SISTEMUL VASCULAR SANGVIN

Este un sistem inchis de tuburi (vase) prin care curge continuu sange. Peretele vasului are trei
straturi concentrice numite tunici:
la interior - intima
la mijloc - media
la exterior - adventitia
Arterele au un perete gros si un lumen rotund. Venele au perete subtire si lumen ovalar, turtit
si mult mai mare.

Diagnosticul de vas sangvin

se observa structura tubulara
peretele este alcaatuit din mai multe straturi
lumenul este delimitat de celule endoteliale
in lumen se observa elementele figurate.
Structura (stratigrafia) peretelui vascular

Intima
endoteliu (structura mereu prezenta)
membrana bazal (structura mereu prezenta)
strat subendotelial
limitanta elastica interna (LEI)
Dispozitia elementelor este longitudinala. Functii: asigura schimbul si este netrombogenica
(impiedica aderarea plachetelor prin: incarcarea negativa a endoteliului si secretia unor factori anti
trombogeni).

Media
fibre musculare netede si/sau
lamele elastice
limitanta elastica externa.
Dispozitia elementelor este circulara (spiralata) si are functie de reglare a fluxului sangvin.

Adventitia
tesut conjunctiv (fibre si celule)
fibre musculare netede (la vasele mari)
vasa vasorum (la vasele mari)
vase limfatice
nervi ai vaselor
Dispozitia elementelor este in general longitudinala dar poate fi si circulara. Functii: are rol
mecanic (de ancorare), de protectie si de nutritie.
Vasele sangvine snt alcatuite din mai multe tipuri de tesut:
Epiteliu simplu pavimentos (asezat pe membrana bazala) - endoteliul. Membrana bazala este o
componenta amorfa. Ea are o componenta fibrilara alcatuita din colagen de tip IV sau V
sintetizat de celulele endoteliale sau de fibrele musculare netede din stratul subendotelial.

Tesut conjunctiv care contine:

fibre de colagen si reticulina: colagen III in medie si colagen I in adventitie.
fibre elastice izolate sau dispuse in lamele groase, ondulate.
fibroblasti - in adventitie
Tesut muscular neted alcatuit din mai multe randuri de celule dispuse concentric. Intre celule
exista jonctiuni de tip gap. Fibra musculara neteda vasculara se comporta fenotipic ca un
fibroblast si in caz de agressssiune la nivelul peretelui vascular va raspunde ca un fibroblast,
putand prolifera si capatand proprietati de fagocitare.
Tesutul nervos - este alcatuit din:
fibre nemielinizate - apartin SNV si sunt sub forma de terminatii butonate
fibre mielinizate - se gasesc in zonele baroreceptoare si chemoreceptoare.
microganglioni nervosi

Clasificarea morfofunctionala a vaselor:

vase pentru conduce re - arterele mari, elastice
vase pentru distributie - arterele musculare
vase pentru reglarea presiunii - arteriole si metaarteriole
vase pentru schimb - capilare si venule post capilare (venule pericitare)
vase pentru intoarcere - vene mici, mijlocii si mari
Vasele de transport, diostributie si intoarcere fac parte din macrovasculatura. Sunt vizibile
macroscopic si au vasa vasorum.
Vasele pentru reglarea presiunii si schimb sunt microvasculatura au un diamtru intre 10 m si
300-500 m si nu au vasa vasorum.

Endoteliu

Artere
elastice

Artere
musculare

Arteriole

MB
Strat subendotelial
LEI

+
+

F.m.n.
L.el.
fenestrate

+
+++

LEE
Tes. conj.
F.m.n.
Vasa
vasorum
Nervii
vaselor

+
+

continui

+
exista numai
la cele mari

c
+
p

Capilare
fenestrat sinusoide
e
fenestrate +/diafragme

discontinui

+
p

discontinua
sau absenta

+/- p

venule
pericitare
c

Vene

+
p

+
+/-

absenta la cele
<50 m cu
exceptia celor
renale

+/-

+++
+

+ (1-3 r)
-

+
rar +

+
+
+

+
+
+
+

+
+

+
+
+

+++

(>60
lame)

