
http://www.consoft.ro/archicad/metode de lucru/
Ghiduri interactive de Training: Esential Archicad, Advanced modeling,
Crearea de obiecte de constructie
http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials
Tutorials English metric :
aca_tutorial_documents_m0.zip
25
MECANICA SI REZISTENTA MATERIALELOR 1 si 2

Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 4 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore
semestru 56; 6 credite(3+3); sem. 1 examen, sem. 2 examen.

SEMESTRUL I
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Fore concurente. Sisteme de fore concurente.

Fore oarecare. Reducerea sistemelor de fore n raport cu un punct.
Fore paralele. Centre de greutate.
Statica punctului material.
Statica sistemelor de corpuri. Echilibrul solidului rigid.
Diagrame de eforturi la grinzi drepte.
SEMESTRUL II
I. Eforturi unitare; deformatii specifiee. Curbe caracteristice.
2. Dimensionarea elementelor de construetii.
3. Structuri static determinate
4. Intindere si compresiune centrica. Eforturi unitare; deformatii specifice.
5. Solicitari axiale in bare drepte.
6. Solicitari compuse
Balan,St.,1977-Culegere de probleme de mecanica,Ed.Didactica si Pedagogica
Duda, I., Ardelean,D. Mecanica- Statica,Ed.Fundatiei Romania de Maine, 2003
Duda, I., Ardelean D. Elemente de rezistenta materialelor, Ed. FundatieiRomania de Maine, 2003
CONSTRUCTII SI TEHNOLOGII I - ELEMENTE DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA

BUILDING MATERIALS AND FINISHING I
Disciplina obligatorie: sem. 1 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28;
3credite; examen.
1. Introducere n teoria i tehnica construciilor. Performane, modulare, tipizare, prefabricare,
tolerane, aciuni, protecii.
2. Elemente de construcii. Fundaii i subsoluri; principii i detalii; hidroizolaii; plan fundaie. Perei
(pmnt, piatr, crmid, beton, lemn, metal). Principii de alctuire (un strat, mai multe straturi) i
detalii. Stlpi (zidrie, beton armat, lemn, metal); planee i grinzi (metal, beton, lemn, ceramic); arce
i boli; plan cofraj; acoperiuri nclinate (lemn, metal, beton) si orizontale (terase); principii de
alctuire i detalii; hidroizolaii.; invelitori. Elemente auxiliare (balcoane, logii, terase, atice parapete,
socluri, urechi, buiandrugi, etc); detalii.
26
3. Concepte structurale n arhitectur. (structuri subansambluri i detalii noduri). Structuri cu

zidrie portant (centuri i smburi de b.a.). Structuri cu stlpi i grinzi din beton armat (structuri n
cadre). Structuri cu diafragme din beton armat. Structuri mixte (cadre i diafragme). Structuri din
lemn. Structuri metalice. Structuri speciale (tridimensionale, pe cablu, gonflabile,etc.).
4. Circulaii verticale. Scri generaliti : structur (rampe, podeste, vanguri); geometrie i calcul
(dou sau mai multe rampe, balansate, circulare); ascensoare.
HERZOG, TH. ;NATTERER, J.;Timber Construction Manual;
SCHWEITZER, R.; VOLZ, M.; Birkhuser, Basel, Switzerland,
WINTER, W.
2004
PFEIFER, G.; RAMCKE, R.; Masonry Construction Manual;
ACHTZIGER, J.; ZILCH, K. Birkhuser, Basel,Switzerland,2001
KIND, B. F.; BRANDT, J.;
Concrete Construction Manual;
KAUHSEN, B.; POLONYI, Birkhuser, Basel, Switzerland,2002
SCHULITZ, H. C.; SOBEK, W.;Steel Construction Manual;
HABERMANN, Karl J.
Birkhuser, Basel, Switzerland,2000
WIGGINTON, Michael
Glass in architecture;Phaidon Press Ltd., London, 2004
SCHUNCK, E.; OSTER, H. J.; Roof Construction Manual;
BARTHEL, R.; KIESSEL, Birkhuser, Basel, Switzerland,2003
JIRIENA, Eva
Staircases; Calmann & King Ltd., New York, 2001
MOSTAEDI, Arian
Staircases; Carles Broto i Comerma, Barcelona, Spain
CHING, Francis
Building construction illustrated; Van Nostrand Reinhold, New
York,1991
URBANISM SI ECHIPAREA LOCALITATILOR 1

URBAN PLANNING &URBAN INFRASTRUCTURE
Disciplina obligatorie: sem 2 : 2 ore saptamanal invatamant curs de zi: 2 curs: total ore
semestru 28: 2 credite: examen.
BAZELE PROIECTARII URBANISTICE
Partea I-a INTRODUCERE IN URBANISM
1. Menirea urbanitilor
2. Dezvoltarea oraelor de la oraul modern la oraul contemporan
3. Caracteristicile proiectelor de urbanism ; Urbanismul - un lucru n echip
Partea II-a ANALIZA URBAN structur, esut, morfologie
1. Cteva teorii privind structura urban
2. Formele urbane
3. Peisajele urbane
4. Tesutul urban decupajele terenului parcelarul
Partea a III-a
MORFOLOGIA URBAN CA METOD DE ANALIZ
1. Macro forme morfogenez i control abordare global
2. Morfologia urban ca metod de analiz
Instrumentele de analiz
Locuirea n cadrul structurii urbane cteva elemente de tipologie
Partea a IV-a - DREPTUL URBANISTIC
1. Funciunile principale ale dreptului urbanistic
2. Dreptul urbanistic n noul context al Romniei
27
3 Cadrul legislativ de baz - Coerena reglementrilor - Sistemul ierarhic al planurilor de

amenajare a teritoriului i de urbanism
4. Categorii de documentaii de urbanism; Problematica i coninutul Planului Urbanistic General
i Regulamentul Local de Urbanism; Problematica PUZ i regulamentul aferent
6. Regulamentul General de Urbanism
7. Despre regimul juridic al terenurilor; principali indicatori de utilizare a terenului (rolul POT i
CUT)
Partea a V-a METODE CONTEMPORANE DE CREERE A ESUTULUI URBAN
1. Parcelare / reparcelare n esutul urban existent i n afara sa concepia de ansamblu,
consecine sociale i financiare
2. Mari proiecte urbane exemple europene
1. Menirea urbanitilor
2. Dezvoltarea oraelor de la oraul modern la oraul contemporan
Anexele la cursul on-line :
Anexa 1. Structura general a coninutului a planului urbanistic general PUG
Anexa 2. Glosar (legea 350/2001)
Anexa 3. Exemple de documentaii de urbanism
Anexa 4. Elemente de caracterizare i analiz a spaiului urban
Anexa 5. Condiii de amplasare i conformare a construciilor
Allain, R.: Morphologie urbaine, Armand Colin, 2005
Aymerich, C. et al. : Archittetura di base, Alinea, 2007
Bailly, A.S.: Lorganisation urbaine theories et modeles, Centre de recherche durbanisme, 1978, ed. 3a
Buerklin, Th., Peterek, M.: Morphologie urbaine, Birkhauser, Basel, Boston, Berlin, 2008
Clerc, D., Mangin, G., Vouuillot, H.: Pour un nouvel urbanisme, Adels, 2008
Kostof, Spiro: The city shaped. Urban patterns and meanings through history. Bulfinch, Press Book,
Little, Brown and Company, 1992
Lacaze, J.P.: Les methodes de lurbanisme, PUF, 2007 (ed. 4-a)
Merlin, P.: Lurbanisme, PUF, 2009 (ed. 8-a)
Ministere de lenvironnement: Guide techniques des lotissements lespace collectif, Service technique
de lurbanisme, 1978
MLPAT: Ghid privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic general,
reglementare tehnica, GPO 38/99 si editiile ulterioare
Panerai, Ph., Depaule, J.Ch., Demorgon, M.: Analyse urbaine, Paranthese, 2005
Short, J.R.: The urban order. An introduction to cities, culture and power. Blackwell, 1996
Roncayolo, M.: Lectures des villes. Paranthese, 2000
Secchi, B.: Premiere lecon durbanisme, Paranthese, 2006
Solomon, M. (sef de proiect): Rolul cartierului ca unitate constitutiva a structurii urbane, Urbanproiect
pr. Nr. 42/1996, faza 2
Urbanproiect: Densitatea constructiilor in cadrul zonelor de locuit, Seria urbanism si amenajarea
teritoriului,1998
Urbanproiect: Parcelari-reparcelari, Seria urbanism si amenajarea teritoriului,1998
28
PROGRAME ANALITICE
ANUL III 2011/2012
PROIECTARE DE ARHITECTURA V si VI
Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal invatamant de zi: 1ora curs,11 ore lucrari
practice ; total ore semestru 168; 24 credite ( 12 cr. s1, 12 cr.s2 ); verificari pe parcurs.
Abordarea problematicii regenerarii spatiului urban si locuintei colective ca program cu valente

sociale
Intelegerea calitatii sociale a arhitecturii.
Studiul expresiei formale ,ca raspuns la contextul urban
Intelegerea functiunii publice in viata urbana.
Locuinta colective ca program cu valente sociale
Expresia formala in raport cu contextul urban .
Elaborarea variantelor planimetrice complexe -planul flexibil, locuinta generatiilor, etc...
Aspecte sociale ale arhitecturii.
Integrarea spatiilor sociale si culturale
Functiunea publica in viata urbana
Raportul expresie plastica functiune .Obiectul de arhitectura ca semnal.
Studiul relatiei obiect construit sit natural
Studiul raportului forma structura- expresie material
Proiecte :
SEM I
-tema 1 (doua faze) -locuinte colective cu putine niveluri (3+3credite)
-tema 2-centru multifunctional
(4 credite)
-schita de schita
(2 credite)
SEM II
-tema 3 (doua faze) -complex turistic montan rural
(3+4credite)
-schita de schita
(2 credite)
-proiect de verificare
(3 credite)
Asensio Cerver, Francisco, Houses of the world, Konemann, 2003.

Caffe, Mihail; Sebestyen, Gheorghe, Locuina urbana , Bucuresti ,1988.
E. Creang, Arhitectur i comunicare, Ed. Fundatiei Romnia de Mine, Buc., 2003.
Contemporary Houses, Loft Publications, 2006,
Derer Petre , Locuirea urban, Editura Tehnica,Bucuresti, 1985.
Eftenie, Mariana, Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara Ion Mincu
Bucuresti, 2004.
Gossel, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2,
2005.
Iliescu Ana-Felicia, Arhitectura peisagera, Ed. Ceres, Bucuresti, 2006.
-Ph. Jodidio, Architecture Now!, Ed. Taschen, Kln, 2001.
.
-Ph. Jodidio, Building a new millennium, Ed. Taschen, Kln, 1991.
-Ph. Jodidio, Contemporary European Architects, vol.IV, Ed. Taschen, Kln, 1996
-J.J.Norwich, The World Altas of Architecture, Ed.Chancellar Press, London, 1998
NEUFERT,Ernst, Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie,
Miercurea Ciuc, editura Alutus (ed. a 37-a, 2004)
-D. Radulescu, Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996.
The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004.
29
Tzonis, Alexander & Lefaivre, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968,
Thames & Hudson, 1992.
Urbanity Twenty Years Later Projects for Central European Capitals, Editura Centre for
Central European Architecture, Praha, 2010
Legea locuinei nr.114/1996 cu modificrile i completrile ulterioare
Reviste: AA, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, AMC, Baumeister, The Architectural Review,.
1990-2009.
REPREZENTARI IN ARHITECTURA V si VI
Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: sem.1-1ora curs, 1 ora
lucrari practice; sem 2 -2 ore lucrari practice ; total ore semestru 28; 4 credite ( 2 cr. s1, 2 cr.s2 );
verificari pe parcurs.

1. Introducere in teoria ambientului arhitectural.
2. Notiuni de compozitie; asimilarea unor notiuni privind elemente ce compun spatiul
ambiental arhitectural.
3. Configurarea spatiilor ambientale interioare in functie de tipologia functionala.
4. Teoria campului compozitional ambiental. Asimilarea unor notiuni de ritm, alternanta,
armonie - proportie, dominanta, centru de atentie (interes).
5. Axa - element esential in controlul campului compozitional cu principalele sale valori:
vectoriala directionala, ordonatoare - corelativa, dominatoare, separativa; corelatia axa simetrie, asimetrie; arhetipulliniar: liniar, curb, mixt.
6. Cinetismul in campul ambiental interior si exterior (campul comportamental sau
"scintigrama miscarilor intr-un spatiu dat"); corelarea forma - echipare - mobilare miscare; interventia timpului ca a patra caracteristica esentiala a spatiului alaturi de
tridimensionalitatea ambientala.
7. Tipologii ambientale interioare In functie de deschiderea SI inchiderea spatiului: inchise,
deschise, acoperite.
8. Ambientul interior si exterior. Corelatia necesitate - functie - forma construita.
9. Ambientul interior - exterior in diversele programe: locuinta, social - cultural, educatie,
invatamant, sanatate, recreere - diatractie - divertisment, etc.
10. Incursiune in stilurile arhitecturii interiorului de la antichitate (Egipt, Grecia, Roma),
trecand prin Renastere, Neoclasicism, Romantism, Eclectism, Art Nuveau (Secesion) Arta 1900, Art Deco, Bauhaus,
11. Futurism, Constructivism, Arhitectura sfarsitului sec.XX, inceputul sec.XXI.
Teme practice
- Echipare - mobilare ambiental ntr-un spaiu arhitectural dat
- -Tehnica de lucru la alegere.
- -Piese scrise: - comentariu critic asupra spatiului studiat
-
Studiul spatiului arhitectural interior

-Transpunerea intr-un desen finisat ar trei schite perspective la nivelul ochiului,
ascendente sau descendente (format A4)
- piesa scrisa - comentariu critic (+;-) asupra spatiului vizitat
Spatiul arhitectural interior
-Tehnici de lucru: creioane colorate, acuarela, tempera, tehnici mixte.
30
Camera pentru copii

-Tehnica de lucru la alegere (format A3)
Remodelarea spatiului existent - Reportaj grafic - notatii
spatiale
-Tehnici de lucru la alegere. (format A3)
Studiul ambientului - Relatia interior exterior
-Comentariu scris in care vor fi analizate principiile compozitionale ce stau la baza
studiului.
-Traseul arhetipal ordonator al planurilor verticale si orizontale (patratul,
cercul, diagonala, tehnica de lucru, la alegere
-Macheta

BROHAN, Torsten Avantgarde Design 1880-1930, ed. Benedikt Taschen Verlag
BERG, Thomas Caracteristiques des styles, ed. Flamarion, Paris, 1998
DUCHER, Robert L 'aventure de l`art au XX-eme siecle
FERRIER, New Forms, ed. Taschen Verlag, Koln, 1997
JODIDIO, Philip International Style, ed. Taschen Verlag, Koln, 1997
KHAN, Hasan-Uddin Historie de Mobilier, ed. Thames & Hudson, London, 1997
LUCIE-SMITH, Edward Style d'interieur, ed. De La Martiniere, Paris, 1975
MONTENEGRO, Ricardo The Sources of Modern Architecture and Design, ed. Thomas and Hudson Ud.,
Londra, 1968
PEVSNER, NikolausIstoria Artei ca Istorie a Stilurilor, ed. Meridiane, Bucuresti, 1998
RIEGL, Alois L 'Art Nouveau, ed. Benedikt Taschen Verlag, Koln, 1991
SEMBACH, Klaus Le Mobilier Surrealiste, ed. Bookking 1993
VIAPPIANI, Pietre Costa Post Modernism & Discontinuity. Jeremy Dixon, James Stirling, Leon Krier,
Terry Farell, James Gowan, Charles Jencks
TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME IV

THEORY OF ARCHITECTURE AND PROGRAMMES IV
28; 2(2+2) credite; sem. 1 si sem. 2 examen.
SEMESTRUL I
1. Introducere in teoria programelor de arhitectura scurt istoric, clasificare, tipologii
2. Dimensiunea conceptuala a programelor de arhitectura disciplina de sinteza a arhitecturii
contemporane.
3. Form funciune tehnic i tehnologie n practica arhitectural
4. Evolutia demersului conceptual specific programelor arhitecturale n funcie de factorii :
socio.cultural, politic, natural-geografic
5. Relatia cadru natural-cadru construit in rezolvarea diverselor programme, orientri i ierarhizri
valorice specifice particularizri n contextul arhitecturii contemporane
6. Proiectarea de arhitectur : programul, tema, proiectul
SEMESTRUL II
31
1.Obiectul arhitecturii. Evolutia demersului conceptual : materialitate, detaliu si obiect ,sens,

arhitectura ca fundal al vietii,.
2. Forma: ordinea constructiei, factorii de coerenta;procedee compozitionale- alinieri, serii ;
gradatia ,ierarhia, contrast, complexitate ,contradictie.
3. Spatiul: elemente de definire spatiala, densitatea spatiului, relatii spatia Ie, asamblarea spatiilor,
Iimitele spatiului arhitectural.
4. Locul: Spatiu si loc, asezare si peisaj; modernismul si pierderea locului; problema urbana;
redescoperirea locului
5. Desenul de arhitectura. Schita ca modalitate particulara de rezolvare a unei probleme de
proiectare si de elaborare a unei solutii;schita ca miloc de extindere si transformare a intelegerii;
densitatea si ambiguitatea schitei; conexiunea mana-minte. Desenul de analiza- diagramarea.
6. Macheta ca instrument de lucru al arhitectului, materialitatea obiectului de arhitectura
variantele volumetrice ca etape in cristalizarea solutiei arhitecturale.
7. Structura si arhitectura- Rolul structurii in crearea formei arhitecturale. T ipuri structuralarhitecturale.
8. Experienta multi senzoriala a arhitecturii -"arhitectura fragila."
SEMESTRUL I
The PHAIDON ATLAS of Contemporary World Architecture;
Ed. Phaidon Press Ltd., London, 2004
FANCISCO A. CERVER
The world of contemporary architecture . Konemann, 2005
PETER GOSSEL
Architecture in the Twentieth
G. LEUTHAUSER
Century; Benedict Taschen, 1991
PIERRE VON MEIS
Elements of architecture: From form to place, Ed. E&FN Spon, London,
1990
LUMINITA MACHEDON
The Arhitecture of Bucharest, 1920-1940,
ERNIE SCHOFFHAM
Massachusetts Institute of Technology, 1999
ERNST & PETER NEUFERT Architects Data, Third Edition
Ed. School of Architecture, Oxford Brooks University
EMIL CREANGA
Teoria programelor de arhitectura I; Ed. Fundatia Romania de maine,Buc.,
2003
CEZAR LAZARESCU
Constructii hoteliere
DANIELA RADULESCU
Centre culturale
SILVIA PAUN
Arhitectura programelor prescolare
NORMATIVE DE PROIECTARE
NP-10/1997 scoli si licee
NP-11/1997 gradinite
NP-22/1997 crese
NP-15/1997 constructii spitalicesti
NP-24/1997 parcaje
NP-2/0/1996 sali de auditii
NP-31/1997 camine de batrani
NP-57/2002 locuinte
NP-64/2002 mansarde la cladiri de locuit
NP-79/2002 unitati de cazare hoteliere
NP-65/2002 sali de sport
NP-66/2002 stadioane si terenuri de sport
LEGEA LOCUINTEI
-Monitorul oficial / 26 oct. 1996
SEMESTRULII
Obiectul arhitecturii
Peter Zumthor - Thinking Architecture, Birkhauser, Boston ,2010
Peter Zumthor - Atmospheres,Birkhauser, 2006
32
Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions

1980
Compozitie
Pierre von Meiss - De la forme au lieu-Une introduction a letude de l`architecture,Presses polytechniques
et universitaires romandes, 1993
Locul
Christian Norberg Schultz Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture,Academy Editions,
1980
Structura
Andrew W Charleson Structure as Architecture , Elsevier, 2005
Desenul de Arhitectura
Architects Sketches Dialogue and Design: Kendra Schank Smith,Elsevier,2008
Arhitectura fragila
Juhani Pallasmaa Hapticity and Time Notes on fragile architecture
http://iris.nyit.edu/~rcody/Thesis/Readings/Pallasmaa%20-%20Hapticity%20and%20Time.pdf
ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR IV (ISTORIA ARHITECTURII

MODERNE)
WORLD HISTORY OF ARCHITECTURE AND ARTS IV (MODERN )
Disciplina obligatorie: anul III, un semestru; 2 curs de 2 ore saptamanal invatamant de zi: total
ore semestrul 2 - 28; 2 credite; examen.
1. Evolutia gandirii arhitecturale pana in secolul 18.
2. Simbolismul liric,
2.Spiritul romantic al secolului 19.
3.Arhitectura istoricist.
4.Arhitectura metalului i programele ei.
5.Oraul european tradiional i soluiile secolului 19.
6.The Garden City
7.Arts and Crafts.
8.Art Nouveau.
9.Romnia pn la primul rzboi.
10.Scurt istorie a teoriei i criticii de arhitectur.
11.Pionierii finalului de secol.
BANHAM Rainer, Theory and Design in the First Machine Age, 1960
CHOAY, Francoise, Lurbanisme, utopies et ralits, Editions du Seuil, Paris, 1965.
DAVEY, Peter, Arts and Crafts in Architecture, The Architectural Press, London.
FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992.
Funciune i form, coordonator Nicolae Lascu, Editura Meridiane, 1989.
GSSEL, Peter, LEUTHUSER, Gabriele, LArchitecture du XXe sicle,Benedikt Taschen, 1991.
HALL, Peter, Oraele de mine, Editura All, 1999.
MIGNON, Claude, Architecture of the 19th Century, Taschen, 1994.
PEVSNER, Nikolaus, Pioneers of Modern Design: from William Morris to Walter Gropius, New York, 1949
sau Penguin books (Art & Architecture), 20
. SEMBACH, Klaus Jrgen, L'Art Nouveau, Taschen.
TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza, quarta editione, 1976.
VASILESCU, Sorin, Istoria Arhitecturii Moderne.
33
URBANISM I ECHIPAREA LOCALITILOR II

TOWN PLANNING AND TOWN SUPPLY II
Disciplina obligatorie: sem. 2; 1ora saptamanal invatamant de zi: 1 curs; total ore semestru 14; 1
credit; examen.
1. Infrastructura teritorial i dezvoltarea durabil a oraelor, o nou strategie pe plan
european, obiectiv susinut prin politici i programe specifice
2. Instalatii de alimentri cu ap: Surse de alimentare cu ap, sisteme i scheme generale, reele
exterioare de alimentare cu ap din ansambluri de cldiri, Hidrani exteriori de stins incendiu;
Instalaii pentru acumularea si stocarea apei reci, soluii constructive; Instalaii centrale pentru
prepararea apei calde de consum, soluii, scheme.
3. Instalatii de canalizare i epurare a apelor uzate: Caracteristicile apelor uzate i normele de
protecia mediului, sisteme i scheme; Reele exterioare de canalizare din ansambluri de cldiri,
sisteme , scheme; Instalaii de pompare a apelor de canalizare; Instalaii locale de epurare a apelor
uzate, scheme, echipamente; Instalaii sanitare pentru folosin public: bazine de not, bi
publice, buctrii,spitale, fntni,instalaii de stropit spaii verzi; Instalaii de gaze naturale
combustibile, staii i posturi de reducere a presiunii gazului natural; Instalaii de gaz petrol
lichefiat.
4. Instalatii de alimentare centralizat cu cldur: Alimentare centralizat cu cldur, surse,
scheme, reele de transport
5. Instalatii de alimentri cu energie electric, iluminat exterior: Sisteme de iluminat exterior,
normal i de siguran; Posturi de transformare i surse de rezerv; Sisteme i soluii de iluminat
exterior, iluminat decorativ arhitectural, iluminat decorativ spaii exterioare. iluminat publicitar i
de reclam, terenuir de sport, gri, etc
6. Protecia mediului: Mediul urban, calitate aer-ap, starea de confort i sntatea populaiei;
Deeuri, colectare, depozitare, reciclare; Evacuarea ecologic a deeurilor urbane.
7. Instalatii de energii neconvenionale: Energia solara, case solare, pompe de cldur,
echipamente, materiale; Energia geoterma energia eolian, echipamente, materiale
DUMITRESCU, L. Instalaii sanitare pentru ansambluri de cldiri. EdituraTehnic, Bucureti:
1980
GHEORGHE, G. Distribuia i utilizarea gazelor naturale. Editura Tehnic, Bucureti: 1972
IANO, I., Oraele i organizarea spaiului geografic, Ed. Academiei, Bucureti, 1987
ILINA, M. .a. Instalaii de nclzire i reele termice. Ed.Didactic Pedagogic, Bucureti: 1980
NICULESCU, N.; ILINA, M.; BANDRABUR, C.; .a. Instalaii de nclzire i reele termice.
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti:1985
VINTIL, t.; BUSUIOC, H. Instalaii de alimentare cu ap, canalizare, sanitare i de gaze.
Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti: 1978
Manualul de Instalaii. Vol. I, S, E, Editura ARTECNO, Bucureti: 2002
Studiu privind metodele i tehnicile de gestionare a deeurilor. INCDPM-ICIM,
Bucureti.
34
PROIECTARE ASISTATA DE CALCULATOR (CAD) V

CAD V
Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 1 ora curs,1ora lucrari
practice; total ore semestru 28; 2 credite; verificare pe parcurs.
Prezentarea generala a programelor tridimensionale.
Prezentarea generala 3D STUDIO Max.
Imaginea pe calculator- definitie si caracteristici.
Vizualizare si navigare 3D.
-Vizualizare si navigare 3D
-Viewports
-Zoom, Pan.
Metode de selectie a Obiectelor.
Proprietatile Obiectelor.
Transformari: Deplasarea, Rotatia, si Scalarea Obiectelor
Modelarea Suprafetelor
Prezentarea modulului bidimensional.
-Linie, Cerc, Poligoane.
-Trim, Extend, etc.
Modelare tridimensionala.
-Primitive.
-Obiecte compuse.
Lumini si Camere.
Editorul de Materiale.
-Proiectare de materiale.
-Editorul de materiale.
-Maparea materialelor.
Aplicatii: Obiecte de rotatie, Obiecte de translatie, Operatii cu Obiecte, Obiecte complexe.
Prezentare generala program REVIT.
POPOVICI , Mircea Mihai 3D STUDIO Max 2.5- Aplicatii
GIORDAN , Dan, MONIZ S. Utilizare Adobe Photoshop 5
URBANISM SI ECHIPAREA LOCALITATILOR II
(INFRASTRUCTURA URBANA)
Disciplina obligatorie: sem. 2; 1 ora saptamanal invatamant de zi: 1 ora curs; total ore semestru
14; 1 credit; examen.
I.CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
1. Infrastructura teritorial i dezvoltarea durabil a oraelor, o nou strategie pe plan

european, obiectiv susinut prin politici i programe specifice
2. Instalatii de alimentri cu ap: Surse de alimentare cu ap, sisteme i scheme generale,
reele exterioare de alimentare cu ap din ansambluri de cldiri, Hidrani exteriori de stins
incendiu; Instalaii pentru acumularea si stocarea apei reci, soluii constructive; Instalaii
centrale pentru prepararea apei calde de consum, soluii, scheme.
35
3. Instalatii de canalizare i epurare a apelor uzate: Caracteristicile apelor uzate i

normele de protecia mediului, sisteme i scheme; Reele exterioare de canalizare din
ansambluri de cldiri, sisteme , scheme; Instalaii de pompare a apelor de canalizare;
Instalaii locale de epurare a apelor uzate, scheme, echipamente; Instalaii sanitare pentru
folosin public: bazine de not, bi publice, buctrii,spitale, fntni,instalaii de stropit
spaii verzi; Instalaii de gaze naturale combustibile, staii i posturi de reducere a
presiunii gazului natural; Instalaii de gaz petrol lichefiat.
4. Instalatii de alimentare centralizat cu cldur: Alimentare centralizat cu cldur,
surse, scheme, reele de transport
5. Instalatii de alimentri cu energie electric, iluminat exterior: Sisteme de iluminat
exterior, normal i de siguran; Posturi de transformare i surse de rezerv; Sisteme i
soluii de iluminat exterior, iluminat decorativ arhitectural, iluminat decorativ spaii
exterioare. iluminat publicitar i de reclam, terenuir de sport, gri, etc
6. Protecia mediului: Mediul urban, calitate aer-ap, starea de confort i sntatea
populaiei; Deeuri, colectare, depozitare, reciclare; Evacuarea ecologic a deeurilor
urbane.
7. Instalatii de energii neconvenionale: Energia solara, case solare, pompe de cldur,
echipamente, materiale; Energia geoterma energia eolian, echipamente, materiale
DUMITRESCU, L. Instalaii sanitare pentru ansambluri de cldiri. EdituraTehnic,

Bucureti: 1980
GHEORGHE, G. Distribuia i utilizarea gazelor naturale. Editura Tehnic, Bucureti:
1972
IANO, I., Oraele i organizarea spaiului geografic, Ed. Academiei, Bucureti, 1987
ILINA, M. .a. Instalaii de nclzire i reele termice. Ed.Didactic Pedagogic, Bucureti:

1980
NICULESCU, N.; ILINA, M.; BANDRABUR, C.; .a. Instalaii de nclzire i reele
termice. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti:1985
VINTIL, t.; BUSUIOC, H. Instalaii de alimentare cu ap, canalizare, sanitare i de
gaze. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti: 1978
Manualul de Instalaii. Vol. I, S, E, Editura ARTECNO, Bucureti: 2002
Studiu privind metodele i tehnicile de gestionare a deeurilor. INCDPM-ICIM,
Bucureti.
FINISAJE SI TEHNOLOGIA FINISAJELOR I si II
FINISHING AND TECHNOLOGIES I& Ii
Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 3 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs, 1 lucrri

practice; total ore semestru 42 (28+14); 4credite(2+2); examen.
SEMESTRUL I (Finisaje de interior)
SCRI, PARAPETE, BALUSTRADE
Scri calculul i geometria scrilor, tipuri, structur, finisarea treptelor, posibiliti decorative,
rezistena la uzur
Parapete i balustrade:
Condiii de protecie, montani i mini curente
36
Parapete parapetele ferestrelor, parapete la logii, blacoane i supante

Balustrade alctuiri de principiu, fixare, posibiliti decorative
PARDOSELI
Funciuni, alctuire, clasificare
Racordarea pardoselilor cu suprafeele verticale
Pardoseli calde i pardoseli reci
Pardoseli cu fonoizolaie, termoizolaie i hidroizolaie
Rosturi de tasare i dilatare la pardoseli
Strpungeri prin pardoseli
Pardoseli exterioare logii, balcoane, terase, trotuare, suprafee carosabile
FINISAJE LA PEREI I TAVANE
Finisaje aparente zidrii i betoane
Finisaje umede n straturi tencuieli i tencuieli speciale
Placaje umede din piatr natural i materiale ceramice
Placaje uscate lambriuri, tavane suspendate
Profile decorative la interior profile trase i profile prefabricate
Racordarea finisajelor la goluri solbancuri, glafuri, mti pentru radiatoare
Perei luminoi din elemente de sticl
SEMESTRUL II (Finisaje de exterior)
1. Finisaje exterioare. Finisaje aparente zidrii i betoane. Finisaje umede n straturi tencuieli i
tencuieli speciale. Placaje umede din piatr natural i materiale ceramice. Placaje uscate placaje
exterioare. Profile decorative la exterior profile trase i profile prefabricate. Racordarea finisajelor la
goluri solbancuri, glafuri,. Perei luminoi din elemente de sticl.
2. Noiuni generale de higrotermic. Fluxul termic i difuzia vaporilor pentru realizarea detaliilor de
finisaj.
3. Acoperiuri i nvelitori. nvelitori complexe termoizolate nvelitori n teras. Alctuiri de
principiu: straturi componente suportul, panta, bariere contra vaporilor, straturi de difuzie,
termoizolaii, hidroizolaii, protecii. Exemplificri pe studii de caz: racordri atice, strpungeri,
racordri cu suprafee verticale. Acoperiuri i nvelitori pe arpante. arpante din lemn, din metal i
din beton prefabricat. Streini late, nguste i cornie; nfundate, nenfundate i seminfundate.
nvelitori din materiale diverse solzi, plci, foi i snopi. Racordri ale nvelitorilor cu suprafee
verticale. Sisteme de iluminare natural lucarne i tabachere. Strpungeri prin acoperiuri.
4. Tmplrie din lemn. Clasificri i sisteme de deschidere. Alctuiri de principiu. Etaneizri i
asigurarea confortului termic. Ui interioare i exterioare; din scnduri, cu rame i tblii, cu fee
netede, pe toc i cptueli. Ferestre fixe i mobile; cu unul sau mai multe rnduri de geam. Tmplrii
de mari dimensiuni vitrine.
ACOCELLA, A.
BRATU, C.D.
Colectiv
CURTU, I.;
NSTASE, D.;
MIHAI, D.
ENESCU, M.;
Tetti in laterizio,
Edizioni Laterconsult, Roma, 1994
Larchitettura del mattone faccia a vista,
Edizioni Laterservice, Roma, 1999
Tradiional-contemporan n evoluia modalitilor
de
concepere a elementelor de construcie,
Editura UIM, 2002
Construire en bois,
Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne, 2001
mbinri n lemn. Structur, tehnologie, fiabilitate,
Editura Tehnic, 1988
nvelitori pentru acoperiuri plate,
37
COSTACHE, Al.
HESS, Fr.
HARDT, D.
PETIANU, C.
WERNER, E.
-
***

Konstruktion und Form im Bauen
Julius Hoffmann Verlag, Stuttgart, 2001
Proiectarea detaliilor de finisaj,
Construcii,
Editura Didactic i Pedagogic, 1979
Bauen in Holz und Stein,
Veb Verlag Technik, Berlin, 1953
Manualul arhitectului - Versiunea italian,
Milano, 1998
STRUCTURI DIN LEMN, METAL SI BETON ARMAT I si II

STRUCTURES (STRUCTURAL ELEMENTS) I & II
28; 4credite(2+2); examen.
SEMESTRUL I
Notiuni recapitulative -Caracteristici geometrice ale sectiunilor. -Modulul de elasticitate al

materialului. -Eforturi sectionale, eforturi unitare.
Notiuni generale privind calculul structurilor -Modelarea (schematizarea) pentru calcul a
structurilor. -Conditii de determinare/nedeterminare statica a structurilor. -Clasificarea
structurilor plane dupa forma si mod de alcatuire.
Eforturi in structurile elastice - Definirea eforturilor sectionale. - Relatii diferentiale intre
eforturi si incarcari la grinzi drepte. -Aplicatii la grinzi simple.
Deformarea structurilor elastice -Lucrul mecanic al fortelor exterioare si interioare. - Formula
lui Maxwell-Mohr pentru calculul deplasarilor elastice. - Regula lui Veresceaghin pentru
efectuarea directa a integralelor din formula lui Maxwell-Mohr.
Determinarea eforturilor si deplasarilor elastice pentru structuri static determinate - Grinzi
simplu rezemate si grinzi in consola. -Grinzi simplu rezemate cu consola. - Cadre simple. - Grinzi
cu zabrele. - Arce.
Aplicarea metodei eforturilor pentru rezolvarea structurilor static nedeterminate - Grinzi
static nedeterminate cu o singura deschidere. - Cadre simple static nedeterminate.
Aplicarea metodei deplasarilor pentru rezolvarea structurilor static nedeterminate - Cadre
simple static nedeterminate.
SEMESTRUL II
1. Materiale folosite n construcii metalice. Elemente generale de calcul i alctuire a
elementelor componente ale structurilor metalice

2. Elemente metalice supuse la solicitri. Elemente metalice supuse la solicitri simple i
complexe comportare, alctuire, dimensionare i verificare.

3. mbinrile elementelor metalice. Clasificarea mbinrilor, dimensionarea i verificarea
acestora, condiii constructive

4. Dimensionarea i calculul elementelor structurale. Clasificarea, alctuirea, dimensionarea,
verificarea elementelor structurale metalice.
5. Materiale folosite n construcii din lemn. Elemente generale de calcul i alctuire a
elementelor componente ale structurilor din lemn.
6. Structuri din lemn. arpante i grinzi cu zabrele din lemn

38
7. mbinri ale elementelor din lemn. mbinri prin chertare , cuie i buloane dimensionare,
verificare, condiii structurale.

SEMESTRUL I
1. Gheorghiu, A. - Statica, Stabilitatea si Dinamica Constructiilor, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1974
2. Hangan, S., Iordanescu, M., Ghermanescu-Kunst M. - Mecanica Constructiilor, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975
1997
3. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor - Structuri static determinate - UTCB, 2000
4. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor -Aplicatii- Structuri static determinate - Editura
Matrix Rom, 2003
5. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor - Structuri static nedeterminate - Editura Conspress
Bucuresti, 2005
6. Teodorescu, M.E. - Statica constructiilor -Aplicatii- Structuri static nedeterminate - Editura
Matrix Rom, 2003
7. Gabor, L., Albota, E., Zanfir. M., Rnache, R. - Statica Constructiilor - Aplicatii - Editura
ConspresS Bucuresti, 2003
8. Vlad, I., Macavei, Fl. - Calculul sistemelor structurale la actiuni statice, vol.I, Editura Tehnica,
2002
9. Pavel, C., Petre, D. - Aplicatii si probleme de statica constructiilor si beton armat, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982
SEMESTRUL II
Crian R.
- Construcii din oel

Editura universitar ION MINCU 2000
Crian R.
- Construcii din lemn
Editura universitar ION MINCU 2000
Alexe M.
- Structuri din metal mbinarea elementelor structurale
Editura Fundaiei Romnia de Mine 2010
Darie M.
Acoperiuri cu pante mari
Editura Conspres 2000
Muiu T
- Studiul metalelor Institutul de Cercetare i Proiectare Aparataj
pentru Instalaii si Utilaj pentru Construcii,
1985.
C.Dalban
- Construcii cu structur metalic. Editura E.Chesaru,
Didactic
Pedagogica 1997 BUCURETI
Mitelea I.
- tiina materialelor n construcia de maini.
Lugscheider E. Editura Sudura, Timioara, 1999
T. Muiu,
- Materiale inginereti Institutul de Cercetare i Proiectare Aparataj
pentru Instalaii si Utilaj
pentru Construcii, 1999
T. Muiu
- Elemente de fizica corpului solid i metalurgie fizic
Editura Matrix, Bucureti, 2001
D.Mateescu, - Constructii metalice calculul i proiectarea elementelor din oel
I.Caraba
Editura Tehnic BUCURESTI, 19980
P.Simina,
- Constructii metalice Calculul prin metoda strilorilor limit
L.Negrei
Editura Didactica i Pedagogica BUCURESTI, 1985
39
DISCIPLINE OPTIONALE
AMENAJAREA TERITORIULUI I DEZVOLTAREA REGIONAL
Disciplina optionala: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru
28; 12credite; examen.
Partea I-a ROLUL SPORIT AL AMENAJRII TERITORIULUI LA NIVEL EUROPEAN
1. Scurt istoric Amenajarea unor treitorii ample: ntre haos i ordine
2. De la sistematizare la amenajarea teritoriului i la planificarea spaial.
Partea II-a OBIECTIVELE FUNDAMENTALE ALE AMENAJRII TERITORIULUI LA
NIVEL EUROPEAN
1. Evoluii i tendine recente coeziunea teritorial suport al coeziunii economice i sociale
2. Obiectivele amenajrii teritoriului la nivelul Uniunii Europene
Dezvoltarea socio-economic echilibrat a regiunilor
mbuntirea calitii vieii
Gestionarea responsabil a resurselor naturale i protecia mediului
Folosirea raional a terenului
3. Principalele documente adoptate la nivelul Uniunii Europene care orienteaz amenajarea
teritoriului
4. Amenajarea teritoriului n rile europene
Sensul noiunii de planificare spaial
Politicile regionale
Planurile de folosin a terenului
Rolul relativ al sectoarelor public i privat
Cadrul legislativ - Context i principii
Partea a III-a - URBANISMUL I AMENAJAREA
TERITORIULUI - Elemente comune i diferene
1. Evoluia teoriilor privind formarea oraelor
2. Formarea reelelor de orae principii de organizare
3. Noi teorii de formare a oraelor
Teorii economice ale dezvoltrii oraelor
Teorii socio-ecologice ale dezvoltrii oraelor
Un posibil model general al dezvoltrii urbane
Fazele de dezvoltare ale unei regiuni urbane
4. Oraele n context regional schimbri n ierarhia oraelor
Procese interdeopendente de schimbare tendine majore efecte spaiale
5. Conceptele de baz :Dispersia urban ; Relaia centru-periferie ;
Policentricitate;
Coeziunea treitorial
Partea a IV-a - METROPOLE, PROCESUL DE METROPOLIZARE, FORMAREA ZONELOR
METROPOLITANE
In competiia dintre zonele metropolitane: ce sunt oraele?
Regiunile metropolitane
Cum arat metropola european la nceputul sec.21?
Probleme de guvernan
Partea a V-a - DESPRE REGIUNI, EUROREGIUNI I REGIUNI URBANE FUNCIONALE
1. Sporirea rolului regiunilor. Orientarea politicilor europene spre regiuni, ca nivele de
implementare a politicilor europene
2. Crearea regiunilor n Romnia
40
3. Ce sunt euroregiunile? Rolul lor n promovarea intereselor comune n zonele transfrontaliere.

Tipuri de cooperare inter-regional i transfrontalier
4. Viziuni strategice spaial e - scop, obiective coninut, vizualizare, cartografiere ;
procesul, procedura, consultarea

5..Exemple de viziuni strategice : Vision planet ; Spaii de cooperare n Regiunea Mrii Negre ;
VASAB ; NorVision - o perspectiv spaial pentru Regiunea Mrii Nordul ui
6. Instrumentele politicii regionale
II BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE
Curs on-line Amenajarea teritoriului i dezvoltarea regional
Cohen, Jean L. La forme de la mtropole contemporaine; le Courrier du CNSR nr. 81 La ville Cohen,
Jean Louis Lepoca delle metropoli ; nr. 584/1991Donzelot, Jacques Letat face la nouvelle question
urbaine
n La nouvelle question urbaine Actes du seminaire 1999/2000, Ministre de
lEquipement, des Transports et du Logement. *** The European Commission: Competitiveness and
cohesion: trends in the regions, 1994
*** The European Commission: Un nouveau partenariat pour la cohsion: convergence, comptitivit,
coopration - troisime rapport sur la cohsion conomique et sociale, 2005
*** The European Commission: The EU Compendium of spatial planning systems and policies, 1997
Juliette Cristescu: La coopration interterritoriale thse de doctorat a lUniversit de Rennes,
novembre 2004
Daniel Brunel: Competitivitatea zonelor metropolitane europene, Les cahiers de lIAURIF, 2002
Flemming Thomas: NorVision a spaial perspective for the Northern Sea Region, Bratislava, 2000
Bennington J, Harvey J: Transnational local authority-networking within the European Union:passing
fashion or new paradigm?, Open University Press, Buckingham, 1998
Anderson J, ODowd L: Borders, border regions and territoriality: contradictory meanings, changing
significance, Regional Studies 33, 1999
Lacour, Claude La prospective rgionale confronte aux enjeux de la mtropolisation Forum Europeen de
Prospective Regionale, Lille, Decembre 2001
Perkmann Markus: The rise of the Euroregion. A birds eye perspective on European cross-border
cooperation, Department of sociology, Lancaster University, 2005
Mariana Cernicova: The Euroregion Danube-Kris-Mures-Tisa (DKTM): Wishes and achievements
Euroregional cooperation as a framework for rebuilding border regions, 2005
Treuner Peter: Functions and features of transnational spatial visions, Bratislava, 2000
ARHITECTURA SI DEZVOLTAREA DURABILE. NOTE DE ECOLOGIE SI TEHNOLOGIE

Disciplina optionala: sem. ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28;
2credite; examen.
1. Introducere n sustenabilitate
- teritorial: noi parametri teritoriali Josep Acebillo
- paradigmatica: densificarea urbana Elia Zenghelis
- tehnic: Dietrich Schwartz, Jorg Schlaich
- fiziologica: arhitectura fiziologica, manipulatoare a metabolismului: Philip Rahm
- social: responsabilizarea personal, obinuine: Personal Footprint
Arhitectura ca rspuns la context: zone climatice, materiale, cultur
2. Arhitectura vernacular vs. arhitectura cult
- context, relaia cu teritoriul i implementarea unui alt mod de via/utilizare
- studii de caz: Glenn Murcutt, Paolo Soleri, Renzo Piano, Souto de Moura, Alvaro Siza, Norman
Foster
41
3. Studii de caz. Exemplificare de arhitectur cult contextualizat: John Lautner, Peter

Zumthor, Oscar Niemeyer, Casa Girasole
4. Arhitectura solar
- principii i elemente: captor, absorbitor, acumulator, izolator i protecia solar
- Dietrich Schwartz, Jorg Schlaich, Buckminster Fuller
5. Fisa tehnica solar house (1): izolatia termica transparenta, absorbant, acumulator
6. Fisa tehnica solar house (2): protectia solara, fatade, izolatie termica industriala si ecologica
7. Norme i standarde: minergie, minergie plus, minergie eco, passiv haus; energie gri
8. Vizita ciclu productie Amvic si termopane Corina Gealan
9. Faade inteligente
10. Urbanism durabil: dezvoltare, infrastructura, mobilitate, complexitate, spaiu public, confort
- urban planning: Alvaro Siza - Evora, Atelier 5 Siedlung Bern, Krier Poundbury, Norman FosterMasdar
11. Utopii, manifeste, strategii
12 -13 Conferine invitai externi
14. Prezentare i discuii analize
J. Acebillo, Culture of Territory, Accademia di Architettura Mendrisio (AAM), 2006
D. Schwarz Solar Architecture, AAM, 2005
P. Rahm Physiological Architecture,
P. Oliver Encyclopedia of Vernacular Architecture of the World, Cambridge University Press, 1997
M. Molina, Ecologia 2 fisica delle costruzioni, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2004.
A. Pini, Architettura e vetro, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2002.
V. Calderaro, Architettura solare passiva; manuale di progettazione, Kappa, Roma, 1981
A. Compagno, Intelligent Glass Facades, Birkhuser 1999
FILOSOFIA CULTURII, ARTEI SI ARHITECTURII - curs optional