c = continuu

d = discontinuu
p = pericit
r = randuri
+++ = componenta principala a stratului.
Arterele elastice
Arterele elastice cuprind lame elastice (L. el) dispuse pe mai mult de 60 de randuri intre care
exista fibre musculare netede (f.m.n.). Lamelele elastice sunt fenestrate, prezinta orificii mari ce
asigura comunicarea intra straturile de lame elastice.
Venele, in functie de predominanta tesutului conjunctiv sau a f.m.n. se impart in vene
conjunctive si musculare.
La arterele mari, vasele din vasa vasorum patrund doar pana la jumatatea externa a mediei, iar
restul (jumatatea interna si intima) se hranesc din lumen. La vene, vasele din vasa vasorum ajung pana
in stratul subendotelial (deoarece sangele venos este sarac in substante nutritive. Limfaticele urmaresc
traseul vasa vasorum.
Microganglionii nervosi sunt in general rari dar se gasesc din abundenta in:
aa. coronare
aa. mezenterice
trunchiul celiac
Sunt artere elastice:
aorta
aa. pulmonare
a. carotida comuna
trunchiul brahiocefalic drept
a. subclavie
a. iliaca comuna
Exista vase cu perete mai gros (aa. coronare, aa. membrului inferior) si vase cu perete mai
subtire (vasele intracraniene si pulmonare). Exista si vase cu ingrosari subintimale: arterele coronare,
intracraniene si renale.
Arteriola
Diametrul lumenului este de 2 ori diametrul peretelui. Are 1-3 randuri de f.m.n. Unele arteriole
au LEI dar nici unele nu au LEE. Nu au vasa vasorum.
Metaarteriola (arteriola precapilara, aria sfincterului precapilar)
Metaarteriola regleaza fluxul sangvin dar fara a intrerupe complet fluxul. Doar sfincterul
precapilar poate opri complet fluxul.
Prezinta endoteliu si membrana bazala. Au un singur rand de f.m.n. discontinuu care
organizeaza la emergenta capilarului sfincterul precapilar - inel circular ce ralizeaza contractii ritmice
la interval de 2-8 secunde. Ea are o forma conica. Intreg peretele vascular este inglobat intr-un gel de
proteoglicani si glicozaminoglicani care este hidratat in proportii variabile. Astfel turgiditatea vasului
este variabila si are proprietati vasco-elastice.
Limfaticele urmaresc traiectul vasa vasorum. Jumatatea interna a peretelui vascular se harneste
prin sangele din lumenul vasului, prin difuziune.
Intre celulele endoteliale si celulele musculare exista jonctiuni comunicante gap deoarece
membrana baala prezzinta discontinuitati, fapt pentru care celulele musculare vin in contact direct din
cand in cand cu celulele endoteliale.
Capilarele
D.p.d.v. histollogic nu se deosebeste capilarele arteriale si cele venoase.

Sistemul de capilarizare este de mai multe feluri:

Normal: metaarteriola capilar venula postcapilara. Acest sistem se gaseste pretutindeni in
organism.
Sunt arterio-venos: intr-un sistem de capilarizare normal apare o comunicare intre metaarteriola si
venula postcapilara care evita capilarele. Astfel se depaseste sistemul de capilare, fara a avea
loc schimburile nutritive. Acest sistem de capilarizare se intalneste in mm. scheleltici si la
nivelul pielii, in zona mainilor si picioarelor, la degete, unghii si urechi. La acest sistem,
componenta arteriolara este foarte bin e inervata, si are rolul de a regla fluxul sangvin pentru a
mentine constanta temperatura in aceste teritorii.
Sistemul venos port: capilare venoase venula postcapilara capilare venoase. Acest sistem se
intalneste in ficat si la nivelul tijei pituitare.
Sistemul arterial port: capilare arteriale arteriola capilare arteriale. Acest sistem se intalneste
in glomerulul renal care este constituit din arteriola aferenta ce se capilarizeaza la nivelul capsulei
Bowman, de unde pleaca mai apoi arteriola eferenta ce se recapilarizeaza la nivelul tubilor uriniferi
formand capilarele peritubulare. De asemenea, acest sistem se mai intalneste si la nivelul
pancreasului, unde arteriolele se capilarizeaza mai intai la nivelul pancreasului endocrin (insulele
Langerhans) si apoi se recapilarizeaza la nivelul pancreasului exocrin (acinii pancreatici).
Capilarele sunt alcatuite din endoteliu, membrana bazala si pericite (celule Rouget).

Pericitele (celulele Rouget)

Se pare ca aceste celule sunt celule musculare modificate. Ele au rol contractil si fagocitar. Ca
aspect, aceste celule au multe prelungiri cu ramificatii ce inconjura capilarul. Celula este cuprinsa in
intregime intr-o clivare a membranei bazale (atat nucleul cat si prelungirile).
Pericitele exista si in capilarele din mm. scheletici dar si in capilarele sinusoide, fiind
reprezentate de calulele parasinusoidale. Acesste celule au mare capacitate de a se diferentia in:
osteoblaste
condroblaste
fibroblaste
fibre musculare netede
preadipocite, din care vor rezulta adipocitele albe.
microglii
Pericitele intervin si in procesul de cicatrizare a ranilor.
Organizarea morfologica generala a peretelui capilar:
Capilare
Celulele endoteliale

Continui
Sunt prezente in strat
continuu

Fenestrate
Celulele au fenestratii
(orificii)

Membrana bazala

Este continua

Este continua (exista si

sub fenestratii)