PHILOSOPHY OF CULTURE AND OF THE ARTS
Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28;
2credite; examen.
Filosofia baza teoretica a abordarii problematicii valorilor si culturii.
Obiectul si problematica axiologiei.
Doctrine asupra valorilor.
Conceptul de valoare si principalele particularitati ale valorilor.
Valoarea arhitecturala: corelatia functional estetic artistic.
Valoare si cultura; legitimitatea filosofiei culturii, obiectul si problematica acesteia.
Conceptul filozofie de cultura: scoli si curente in filosofia culturii.
National si universal in cultura; problematica specificului national in arhitectura.
Factori culturali si formele culturii (mit, religie, arta, filozofie, stiinta).
Raportul arta filozofie stiinta in epoca noastra.
Arhitectura stiinta si arta.
Cultura si civilizatie.
Arhitectura fapt de cultura si de civilizatie.
BLAGA, L.
Despre constiinta filosofica, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2003

42
VIANU, T.
BREHIER, E.
TUDOSESCU, I.
BLAGA, L.
CAMUS, A.
Studii de filosofia culturii, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1982

Mari teme ale filosofiei, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1993
Metafilosofie, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2004
Arta si valoare, in Trilogia Valorilor, Opere, volumul 10, Ed. Minerva
Mitul lui Sisif, Ed. E.L.U., Bucuresti, 1969
GRAFIC I FOTOGRAFIE DE ARHITECTUR

Disciplina optionala: sem.2 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru
1. Introducere n fotografie: istoria fotografiei din antichitate pn n prezent

2. Tehnica fotografiei: camera obscur, obiective i accesorii
3. Compoziie si elemente de limbaj plastic n fotografie
4. Fotografia de arhitectur de exterior
5. Fotografia de arhitectur de interior
6. Aplicatii practice in fotografia de arhitectura
7. Fotografia digital: procesarea computerizat-prezentarea programelor de calcultor Adobe
Lightroom 3 si Adobe Photoshop CS5
8. Introducere n graphic design: scurt istoric
9. Compoziia si gramatica vizual specifice designului grafic
10. Concept, proces, produs: constructia identittii vizuale
11. Logo design: tehnica realizarii unei sigle
12. Designul de afis: de la form la continut
13. Designul grafic digital: prezentarea programelor de calcultor Adobe Illustrator CS5 si Adobe
InDesign
14. Aplicatii practice: organizarea si realizarea unui portofoliu
1. Adams Sean Patrick, Noreen Morioka, Logo Design Workbook, Rockport Publishers Inc., 2006
2. Adobe Creative Team, Adobe Creative Suite 5 Design Premium Classroom in a Book, Adobe
Press, 2010
3. Arntson Amy E., Graphic Design Basics, Cengage Learning, 2006
4. Bejenaru Matei, Introducere in fotografie, Polirom, 2007
5. Dabner David, Design grafic, RAO, 2006
6. Edwards Steven, Photography, Oxford University Press, 2006
7. Eskilson Stephen, Graphic Design, Laurence King Publishing, 2007
8. Evamy Michael, Logo, Laurence King Publishing, 2007
9. Foster John, New Masters Of Poster Design, Rockport Publishers Inc., 2008
10. Freeman Michael, 101 ponturi de baza in fotografia digitala, Litera International, 2010
11. Harman Doug, Ghid de fotografie digitala, Polirom, 2009
12. Kelby Scott, The Adobe Photoshop Lightroom 3 Book for Digital Photographers, New Riders
Press, 2010
13. McGrath Norman, Architectural Photography: Professional Techniques for Shooting Interior
and Exterior Spaces, Amphoto Books, 2009
14. Millman Debbie, The Essential Principles Of Graphic Design, Rotovision, 2008
15. Orvell Miles, American Photography, Oxford University Press, 2003
16. Rosselli Paolo, Architecture In Photography, Skira, 2001
43
17. Schulz Adrian, Architectural Photography: Composition, Capture, and Digital Image
Processing, Rocky Nook, 2009
18. Steven, Photography, Oxford University Press, 2006
CENTRUL I PERIFERIA N CONTEXTUL STRUCTURILOR URBANE
Disciplina optionala: sem.1 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru
I.
1
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Definiia conceptului de centru i periferie. Teoriile contemporane : ex. Deleuze si

Guattari, Mihali.
Oraul. Constituirea oraului centrul piaa i trasarea strzilor.
Oraul medieval. Centru de spiritualitate cretin. Ex. Piaa orasului Siena
Centrele de interes : evoluia orasului european : Roma, Avignon, Brugge, Paris
Periferia Europei: Romania. Modelele europene n constituirea oraselor Cluj i
Bucureti.
Casa : locuina compartimentare. Femeia, barbatul i locul fiecruia n cas.
Biserica centrul bisericii n plan i simbol.
Omul ca centru i periferie. Individualizare i anonimat. Corpul omenesc ca model
de plan n arhitectur. Raportarea la statura omului.
Interiorul casei. Cum se mobileaz o cas. Obiectul decorativ. Cartea i ilustraia de
carte.
Tabloul. Centrul optic.
Problema Romaniei ca periferie repertoriul stilistic
Eclectismul romanesc
Stilu Monarhia epoca regelui Carol I si influena asu ra artei de a construi i de a
decora. Mesterii strini.
Monarhia epoca reginei Maria Bucureti, Bran, Balcic.
Uniformizarea - tergerea graniei duntre centru i periferie. A construi i a
deconstrui.
Neagu Djuvara: ntre Orient i Occident, rile Romne la nceputul epocii moderne. Humanitas,
1995
Constantin Bacalbaa: Bucuretii de altdat, ed. Eminescu, 1993
Grigore Ionescu: Istoria arhitecturii n Romnia, de-a lungul veacurilor, editura academiei RSR,
1982
Gheorghe Curinschi: Centrele istorice ale oraelor, 1966
Andrei Majuru: Bucuretii mahalalelor sau periferia ca mod de existen, Ed. Compania, 2008
Paul Morand: Bucuretii, ed. Echinox, 2000
Ulysse de Marsillac: Bucureti n secolul XIX, Meridiane, 1999
Gheorghe Cruescu: Podul Mogooaiei. Istoria unei strzi, Meridiane, 1987
Paul Constantin: Arta 1900 n Romania, Ed. Meridiane, 1972
Gheorghe Anghel: Ceti medievale din Transilvania, Ed. Meridiane, 1972
Augustin Ioan i Hanna Derer: Bisericile fortificate ale sailor din Transilvania, Noi Media Print,
2004
44
ARHITECTURA SPAIULUI BOLTIT N AMBIANA BIZANTINO-BALCANIC

Disciplina optionala: sem. ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru 28;
12credite; examen.
1. Arhitectura n Imperiul Roman i n Orientul Apropiat.
2. Ambiana bizantin i spaiul arhitectural otomano-balcanic.
3. Arhitectura postbizantin.
4. Sisteme de boltire geometria arcelor i bolilor.
5. Racordri ale bolilor la elementele verticale de sprijin; trompe i pandantivi.
6. Tehnici de realizare a arcelor i bolilor.
7. Cintre i sisteme de decofrare a arcelor i bolilor.
8. Construcia bolilor fr cintre.
9. Geometria i spaialitatea turlelor n spaiul oriental i european.
10. Planul de tip central i evoluia lui.
11. Planul de tip bazilical i evoluia lui.
12. Apariia tipului structural n cruce greac nscris.
13. Apariia tipului structural cu cupol sprijinit pe octogon.
14. Prototipul cu pronaos dezvoltat a bisericii Mnstirii Argeului; ncheierea procesului evoluiei
tipologice n arhitectura bizantin.
Acocella, Alfonso, L'architettura del mattone faccia a vista, Edizione Laterservice, Milano, 1989.
Choisy, Auguste, L'art de batir chez les byzantins, Librairie de la societe anonyme de publications
periodiques 13-15, Paris, 1883.
Drmba, Ovidiu, Istoria culturii i civilizaiei, volumul II, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti,
1987.
Delvoye, Charles, Arta bizantin, volumul I i II, Editura Meridiane, Bucureti, 1976.
Hart, Franz, Kunst und Technik der Wolbung, Verlag Georg D.W. Callway, Munchen, 1965.
Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii n Romnia, volumele I i II, Editura Academiei RSR, Bucureti,
1965
Krautheimer, Richard, Archittettura paleocristiana e bizantina, Editura Giulio Einaudi, Torino, 1986.
Mango, Cyril, Architettura Bizantina, Electa, Milano, 1979.
Minghiat, Sorin, Arhitectura spaiului boltit, Partea I, Ambiana bizantin, Editura Fundaiei Romnia
de Mine, 2003.
Vtianu, V., Istoria artei feudale n rile Romne, volumul I,
*** Manualul arhitectului proiectant, vol.1, Editura Tehnic, 1954.
PROIECTARE ASISTAT DE CALCULATOR ( CAD ) curs optional
Disciplina optionala: sem. 1; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 ore curs; total ore semestru
PREZENTAREA PROGRAMULUI
Introducere in grafica realizata cu ajutorul calculatorului.
Prezentarea generala a programului.
GATIREA UNELTELOR
Pregatirea uneltelor necesare vizualizarii 3D.
Configurarea si pregatirea programului pentru un model 3D nou.
TRANSFORMAREA OBIECTELOR
45
Unelte utile pentru transformarea obiectelor

PREZENTARE OBIECTE 2D
Obiecte 2D si descrierea modului de lucru cu uneltele necesare.
TRANSFORMAREA FORMELOR 2D IN OBIECTE 3D
Realizarea obiectelor 3D plecand de la forme 2D (studii de caz)
UNELTE DE LUCRU 3D
Prezentarea uneltelor necesare modului de lucru 3D.
OBIECTE 3D COMPUSE
Realizarea obiectelor 3D compuse (studiu de caz I)
OPERATII COMPLEXE CU OBIECTE 3D
Realizarea obiectelor 3D complexe (studiu de caz II)
UTILIZAREA MATERIALELOR
Prezentarea paletei si a tipurilor de materiale.
MATERIALE COMPLEXE
Prezentarea conceptului de mapare
LUMINI
Tipuri de lumini si elementele lor caracteristice.
CAMERE
Tipuri de camere de vedere.
RANDARE
Realizarea de imagini si animatii cu ajutorul randarii.
ALTE UTILITATI
Diverse utilitati oferite de acest program.
Autodesk Viz 2008 Tutorials.
ARHITECTUR VERNACULAR -curs optional

VERNACULAR ARCHITECTURE
Disciplin opional: curs sem. 1; 2 ore sptmnal nvmnt de zi: 2 curs;.; total ore - 28; 2
credite; examen.
1. Definirea conceptului de arhitectur vernacular.
O abordare teoretic multidisciplinar - arhitectural, etnologic, muzeologic, ecologic, istoric,
geografic.
2. Relaia mediu natural spaiu construit. Populaii, aezri.
3. Resurse materiale i tehnici de construcie. Sisteme de nclzire i prepararea hranei, instalaii .
4. Programele arhitecturii vernaculare.
5. Tipologii planimetrice, volumetrice, relaii spaiale, tipuri structurale, ornamentic.
6. Experiene de cercetare a arhitecturii vernaculare.
7. Arhitectur vernacular din Romnia.
8. Arhitectura vernacular n sec. XXI.
II. BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
xxx
xxx
IONESCU, Gr.
BUDI, M.
xxx
Encyclopedia of Vernacular Architecture of the World, Cambridge, 1997

Vernacular Architecture in 21th Century, London, 2005
Arhitectura romneasc, Bucureti, 1986
Gospodria rural din Romnia, Bucureti, 2004
Revista muzeelor i monumentelor Monumente istorice i de art, nr. 1/ 1979
46
PROGRAME ANALITICE
ANUL IV 2011/2012
SINTEZE DE ARHITECTURA II
Disciplin obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal invatamant de zi: 1 curs, 11 lucrari practice;
total ore semestru 168; 24 credite(12+12); verificare pe parcurs
Functia simbolica a arhitecturii
Integrarea in situl urban constituit
Programe de arhitectura cu functionalitate complexa : hotel, sala de spectacol.
Teme de proiect:
Semestrul I :
Centrul naional al restauratorilor de monumente istorice (5credite);
Locuinte colective(5 credite)
schia de schia (2 credite)
Semestrul II :
Hotel in centrul istoric(4 credite)
Teatru experimental (3 credite)
schita de schita (2 credite)
proiect de verificare (3 credite)
BRUNETTE, Peter , WILLS, David, Deconstruction and The Visual Arts/ art, media architecture, Ed.
Cambridge University Press, 1994
CRIAN, RODICA, Analiza integrativ a valorii culturale i de utilizare a cldirilor existente, Editura
Universitar Ion Mincu, 2004.
CHOAY, Francoise, Pour une Anhropologie de lEspace, Seuil, Paris, 2006
DE SOLAMORALES, Ignasi, Differences, Topographies of Contemporary Architecture, MIT Press,
Cambridge Mass,1997
DONZEL, CATHERINE, New Museums, Telleri, 1998
EISENMAN, Peter, Blurred Zones Investigations of the Interstitial, The Monacelli Press, New York,
2003
FRAMPTON, Kenneth, Modern architecture: a critical history, Ed.Thames&Hudson LTD, London,
1992
GOSSEL, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2, 2005.
GUALLARD, Vicente, Sociopolis, Project for a City of the Future, Actar, Barcelona, 2004
MEISS, Pierre von, FRAMPTON, Kenneth, OSWALD, Franz, De la forme au lieu: une introduction a
letude de larchitecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, 1993
NEUFERT, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura
Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004)
NORBERG-SCHULTZ, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy
Editions, 1980
ROWE, Colin & KOETTNER, Fred, Collage City.
TSCHUMI, Bernard, The state of architecture at the beginning of the 21st century,The Monacelli Press,
2003
ZUMTHOR, Peter, Penser lArchitecture, Birkhauser, Basel, 1996
*** The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004.New Apartment Buildings
(Architectural Design) - Publisher: Links International (March 31, 2006)
***The Metapolis Dictionary of Advances Architecture. City, Technology and Society in the Information
Age, Editura Actar, Barcelona, 2008
47
***Vers de Nouveaux longements sociaux, Cite de lArchitecture & du Patrimoine, Silvana Editoriale,
Paris, 2009
www.archdaily.com ( housing , social housing, green buildings )
www.worldarchitecturenews.com , www.designboom.com, www.umemagazine.com,
www.architecture.com , www.dezeen.com , www.greatbuildings.com
PROIECTARE ASISTAT DE CALCULATOR ( CAD ) VII si VIII
total ore semestru 28; 4 credite(2+2); verificare pe parcurs
PREZENTARE INTERFA LUCRU

Pronire Architecture Revit 2010, Deschidere proiect
Prezentare proiecte Architecture Revit 2010
Salvare informaii proiect project infomation
Setare uniti Project units i prezentare palete de lucru.
PORNIREA UNUI PROIECT
Detalierea paletelor de lucru :home, insert, annotate, modify
Crearea de etaje n elenation
Declarare grid i modificarea unor axe.
Declarare grid i modificarea unor axe.
Desenarea pereilor drepi curbi cortin i modificarea lor.
Crearea unui perete prelund suprafee sau linii existente.
DEFINIREA USILOR I FERESTRELOR, COTARE
Desenarea usilor, ferestrelor setarea lor i agarea de un perete existent. Modificarea poziiei
uilor i ferestrelor.
Agarea unei usi ntr-un perete cortin i setarea acestuia.
Cotare, setarea cotelor i trasarea lor.Cote de nivel.
Definirea i salvare unei ui i ferestre n Families
MODELARE 3D
Creare unui element nou de arhitectur : prerete ,ui, fereastra mobilier etc. .
Crearea unei volumetri gen F.O.Gehry sau Zaha Hadid folosid modelarea 3d
Preluarea suprafeelor i transformarea lor .
UTILIZAREA DESENELOR 2D DIN AUTOCAD
Folosirea paletei Insert.
Modificare culoare layer tip de linii a desenului adus din AutoCAD
Preluare linii pentru a le trasforma in elemente de arhitectur.
RECAPITULARE I
Recapitulare : Ridicarea 3d a dou case Casa cub Rubic i House Torafu
Salvare seciuni i faade
Randare n Architecture Revit
RECAPITULARE II
Ridicare 3D Mineral house Japan
Salvare seciuni i faade
Randare n Architecture Revit
DESCRIEREA DOMENIULUI ANIMATIEI
Prezentarea standardelor tradiionale de animaie.
Descrierea uneltelor de animaie oferite de program.
TIPURI DE ANIMATIE COMPUTERIZATA
Realizarea animaiilor cu ajutorul conceptului controllers.
48
Descrierea comenzilor panoului motion.

REPREZENTAREA GRAFICA A ANIMATIEI
Descrierea grafului Track View - Curve Editor.
ANIMATII COMPLEXE
Descrierea parametrilor de tip wire.
Cinematica si ierarhia de subordonare.
Realizarea de animatii cu ajutorul unor elemente de constrangere.
EFECTE DE RANDARE
Efecte tip enviroment i efecte de randare.
RANDARI SPECIALE
Randarea cu Mental ray i iluminarea modelelor 3D cu ajutorul metodei radiosity.
MONTAJ SI EFECTE SPECIALE
Editarea filmelor si prelucrarea lor.
Tutorial Revit Architecture 2010

3D Studio Max 6 : producia de animaii 3D de la concepie la finalizare
Fox, Barrett / Manastireanu, Mihai, Editura Bic ALL 2006.
STRUCTURI DIN BETON ARMAT, ZIDRIE, METAL, LEMN I si II

STRUCTURES (STRUCTURAL ELEMENTS) I & II
total ore semestru 42; 4 credite(2+2); sem. 1 verificare pe parcurs, sem. 2 examen.
SEMESTRUL 1
1.0 ELEMENTE STRUCTURALE DIN BETON ARMAT
1.1 Proprietatile fizico-mecanice ale betonului Sl

armaturilor din otel. Aderenta
1.2 Predimensionarea elementelor structurale din beton armat:
- compresiune centrica
- intindere centrica
- compresiune excentrica
- incovoiere cu forta taietoare
- rasucire
1.3 Placi plane cu reazeme continue din beton armat
1.4 Plansee din beton armat:
- plansee din placi si grinzi
- plansee cu nervuri dese
- plansee casetate
- plansee cu dale groase
1.5 Prezentarea principalelor sisteme structurale ale cladirilor din beton armat (elemente generale)
- sisteme tip cadru
- sisteme cu pereti structurali
- sisteme mixte (duale)
49
- sisteme cu nuclee si tuburi

1.6 Proiectarea preliminara a structurilor alcatuite din cadre de beton armat
SEMESTRUL2
1.7 - Infrastructuri pentru cladiri etajate
- terenul de fundare
- alcatuirea si conformarea
- proiectare preliminara
1.8 Proiectarea preliminara a structurilor mixte (duale) din beton armat
1.9 - Proiectarea preliminara a structurilor alcatuite din pereti portanti din zidarie
2.0 ELEMENTE STRUCTURALE DIN 0TEL
2.1 Proprietati fizico-mecanice 2
2.2 Predimensionare 4
3.0 ELEMENTE STRUCTURALE DIN LEMN
3.1 Proprietati fizico-mecanice 2
3.2 Predimensionare 2
4.0 ELEMENTE STRUCTURALE DIN ZIDARIE
4.1 Proprietati fizico-mecanice

MTCT
P.Popescu
Sem II
MTCT
R.Crisan
R.Crisan
Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri Indicativ P

100-1/ 2006
Elemente structurale din beton armat Edit. Fundatiei Romania de Maine - Buc.2003
Cod de proiectare pentru structuri din zidrie situate n zone seismice - 2006
Constructii din otel- Edit. Universitara Ion Mincu Buc.2000
Constructii din lemn- Ed.Universitara Ion Mincu Buc., 2001
DESIGN MOBILIER 1
FURNITURE DESIGN 1
Disciplin obligatorie: semestrul 1; 2 ore sptmnal nvmnt de zi: 2 curs; total ore 28;
2credite; examen / proiect de mobilier.
1. Design Definirea designului. Obiecte Tipologii de obiecte. Mobila ca obiect . Aplicatii si

rezolvari. Creativitatea.
2. Designul de mobilier Materiale Lemn. Structura lemnului. Caracteristici Lemn masiv .
Semifabricate din lemn. Esente de lemn. Tehnologii de prelucrare a lemnului.
Semifabricate din lemn
3. Principii de stimulare a creativitatii
Schita, Material, Imagini
4. Componenta mobilei Asamblarea elementelor din lemn. Imbinari din lemn.Reprezentari
grafice specifice. Sisteme de cotare si note explicative tehnologice. Tendinte.
5. Ergonomie 1 Definire a notiunii. Confort. Date antropometrice. Posturi. Fiziologia
spatelui. Disconfort. Biodinamica sederii. Studii si tendinte. Sederea echilibrata.
6. Ergonomie 2 Influente in designul de mobilier. Biodinamica culcata. Tipuri de suport.
Tabele de dimensionari. Egalitatea de sanse.
50
7. Ornament Ornament si plastica decorativa. Clasificari. Incrustatii. Intarsia. Mozaicuri.

Ornamente pictate. Ornamente plastice cu caracter geometric sapate, Modulatecu relief ,.
Materiale si sisteme. Motive si inspiratii.
8. Stilizare Definitii. Principii de stilizare. Motiv decorativ. Motive de inspiratie frunze,
flori, insecte sau animale, origami, retele, trasee
9. Mobila obiect artistic Elemente de design. Principii de design linia, scara, culoarea ,
tonalitatea, textura. Scurt istoric al mobilierului . Antichitatea Egipt, Grecia , Romanii.
10. Mobilierul modern Tendinte si curente contemporane . Expozitii si targuri de specialitate.

Aportul arhitectilor in designul de mobilier.

Ernst Neufert
Manulalul arhitectului
-Paul Focsa &H.Constantinescu Arhitectura de interior si constructia mobilierului editura Tehnica
-Catalog de accesorii pentru mobilier Haefle
-Catalog de accesorii pentru mobilier Bloom
-Colectia revistelor Mobila
-Colectia revistelor Art et Decoration
-Colectia revistelor Interni TT
INSTALATII SI LUCRARI EDILITARE 1

TOWN INSTALLATIONS AND WORKS 1
Disciplina obligatorie: sem. 1 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 1
credit; examen.
SEMESTRUL I - INSTALATII INTERIOARE
Partea a I-a. Instalatii de incalzire:
1
Definire confort,Confortul termic: schimbul de caldura intre om si mediul
inconjurator, influienta combinata a factorilor de confort termic, capacitatea
sistemelor de incalzire de a realiza confortul termic
2
Incalzirea centrala, sisteme de incalzire centrala : locala, cu apa calda, cu aer cald.
Corpuri de incalzire : tipuri; Instalatii de incalzire prin radiatie; materiale
3
Centrala termica si gospodaria de combustibil : clasificarea si amplasarea
centralelor termice, alcatuirea generala, echiparea si organizarea spatiului unei
centrale termice
4
Utilizarea surselor de energie neconventionale in instalatiile de incalzire: solara si
geotermala; utilizarea energiei din surse secundare : recuperatoare de ccaldura,
instalatii de recuperarea caldurii reziduale
Partea a II-a. Instalatii sanitare
5
Instalaii interioare de ap rece / apa calda menajera: reele; obiecte sanitare;
hidrofor
6
Instalatii de canalizare menajer i pluvial.
7
Instalaii pentru prevenirea i combaterea incendiilor.
Partea a III-a. Instalatii de ventilare si climatizarea aerului
8 Instalaii de ventilare / climatizare. Asigurarea puritii aerului i a confortului termic
(integral la climatizare).
9 Canale de aer. Dispozitive de introducere / evacuare a aerului n / din ncperi; circulaia
51
aerului n incinte ventilate

10 Agregate de tratare a aerului. Echipamente. Scheme
ii frigorifice.11Producerea frigului artificial echipamente i scheme de principiu. Utilizarea frigului artificial
n instalaii de climatizare.
Partea a IV-a. Instalatii de iluminat electric
12 Instalaii electrice. Surse; reele de transport; consumatori.
13 Sisteme de iluminat interior / exterior (arhitectural) i instalaii de cureni slabi (TV, fibr
optic, control acces, reele de calculatoare. Instalaii electrice de for.
14 Surse de lumina si aparate de iluminat
NICULESCU, N; BANDRABUR, C; BELDIMAN, M. Instalaii de nclzire i reele termice. EDP,
Bucuresti, 1985
NICULESCU, N; DU, GH; COLDA, I; STOENESCU, P. Instalaii de ventilare i climatizare.
EDP, Bucuresti, 1982
VINTIL, ST.; CRUCERU, T.; ONCIU, L. Instalaii sanitare i de gaze. EDP, Bucuresti, 1995
BIANCHI, C.; MIRA, N.; MOROLDO, D.; GEORGESCU, A.; MOROLDO, H. Sisteme de iluminat
interior si exterior. editura Matrix, Bucuresti, 2001
Manualul de instalatii. Vol. I, S, E. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L, 2002
ILINA, M. .a. Instalaii de nclzire i reele termice. Ed.Didactic Pedagogic, Bucureti, 1980
NEGULESCU, M. Epurarea apelor uzate oreneti. Editura Tehnic, Bucureti, 1978
PETRESCU, A; DU, GH; VASILESCU, P. Instalaii de nclzire n ansambluri de cldiri. Editura
Tehnic, Bucureti, 1966
VINTIL, T.; BUSUIOC, H. Instalaii de alimentare cu ap, canalizare, sanitare i de gaze. Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1978
TEHNOLOGII CONTEMPORANE IN ARHITECTURA

2credite; examen.
1.INTRODUCERE - Tehnologii de proiectare -Relatii contractuale - Contractul de antrepriza:
- Trinomul contractual; Investitorul Antreprenorul Proiectantul (arhitectul) -Managementul proiectarii Managementul proiectului - Sisteme de clasificare ARHICLASS - Relatii contractuale sstemul
calitatii - Specificatii tehnice / definire, baza legala, importanta: Masterformat 3 Part-Specs formatul
ARHICLASS capitolele unei specificatii
2..PERETELE Element de arhitectura - Introducere: Relatia perete gol in arhitectura - Peretele
structural / peretele nestructural - Functiile peretelui - Compartimentari usoare - Pereti usori
nedemontabili
3.ELEMENTE NESTRUCTURALE PLAFOANE - Plafoane nedemontabile - Plafoane demontabile
- Principii :ordinea de montaj, alcatuirea scafelor - Studiu de caz
4.FORMA ELEMENTE PRIMARE -Compartimentari demontabile - Compartimentari usoare
demontabile -Sisteme open-space - Sisteme integrate -Studiu de caz: Spatii de birouri BNR Bucuresti
5. COMPARTIMENTARI USOARE Pereti mobili - Definitie -Aplicatii standard ale peretilor mobili
-Notiuni de acustica peretilor mobili -Tipuri de pereti mobili
6. Modularea in constructii - Modulul: definitii-modulul ca unitate spatiala repetitiva; modulul ca
unitate functionala repetitiva; modulul ca unitate de baza a unei trame; modulul ca standard
dimensional - ordinele clasice - modulorul Le Corbusier - standardul caramizii - standardul
modern al fatadelor cortina. - Principiile modularii fatadelor usoare - Fatada ventilata Placajul
exterior -Studii de caz - Elemente de proiectare a fatadelor.
7.Fatade usoare partea a doua -Clasificarea fatadelor - sisteme continui, sisteme discontinui -Detalii
de montaj - sisteme-Placaje - Elemente de proiectare a fatadelor :proiectarea bardajelor , montajul
structurii secundare
52
8.PERETI CORTINA - Definitii - Functiile fatadei - Relatii interior-exterior -Solicitari mecanice

-Sisteme de pereti cortina - Sisteme de fixare a sticlei- Fatada dubla - Sistem de fatada activa - Fatade
media
9.SISTEME DE PROTECTIE SOLARA LA FATADE -Jaluzele, Parasolare, Ecrane mobile Solutii
customised
II. BILBILIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE
Knaack/Klein/Bilow/Auer Facades / Principles of Construction / Birkhauser, 2007
Watts, Andrew Modern Construction Handbook / Springer, 2001
Karsten/Pfau Dry Construction, Principles / Birkhauser, 2008
Herzog/Krippner/Lang Faade Construction Manual / Birkhauser, 2004
STRUCTURA SI COMPOZITIE URBANA I

TOWN STRUCUTRE AND COMPOSITION I
Disciplin obligatorie: sem. 1;2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2
credite; examen.
Actualitatea discursului asupra oraului:

Prezentarea obiectivelor disciplinei;Situare n context: Forele determinante ale creterii
explozive a oraelor n sec. al XX-lea; Schimbri de atitudine i tendine noi n producerea
bunurilor i serviciilor de nivel mondial; Forele directoare fundamentale ale evoluiei urbane;
Spiritul locului: Lectura istoric; Lectura morfologic; Lectura sensibil a spaiului urban;
Decodificarea i suprapunerea morfologiilor (sociale, istorice, plastice); Timpul n planificarea
spaial.
Sistemul urban i dinamica urban - I (Introducere n problematic):
Oraul (Definiii; urban-rural; aglomeraia urban; Oraul - aezare uman i fenomen global);
Provocarea urban actual (Probleme comune ale oraelor actuale; comentariu de caz
municipiul Bucureti; Tendine i consecine ale fenomenului urban contemporan - cretere
urban i schimbare social; Orae n competiie ctigtori i perdani; Revalorizarea locurilor
strategice; rolul spaiului public n asigurarea coerenei structurii i compoziiei urbane;
Proiectul urban integrat).
Sistemul urban i dinamica urban - II (Abordare teoretic a raporturilor de
interdependen):
Sistemul urban i oraul ca sistem (Caracteristici definitorii ale sistemelor urbane; Oraul etape
de echilibru i stadii de evoluie; oraul i sistemul urban; Relaii funcionale interurbane i
intraurbane; interaciunea acestora); Tram, reea, armtur urban, sistem urban; Ciclul evolutiv
al sistemelor urbane.
Autoorganizarea sistemului urban (caracteristic esenial): Sistemul urban ca sistem
organic; Sistemul urban ca sistem informatic; Entropie i negentropie; Aciunea sinergic i
efectele sale asupra sistemului urban; autoorganizare i dinamic urban.
Interveniile urbanistice; Abordarea teoretic i practic n urbanism:
Paliere de intervenie urbanistic; Intervenia urbanistic proces de ordonare a unor
subsisteme ambientale ale habitatului uman; Condiionrile soluiei de urbanism; Modelarea n
urbanism; Modelul de lucru n urbanism; Modelul conceptual - factor germinativ i rezultant a
unui proces doctrinar.
Modele urbanistice n contemporaneitate:
53
Modele urbanistice fundamentale (Modelul inelelor concentrice; Modelul sectorial;

Modelul nucleilor multipli); Raportarea modelelor urbanistice fundamentale la contextul actual
(Limitele modelelor urbanistice fundamentale; Procese urbanistice contemporane).
Modelul constitutiv al organismului urban;

Abordarea determinist n planificarea spaial avantaje i limitri; Procese constitutive
ale alctuirilor urbane.
Funcionarea organismului urban - I (Teorii funcionaliste):
Teoria funcionalist clasic; Teoria funcionalist-structuralist a lui Claude Lvi-Strauss;
Aplicaii ale teoriilor funcionaliste n urbanism i amenajarea teritoriului; Analiza SWOT.
Funcionarea organismului urban - II (Concepte):
Conceptul de activitate urban; Mobilul urban; Forele urbane; Funcia urban.
Concepte fundamentale n abordarea alctuirilor urbane - I: Categorii eseniale n abordarea
alctuirilor urbane (organism urban, viaa \urban, cadrul urban); Conceptul de structur
urban prin elementele de cadru urban.
Concepte fundamentale n abordarea alctuirilor urbane - II:
Morfologie urban i sintax urban;Partiul urbanistic; Spaiul funcional i Spaiul perceptiv.
Abordare epistemologic a spaiului arhitectural i urban:
Percepie spaial i percepie urban; Elemente determinante compoziional-formal n
configurarea alctuirilor urbane.
Efecte de plastic urban: Prezentri de caz; Elemente determinante funcional-compoziional
n structurarea alctuirilor urbane.
Dezvoltare urban sustenabil: Legislaia urban actual frn i factor de progres pentru
dezvoltarea urban sustenabil; Proiectul urban integrat instrument de re-structurare i
apropriere a teritoriului urban.
ALEXANDER,C.,&All
A pattern language: Towns, buildings, construction, Ed. Oxford Univ. Press,
NY, 1977.
BACON, E., N.
Design of Cities, Ed. Paperback - Penguin Books,
London, 1976.
BERZA,V.M.
Structur i compoziie urban (Note de curs), Facultatea de Arhitectur USH, Ed.
electronic, Bucureti, 2008.
BERZA,V.M.
Risc i dinamic urban, Ed. Universitar I. Mincu, Bucureti, 2008.
CIN, G.
Bucarest dal villaggio alla metropoli. Identit
urbane e nuove tendenze, Ed. Unicopoli, Milano,
2005.
DITTMANN, L.
Stil, simbol, structur, Col. Biblioteca de art
Art i gndire (trad. Pavel A.); Ed. Meridiane,
Bucureti, 1988.
JACOBS, J.
The death and life of great American cities, Ed. Vintage Books, New York,
1961.
KOSTOF, S.
The City Shaped: Urban Patterns and Meanings
Through History, Ed. Paperback, Londra, 1993.
KRIER, R.
Urban space, Ed. Rizzoli, New York, 1979.
LYNCH, K., HACK, G. Site Planning, Ed. MIT Press, Cambridge, 1984.
ISTORIA ARHITECTURII N ROMNIA 1 i 2
THE HISTORY OF ARCHITECTURE IN ROMANIA 1 & 2
Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 1 ora saptamanal invatamant de zi: 1 curs; total ore semestru
14; 3 credite(1+2);examen
SEMESTRUL I
54
Arhitectura domestica - Locuinta in paleolitic, neolitic, epoca bronzului, prima epoca a fierului.
Villa romana. Locuinta urbana in orasele romane. Materiale si tehnici constructive.
Locuinta in perioada migratiilor.Locuinta rurala si urbana in evul mediu.
Locuinta fortificata - Locuinta turn in Dacia si in Dacia Romana. Locuinta fortificata in
Transilvania medievala. Locuinta turn.Culele in Tara Romaneasca.
Resedinta nobiliara. - Conacele in Tara Romaneasca si Moldova. Ansamblul curtii domnesti si
boieresti.Resedinta nobiliara in Transilvania. Elemente de Renastere si Baroc.
Arhitectura de aparare - Cetatile pe teritoriul statului centralizat dac. Materiale si tehnici
constructive. Sisteme de fortificatie. Organizarea sistemului defensiv in Muntii Orastiei
Castrele romane. Tehnici de zidarie. Sisteme defensive. Fortificatiile de granita de pe Valea
Oltului.
Cetatile pontice grecesti.
Cetatile interne si de granita in Evul Mediu. - Continuitatea fortificatiilor antice si cetati noi
construite. Evolutia sistemelor defensive.
Castrele nobiliare in Transilvania. - Evolutie. Suprapunere.
Cetati sasesti. Cetati taranesti. - Sisteme constructive.
Arhitectura de cult- Templul la daci si romani.
Elemente paleocrestine.
Sisteme constructive bizantine. Materiale si tehnici de constructie.Influente ale arhitecturii
bizantine in Tarile Romane. Tara Hategului. Dobrogea. Tara Romaneasca.Scoli de arhitectura.
Epocile domnitorilor: Mircea cel Batran, Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin
Brancoveanu.Ctitorii de referinta pentru evolutia arhitecturii religioase in Tara Romaneasca.
Scoala nationala Cantacuzin Brancoveneasca.
Moldova. Scoli de arhitectura. Epoca Musatinilor. Stilul moldovenesc de sinteza. Epoca lui
Vasile Lupu. Tipologie. Surse. Influente.
Arhitectura religioasa in perioada fanariota.
Sisteme constructive romanice si gotice.
Ordinele calugaresti in Transilvania. Abatii romanice si gotice de sec.XII-XIV. Influente
occidentale asupra arhitecturii de cult in Transilvania. Tipologie. Surse. Influente.
Biserici sasesti fortificate in Transilvania.
Renastere si baroc in arhitectura de cult din Transilvania.
Formarea si evolutia asezarilor - Urbanismul in Dacia Romana.
Procesul colonizarii in Transilvania.
Asezarile in Transilvania.Tipuri de lotizari specifice asezarilor rurale. Particularitati. Asezarile
urbane. Evolutie.
Asezarile rurale. Tara Romaneasca. Moldova.Ansamblul curtii boieresti domnesti. Relatia
acesteia cu satul.
Asezarile urbane. Tara Romaneasca. Moldova.
CHIHAIA, Pavel
CURINSCHI-VORONA, Gh.
DRGUT, Vasile
GHEORGHIU, Teodor Octavian
IONESCU, Grigore
Arta Medievala, vol.I-V, Ed. Albatros, Bucuresti, 1998

Istoria arhitecturii in Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti,
1981
Dictionar enciclopedic de arta medievala romaneasca, Ed.
Vremea, Bucuresti, 2000
Arhitectura medievala de aparare din Romania, Ed.
Tehnica, Bucuresti, 1985
Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor,
Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1982
55
TUDOR, Dumitru
Orase, targuri si sate in Dacia Romana, Ed. Stiintifica,

Bucuresti, 1968
VTIANU, Virgil Istoria artei feudale in Tarile Romane, vol.I, Ed. Academiei R.P.R.,
Bucuresti, 1959
SEMESTRUL II
Locuina n secolele XIX XX
Locuina urban evoluie i stiluri (neoclasic, romantic, eclectic, neoromnesc, interbelic)
Palatele regale ale Romniei (Palatul Regal, Castelul Pele i Peliorul, Palatul Cotroceni, Castelul de la
Balcic)
Edificii de cult
Construciile bisericeti pe teritoriul Romniei de-a lungul sec. al XIX-lea i nc. sec. al XX-lea
Cldiri publice
Construcii publice sec. al XIX-lea arhiteci strini n Principatele Romne
Construcii publice sec. al XX-lea formarea colii romneti de arhitectur
Dezvoltarea urban pe teritoriul Romniei n sec. al XIX-lea i al XX-lea momente importante n
evoluia aezrilor n perioada studiat
Istoria arhitecturii n Romnia, Ed. Tehnic, Bucureti,

1981
IONESCU, Grigore Arhitectura pe teritoriul Romniei de-a lungul veacurilor,
Ed. Academiei R.S.R., Bucureti, 1982
FINISAJE SPECIALE I
SPECIAL FINISHING I
credite; examen.
Tmplrii speciale, perei cortin i construcii vitrate.
1. Tmplrii metalice din profile de oel, profile din tabl ambutisat i profile din aluminiu; tmplrii
din mase plastice; tmplrii de mari dimensiuni, perei cortin i faade uoare vitrate.
2. Perei mobili de compartimentare i perei amovibili, utiliznd principii specifice tmplriilor.
3. Luminatoare, sere i grdini de iarn; inchideri de logii i balcoane.
Detalieri speciale.
1. Proiectarea detaliilor dup imagini fotografice.
2. Reconstituirea detaliilor de finisaj prin vizualizare i sondaje.
3. Adaptarea detaliilor de catalog, prospectare, performane, costuri.
Poduri locuibile i mansarde.
1. Poduri, lucarne, mansarde sisteme constructive; geometria spaiului mansardat; asigurarea
confortului higrotermic termoizolaia i nvelitoarea, alctuiri de detaliu permeabile i impermeabile
la vapori, difuzia vaporilor.
2. Asigurarea funcionalitii i aspectului interior structuri aparente i mascate; servitui determinate
de elemente verticale mascarea sau exprimarea lor ostentativ cu caracter decorativ.
3. Asigurarea iluminatului natural lucarne i tabachere; execuia mansardelor concomitent i ulterior
realizrii construciei.
4. Aplicaii spaii mansardate.
56
ACOCELLA, A.
***
BRATU, C.D.
CHING, F.
Colectiv
DUVAL, G.
GHIOCEL, D.
HESS, Fr.
HARDT, D.
WERNER, E.
Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994

Larchitettura del mattone faccia a vista, Edizioni Laterservice, Roma, 1999
Tradiional-contemporan n evoluia modalitilor de concepere a elementelor de
construcie, Editura UIM, 2002
Building Construction Ilustrated, Van Nostrand Reinhold, New York, 1991
Construire en bois, Presses Polytechnique et Universitaires Romandes, Lausanne,
2001
Restauration et reutilisation des monuments anciens Techniques
contemporaines,Mardaga, 1990
Construcii civile, Editura Didactic i Pedagogic, 1985
Konstruktion und Form im Bauen, Julius Hoffmann Verlag, Stuttgart, 2001
Proiectarea detaliilor de finisaj, Editura Tehnic, 1974
Manualul arhitectului - Versiunea italian, Milano, 1998
SOCIOLOGIE URBANA I
TOWN SOCIOLOGY I
Disciplina obligatorie: sem. 1; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2
credite; examen.
SEMESTRUL I
1. Sociologia- tiina despre societate. Concepte de baz: sistem social, structur social, relaii
sociale. Elemente ale structurii sociale: grup social, clas social, ptur social.
Macrosociologie i microsociologie. Status social, rol social, instituii, societi. Sociologia
urban-ramur a sociologiei.
2. Urbanizarea ca fenomen social global. Tendine, soluii, utopii socio-urbanistice.
3. Oraul ca sistem. Clasificri ale oraelor. Problematica sociologiei urbane. Sociologie i
urbanism. Preocupri i perspective ale sociologiei urbane.
4. Perspectiva ecologic n nelegerea urbanului. Ecologia uman. Clasificri ale arealelor
sociale n interiorul oraelor.
ABRAHAM, D.
BOUDON, R.
BOURGESS, W.E.;
DRGAN, I.
FLANAGAN, W.
Introducere n sociologia urban, Editura Stiific, 1991

Tratat de Sociologie, Editura Humanitas, 1997
Cotributions to urban BOGUE, D.
Sociology, 1964
Tendine n sociologia urban francez, Analele Universitii
Bucureti, 1969
Urban Sociology, Allen and Bacon, Boston, 1990
GIDDENS, A.
***
Sociologie, Editura BIC, All, 2000

Dicionar de sociologie, Larousse-Oxford, (Bucureti 2003)
HERSENI,T.
KASARDA, J.
MORRIS, R.,N.
STOICESCU, T.
TOYNBEE, A.
Sociologie, Editura tinific i Enciclopedic, 1982

Viitorul oraelor americane n societatea posturban, 1983
Urban Sociology, London, 1968
Introducere n sociologie, Editura Simetria, 1995
Oraele n micare, Editura Politic, 1979
57
ARHITECTURA MODERN N SPAII ISTORICE

Disciplin opional; semestrul 1 ; 2ore saptmnal nvmnt de zi: 1 curs; total ore 28;
2credite; examen
I. CONINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI
SPAII ISTORICE: Definirea spaiilor istorice: zona de protecie, zona protejat, zona
istoric, sit istoric, ansamblu istoric, monument istoric
Conceptul de reabilitare: reabilitare urban, edilitar, structural, arhitectural, artistic,
funcional, ambiental, ecologic
Tipologia interveniilor: intervenii punctuale, zonale, integratoare
ARHITECTURA CONTEMPORAN: Tradiie, specific naional i modernism.
Funcionalism, globalizare i regionalism. Tendine ale arhitecturii contemporane.
PROGRAME DE ARHITECTUR MODERN INTEGRABILE SPAIILOR
ISTORICE - Conceptul de program arhitectural integrabil: definire, tipologii, caracteristici
Criterii de evaluare: criterii generale, criterii specifice. Analiza multicriterial: analiza
multicriterial instrument n depistarea tipului de program integrabil
INTERVENII REVERSIBILE N SPAIUL URBAN: Iluminatul arhitectural urban - puncte
de vedere ale arhitectului
POSTER: Evoluie istoric, concepte.Elemente de compoziie i culoare.
MARKETING CULTURAL: Componente ale valorificrii spaiilor istorice. Produsul cultural
II.BIBILOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
CREANG, E. Teoria Programelor de arhitectura - I, Ed. Fundaiei Romnia de Mine,

Bucureti, 2003.
CURINSCHI-VORONA, GH. Centrele istorice ale oraelor - protejare i restaurare sistematizare
i reconstrucie - valorificare urbanistic a monumentelor de arhitectur. Bucureti: Ed. Tehnic.
1967; Restaurarea monumentelor, Ed. Tehnic, 1968;
Arhitectur urbanism restaurare, Ed. Tehnic, 1995
CHOISY, F.A. Histoire de l'architecture, 1899
HOFMANN, W. Fundamentele artei moderne, Ed. Meridiane, Bucureti, 1977
MUMFORD, L. The City in History, Londra, 1961
PNCULESCU, C. Arhitectura modern i contemporan Istoric i Perspective, Ed. Fundaiei
Romnia de Mine, Bucureti, 2003.
FLETCHER, B. A history of architecture on the comparative method, Londra, 1956
PEVSNER, N. An outline of european architecture, Pelikan Books, London, 1966
ANTROPOLOGIA SPAIULUI ARHITECTURAL

Disciplina optionala; semestrul 2; 2ore saptamnal nvatamnt de zi: 2 curs; total ore 28; 2
credite; examen
1.
2.
3.
4.
Antropologia arhitecturii ca parte integrant a Arhitecturii comparate.