Pericitele

Exista

Sunt rare

Diametrul
Alte caracterisitici

5-9 m
Vezicule plasmalemale
Au jonctiuni stranse
Au jonctiuni gap

5-9 m
Au jonctiuni stranse
Au jonctiuni gap
Fenestrele au diametrul

Sinusoide
Stratul este discontinuu,
au spatii largi. Celulele
pot fi si fusiforme
Este discontinua sau
poate chiar lipsi. Nu
exista in spatii.
Exista sau nu. Ele sunt
prezente sub forma de
celule parasinusoidale.
20-25 m

Localizare

In SNC, in nervi, in
muschi, in glandele
exocrine, in plaman, in
timus, in ganglionii
limfatici, in testicul si in
retina

de 50-80 nm si sunt in
numar de 20-60/m2.
Sub ele exista sau nu
diafragme cu grosimea
de 5-6 nm.
In glandele endocrine,
in tractul gastrointestinal, in plexurile
coroidesi in rinichi
(unde nu au diafragma)

In ficat, in splina, in
maduva osoasa si in
hipofiza anterioara

Retea abundenta de capilare se gaseste in ficat, rinichi, m. striat iar retea mai redusa se gaseste
in m. neted sau tesutul conjunctiv dens.
Functiile capilarelor:
barierea selective:
sange tesut (sange-lichid intestitial). Se considera ca distanta maxima a unei celule fata de
capilarul sangvin este de 20 m. Exceptii se gasesc in tendon, aponevroza, os sau in
jumatatea interna a vaselor de calibru mai mare.
sange-aer: la niveli; campului dehematoza, exista bariera alveolo-capilara.
de ultrafiltrare: la nivelul glomerulului renal
functia metabolica
secretie de factrori inhibitori sau de crestere
functie antitrombogenica
Bariera este asigurata doar de capilarele continui si fenestrate.
Bariera sange-tesut este foarte selectiva in unele organe:
SNC (bariera hemato-encefalica)
timus
testicul
ochi (retina, umoare apoasa, cristalin)
La nivelul barierei hemato-encefalice se gasesc capilare fenestrate. Aceasta bariera nu opereaza
la nivelul capilarelor din plexurile coroide, din aria postrema, de la nivelul eminentei mediane, din
neurohipofiza, din organul pineal si din organele subcomisural si subfornical.
Selectivitatea mare a barierelor se datoreaza existentei jonctiunilor stranse , numarului scazut
de vezicule plasmalemale si membranei bazale continui (in capilarele continui).
Bariera sange-tesut functioneaza in ambele sensuri. Ea exista la nivelul capilarelor continui si
fenestrate dar nu exista la nivelul capilarelor sinusoide din ficat.
Stratigrafia generala a barierei sange-tesut:
1. Invelisul mobil si fix al fetei luminale a celulelor endoteliale: electronegativitatea asigura
respingerea elementelor figurate din sange.
2. Celula endoteliala prezinta canale de transcitoa si vezicule plasmalemale care faciliteaza
transportul substantelor prin peretele capilar. Celula propriu-zisa si jonctiunile intercelulare
impiedica trecerea nutrientilor si gazelor. De asemenea, fenestratiile cu sau fara diafragme,
permit sau nu trecerea dintr-o parte in alta a substantelor. La nivelul celulelor endoteliale are
loc endocitoza mediata sau nu de receptori care se poate face cu sau fara ocolirea lizozomilor.
3. Membrana bazala impiedica traversarea peretelui capilar
4. Pericitele

Factori care participa la schimb:

presiunea hidrostatica, oncotica, si gradientul de concentratie
activitatea specifica a celulei endoteliale
marimea si incarcarea electrica a moleculei
Astfel:
jonctiunile intercelulare permit trecerea moleculelor cu diametru mai mic de 2 nm.
Diafragmele fenestratiilor sunt puternic incarcate negativ si asigura selectivitatea transportului
d.p.d.v. electric. De asemenea, diafragmele fenestratiilor permit trecerea moleculelor cu
diamtru mai mic de 10 nm.
Veziculele plasmalemale si canalele de transcitoza asigura trecerea particulelor cu diametru mai
mare de 10 nm, fara selectivitate electrica. Acest proces se numeste transcitoza sau diacitoza.

Venulele pericitare
La nivelul lor, pericitelel formeaza un strat continuu in membrana bazala a andoteliului, avand
prelungiri multe si ramificate. Au un diamtru mare, de 50-700 m. La venulele cu diametru mai mare
de 200 m apar 1-2 straturi de fibre musculare netede. Prezinta jonctiuni slabe intre celulele
endoteliale, fiind mai permeabile. Celulele endoteliale se pot contracta si atunci jonctiunile se desfac.
Aceste procese au loc sub actiunea histaminei, serotoninei, bradikininei si prostaglandinelor.
Aceste vase reprezinta locul desfasurarii dramei inflamatorii. In jurul lor exista numeroase
mastocite, eozinofile, macrofage si fibroblasti.
Venulele musculare
Continua venulele pericitare. Ele au fibre musculare netede in loc de pericite.