Modele i modelare n arhitectur evoluia modelelor n arhitectura istoric.
Surse, influene i replici creatoare.
Tipuri i tipologizare n arhitectur; prototipuri, arhetipuri, serii i roiuri tipologice.
58
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Paralelisme istorice i anistorice n arhitectur; rezisten la influen i replici creatoare.

Antropogenez i antropologizare n evoluia programelor de arhitectur.
Evoluia arhitecturii ntre istoria arhitecturii i arhitectura istoriei.
Generaii de arhitectur.
Evoluia tehnicilor de construcie i a tehnologiilor n arhitectur.
Mecanismele evoluiei sistemelor constructive n dezvoltarea arhitecturii.
Mecanismele evoluiei constructive n arhitectura bizantin i postbizantin (studii de caz).
Evoluia conformrii planimetrice i spaial-volumetrice n arhitectura bizantin de cult.
Contribuii romneti n procesul desvririi evoluiei tipologice n aria de cultur orientalobalcanic.
Arheologie deductiv; de la prima mitropolie a rii Romneti, la Biserica Episcopal de la
Curtea de Arge metode de cercetare.
II. BIBILOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE
Curinschi-Vorona, Gheorghe, Introducere n arhitectura comparat, Editura Tehnic,

Bucureti, 1991.
Drmba, Ovidiu, Istoria culturii i civilizaiei, volumul II, Editura tiinific i Enciclopedic,
Bucureti, 1987.
Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii n Romnia, volumele I i II, Editura Academiei RSR,
Bucureti, 1965
Minghiat, Sorin, Arhitectura spaiului boltit, Partea I, Ambiana bizantin, cap 7-8, Editura
Fundaiei Romnia de Mine, 2003.
Minghiat, Sorin, Istorii despre arhitectura istoriei, Editura Fundaiei Romnia de Mine,
2010.
Vtianu, V., Istoria artei europene, volumul I, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,
1968.
*** DICIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMNE (editia a II-a, revzut i adugit),
Academia Romn, Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan, Editura Univers Enciclopedic Gold,
2009
MOBILIER URBAN - design ambiental
credite; examen
1. Introducere in teoria designului , categorii de design
2. Notiuni de compozitie in conceperea obiectului de design
3. Elemente de ergonomie , factor antropomorfic in conceperea formei arhetipul natural al formelor
sursa de inspiratie in conceperea obiectelor de design
4. Periplu istoric in lumea designului
5. Desig arhitectura de interior si exterior importanta interventiei tehnologicului in designul
arhitectural
6. Designul urban si peisager echipamentul urban si mobilierul urban
7. Designul ambiental decoratia ambientala
8. Materiale si texturi corelatia cu evolutia tehnologiei
9. Designul obiectului industrial fix si cinetic
59
ARNHEIM, Rudolf Art and Visual perception, ed. Faber , Londra, 1967
BROHAN, Torsten
BERG, Thomas Avantgarde design 1880-1930 , ed. Benedikt Taschen Verlag
VIAPPIANI, Pietre Costa
ARCHITECTURAL DESIGN Le Mobilier Surrealiste, ed. Bookking, 1993
PRODUCT DESIGN
THE CONRAN Directory of design , ed. Stephen Bayley , 1985
PAPANEK VICTOR Design pentru lumea reala. Ecologie umana si schimbare sociala , ed. Tehnica
1983
INTERIOR BEST SELECTION Editorial Comitte of Interior Best Selection
VERCELLONI, Isa 1970- 1980 Dal design al Post-Design (Casa Vogue)
SOCIOLOGIE URBANA II
TOWN SOCIOLOGY II
Disciplina optionala sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2
credite; examen.
SEMESTRUL II
10. Urbanismul ca mod de via. Precizri conceptuale. nceputurile urbanismului ca mod de
via. Dezvoltri ulterioare.
11. Aspecte psihologice i psihosociologice semnificative pentru urbanism. Perceperea mediului
construit i a oraului ca obiect structurat. Comportamente spaiale i aciuni n mediul urban.
Mediul urban- personalitate i relaii interpersonale.
12. Organizare social urban. Structur i organizare social. Instituii. Roluri instituionale i
comportamente individuale. Structuri organizaionale. Birocraie, birocratizare, biropatologie.
Schimbri organizaionale.
ABRAHAM, D.
BOUDON, R.
BOURGESS, W.E.;
DRGAN, I.
FLANAGAN, W.
Introducere n sociologia urban, Editura Stiific, 1991

Tratat de Sociologie, Editura Humanitas, 1997
Cotributions to urban BOGUE, D.
Sociology, 1964
Tendine n sociologia urban francez, Analele Universitii
Bucureti, 1969
Urban Sociology, Allen and Bacon, Boston, 1990
GIDDENS, A.
***
Sociologie, Editura BIC, All, 2000

Dicionar de sociologie, Larousse-Oxford, (Bucureti 2003)
HERSENI,T.
KASARDA, J.
MORRIS, R.,N.
STOICESCU, T.
TOYNBEE, A.
Sociologie, Editura tinific i Enciclopedic, 1982

Viitorul oraelor americane n societatea posturban, 1983
Urban Sociology, London, 1968
Introducere n sociologie, Editura Simetria, 1995
Oraele n micare, Editura Politic, 1979
DESIGN II (DESIGN VESTIMENTAR)

DESIGN II (FASHION DESIGN)
Disciplina optionala: semestrul 2 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru
28; 2 credite; examen.
60

1. Introducere. Design vestimentar, componenta a comunicarii vizuale + creatia artistica, expresie a
artelor decorative, integrarea in stilul epocii.
2. Istoric.
2.1. Preistorie, Antichitate, Egipt, Mesopotamia.
2.2. Grecia, Roma.
2.3. Popoare islamice, India, America precolumbiana, Africa, China, Japonia.
2.4. Evul Mediu. Bizant. Romanic. Gotic.
2.5. Renasterea in Italia, Germania, Franta. Tara Romaneasca si Moldova secolele XV-XVI.
2.6. Baroc sec.XVII, Olanda, stil clasic francez (Regele Soare). Tarile Romane sec.XVII.
2.7. Rococo sec.XVIII. Anglia, Franta (Ludovic al XVI-lea).
2.8. Revolutia Franceza si Imperiul Napoleonian, Tarile Romanesti secolele XVIII- XIX.
2.9. Romantism sec. XIX.
2.10. Secolul XX. Art Nouveau. Stil Cubist - silueta baetana.
2.11. Anii '30 - costumul dupa al doilea Razboi Mondial, New Look.
2.12. Sfarsitul secolului XX. Inceputul secolului XXI.
2.13. . Moda - mijloc de expresie arrtistica, incadrare in Stilul unei epoci, , design-ul de moda,
fotografia de moda, parade de moda, etc.
Domeniile de aplicare a Design-ului Vestimentar: Scenografie/film, teatru/ TV/ video. Happening, HauteCouture, Pret Porter, Show etc.
Design-ul Vestimentar-component, alturi de Design-ul de Interior i de Design-ul de Obiect, a
Ambientului.
Definirea unui Stil propriu, autentic n Design-ul Vestimentar- parte integranta a Personalitatii tnarului n
devenire.
Studiu de caz.
ALEXIANU, Al.
BERMAN, E.; KURBATOVA, E.
BOUCHER, F.
***
BRAUN-RONSDORF, M.
BRINDISI, J.
BROBY, JOHANSEN, R.
CONTINI, M.
COTTAZ, M.
CUNNINGTON, C.W. SI P.
EMA, T.
Mode si vesminte din trecut, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1971

Ruski Kostium, Moscova, 1960
Crinolines et calches, Paris, Rombaldi, 1959
Histoire du costume, Paris, Flamarion, 1965
Modische Eleganz, Europische Kostmgeschichte von 1789 bis
1929, Mnchen, G.D.W. Callway
Muse des anciens costumes turcs de Constantinople, Paris, 1865
Body and clothes, New York, Reinhold Book Corporation, 1968
5000 ans d'lgance, Paris, Hachette, 1965
Encyclopdie du costume, Paris, Ed. Albert Morance, 1955
Handbook of English Costume, London, 1959
A Historical Sketch of Japanese Customs and Costumes, Tokyo
ARTA SI ARHITECTURA
credite; examen
1. STILURI ISTORICE N ARTA
- Antichitatea greco-romana. - Bizant, Romanic, Gotic. - Renastere. Baroc. Clasicism. Romantism. Academism. Neo-clasicism. Arta 1900 Art deco Art Nouveau. - Bauhaus - Stiluri moderne si
contemporane.
61
2. CLASIFICARI ALE ARTELOR - Definitii si criterii. Genuri si specii. Arta si nlocuitorii

contemporani de arta (copie, replica si reproducere artistica). nlocuitori tehnici si industriali de arta.
Surogatele de arta. Problema kitsch-ului.
3. ELEMENTE DE VOCABULAR SI LIMBAJ ARTISTIC N ARHITECTURA - Compozitia - limbaj si
principii de construire a compozitiei grafice, picturale, sculpturale si decorative. - Relatia dintre
constructiv si decorativ. - Forme si ritm plastic. - Ordonante. Modenatura si decoratie. Registre orizontale
si verticale. - Vocabular artistic forme plate, forme volumetrice, culoare.
4. ELEMENTELE ARTISTICE CONTINUTE DE SPATIUL ARHITECTURAL PRIN PRISMA
MATERIALELOR SI A TEHNICILOR DE CONSTRUCTIE - Piatra sculptura si basorelieful,
pavimente. - Stucaturi si stucomarmure. - Pictura fresca si pictura n ulei. - Mozaicul parietal,
pavimente. - Lemnul elemente decorative si structurale, pardoseli. - Feronerie mprejmuiri, balustrade,
elemente decorative. - Ceramica decoratii, pardoseli. - Sticla vitralii si corpuri de iluminat. Ebenistica. Arte minore.
5. INTERACTIUNEA FORMELOR ARTISTICE CU STRUCTURILE COMPOZITIONALE ALE
SPATIULUI ARHITECTURAL - Compunerea unei suprafete si a unui spatiu artistic. Combinarea
formelor artistice si a tehnologiei ntr-o forma hibrida de expresie. - Forme artistice reversibile si mobile.
Introducerea noilor forme de creatie artistica n spatiul arhitectural.
ADKINSON, R. Simboluri sacre Popoare, religii, mistere, Ed. Art, 2009

ARNHEIM, R. Arta i percepia vizual, Ed. Meridiane, Bucureti, 1977
CAMILO, B. Principii de desen i stilurile ornamentului, 1882/1887
COLECTIV Dicionar de art, Ed. Meridiane, Bucureti, 1995
CONSTANTIN, P. Mic enciclopedie de arhitectur, arte decorative i aplicate moderne, Ed.
tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1977
DAISAY, AL. Histoire de l'ornament, Paris, Librairie Hachette, 1925
FAURE, E. Istoria Artei, vol. I, II, III, IV, V, Ed. Meridiane, Bucureti, 1970
FOCILLON, H. Arta occidentului. Evul mediu romanic, Ed. Meridiane, Bucureti, 1974
Arta occidentului. Evul mediu gotic, Ed. Meridiane, Bucureti, 1974
HOFMANN, W. Fundamentele artei moderne, Ed. Meridiane,Bucureti, 1977
GHIKA, M. C. Estetic i teoria artei, Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1985
GHIESCU, Gh. Antropologia artistic, vol. I, II, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1979
JONES, O. The Grammar of the Ornament, Ed. Dorling Kindersley Book, London, 2001
RADIAN, H. R. Cartea proporiilor, Ed. Meridiane, Bucureti, 1981
VIGNOLA, G.B. (DA) Reguli ale celor cinci ordine de arhitectur, Bucureti, Ed. Meridiane, 1965
VITRUVIU Despre arhitectur, traducere de G. M. Cantacuzino, Traian Costa i Grigore Ionescu,
Editura Academiei Populare Romne, 1964
ZEVI, B. Codul anticlasic. Limbajul modern al arhitecturii, traducere de Ana Gabriela Tabacu,
Ed. Paideia, Bucureti, 2000
INSTALATII SI LUCRARI EDILITARE II

Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: total ore semestru 28; 2 credite;
examen.
Partea I. Instalatii de alimentri cu ap
62
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Alimentri cu ap, calitatea apei, cantitatea de ap necesar

consumului
Captarea apei, mbuntirea calitii apei
Transportul i distribuia apei, nmagazinarea apei
Instalatii de stingere cu apa a incendiilor la cladiri
Partea II. Instalatii de Canalizare i epurare a apelor uzate
Clasificarea i proveniena apelor de canalizare
Debitele apelor uzate, construcia reelelor de canalizare
Epurarea apelor uzate, instalaii mici de epurare, pomparea
apelor uzate
Evacuarea apelor pluviale, sisteme
Partea a III-a. Instalatii de alimentare centralizat cu
cldur
Producerea centralizat a cldurii, scheme de alimentare
centralizat cu cldur, transportul i reele de alimentare cu
cldur
Partea IV. Instalatii de alimentri cu energie electric i
iluminat exterior
Calitatea iluminatului, aparate de iluminat
Iluminat arhitectural, definire concept, sisteme, aparate, alegere
aparate si amplasare
Sisteme de iluminat : ci publice, ambiental, faade, iluminatul
vitrinelor, inscripii luminoase, reclame luminoase
Iluminat public urban, factori, sisteme si solutii de iluminat
Amplasare echipamente n ansambluri de cldiri

NICULESCU, N; BANDRABUR, C; BELDIMAN, M. Instalaii de nclzire i reele termice. EDP,

Bucuresti, 1985
NICULESCU, N; DU, GH; COLDA, I; STOENESCU, P. Instalaii de ventilare i climatizare.
EDP, Bucuresti, 1982
VINTIL, ST.; CRUCERU, T.; ONCIU, L. Instalaii sanitare i de gaze. EDP, Bucuresti, 1995
BIANCHI, C.; MIRA, N.; MOROLDO, D.; GEORGESCU, A.; MOROLDO, H. Sisteme de iluminat
interior si exterior. editura Matrix, Bucuresti, 2001
Manualul de instalatii. Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L, 2002
ILINA, M. .a. Instalaii de nclzire i reele termice. Ed.Didactic Pedagogic, Bucureti, 1980
NEGULESCU, M. Epurarea apelor uzate oreneti. Editura Tehnic, Bucureti, 1978
PETRESCU, A; DU, GH; VASILESCU, P. Instalaii de nclzire n ansambluri de cldiri. Editura
Tehnic, Bucureti, 1966
VINTIL, T.; BUSUIOC, H. Instalaii de alimentare cu ap, canalizare, sanitare i de gaze. Editura
Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1978
PROGRAME ANALITICE
ANUL V 2011/2012
SINTEZE DE ARHITECTURA III si IV
Disciplina obligatorie: sem. 1 si 2; 12 ore saptamanal invatamant de zi: 1 curs,11 seminar; total
ore semestru 28; 24 credite(12+12); VERIFICARI PE PARCURS
63
nelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor urbane complexe ,in scopul realizarii inserarii
adecvate in sit a obiectului arhitectural propus,cu punerea n valoare a esutului urban.
Studiul relaiilor funcionale complexe; Cunoaterea i nelegerea problemelor tehnice ale
construciei ;
Intelegerea valorii arhitecturale a structurii si a adecvarii ei la soluia arhitectural propus
Realizare de compoziii spatial-volumetrice coerente i expresive, din punct de vedere al plasticii
arhitecturale.
Teme de proiect
Semestrul I
-tema 1 - Centru de Nataie i Sntate la Sibiu (5 credite)
-tema 2 - Reabilitarea Palatului Culturii din Blaj (5 credite)
-schita de schita (2 credite)
Semestrul II
-tema 4- Intervenie n esut urban constituit (4 credite)
-tema 5- Facultate de Restaurare i Centru de Cercetare n incinta Complexului Moara lui Assan
Bucureti (3credite)
-schita de schita (2 credite)
-proiect de verificare (3 credite)
KUNZ, Martin ,Spa and Wellness (Cool Hotels) ,Taschen 2008

SANTOS QUARTINO, Daniela, Spa: Beauty, Health and Design , 2007
MARTINO ,Virginia International Award-winning Pools: Spas and Water Environments , 2010
CREANG E., Arhitectur i comunicare, Ed. Fund. Romnia de Mine, Buc., 2003
CERVER F. A., Hedendaagse Architectuur XX, Ed. Knnemann, Kln, 2000, p. 128,129
EFTENIE Mariana, , Psihologia spatiului construit urban,curs, Editura Universitara Ion Mincu
Bucuresti, 2004
ENCARNA ,Spa and Health Club Design , (ed) Castillo,2005

Pools and Spas: Ideas for Planning, Designing, Landscaping by Fran Donegan and David
Short,2008
GSSEL P., G. LEUTHUSER, Architektur der 20 Jahrhunderts, Ed. Taschen, Kln, 1990
GREGORY, Rob Key Contemporary Buildings London 2008, paginile 50, 132, 134, 174,
230, 232, 234
JODIDIO Ph., Contemporary European Architects, vol.IV, Ed. Taschen, Kln, 1996
JOKILEHTO Jukka , A Historz of Architectural Conservation, Butterworth & Heinemann, 2002

capitolele 6-10
JUROV, Cosma Arhitectura Cladirilor multifunctionale, Bucuresti, 1982
KUNZ, Martin ,Spa and Wellness (Cool Hotels) ,Taschen 2008
MOSTAEDI, Arian Education & Culture, Link International, Barcelona, 2000
NEUMAN, J. David College and University Facilities Wiley & Sons, USA, 2003
TZONIS, Alexander & LEFAIVRE, Liane, Architecture in Europe: Memory and Invention since 1968,
Thames & Hudson, 1992
*****Educational Spaces Volume 1 Images Publishing Group, Melbourne, 1998

www.archdailly.com, www.designboom.com, www.dezeen.com,
www.worldarchitecturenews.com
RESTAURARE I si II (TEORIA MONUMENTULUI. PROIECTE DE RESTAURARE)
RESTORATION I & II
64
Disciplina obligatorie: sem. 1 ; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs,; total ore semestru 28; 2
credite; examen.
SEMESTRUL I
1.
2.
3.
4.
5.
Generaliti. Concepte. Definiii.

Apariia i evolutia noiunii de monument.
Doctrine de restaurare secolul XX. Tipologia lucrrilor de restaurare definire.
Metode i tehnici de cercetare a monumentelor istorice.
Contributii romanesti la evolutia teoriei si practicii restaurarii monumentelor istorice.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Legislaia romneasc de protecie a monumentelor istorice.

Legislaia internaional de protecie amonumentelor istorice. Carta de la Veneia.
Lista monumentelor istorice. Zone construite protejate.
Tipul de protecie i intervenie. Categoriile actuale de monumente istorice.Etapele de proiectare
n restaurare. Releveul, sinteza cercetrii, proiectul de restaurare.
Etapele de proiectare n restaurare. Releveul, sinteza cercetrii, proiectul de restaurare.
Programe de arhitectur frecvent restaurate. Locuina. Cldiri de cult. Fortificaii.
Vizit pe un antier de restaurare.

BABELON, Jean Pierre,
CHASTEL, Andre
CHOAY, Francoise
FITCH, James Marston
FEILDEN, Bernard M.
MINGHIAT, S.
NISTOR, Sergiu
PEARCE, David
RIEGL, Alois
La notation de patrimoine, Liana

Levi, Paris, 1994, ISBN 2-86746- 119-7
Lallegorie du patrimoine, Paris: Seuil 1996, ISBN 2-02-030023-0
Restaurarea monumentelor istorice, Bucuresti : Ed. Tehnica 1968
Arhitectura.Urbanism.Restaurare. Bucuresti : Ed. Tehnica 1996
Historic Preservation, Curatorial Management of the Built World,
University Press of Virginia, Charlottesville 1992, ISBN 0-8139-1272-5
Conservation of Historic Buildings,Butterworth-Heinemann 1994
Arhitectura spaiului boltit, Editura Fundaiei Romnia de Mine, 2003
Note de curs, UAUIM 2004
Conservation Today, Routledge London 1989
Cultul modern al monumentelor, Bucuresti, Impress, 1999
RESTAURARE II( TEHNICI ISTORICE DE CONSTRUCIE I RESTAURARE )
RESTORATION II
Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs,; total ore semestru 28;
2credite; examen.
SEMESTRUL II
1. Managementul proiectului de conservare Definirea cadrului juridic care reglementeaz
interveniile asupra monumentelor istorice i a imobilelor din zone construite protejate.
2. Etapele programului de conservare. Fazele proiectului de conservare dela cercatrile analitice,
fixarea primelor concluzii pn la stabilirea ordinii operaiilor de intervenie. Proiectul de
conservare si releveul de degradare : definiii i metode grafice.
3. Morfologia suprafeelor de arhitectur. Recunoaterea materialelor naturale i compozite
prezente pe suprafeele de arhitectur; caracteristici specifice.
65
4. Anamneza cauzelor de degradare i evaluarea efectelor. Metoda Rolf Snethlage i ierarhizarea

formelor de degradare specifice diferitelor suprafee de arhitectur (realizate din materiale naturale
sau compozite).
5. Rolul cercetrilor interdisciplinare n definirea strii de conservare a monumentelor
istorice. Colaborarea interdisciplinar dintre arhitect i specialiti.
6. Metode distructive si nedistructive de nregistrare a formelor de degradare. Observaii
vizuale, instrumente de msurare specifice, msurtori pe baza unor eantioane.
7. Metode de restaurare. Soluii de restaurare studii de caz
8. Monitorizarea i ntreinerea curent. Metode de monitorizare a operaiilor de restaurare pe
antier. Monitorizarea strii de consevare, msuri de protecie, msuri depunere n siguran
mpotriva prbuirilor accidentale, metode de ntreinere curent i extraordinar.
Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice
Revista Monumentelor Istorice
ASHURST, John Conservation of ruins, Butterworth Heinemann Editor, London, 2007
BAER, N.S., SNETHLAGE, R. - Saving our architectural heritage: The conservation of historic stone structures,
London, 1997
BRANDI, Cesare Teoria restaurrii, Editura Meridiane, Bucureti, 1996
CARBONARA, Giovanni Restauro architettonico, UTET Editore, Milano, 2007
CRIAN, Rodica Reabilitarea locuirii urbane tradiionale, Editura Paideia, Bucureti, 2004
CURINSCHI VORONA, Gheorghe Arhitectur. Urbanism. Restaurare., Editura Tehnic, Bucureti, 2006
JOKILEHTO, JUKKA - A history of architectural conservation, Oxford, 1999
OPRI, Ioan Monumentele istorice din Romnia (1850 1950), Editura Vremea, Bucureti, 2001
POLIZU, Virgil Memoria arhitecturii. Contribuii privind restaurarea monumentelor istorice, Editura Universitar
Ion Mincu, Bucureti, 2006
POPESCU, Paul Degradarea constructiilor, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2002
ZBIRNEA, Ileana - Rasegna veneziana. I tagliapietra e la loro arte, Annuario del Istituto Romeno di Cultura e
Ricerca Umanistica, Venezia, 2001.
ESTETICA
AESTHETICS
Disciplina obligatorie: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs,; total ore semestru 28 ;
2credite ;-verificare pe parcurs.
Obiectul i legimitatea esteticii ca disciplin teoretic. Coordonatele unei esteticii a arhitecturii. Estetici
de tip hegelian i de tip galileic. Locul i rolul esteticii n raport cu disciplinele particulare (teoretice
i istorice ) despre art i arhitectur cu practica artistic, inclusiv practica de arhitectur i
urbanism. Raportul dintre estetica arhitecturii i teoria arhitecturii.
Constituirea i evoluia istoric a problematicii esteticii. Probleme metateoretice actuale ale esteticii.
Repere istorice ale esteticii arhitecturii i urbanismului.
Valoarea estetic i artistic. Axiologia artei i arhitecturii. Conceptul de valoare i tipologii valorice.
Particularitile valorii artistice. Regimul valorii artistice. Arhitectur i valoare estetic. Funcional,
estetic i artistic n valoarea arhitectural.
Atitudinea estetic. Conceptele de interes estetic, sim estetic, gust estetic i ideal estetic. Antinomiile
judectii estetice. Problema obiectivitii valorii artistice i a criteriilor judecii estetice de valoare.
66
Tipuri de judeci estetice. Judecile de valoare n arhitectur i urbanism. Critica de arhitectur:

specific, criterii, nsemntate.
Categoriile estetice. Specificul i semnificaia categoriilor estetice. Valoarea estetic, ideal estetic i
categorie estetic n estetica arhitecturii. Principalele categorii estetice: Frumosul, Sublimul,
Tragicul, Comicul, Poeticul,etc. Problema antinomiilor n sistemul categoriilor estetice. Corelaia
frumos-urt, sublim-grotesc, sublim-tragic. Semnificaia tragic-comicului n arta contemporan.
Arta i arhitectura secolului al XXI-lea i problema categoriilor estetice.
General i particular n funcionarea categoriilor estetice n demersul teoretic arhitectural.
Opera de art i de arhitectur. Conceptul de art- concept deschis. Trsturi ale operei de art.
Imutabilitatea i ilimitarea simbolic a operei de art i de arhitectur. Art i non-art, post-art,
meta-art, etc. Esteticul extraartistic. Opera de arhitectur. Deconstructivismul i arhitectura
contemporan.
Art i cunoatere. Opiuni i controverse privind valoarea gnoseologic a artei. Imaginea artistic.
Problema adevrului artistic. Semnificaia noiuni de autenticitate artistic.
Art, arhitectur i limbaj. Semnificaie i comunicarea artistic i arhitectural. Tipuri de limbaje,
limbajul arhitectural. Abordarea semiotic a artei i arhitecturii: semn, cod, mesaj n arhitectur.
Funciile limbajului artistic. Opera de art i de arhitectur ca text. Estetica semiotic i arhitectur.
Receptarea artistic i abordarea ei fenomenologic. Obiect artistic i receptor. Receptarea ca
descoperire i creaie. Condiii i grade ale receptrii. Arhitectur i obiect estetic arhitectural.
Arta, arhitectura i civilizaia contemporan. Arhitectura i sinteza artelor.
Estetica postmodernismului n arhitectur.
Vianu, T.
Clinescu, G.
Rusu, L.
Servien, P.
Hoffman, W.
Estetica, Editura pentru literatur, 1968

Principii de estetic, Editura pentru
literatur, 1968
Logica frumosului, Editura pentru
literatur, 1973
Estetica, Editura tiinific, 1975
Fundamentele artei moderne, Editura
Meridiane, 1977
FORMA SI FENOMEN URBAN EXPERIENTA URBANA

URBAN EXPERIENCE
2credite; -examen.
1. Introducere orasul ca experienta: perceptie, reprezentare, interventie, propunere
2. Strazi
3. Spatiu public
4. Locuire
5. Spatiu interstitial/liminal
6. Mobilitate a orasului
7. Infrastructura
8. Geografie a orasului
9. Materialitate
10. Identitate a orasului
11. Manifeste
12. Strategii si interventii
13. Povestire a orasului generare de comportamente, istorii, cultura
67
14. Plimbare
C. Popescu, Bucuresti arhipelag, Compania, 2007

G. Cin, Bucarest, dal villaggio alla metropolis, Unicopli, 2005
A. Pippidi, Bucuresti, istorie si urbanism, Dominor, 2004
A. Majuru, Bucuresti, povestea unei geografii umane, Institutul Cultural Roman, 2008
D. Harhoiu, Bucuresti, un oras intre orient si occident, Simetria si Arcub, 2001
N. Iorga, Istoria Bucurestilor, Vremea, 2008
P. Auster, City of Glass, the graphic novel, Picador, 2004
I. Clavino, Le citt invisibili, Mondadori, 1996
F. Careri, Walkscapes, Walking as an Aesthetic Practice, Gustavo Gili, 2001
E. S. Casey, The Fate of Place, University of California Press, 1998
E. S. Casey, Getting Back Into Place, Indiana Universtiy Press, 1993
F. La Cecla, Contro larchitettura, Bollati Boringheri, 2008
C. Cellamare, Fare citt, Eleuthera, 2008
P. Derer, Mobilier urban, Ed. Tehnica, 1974
K. Diekmann, Die Mauer, Fackeltrger Verlag, 2009
D. Giurescu, The Razing of Romanias Past, Bath Books, 2006
A. Gler, Istanbul, Pacifique, 2009
R. Koolhaas, Delirious New York, Monacelli Press, 1994
B. Minda, Innenwelt, Hatje Cantz Verlag, 2007
O. Pamuk, Istanbul, Knopf, 2005
R. Solnit, History of Walking, Penguin, 2001
R. Solnit, A Field Guide To Getting Lost, Penguin, 2006
WeeGee, The Naked City, De Capo Press, 2002
M. Zardini, Sense of the City, Lars Mller Publishers, 2005
P. Zumthor, Atmospheres, Birkhuser Architecture, 2006
P. Zumthor, Thinking Architecture, Birkhuser Architecture, 1999
Paisea, The Street
A+T, Hybrids III
City and Structure, Photo-Esays by Christopher Dell and Klaus Honnef, Hatje Cantz, Germany 2008
MANAGEMENT
MANAGEMENT
Disciplina obligatorie: sem. 2; ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 2
credite;verificare pe parcurs.
1. Management Introducere, definitii
Istoric
Functiile managerului: planificarea, organizarea, conducerea, controlul.
Definirea conceptului : sistem, organizatie, comunicare
2. Managementul resurselor umane - organigrame
3. Motivarea personalului
4. Ierarhia lui Maslow - nevoile omenesti
5. Analiza, strategia, tactica managementului : la un birou de arhitectura, la un instiut de proiectare
6. Strategia recrutarii, selectionarii, angajarii si integrarii socio-profesionale a personalului,
perfectionarea personalului
Ciclul resurselor umane : ,strategia organizatorica, obiective, sarcini, responsabilitati
7. Tehnici de comunicare
- comunicarea, procesul de transmitere al unei informatii ce presupune un emitor si un receptorMESAJ
68
8. Demersul arhitectului (managerului) pentru realizarea unei relatii optime cu beneficiarul,

constructorul, autoritatile locale, in vederea punerii in executie a proiectului de arhitectura-avize,
acorduri, PUD, PUZ, licitatii, oferte, caiete de sarcini
- etape in derularea proiectului
9. Organizarea activitatii ca architect independent cu un birou de arhitectura (dimensionarea, dotarea cu
mijloace fixe, principii de evaluare si indicatori, organizarea personalului- arhitecti, proiectanti,
desenatori- relatia cu colaboratorii)
10. Politica de pret, obiective, factori de influenta, strategii de pret
11. Cele patru stiluri fundamentale de conducere:- sprijinire- indrumare- delegare- directive
12. Conducerea situationala
13. Scolile occidentale de management
14. Directii ale managementului
1.
Performance Management. Departament of Policy and Planning Management and Personnel Office. Office
of the Prime Minister Malta
2. Management & Organization, DuBrin, Ireland, Williams. Publishing Co. Concinnati, 1989
3. Managament comparat, Nicolescu, Ovidiu, Editura Economic, Bucureti, 1997
4. European Urban Management, Eurocites, Publishing, London 1993 Group Internaional
5. Dezvoltare economic local. Profiroi, Alina; Radoviceanu Sorina; Taralung, Nicolae. Editura Economic
1998.
6. The Rise and Fall of Strategic Planning. Mintzberg, Henry. The Free Press, New Zork, 1994
7. Legislaie roman n domeniul administraiei publice, amenajrii teritoriului i urbanismului
8. Managementul resurselor umane IROFAI
9. Financing opportunities. International Finance Corporation in Romania. Cristian Nacu. Bucharest, 2003
10. Managementul proiectelor. Facultatea Construcii Civile Bucureti
11. Conducerea resurselor umane Radu Emilian. Editura Expert, Bucureti, 1999.
12. Management Corneliu Russu
STRUCTURI SPECIALE DESCHIDERI MARI

Disciplina obligatorie: sem. 1; ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28; 4
credite;examen
A. CONSTRUCTII DE TIP SALA/HALA CU DESCHIDERI MEDII (50m)
a) Structuri din beton
Aspecte de proiectare arhitectura-structura; exigente constructive
Scheme structurale
Structuri cu elemente principale transversale si longitudinale
Transportul incarcarilor verticale si laterale la teren scheme
Tipuri de elemente din beton armat si beton precomprimat
pentru acoperis-inclusiv prefabricate
Sali si hale tipizate, utilizabile in prezent (scheme
structurale) conform proiectelor tip elaborate pana in anul 1990
Grinzi cu zabrele din beton armat si precomprimat
Placi curbe subtiri din beton armat
4 ore
b) Structuri metalice :
Subansambluri structurale plane : cadre, stalpi + grinzi cu
zabrele, arce
Subansambluri structurale spatiale ( scheme structurale)
Structuri metalice pretensionate
c) Structuri din lemn pentru cladiri tip sala; lemn incleiat: tipuri
2 ore
69
de structuri din lemn lipit (grinzi, ferme, cadre, arce)

2 ore
B. CONSTRUCTII CU DESCHIDERE MARE (>
> 50m) DE TIP SALA
a) Structuri reticulate metalice:
- forme structurale: structuri reticulate planare, structuri reticulate
curbe
- comportarea sub incarcari ( principii de calcul)
2 ore
b) Structuri suspendate:
- forme structurale : acoperisuri suspendate grele ( acoperisuri
plane rigide, acoperisuri curbe cilindrice, acoperisuri cu dubla
curbura, acoperisuri conice) ; acoperisuri suspendate usoare
( acoperisuri din ferma de cabluri, acoperisuri din retele de
cabluri); acoperisuri cort
- comportarea sub incarcari ( principii de calcul)
2 ore
C. CONSTRUCTII INALTE ( H >50m)
- alcatuirea in plan si elevatie a cladirilor inalte
- tipuri de structuri pentru cladirti inalte
- conlucrarea subansamblurilor structurale la incarcari orizontale
- structuri de rezistenta in cadre
- structuri de rezistenta cu pereti structurali
- structuri insistem dual
- structuri cu nuclee
- structuri tubulare
- materiale utilizate la realizarea cladirilor inalte
4 ore
D. APLICATII PRIVIND ALCATUIREA SI PREDIMENSIONAREA STRUCTURILOR SPECIALE ( PE TIPURI
DE STRUCTURI REALE)
- Structuri de tip sala
- arce
- grinzi cu zabrele
- grinzi Vierendeel
2 ore
- acoperisuri cilindrice
- acoperisuri in forma de cupola
2 ore
- structuri tridimensionale
- structuri tip sala/hala in cadre
2 ore
- Structuri multietajate
- cadre din beton armat
- cadre din otel
2 ore
- structuri cu pereti structurali
- structuri tubulare
4 ore
BIBLIOGRAFIE
E.CREANGA, P. POPESCU Relatia arhitectura-structura la cladiri din
beton armat din Romania- Edit. FundatieiRomania de Maine- Buc.2004
A.ZANNAS Form and structures in architecture- VanNostrand Reinhold Company , New-York,
1987
A.MOISESCU, E.SAFTOIU Betonul in arhitecturaEd..Tehnica,Buc.1964
A.PRETORIANProiectarea constructiilor civileEdit. Matrix Rom., Buc. 2001
TH.PAULAY, s.a Proiectarea structurilor de beton armat la actiuni seismice. Edit, Tehnica, Buc.
1997AL.CISMIGIU Structuri din beton armat- Note de curs, Institutul de Arhitectura Ion Mincu- 1980
AL.CISMIGIU Aplicatii privind structurile cu deschideri medii si mari- Note de curs- Institutul de
Arhitectura Ion MincuR.PETROVICI Structuri performante Note de curs- Institutul de Arhitectura Ion Mincu- 2000
70
DOCTRINE I CURENTE N ARHITECTUR I URBANISM ( SEC. XIX-XX ) 1 si 2

THEORY OF MODERN ARCHITECTURE 1 & 2
Disciplina obligatorie: sem. 2; 2ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28;
2credite; examen.
1. PIONIERI i PROTOMODERNITI
Hendrik Berlage. Auguste Perret. Adolf Loos.
2. DE LA SOLUIA BRITANIC LA DEUTSCHER WERKBUND.
Hermann Muthesius. Peter Behrens. Design industrial.
3. CHESTIUNEA ORAULUI INDUSTRIAL:
Tony Garnier.
Implicarea avangarditilor realiti n problema oraului industrial n Olanda, Austria, Germania.
4. AVANGARDA EUROPEAN; IDEOLOGII I DOCTRINE DE GRUP;
Futurismul italian.
Constructivismul rus
5. FENOMENUL BAUHAUS I WALTER GROPIUS
Bauhaus la Dessau i Berlin
6. EXPRESIONISMUL DE STIJL
Concluzii asupra avangardei europene.
7. CHARTA DE LA ATENA. LE CORBUSIER.
MODERNISMUL TARZIU IN URBANISM
Les grands projets
Critica soluiei universaliste
8. STILUL INTERNAIONAL N ARHITECTUR
Emblemele modernismului. Ludwig Mies van der Rohe. Le Corbusier. Kahn. Aalto.
Arhitectura de mas.
Distincii critice.
9. MODERNISMUL TRZIU N ARHITECTUR
Brutalismul, structuri alternative, utopii, expresionism i simbolism redivivus
Critica modernismului trziu
10. POSTMODERNITATEA N ARHITECTUR;
Pluralismul
Contextualismul
Metabolismul
CURENTE ALE ANILOR '70 I '80
High Tech
Postmodernism
Deconstructivism
Turnurile
11. SFRITUL DE SECOL
Regionalismul critic
Conceptualismul
Minimalismul
Experimentul n arhitectur
12. ARHITECTURA INTEGRRILOR
Relaia cu istoria
Conversii
Relaia cu natura
71

ARGAN, Giulio Carlo, Walter Gropius i Bauhausul, Editura Meridiane, 1976
FRAMPTON, Kenneth, modern architecture, T&H, 1992.
GSSEL, Peter, LEUTHUSER, Gabriele, LArchitecture du XXe sicle,
Benedikt Taschen, 1991
KUBINSZKY, Mihaly, Adolf Loos, Henschelverlag Kunst und Gesellschaft, Berlin, 1970.
OVERY, Paul, DeStijl, Editura Meridiane, 1979
TAFURI, Manfredo, Teorie et storia dell architettura, Editura Laterza,
quarta editione, 1976.
ARHITECTURA SPECTACOLULUI SCENOGRAFIE
ART DIRECTING PRODUCTION DESIGN
2credite; examen.
1. Decor, Obiect - detaliu, Costum.
Decorul (spatiul scenografic) reconstituie realitatea, proiecteaza si realizeaza compozitia 2D, 3D si
virtuala , dicteaza relatia, ritmul si cadenta intre elemente, implineste actul de creatie arhitecturala si se
constituie in suport al imaginii Spectacolului. Decorul este proiectat, construit, finisat si umanizat cu
Detalii in santierul Platoului si al Amenajarii. Se lucreaza dupa proiecte si schite de arhitectura si de
mobilier, respectand principiile de organizare ale compozitiei, ale legilor plasticii, ale perceptiei vizuale.
Costumul mic decor portabil, imbraca un Caracter. Personajul si Costumul- este construit si situat in
raport cu spatiul (Decorul). Costumul se proiecteaza, se aleg esantioane de materiale, se urmareste
executia, se patineaza si se concep si fixeaza accesoriile.
2. Constructia scenografica (Decorul si Costumul) este intregita de celelalte mijloace de
expresie;Timpul, Spatiul, Imaginea, Cadrajul, Lumina, Culoarea, Sunetul, Efectele Speciale.
3. Modelarea spatiului dupa viziunea Scenografului.
4. Atmosfera Spectacolului, Limbajul, Expresivitatea, Plastica..
5. Arhitectura Scenografica-Scenografia Arhitecturii.
ALBRECHT, Donald Designing dreams: Modern Architecture in the movies, Ed. Harper& Row,
Museum of Modern Art, NY 1986
D/AMICO, S.
Enciclopedia della spettacolo, Ed, Unedi, Roma,1975
SCHILERU, E.
Scenografia romaneasca, Ed. Meridiane, Buc, 1965
THOMSEN, Ch.
Visionary architecture, from Babylon to virtual reality, Prestel Verlag, Munchen,
1994
FIZICA CONSTRUCTIILOR 1
BUILDINGS PHYSICS 1
2credite; verificare pe parcurs.
SEMESTRUL I
ACUSTICA.
72
Istoric.Notiuni fundamentale. Izolarea impotriva zgomotului aerian. Izolarea impotriva zgomotului de

impact. Zgomot industrial. Acustica urbana. Acustica salilor de auditii. Zgomot din instalatii ( sanitare;
electrice). Zgomot din instalatii (ventilare,climatizare). Legistatie nationala si europeana standarde.
Legistatie nationala si europeana normative. Legistatie nationala si europeana agr. tehn.
FINISAJE SPECIALE IN DOMENIUL ACUSTICII.
Materiale si structuri fonoabsorbante. Materiale si structuri fonoizolatoare. Acustica in lumina conceptului
de performanta.
- V. FOCSA
Higrotermica si acustica cladirilor, EDP, 1975
- L. HAMAYON
Russir lacoustique dun btiment, Le Moniteur,Paris,1996
- M. MEISSER
Lacoustique du btiment par lexemple, Le Moniteur,Paris,1994
- S.PETRE -LAZAR, M.STAN Progrese in proiectarea masurilor de protectie impotriva zgomotului
urban, Rev. Constructii nr.1, 1983
- M. SMIGELSCHI
Elemente de confort acustic in proiectarea de arhitectura
Teza de doctorat, 1981
- M. STAN ( IONESCU )
Contributii privind reducerea zgomotului si vibratiilor produse in
centralele de instalatii din cladiride locuit, Teza de doctorat, 1982
- M. STAN ( IONESCU )
Zgomotul in instalatiile de alimentare cu apa si incalzire ( Al XI-lea
Congres International de Acustica, Paris 1983 )
- M. STAN
Acustica instalatiilor din cladiri ,
Editura FundatieiRomania de maine, 2004
-M. STAN
Acustica pentru arhitecti
Editura FundatieiRomania de maine, 2007
***
Directiva 2002/49/CEE privind gestionarea zgomotului in mediul
inconjurator
***
HG 321/2005 ( transpunerea si implementarea in Romania a Directivei
2002/49/CEE privind gestionarea zgomotului in mediul inconjurator)
STRATEGII DE REABILITAREA PATRIMONIULUI
credite; examen
1 Orientri actuale n lume n domeniul patrimoniului construit. Terminologie. Principii
generale ale reabilitrii. Valoarea de utilizare i valoarea cultural a cldirilor. Problematica,
coninutul, scopul, etapele;analiza, sinteza, atitudinea, inta, regulamentul;metoda de
cercetare multicriterial; Raportul conservare-transformare-reabilitare-recldire. Funciune
compatibil. Tehnologie compatibil. Principiile Cartei Burra-Burra.
2 Categorii patrimoniale. Evidena, legislaia i gestiunea patrimoniului. Evoluia conceptului
de patrimoniu arhitectural i extinderea domeniului n perioada contemporan. Gestiunea
turistic i interpretarea cultural a patrimoniului arhitectural.
3 Problematica patrimoniului arhitectural al centrelor istorice. Patrimoniul arhitectural de
sec.XIX-XX i rolul studiului de fundamentare n cercetarea premergtoare proiectelor
urbanistice. Rolul cercetarii fundamentale (multicriterial i de arhiva) naintea declarrii
zonele metropolitane din jurul marilor orae, prin nglobarea satelor i localitilor limitrofe.
4 Criterii de analiz i evaluare ale elementelor specifice zonelor istorice protejate (esut
urban / cadru natural). Criterii de selecie pentru monumente. Reglementri internaionale n
protecia patrimoniului arhitectural. Studiul de fundamentare n cadrul PUG. PUZ, PUD.
5 Gestiunea integrat a patrimoniului arhitectural rural i urban n spirizul Conveniei
Peisajului cultural.
6 Uzura fizic a cldirilor, demolare sau reconversie. Degradarea ambiental: confortul
73
higrotermic. Reabilitarea energetic individualizat n Zone construite protejate.

7 Principii de intervenie n zone istorice protejate; rolul arhitectului, etica profesional.
- P.U.Z.+R n Z.I.P. (exemple); Reabilitarea locuinelor ca domeniu prioritar al politicilor
de reabilitare. Fondul locativ urban romnesc: structura i starea sa actual. Doctrina
Faadismului.
8 Metode de analiz ale elementelor specifice zonelor istorice protejate (exemple);Cercetare
cartografic - evoluie i evaluare esut urban-Cadastrul de specialitate-GIS;Cercetare
arheologic; regimul juridic de proprietate i de protecie; ignorarea codului civil n
construcii.
9 Evoluia regulamentelor urbanistice n consens sau opus vechilor regulamente urbanistice;
dezmembrarea marilor ansambluri arhitecturale i urbanistice fr studiul de fundamentare;
cazul patrimoniului industial; negocieri beneficiar-proiectant-administaraie-comunitate.
1 Degradarea sigurantei structurale; posibile desfigurri estetice a cldirilor prin consolidare de
0 tip standard. Valorificarea economic a patrimoniului.
11, 12, Strategii de intervenie propuse.
13.
- exemple de intervenie n zone istorice protejate pe baza P.U.Z.I.+R;
- cartare datelor de analiz; (criterii, categorii, grade, evaluare)
- fiarea datelor cartate;
- sinteza cercetrilor i evaluarea datelor - din zona istoric protejat - n urma cercetrilor;
- atitudinea arhitectului fa de zona istoric protejat n urma cercetrilor multicriteriale;
14
Sinteze
II.
BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE
Marcel Vellinga, Paul Oliver, Alexander Bridge, Atlas Vernacular architecture of the world,
Routledge, New York, 2007.
Catalog MNIR, Oraele Romniei: sfritul secolului XIX-nceputul secolului XX, Ed. Cetatea de
Scaun, Trgovite, 2009
Charta Burra-Burra;
*** Nogent et Le Perreux, Ile-De Frannce, Inventaire Generale du Patrimoine Culturel, Paris, 2005
Asquini, Victor, Tehnica n construcie
Revista Analele arhitecturii 1890-93
Revista Arhitectura 1906-42
Lascu, Nicolae, Legislaie i dezvoltare urban. Bucureti 1831-1952, Tez de doctorat, Bucureti:
IAIM, 1997
Voiculescu, Sanda, coordonator, Analiza valorilor istorice din Rezervaia de arhitectur nr. 1 a
Municipiului Bucureti, Bucureti: IAIM, 1994
*** : Quartiers anciens. Demarche de projet et intervention publique, Paris : Ministere de
l'Equipement, des Transports et du Tourisme (Villes et Territoires) 1994
*** : Preservation and Conservation : Principles and Practices, Washington : The Preservation Press,
1988
*** : Protection and Cultural Animation of Monuments, Sites and Historic Towns in Europe,
Munchen, 1980
*** : Sanierung Historisher Stadtkerne im Ausland, Lubeck, Deutsches ICOMOS Kommission, 1975
ASHWORTH, G. J., TUNBRIDGE, G.E., The Tourist-Historic City, Chichester : John Wiley & Sons
1994, ISBN 0-471-94471-8
APPLEYARD, Donald : The Conservation of European Cities, MIT Press 1979
CANTACUZINO, Serban, Using and re-using buildings, Concerning Buildings, Studies in honour of
Sir Bernard Feilden,Stephen Marks ed., Bath,The Architectural Press, 1996, pp. 158-190, ISBN 07506-2350-0 (Butterworth-Heinemann)
CHAPMAN, Honor : The Machinery of Conservation .Finance and Planning Problems., Conservation
Planning in Town and Country, Liverpool University Press,1976, pp.19-36
CHOAY, Francoise, L'allegorie du patrimoine, Paris : Seuil 1996, ISBN 2-02-030023-0
74
CoE : Funding the Architectural Heritage, Cultural Heritage Series, Strasbourg,1987

Planuri i ghiduri istorice ale oraului Bucureti;
Studii istorice, proiecte i diferite documentaii pentru imobile situate n zone istorice protejate ale
oraului Bucureti
ECOLOGIE SI AMENAJAREA PEISAJULUI
credite; examen
CONCEPTE GENERALE DE ECOLOGIA PEISAJULUI- Ecologia ca tiin: Ecologia, Ecologia general, Ecologia global - Ecologia sistemic - Legile ecologiei. - Locul ecologiei
n tiin. - Ecologia peisajului
ECOLOGIA UMAN Geosfera, biosfera, ecosfera - Ecologia terestr. - Ecosistemele
terestre: ecologia uman, ecologia aezrilor umane
PROBLEMATICA PEISAJULUI- Convenia European a Peisajului. - Componentele
peisajului, - Valorile peisajului -Procesele care au loc n detrimentul peisajelor Efecte negative
majore ale crizei ecologice asupra peisajului.
PROTECIA PEISAJULUI - Principiile de aciune - Implicarea publicului n protecia
peisajului- Studierea, identificarea i evaluarea peisajelor - Protecia activ i administrarea
peisajelor
ARHITECTURA PEISAJULUI - Peisaj natural i peisaj amenajat - Arhitectur i peisaj
Oraul grdin - Peisajul urban - Peisajul rural- Peisajul montan Msuri internaionale.
PROBLEMATICA VEGETAIEI N PEISAGISTIC- Funciile vegetaiei Rolul major al
vegetaiei- Presiunea asupra naturii din orae - Organizarea vegetaiei n orae. Pdurea urban.
PROGRAME DE ARHITECTURA PEISAJULUI - Abordarea sectorial, specializat a
peisajului - Programe specifice clasice, de arhitectura peisajului - Componentele amenajrilor
peisagistice - Organizarea spaial a vegetaiei n peisajele amenajate.
AMENAJRI PEISAGISTICE SI METODOLOGIA PROIECTRII Planificarea i
proiectarea peisajului - Elemente funcionale i decorative - Mobilier exterior - Instalaii
tehnico- edilitare n amenajarea peisagistic - Scenariul de proiectare a peisajului.
VALOAREA PEISAJULUI CULTURAL AUTOHTON - Peisajul cultural romnesc - Spaiul
deschis, arhitectura deschis - Arhitectura la scara uman.
REGLEMENTRI PRIVIND ZONELE PROTEJATE I PEISAJUL - Propunerile Uniunii
Internaionale pentru Conservarea Naturii i a Resurselor (U.I.C.N.) - Propunerile Organizaiei
Naiunilor Unite pentru Educaie, tiin i Cultur U.N.E.SCO. - Comisia Comunitii
Europene (C. E. E. ) - Consiliul Europei, - Reglementri de baz, speciale i complementare
privind peisajul
Gheorghe IONACU, ECOPEISAGISTICA, Editura Fund. Romnia de mine, Buc., 2002;

Convenia European a Peisajului, Strasbourg, 2001;
Simonds J. O., Peisagistica, Paris, 1961;
Ana Felicia Iliescu, Arhitectura peisager, Editura Ceres, Bucureti, 2003;
Vogt Joachim, Apariia, obiectivele i problemele ecologiei urbane aplicate, Tubingen, 1990;
Gheorghe Ionacu, Problematica zonelor protejate, din teritoriu i din aezri umane, n
Mediul nconjurtor, vol. V, nr. 4/ 1994, pag. 77 85;
75
RESTAURARE III TEHNICI MODERNE DE RESTAURARE
Disciplina optionala: sem. 2; 2 ore saptamanal invatamant de zi: 2 curs; total ore semestru 28;
2credite; examen.
1. Managementul proiectului de conservare Definirea cadrului juridic care reglementeaz
interveniile asupra monumentelor istorice i a imobilelor din zone construite protejate.
2. Etapele programului de conservare. Fazele proiectului de conservare dela cercatrile analitice,
fixarea primelor concluzii pn la stabilirea ordinii operaiilor de intervenie. Proiectul de
conservare si releveul de degradare : definiii i metode grafice.
3. Morfologia suprafeelor de arhitectur. Recunoaterea materialelor naturale i compozite
prezente pe suprafeele de arhitectur; caracteristici specifice.
4. Anamneza cauzelor de degradare i evaluarea efectelor. Metoda Rolf Snethlage i ierarhizarea
formelor de degradare specifice diferitelor suprafee de arhitectur (realizate din materiale naturale
sau compozite).
5. Rolul cercetrilor interdisciplinare n definirea strii de conservare a monumentelor
istorice. Colaborarea interdisciplinar dintre arhitect i specialiti.
6. Metode distructive si nedistructive de nregistrare a formelor de degradare. Observaii
vizuale, instrumente de msurare specifice, msurtori pe baza unor eantioane.
7. Metode de restaurare. Soluii de restaurare studii de caz
8. Monitorizarea i ntreinerea curent. Metode de monitorizare a operaiilor de restaurare pe
antier. Monitorizarea strii de consevare, msuri de protecie, msuri depunere n siguran
mpotriva prbuirilor accidentale, metode de ntreinere curent i extraordinar.
7. Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice
8.
Revista Monumentelor Istorice
9. ASHURST, John Conservation of ruins, Butterworth Heinemann Editor, London, 2007
10. BAER, N.S., SNETHLAGE, R. - Saving our architectural heritage: The conservation of historic stone
structures, London, 1997
11. BRANDI, Cesare Teoria restaurrii, Editura Meridiane, Bucureti, 1996
12. CARBONARA, Giovanni Restauro architettonico, UTET Editore, Milano, 2007
13. CRIAN, Rodica Reabilitarea locuirii urbane tradiionale, Editura Paideia, Bucureti, 2004
14. CURINSCHI VORONA, Gheorghe Arhitectur. Urbanism. Restaurare., Editura Tehnic, Bucureti, 2006
15. JOKILEHTO, JUKKA - A history of architectural conservation, Oxford, 1999
16. OPRI, Ioan Monumentele istorice din Romnia (1850 1950), Editura Vremea, Bucureti, 2001
17. POLIZU, Virgil Memoria arhitecturii. Contribuii privind restaurarea monumentelor istorice, Editura
Universitar Ion Mincu, Bucureti, 2006
18. POPESCU, Paul Degradarea constructiilor, Editura Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2002
19. ZBIRNEA, Ileana - Rasegna veneziana. I tagliapietra e la loro arte, Annuario del Istituto Romeno di Cultura e
Ricerca Umanistica, Venezia, 2001.
FIZICA CONSTRUCTIILOR - HIGROTERMICA

2credite; examen.
76
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Notiuni fundamentale de higrotermica

Transferul de caldura in constructii
Transferul de masa. Condens
Aplicatie
Punti termice
Legislatie tehnica
Comportarea higrotermica a elementelor de constructii
Reabilitarea termica
Siguranta la foc
Probleme actuale si tendinte in fizica constructiilor
III. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE
Focsa Virgil, Higrotermica si acustica cladirilor, Ed. Did. Si Ped., 1975

Ghiocel Dan si col., Constructii civile cap. 7, Ed. Did. Si Ped., 1985
Asanache Horia Higrotermica cladirilor, Ed. MATRIX ROM 199
STILURI N ARTA SI ARHITECTUR

STYLES INART AND ARCHITECTURE
2credite; examen.
2
3
4
5
6
7
Definiia conceptului de stil n artele majore i in cele decorative. Scurt istoric.

Diferena dintre stilul individual i cel general care defineste gustul unei epoci.
Semnificaiile conceptului de stil i diviziunile: estetic, istoric, individual i
general.
Grecia, Roma i etruscii. Bizanul. Decadena Imperiului Roman.
Programul iconografic. Desfurarea scenelor religioase i exemplificarea prin
vizitarea unei biserici din Bucureti (biserica Doamnei)
Arta Romanic. Imperiul carolingian. Un nou tip de arhitectur. Abaiile i
importana lor. Capitelurile istoriate, ornamentele de tip entrelac, antropomorfe i
vegetale. Portalul principal al bisericilor i motivele decorative. Pictura
manuscriselor.
Goticul. Perioada cruciadelor i a incursiunilor. Catedralele gotice.Influene
ulterioare i interpretarea acestui stil i a caracteristicilor comportamentale n
epoci diferite.
Renaterea. Noul tip de umanism - modelul antichitii. Costumul,mobilierul i
repertoriul de forme i ornamente. Exemplificari n pictura epocii: Pierro della
Francesca, Rafael, Leonardo da Vinci, Vermeer, Bosch.
Barocul. Definiia barocului .Dinamismul, asimetria, schimbarea cromaticii i a
formelor n ornamentele de arhitectur i n artele decorative. Teatralitatea i
dramatismul sugerat prin clarobscur: Carravaggio.
Stil Louis XIV. Gustul pentru fast. Organizarea grdinilor. Apariia grotelor
artificiale i a sculpturii vegetale si decorative. Mobilierul Boule. Costumul .
Secolul XVIII - Stilurile Louis XV i Louis XVI
-moda spatiilor intime,

77
diversificarea pieselor de mobilier elegant. Producia de porelanuri -Watteau

Stilurile Regence i Directoire. Rococo-ul.
nceputurile stilului neoclasic.
10 Secolul XIX. Caracterizare general. Epoca Napoleon, stilul Empire. Costumul importana siluetei. Romantismul - curent intelectual, atitudine, stare..
Reprezentarea n muzic i literatur. Impresionismul. Plein-air. Pictura:
Delacroix, Ingres, Manet, Monet, Pissaro.Studiu de caz: ornamente la case de sec.
XIX.
11 Secolul XX. Temele specifice. Succesiunea rapid a stilurilor. Nevoia afirmrii
independenei creative. Criza de identitate. Bauhaus. Walter Gropius i coala de
arhitectur. Paul Klee i Kandinski profesori la Bauhaus. Expresionismul.
Apariia designului. Aglomerrile urbane.
12 Stilu Art Nouveau. Stil al artelor decorative, al sticlriei Gall, Daum Nancy,
Lalique, feronerie, bijuterii, ceramic. n arhitectur revenirea la ornamentele
de inspiraie vegetal.
13 Anii 20. Art deco. Avangarda. Dada. Suprarealismul. Costumul de teatru i
teatralizarea vieii. Baletul rus. Neorealismul. Perioada hippy. Arta cinetic.
Minimalismul. Moda unisex. Brancusi, Duchamp, Dali.
14 Modernism i postmodernism. Abstracionismul i noul repertoriu de forme in
arhitectur si art. Instalatia. Reprezentrile video n arta.
II. BIBLIOGRAFIE
Robert Ducher: Caracteristique des stiles. Flammarion, 1988

Franz Sales Meyer: Ornamentica, Meridiane, 1988
Eugenio dOrs: Trei ore n muzeul Prado. Meridiane
Henri Focillon: Arta Occidentului, Meridiane, 1974
Henri Focillon: Arta sculptorilor romanici, Meridiane, 1979
Jacques Le Goff: Imaginarul medieval, Meridiane, 1991
Jurgis Baltrusaitis: Metamorfozele goticului, 1978
Istoria Artelor Plastice n Romnia, vol. 2, Meridiane, 1970
Virgil Vtianu Istoria artei europene, Bucureti, 1967
D. tefnescu: Iconografia artei bizantine i a picturii feudale romneti, Meridiane, 1973
Rudolf Wittkower: Sculptura, Meridiane
COMUNICARI VIZUALE
2credite; examen.
1. COMNICAREA VIZUALA. - definirea nevoilor de comunicare. - principiile comuniucarii. - unitati si
caracteristici ale comunicarii. - efectele comunicarii. - nivelurile comunicarii umane. - semn si simbol. - semiotica
stiinta a comunicarii.
2. PERCEPTIA VIZUALA. - fortele de atractie vizuala. - forte perceptuale. - structura ascunsa a unui patrat. - forta
centrului vizual.
78
3. FIGURA SI FORMA. - perceptia figurii si formei. - partea si intregul. - mentinerea intregului. subdivizarea. asemanare si deosebire. - nivelare si diferentiere.
- simplitatea.
4. ECHILIBRUL VIZUAL. - ponderea si directia. - tipuri de echilibru. relatia de echilibru sus-jos. - echilibru stinga
dreapta. - echilibrul intelectului uman. - echilibrul psihologic si echilibrul fizic.
5. RITMUL, ARMONIA SI MASURA IN ARHITECTURA. - ritm si stilizare. - ordinea ritmica in spatiu. masurile ritmice. - fazele ritmului. - elemente sunbiective ale armoniei. - elemente obiective ale armoniei.
6. SPATIUL ARHITECTURAL. - limite si perspective. - transparente. - deformarile.
7. CULOAREA SI LUMINA IN COMUNICAREA VIZUALA. -ipostazele si valentele subiective ale culorilor.
-valentele afective ale culorilor. -limbajul culorilor si mediul ambiental. -culoarea si forma mijloace ale
comunicarii.
Rudolf Arnheim, Arta i percepia vizual, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1979.

Rudolf Arnheim , Forta centrului vizual, editura Meridiane, Bucuresti,1995.
E. H. Gombrich, Arta i iluzie, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1973.
Umberto Eco: O teorie a semioticii (1976), Ed. Meridiane, 2003
Vasile Sebastian Dncu: Comunicarea simbolic, Dacia, 2001, p.7-28.
Rene Berger, Mutatia semnelor, Ed. Meridiane, 1978.
Paul Constantin, Culoare - art - ambient, Ed. Meridiane, 1979.
Dan Mihiescu Limbajul culorilor i al formelor, Ed. tiinific i Enciclopedic, Buc.1980.
Hubert Damisch: Semiotics and Iconography, n: Th.A.Sebeok (ed): The tell-tale Sign, The
Peter de Ridder Press, 1975, p.27-36
Dialogul vizual, Nathan Knobler, Ed. Meridiane, 1983
-Jean-Marie Floch: Visual Identities, Continuum, London, (1995), 2000, p.1-8 (Introduction),
p.116-144 (Epicurian Habitats).
Antologie de texte de Nicolae Lascu si Monica Margineanu Cristoiu, Arhitectura ca arta, Editura
Meridiane, Bucuresti,1987.
Marco Bussagli, Sa intelegem arhitectura, Editura Rao, 2005.
Charles Jencks, The Iconic Building, Rizzoli International Publications, 2005
SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL

2credite; examen.
I.
CE ESTE SEMIOTICA IN GENERAL v. Ferdinand de Saussure si semnele limbajului natural
LEGATURA DINTRE SEMIOTICA SI FILOSOFIE v. C.S. Pierce si semnificatiile limbajului artistic
LIMBAJ SI SIMBOL IN ARHITECTURA excurs istoric
IMPORTANTA INTERDISCIPLINARA A SEMIOTICII
semiotica+filosofie+psihologie+antropologie+simbolistica+istoria
culturii+lingvistica+arhitectura+urbanism
ANALIZA SEMIOTICA SI DEFINIREA PERSONALITATII
SEMIOTICA SI RETORICA definitie si relatie
SEMIOTICA SI DEZVALUIREA SENSULUI LIBERTATII
ANALIZA SEMIOTICA SI OPERA DESCHISA v. Umberto Eco9) 9. ARHITECTURA SI
MODELELE IDEALE a) ideal cultural general; b) ideal cultural traditional; c) ideal exprimat de
categoria sociala; d) ideal personal
SEMIOTICA SPATIULUI ARHITECTURAL ritmul PLIN-GOL
SIMBOLURI UTILE ANALIZEI SEMIOTICE a) preluate din compozitia arhitecturala si b) diferenta
ico/index/simbol
79
SEMNIFICATIILE SPATIULUI ARHITECTURAL SI CELE 5 CERCURI/SFERE:

eul/intim/personal/social/public
ARHITECTURA CA FILOSOFIE A LIBERTATII personalitatea umana si relatia cu societatea,
exprimate de plin/gol
CELE 4 PALIERE DE ANALIZA SEMIOTICA SI IMPORTANTA LOR: a) palierul istoric/religios; b)
palierul cultural/traditional; c) palierul cultural/formal (stilurile); d) palierul spiritual/simbolic.
SPECIFICUL ANALIZEI SEMIOTICE: analiza denotative + conotativa.
CELE 3 RAMURI ALE SEMIOTICII: semantica /sintactica /pragmatica
MODERNISM si POSTMODERNISM trasaturi specifice, exemple
ARHITECTURA RELIGIOASA elemente specifice, utile analizei semiotice
CELE 5 SIMBOLURI FUNDAMENTALE v. Jean Piaget , utilizate si in ARHITECTURA si in
PSIHOLOGIE
EXPRESIE SI METAFORA, PREZENT SI VIITOR, SPATIU SI TIMP- subliniate de analiza semiotica a
spatiului
Barthes, R., Rhtorique de limage, Communications, n4, Paris, Seuil, 1964.
Bourion, Christian. La logique motionnelle. Paris : ESKA. 2000.
Eco, U., Trattato di semiotica generale, Milan, Biompani, 1975.
Eco, U., La production des signes, Paris, Librairie gnrale franaise, 1992.
Gombrich, E. H., Lart et lillusion. Psychologie de la reprsentation picturale, Paris, Gallimard, 1996.
Piaget, Jean; Chomsky, Noam ,Thories du langage, Thories de lapprentissage. Centre Royaumont pour une
science de lhomme. . Paris : Seuil.1979
ILUMINAT SI FIZICA URBANA

2credite; examen.
Urbanizarea
Sick buildings syndrom
Acustica urbana (1)
Acustica urbana (2)
Influenta vantului asupra mediului construit
Incalzirea globala. Efectul de sera
Managementul climatului interior
Constructiile si mediul inconjurator
Iluminat . Iluminat natural si artificial
Iluminat decorativ

a. Jean Louis Cochard, Chr. Cochet - Sante et batiment ,
CSTB Magazine No. 23 avril 1989
b. *** Clean air for Europes cities - European Commission, 1998
c. Mincu Mioara, Manescu Sergiu, Cocora Despina Igiena, Ed. Universul, 2000
d. *** Science et vie no 951 1996 - La terre se rechauffe
e. *** Ghid pentru planificarea actiunii de mediu, ICLEI , Comisia Europeana
DG
XI 1997
f. *** Regeneration of Disdvantaged Urban Boroughs Emscher Park 1990
g. *** Sustainable Building for the future Modell Kronsberg Hannove 2000
80
PROGRAME ANALITICE
ANUL VI
SINTEZE DE ARHITECTURA Proiect de integrare urbana
Disciplina obligatorie: sem. 1; 12 ore saptamanal invatamant de zi: 12 lucrari practice; total ore
semestru 48; 9 credite; verificare pe parcurs.
Tema de proiect (Centru de carte) propune realizarea de functiuni complexe in zone urbane constituite,
cu valoare istorica, cu integrarea unei cladiri existente(in totalitate sau partial), avand drept obiectiv:
Intelegera proiectului de arhitectura ca element constitutiv al orasului.
Abordarea conceptuala a unui proiect complex , ca etapa in pregatirea pentru proiectul de de diploma
D. Radulescu
P. Gssel, G. Leuthuser
Ph. Jodidio
K. Powell, R. Rogers
Ph. Jodidio
*****
*****
*****
E. Creang
F. A. Cerver
J.J.Norwich
Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti,

1996
Architektur der 20 Jahrhunderts, Ed. Taschen, Kln, 1990
Architecture Now!, Ed. Taschen, Kln, 2001
Complete Works, Ed. Phaidon Press Ltd, london 2000
New Forms Architectural in the 1990, Ed. Taschen, Kln, 1997
Sir Norman Foster, Ed. Taschen, Kln, 1997
Building a new millennium, Ed. Taschen, Kln, 1991
Contemporary European Architects, vol.IV, Ed. Taschen, Kln,
1996
Arhitectur i comunicare, Ed. Fund. Romnia de Mine, Buc.,
2003
Hedendaagse Architectuur XX, Ed. Knnemann, Kln, 2000
The World Altas ofArchitecture, Ed.Chancellar Press, London,
1998
STRUCTURI SPECIALE II -PATOLOGIA CONSTRUCTIILOR

Disciplina obligatorie: sem. 1;8 ore saptamanal invatamant de zi: 4curs,4 seminar ; total ore
semestru 32; 4 credite; examen
Cauzele degradrii construciilor
Explicitarea exigenelor esentiale impuse construciilor prin directive european

Factorul timp in concepia i comportarea construciilor
Durabilitatea i degradarea construciilor din beton, beton armat i precomprimat
Degradarea construciilor din zidrie

Diagnosticarea degradrilor construciilor din lemn
Degradarea construciilor metalice

Cazuri de construcii degradate datorit fenomenului de coroziune
Degradri curente ale suprastructurii cldirilor, intreinere i reparare
Degradarea fundaiilor i subsolurilor cldirilor
Biodeteriorarea construciilor
Degradarea i durabilitatea finisajelor faadelor cldirilor
Comportarea cldirilor civile din Romnia la cutremurul din 4 martie 1977
Principii pentru reabilitarea i modernizarea cldirilor
Principii de baza ale diagnosticrii i monitorizrii construciilor
81

P.Popescu
Degradarea Construciilor
Edit. Fundatiei Romania de Maine-Buc.2002

Experimentarea si monitorizarea structurilor din beton
armatEdit.Fundatiei Romania de maine-Buc.2002
R.Crisan
Constructii din otel- Edit. Universitara Ion Mincu Buc.2000
R.Crisan
Constructii din lemn- Ed.Universitara Ion MincuBuc., 2001
S.Tologea
Probleme privind patologia i terapeutica construciilor
Ed.tehnic 1976
Programul Leonardo Da Vinci modul de curs nr.1
P.Popescu
EURISTICA PROIECTULUI DE ARHITECTUR

credite; examen.
1.
2.
3.
4.
Obiectul cursului arhitectul ca interfa ntre spirit i materie.

Studiul i elaborarea temei: analiza sitului i a condiiilor de amplasare.
Dialogul cu beneficiarul, rolul de informare i consiliere al arhitectului.
Partiul de arhitectur.
Definiie , faze de elaborare , procesul de feedback n relaie cu tema i beneficiarul.
Prezentri, decizii.
5. Aprofundarea partiului, definirea soluiilor structurale, studii de detaliu.
6. Proiectul tehnic,relaia cu specialitile colaboratoare, detalii;
redactarea grafic instrument de comunicare cu constructorul.
7. Realizarea operei de arhitectur:
- relaia cu constructorul, controlul de antier.
- relaia cu beneficiarul (decoraie, mobilare, echipare).
CLINESCU, Matei
CHRISTOPHER,Al.
ECO, Umberto
FRAMPTON,Kenneth
GIEDION,Siegfried
GROMORT, Georges
HEIDEGGER,Martin
LYNCH, Kevin
MEISS, Pierre von
MICHELIS,P.A.
RADU, Cezar
VASILESCU, Sorin
VENTURI, Roberto
ZEVI, Bruno
***
Cinci fee ale modernitii, Ed.Meridiane,Bucureti,1996

De la synthese de la forme, Dunod,Paris, 1971
Limitele interpretrii, Ed. Pontica, Constana,1996
A critical history of modern arhitecture, Thomas & Houston, London,1970
Space, Time &Arhitecture, OxfordUniversity Press, London, 1967
Essai sur la theorie de l'architecture, Vincent Real, Paris,1962
Originea operei de art, Humanitas, Bucureti, 1995
The image of the city, The M. I. T. Press Cambridge Massachussets London,
1968
De la cave au toit, Lausanne, 1991
Estetica arhitecturii, ed. Meridiane, Bucureti, 1982
Art i convenie, ed. tiinific i Enciclopedic, 1989
Istoria arhitecturii moderne, I.A.I.M., Bucurreti, 1993
De l'ambiguite en architecture, Dunod, Paris,1971
Cum s nelegem arhitectura. Ed. Tehnic, Bucureti, 1969
Funciune i form, coordonare text N. Lascu, ed. Meridiane, Bucureti,1989
82
LEGISLATIE IN ARHITECTURA SI CONSTRUCTII 1

ARCHITECTURE AND CONSTRUCTION LEGISLATION 1
credite; examen.
A. Introducere in Dreptul imobiliar istoric, notiuni, caracterele juridice si conditiile de validitate
ale contractului de vanzare cumparare, raspundere civila.
1. Dreptul la proprietate atributele, dezmembramintele sale - Bunuri imobile si mobile clasificare
- Acte normative, regulamente generalitati
2. Imobilul (parcela si constructiile) elemente de identificare - Constructii si cladiri, categorii de
constructii - Categorii de lucrari la constructii - Clasificarea constructiilor dupa structura de rezistenta
3. Imobilul elemente geometrice - Indicatori si indici care caracterizeaza cladirile si parcelele
CUT, POT, Ac, Ad, At, Ae.
4. Imobilul elemente economice, folosinta, destinatie - Functiuni urbane : - locuinte; socioculturale; industriale; loissir (parcuri, gradinite) - Pretul terenului, pretul cladirilor, taxele asupra
constructiilor
5. Imobilul elemente juridice, servituti asupra imobilului
6. Imobilul elemente tehnice : Dimensiunile cladirilor - Inaltimile maxime ale cladirilor - Distante
fata de limitele proprietatii - Materiale de constructii
7. Cadastru imobiliar
B. Drept imobiliar. Sistemul legislativ imobiliar in Romania.
Proprietatea ca notiune economica .Definitia dreptului de proprietate. Exercitiul dreptului de
proprietate in limitele legii
Dreptul de proprietate privata. Notiuni generale. Definitie. Subiectul dreptului de proprietate
Regimul general al constructiilor : Dobandirea si instrainarea constructiilor - Dobandirea de
locuinte si alte spatii proprietate privata - Dobandirea de locuinte sau alte spatii de catre persoanele
fizice - Restituirea si dobandirea dreptului de proprietate asupra locuintelor - Regimul juridic al
terenurilor proprietate privata extravilan si intravilan - Circulatia terenurilor proprietate privata
- Publicitatea imobiliara
Contracte (partile contractante, obiectivul, durata, suma, termenii, clauze, obligatiile partilor,
nerespectare contract - exemplu : data in vigoare, clauze, etc.- si anexa la contract) :
Contractul de vanzare cumparare ; Contractul de comision ; Contractul de inchiriere ; Contractul
de leasing ; Contractul de asociere ; Contractul de concesionare ; Contractul de asigurare
imobiliara ;Contracte de munca-contracte tip.
Notiuni si caracteristici juridice ale contractelor - Conditii de valabilitate - Efectele contractelor
- Suportarea cheltuielilor contractelor
C. Certificat de Urbanism, autorizatie de demolare (modernizare-extindere,)Autorizatie de
constructie
Ieiri din indiviziune i partaje - A. Cristian
nclcri de hotare grniuiri i revendicri A. Cristian
Procedura de autorizare i coninutul lucrrilor de construcii. - MLPAT
Creditul ipotecar i leasingul imobiliar - Miculii & Asociaii scpa
Condiii generale pentru leasing Multilevel leasing management.
83
Le competenze manageriali Hermes Training

Dreptul imobliar Popovici & Asociaii
Noiuni de evaluare imobiliar. IRECXON
Reevaluarea cldirilor i construciilor IPC.
Gestiune imobiliar IROFAI A. Altarescu i O. Romoanu.
1. La mitoyennet. Definition et droits des coproprietaires mitoyens Universit. Toulouse
2. Legea 50/1991
3. Legea 18/1991
4. Legea 95/1992
5. Legea 112/1995
6. Legea 10/1995
7. Legea 114/1996
8. Legea 7/1996
9. Legea 350/2001
10. Legea 184/2001
11. Acte normative, tipuri contracte, dispoziii, reglementri.
Elemente de drept comercial Corneliu Turianu
MARKETING 1
MARKETING 1
Disciplina opional: sem. 1; 4 ore saptamanal invatamant de zi: 4 curs; total ore semestru 16; 2
credite; examen.
Introducere in marketing
Piata si cererea
Politica de marketing a intreprinderilor.
Provocarea universitara
Politica de marketing a birourilor de arhitectura
Comportamentul consumatorului
Politica de distributie
Marketing-ul direct
Politica de produs
Politica de pret
Politica de comunicare
Marketing, tehnici de negociere:
Tehnici de vanzare
1. La publicit claire. Sylvain Desrochers.
2. Gestion de la publicit. Brisoux J.E. , R.Y. Darmon, M. Laroche. Montral, McGraw Hill,
1987.
3. Elemente de marketing direct. Adriana Zai. Editura Economic, 2000.
4. Marketing. Seventh Edition Pride Ferrell.
5. Marketing. Ediia a II-a. Mihai Demetrescu.
6. Marketing internaional. Constantin Sasu.Polirom 1998
7. Marketing financiar bancar Note de Curs. Radu Titus Marinescu, Camelia Chelu, Editura
Artifex Bucureti 2005
8. Marketing Tehnici de negociere. IROFAI, Bucureti 1995
84
9. Politici de comunicie. IROFAI, Bucureti

10. Marketing. Sasu, C. Editura Universitii ,,Al.I.Cuza, Iai, 1995
Marketing Comportamentul consumatorului. Politica de comunicare. Organizarea activitii de
marketing. Suport de curs. IROFAI, Ovidiu Romoan, Adrian Altarescu;
CLADIRI IN CONDITII DIFICILE DE AMPLASAMENT

credite; examen.
I.
Notiuni generale -Prezentarea problematicii cursului -Exemple de solutii constructive

Terenul de fundare - Clasificarea terenurilor de fundare - Cercetarea terenului de fundare
-Terenuri de fundare dificile:
Proiectarea si executarea cladirilor fundate direct pe terenuri de fundare dificile Comportarea constructiilor fundate pe terenuri dificile - Conformarea corespunzatoare
arhitectural-structurala - Conformarea corespunzatoare a infrastructurilor .
Procedee de imbunatatire a comportarii terenurilor dificile de fundare Eliminarea /
Inlocuirea straturilor sensibile - Compactarea mecanica de suprafata - Compactarea de adancime
Procedee de fundare indirecta pentru cladiri amplasate pe terenuri dificile - Fundatii pe
piloti - Fundatii pe coloane de mare capacitate
Proiectarea si executarea cladirilor amplasate pe terenuri in panta -Stabilitatea taluzurilor Masuri pentru evitarea alunecarilor - Ziduri de sprijin - Conformarea arhitectural-structurala a
cladirilor amplasate pe terenuri in panta
Proiectarea si executarea infrastructurilor sub nivelul panzei de apa freatica. -Reguli privind
conformarea constructiva - Principiile proiectarii si executarii hidroizolatiilor rezistente la
presiunea apei - Protectia infrastructurilor impotriva actiunii chimice agresive a apei subterane Executarea lucrarilor de infrastructura sub nivelul panzei freatice
Proiectarea si executarea cladirilor in conditii dificile de amplasament provenite din mediul
construit - Masuri privind retelele edilitare de pe amplasament - Masuri pentru asigurarea
integritatii constructiilor existente in vecinatatea amplasamentului
II.
BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
III. 1. Petrovici, R. - Proiectarea si executarea cladirilor in conditii dificile de amplasament curs - Institutul de Arhitectura Ion Mincu Bucuresti, 1995
IV. 2. MLPTL - Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire
(proiectare, executie, exploatare), indicativ P7/2000
V. 3. MLPAT - Cod de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi cu
umflari si contractii mari, indicativ NE 0001-96
POETICA ARHITECTURII
credite; examen.
VI.
1. DEFINITIA POETICII
1.1. Delimitarea domeniului Poeticii
1.2. Nivelurile pe care le implica analiza poetica
85
1.3.Relationarea cu Estetica
2. POETICA SPATIULUI ARHITECTURAL
2.1. Elemente de analiza poetica din perspectiva psihologica si filosofica (Gaston Bachelard, Martin
Heidegger);
2.1.1.Conceptul de traire poetica a arhitecturii
2.2. Poetica din perspectiva creatorului de arhitectura
2.3. Poetica din perspective utilizatorului/privitorului
3. CLASIFICAREA TIPURILOR DE POETICA
3.1. Clasificarea Poeticii si determinarea specificului fiecarui tip de poetica A,B,C,D)
3.2. Recunoasterea fiecarui tip de Poetica a arhitecturii, elemente specific
4. CELE 4 TIPURI DE POETICA A ARHITECTURII
4.1. Poetica de tip A = traire psihologica, emotional;
4.2. Poetica de tip B = traire intelectuala, decodificanta
4.3. Poetica de tip C = traire sociala, comunitara
4.4. Poetica de tip D = traire spiritual, simbolica.
VII.
BIBLIOGRAFIE MINIMAL OBLIGATORIE
I. Aristotel Poetica
II. Mission Statement - 2008
Poetics, Journal of Empirical Research on Culture, the Media and the Arts,
http://ees.elsevier.com/poetics/
III. Benedetto Croce Poezia
IV. Gaston Bachelard Poetica Spatiului (La Poetique de lEspace)
V. Irena Sakellaridou Mario Botta: Architectural Poetics
VI. Rationality and Irrationality in Architectural Poetics http://www.theohonohan.com/writing/poetics.html
VII. Leon van Schaik - Poetics in Architecture
VIII.
Alexander Tzonis, Liane Lefaivre Classical architecture. The Poetics of order
IX. K. Michael Hays Architecture Theory since 1968
X. Paul Alan Johnson The theory of Architecture. Concepts, Themes & Practices
XI. Emilio Ambasz The poetics of architecture
XII. Anthony Antoniadis Poetics of Architecture
XIII.
Linda Hutcheon A Poetics of postmodernism - history, theory, fiction
XIV.
Robert A. Siebenaller Poetics of Architecture
XV. Azizi J. Arrington-Bay Poetics in Architecture
XVI.
Neil Leach Rethinking architecture (Ebooks)
86
Extras din -REGULAMENTUL DE EVALUARE SI PROMOVARE

a activittii desfsurate la disciplinele Proiectare de Arhitectur,
Sinteze de Arhitectur, Reprezentri n arhitectur, Proiect de
specialitate, Proiect optional
PREDAREA LUCRRILOR PRACTICE - PROIECTE, SCHITE DE SCHIT,
PROIECTE DE VERIFICARE, PLANSE Predarea lucrrilor practice proiecte, schite de schit, proiecte de verificare, planse se face n
data, la ora fixat si n sala specificate prin tem.
Preluarea lucrrilor se face de ctre cadrele didactice care ndrum fiecare grup.
Studentii vor semna pe Fisa de predare si vor preciza numrul de planse predat.
Lucrrile practice nepredate la termen se considerabsente.
Predarea lucrrilor practice proiecte, schite de schit, proiecte de verificare, planse nu se poate
amna.
Studenii care nu predat lucrri practice si au absentat motivat maxim 50% din numrul orelor destinate
lucrrii practice nepredate, au dou optiuni :
- evaluarea pe baza activittii de la atelier ( prezent, numr de corecturi raportat procentual la perioada
nregistrat ca prezent, mapele de proiect cu schitele prezentate la corecturi, vizate de ndrumtorii de
atelier ) ;
- refacerea lucrrii conform prevederilor cuprinse n capitolul REFACEREA LUCRRILOR
PRACTICE
EVALUAREA PROIECTELOR
Pentru a fi evaluate, lucrrile practice - proiectele, schitele de schit,
proiectele de verificare, plansele - trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii :
asigurarea unei prezente la orele de lucrri practice de cel putin 80 % ;
respectarea numrului de corecturi specificat prin tem
respectarea tuturor datelor cuprinse n tema de proiectare ( continut, piese
desenate, machete, transpunerile pe suport electronic, scar, format, suport,
tehnic de realizare ).
Evaluarea cuprinde dou faze si se desfsoar pe parcursul a maximum
1 sptmn dup data predrii.
Faza I a evalurii se face la atelier, de ctre ndrumtorii de grup /
atelier, care departajeaz lucrrile n trei categorii :
categoria A -note de 9 si 10
categoria B -note de 6,7,si 8
categoria C -note de la 1 la 5
Proiectele propuse n categoriile A si C, respectiv notele de 9 si 10 si de
la 1 la 5 se evalueaz n faza a II-a de ctre o comisie numit de decan si condus
de cadrul didactic coordonator de an / disciplin care cuprinde cel puTin un cadru
didactic de la fiecare grup.
Proiectele notate vor fi comentate cu studentii la fiecare grup n prima
sptmn dup trecerea notelor n cataloage.
Lucrrile practice - proiectele, schitele de schit, proiectele de verificare,
plansele - care nu respect datele din tem, se noteaz cu 1 ( unu).
Actiuniile de copiere a lucrrilor practice - proiectele, schitele de schit,
proiectele de verificare, plansele - precum si elaborarea de ctre alt persoan a
acestora, constituie acte de fraudare care se sanctioneaz conform art.24 din
REGULAMENTUL privind activitatea profesional a studentilor din Universitatea
Spiru Haret .
Evaluarea proiectelor nepredate la termen din motive medicale se face
de ctre aceeasi comisie, dac n termen de 5 zile lucrtoare de la data nsntosirii,
studentul depune la Secretariatul faculttii, o cerere nsotit de originalul certificatului
87
medical. Mapele de proiect cu schitele prezentate la corecturi, vizate de ndrumtorii

de atelier, se predau la secretariat sub semntur, pe Fisa de predare.
n cazul absenelor motivate medical sub 50 % din numrul orelor de
atelier, comisia evalueaz lucrrile innd seama de timpul efectiv nregistrat ca
prezen la atelier si de numrul de corecturi raportat procentual la perioada
nregistrat ca prezen. n cazul absentelor motivate medical peste 50 % din
numrul orelor de atelier, lucrrile se vor putea reface n anul universitar urmtor fr
plat.
ntruct notarea lucrrilor practice - proiectele, schitele de schit,
proiectele de verificare, plansele - rezult printr-o evaluare colectiv, notele acordate
sunt definitive. Nu sunt admise contestatii ale notelor dect n cazul unor vicii de
procedur ( juriu incomplet, eroare de calcul ).
REFACEREA LUCRRILOR PRACTICE - PROIECTE, SCHITE DE SCHIT,
PROIECTELE DE VERIFICARE, PLANSE ncepnd cu promotia nmatriculat n anul I n anul universitar 2008
2009), studenti din anii de studii I, II, III si V nu vor putea reface lucrrile practice
nepromovate pe parcursul aceluiasi an universitar. Studentii din promotiile
nmatriculate n anul I nainte de anul 2008 nu vor putea reface lucrrile practice
nepromovate n anii I V pe parcursul aceluiasi an universitar. Acestea vor putea fi
refcute n anii universitari urmtori, cu respectarea conditiilor de tem ( continut, frecvent,
numr de corecturi, termende predare) din planul de nvtmnt al anului universitar n curs.
ncepnd cu promotia nmatriculat n anul I n anul universitar 2008
2009), studentii din anul IV vor putea reface un singur proiect nepromovat n
semestrul I, n sesiunea de evaluare din var si un singur proiect din semestrul II, n
sesiunea de evaluare din toamn. Studentii din anul V care nu au promovat toate
proiectele ( sem. I si II ) vor putea reface aceste proiecte pe parcursul semestrului I
din anul VI. Studentii din anul VI vor putea reface proiectul nepromovat n semestrul
I, n sesiunea de evaluare din var.
La nceputul fiecrui an universitar vor fi afisate listele cu studenii
restanieri si esalonarea temelor de recuperat la disciplinele Proiectare de
Arhitectur, Sinteze de Arhitectur, Reprezentri n arhitectur, Proiect de
specialitate, Proiect opional.
Pentru recuperarea schitelor de schit si a proiectelor de verificare nepromovate se
programeaz n toamna anului universitar n derulare o singur sesiune de refacere.
Schitele de schit si proiectele de verificare nepromovate, vor putea fi
refcute n anii universitari urmtori, cu plata taxei stabilite de Senatul Universittii.
88

2da86fa38751cf9c0eaa8bea3f1f456a

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2da86fa38751cf9c0eaa8bea3f1f456a

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHIDUL STUDENTULUI

Extras din PLANUL DE INVATAMANT 2011/2012

Reprezentari in arhitectura III

Proiectare asistat de calculator ( CAD ) IV

Teoria Arhitecturii si Programe V***

Istoria Universala a Arhitecturii si Artelor IV

B. DISCIPLINE OPTIONALE ( 3 din 9 ) ****

Arhitectura si dezvoltarea durabile. Note

Arhitectur i turism durabil

Centrul i periferia n contextul structurilor

Proiectare asistat de calculator ( CAD ) VII

B. DISCIPLINE OPTIONALE ( 4 din 11 1 proiect i 3 cursuri ) *****

Estetica i arhitectur n spaiul cultural

Reprezentri ale arhitecturii n arte

Mobilier urban ( Design ambiental )

Strategii de reabilitarea patrimoniului

Ecologie i amenajarea peisajului

B. DISCIPLINE OPTIONALE ( 3 din 9 1 proiect i 3 cursuri ) ****

Fizica construciilor II***

Stiluri n art i arhitectur

Euristica proiectului de arhitectur

C. DISCIPLINE OPIONALE SEM. 1 *** ( 1 din3 )

Total ore pe sptmn

-tema 5- Locuin-studio pentru un pictor /Spaiu, form, semnificaie (5 credite)

Studiul unui ansamblu arhitectural, ambiental rural la Muzeul satului

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

- Arta si perceptie vizuala, ed.Meridiane, 1979

- Spiritul de arta, ed. Meridiane, 1994

- Albume, ed. Meridiane, Bucuresti

Elemente de construcii i solicitri mecanice.

10.3. Condiia de determinare static

Tetti in laterizio, Edizioni Laterconsult, Roma, 1994

TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME I

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

TEORIA ARHITECTURII SI PROGRAME II

1. fenomenul lui si-si; 2.Elementul cu dubla functiune; 3.Elementul conventional; 4.Contradictia

SEMESTRUL II - ANTICHITATEA EUROPEAN I ROMANITATEA ORIENTAL

VOICULESCU, S. Istoria arhitecturii universale. Antichitatea i Evul Mediu, IAIM, Bucureti,

Locuri geometrice uzuale in modelarea de arhitectura.

Geometrie descriptive, Paris, 1920

INFORMATICA SI PROIECTARE ASISTATA DE CALCULATOR I si II

Functia module aditionale

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA:

Manuale tutoriale: Generale, Arhitectur, Modelare 3D,Cinema 4D

BAKER, H. Geoffrey - Design Strategies in Architecture Routledge, Editia II, 1996

REPREZENTARI IN ARHITECTURA III si IV

Selectarea imaginii - dintr-un proiect de atelier

- Arta si perceptie vizuala, ed.Meridiane, 1979

- Albume, ed. Meridiane, Bucuresti

TEORIA ARHITECTURII I PROGRAME III - PROGRAME

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALA OBLIGATORIE

BOULET, Marie-Laure, Christine Moissinac, Francoise Soulignac, Auditoriums, (1144 T/ 102309)

ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR III

Reedina nobiliar n renaterea de apogeu

Architecture gothique et pense scolastique, ed. de Minuit, Paris 2000

ISTORIA UNIVERSALA A ARHITECTURII SI ARTELOR IV ISTORIA URBANISMULUI

Continutul tematic al disciplinei

Locuirea i dezvoltarea urban Ileana Buditeanu

M. ENACHE , IULIUS IONESCU - Geometrie descriptiva i perspectiva

MECANICA SI REZISTENTA MATERIALELOR 1 si 2

I. CONTINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI

Fore concurente. Sisteme de fore concurente.

CONSTRUCTII SI TEHNOLOGII I - ELEMENTE DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA