Lucrri Practice

FIZIOLOGIE ANUL I AMG

L.P.1 : EXPLORAREA MOTORIE SI SECRETORIE A STOMACULUI

- TUBAJUL GASTRIC (secretia gastrica bazala, stimulata si nocturna)
- ENDOSCOPIA
- RADIOGRAFIA SI RADIOSCOPIA CU TRANZIT BARITAT
L.P.2 : EXPLORAREA SECRETIEI BILIARE
- TUBAJUL DUODENAL SIMPLU
- COLECISTOGRAFIA
- COLANGIOGRAFIA
EXPLORAREA MOTORIE SI SECRETORIE A STOMACULUI
1. TUBAJUL GASTRIC este definit ca introducerea n stomac, prin cavitatea bucala sau una din narine, prin
miscari de deglutiie, a unei sonde de cauciuc (de tip FOUCHER sau EINHORN), urmat de aspirarea sucului
gastric cu ajutorul unei seringi de 20 ml, ataat de capatul liber al sondei
A. INTRODUCEREA SONDEI :
OBIECTIVELE PROCEDURII :
- Introducerea unei sonde in stomac pentru evacuarea coninutului sau aspiraie continu
- Introducerea alimentelor in stomac sau a medicamentelor
- Efectuarea unor teste diagnostice
PREGTIREA MATERIALELOR:
- Tav medical sau crucior
- Sonde din cauciuc sau din material plastic sterile
- Sering de 20 ml; sering Guyon steril; stetoscop
- Tvi renal
- Soluie pentru lubrifiere (aqua gel)
- Mnui de unic folosin
- Vas colector pentru lichidul evacuat sau pung colectoare
- Leucoplast
- Pahar cu ap
- Prosoape, erveele din hartie
PREGTIREA PACIENTULUI :
a) PSIHIC:
- Explicai pacientului scopul i necesitatea tubajului
- Obinei consimmantul i colaborarea
- Informai pacientul privind modul de desfurare a procedurii i a duratei acesteia
- Asigurai intimitatea

b) FIZIC :
- Indeprtai proteza dentar dac exist i plasai-o intr-un pahar cu ap
- Rugai pacientul s-i sufle nasul sau curai nasul dac este necesar
- Alegei nara cea mai funcional punnd pacientul s respire alternativ pe o nar i pe cealalt
- Aezai pacientul in poziie ezand sau semiezand
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegei i verificai materialele in funcie de obiectivul stabilit
- Verificai recomandarea medical
- Identificai pacientul i transportai materialele in salon
- Instruii pacientul cum s inghit
- Aezai pacientul in poziia aleas i plasai sub brbia acestuia un prosop.
- Splai mainile i imbrcai mnuile
- Estimai lungimea necesar pentru ca sonda s ajung in stomac procedand astfel:
- Msurai distana dintre lobul urechii i varful nasului i apoi de la vrful nasului pan la apendicele
xifoidian
- Insemnai locul celor dou msurtori cu benzi subiri de leucoplast sau notai distanele dac sonda este gradat
- Lubrifiai sau umezii varful sondei pentru a asigura inaintarea, pentru a reduce friciunea i iritaiile
- Plasai o tvi renal sub brbia pacientului eventual s o menin singur sau apelai la ajutor
- Introducei sonda cu delicatee prin nara selectat indreptand-o spre spate i in jos inaintand incet pan ajunge in
faringe
- Avansai cu sonda rugand pacientul s inghit pan ajunge la primul semn. Favorizai inghiirea sondei dand
pacientului cantiti mici de ap cu paiul (dac este cazul)
- Supravegheai starea pacientului deoarece pot apare: cianoza, tulburri respiratorii, situaie in care sonda a ajins in
trahee
- Rugai pacientul s inghit incet pan la al doilea semn
- Controlai poziia sondei prin una din urmtoarele metode
- Conectai o sering la captul liber al sondei i coninutul stomacal
- Conectai o sering la captul liber al sondei i introducei 30 cm 3 de aer, ascultnd cu stetoscopul plasat pe
epigastru, zgomotele produse de intrarea aerului
- Introducei captul liber al sondei intr-un pahar cu apa. Nu trebuie s ias bule de aer.
- Verificai radiologic dac este cazul
- Fixai sonda pe nas cu leucoplast astfel incat s nu impiedice vederea i s un preseze nasul
- Fixai eventual partea liber a sondei avand grij s lsai o bucl (de la nas pan la locul fixrii) care s-i permit
pacientului micarea lejer a capului
- Aezai pacientul intr-o poziie comod
- Continuai tubajul conform obiectivului urmrit
- Clampai sonda sau aplicai un dop intre dou folosiri, ataai punga colectoare in funcie de obiectivul tubajului
NGRIJIREA PACIENTULUI :
- Observai faciesul i respiraia pacientului
- Asigurai igiena oral, mucoasa s fie curat i umed
- Observai nrile i evetualele semne de iritaie
- Verificai permeabilitatea sondei
- Redai pacientului proteza, dac nu exist alte recomandri ale medicului
2

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC :

- Indeprtai materialele folosite
- Golii recipientele (dac este cazul) i curai
- Aezai materialele in dulapuri sau in alte locuri destinate pstrrii
NOTAREA PROCEDURII :

Notai :

- Data, ora efecturii/introducerii sondei, tipul tubajului, durata i mrimea sondei folosite
- Tolerana pacientului la procedur
- Metode folosite pentru control
- Cantitatea, culoarea, consistena, mirosul lichidului extras
- Prezena unor semne de iritaie i dificulti in introducerea sondei
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII :
REZULTATE ATEPTATE/DORITE:
- Pacientul este colaborant i demonstreaz inelegerea informaiilor;
- Sonda este introdus fr dificultate;
- Sonda este permeabil;
- Pacientul nu acuz disconfort major .
REZULTATE NEDORITE/CE FACEI?
- Pacientul nu colaboreaz
- Explicai-i cu rbdare importana procedurii i la nevoie anunai medicul
- Folosii un spray anestezic, dac medicul recomand, pentru a indeprta senzaiile neplcute
- Sonda nu inainteaz la nivelul orificiului nazal
- Este posibil o obstrucie; retragei sonda i incercai din nou cu rbdare
- Pacientul tuete, se cianozeaz, prezint tulburri respiratorii pentru c sonda a ajuns in trahee
- Retragei uor sonda, lsai pacientul s se liniteasc i incercai din nou manevrand sonda cu blandee
- Pacientul acuz disconfort, iritaie, senzaie de vom, grea
- Sftuii pacientul s respire profund pentru a combate greaa
- Ajutai pacientul s-i susin sau susinei tvia renal, in caz de vom
- Anunai medicul in caz de iritaie i aplicai msurile stabilite de acesta
- Sonda se incolcete in stomac
- Apreciai corect prin msurtori profunzimea la care va fi introdus sonda
- Retragei puin sonda pan la diviziunea 55-60 cm sau pn la al doilea marcaj
B. INDEPRTAREA SONDEI
OBIECTIV :
- Indeprtarea sondei folosite pentru tubajul nazogastric
PREGTIREA MATERIALELOR NECESARE :
- Tav sau msu pentru materiale
- erveele (prosop) de hartie
- Mnui de unic folosin
3

- Tvia renal
- Alez, prosop
- Muama pentru protecia lenjeriei pacientului i a patului
- Pahar cu ap
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Verificai indicaia medicului pentru retragerea sondei
- Aducei materialele lang patul pacientului
- Explicai procedura
- Aezai pacientul in poziie ezand sau semiezand in funcie de starea acestuia
- Punei muamaua i aleza pe pieptul pacientului
- Splai mainile, imbrcai mnui
- Inchidei sonda
- Indeprtai leucoplastul cu blandee de pe nas
- Instruii pacientul s inspire i s rman in apnee
- Apucai sonda cu o man, presai i retragei incet cu o micare uoar, pan aproape de faringe, apoi mai rapid
- Ghidai sonda cu cealalt man folosind un prosop de hartie i prinzand captul sondei pe msur ce este retras
- Rugai pacientul s respire normal
- Oferii pacientului un pahar cu ap pentru a-i clti gura
INGRIJIREA PACIENTULUI :
- Observai faciesul pacientului
- Aezai pacientul intr-o poziie comod
- Curai nrile i observai eventualele iritaii
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC:
- Indeprtai materialele folosite
- Msurai (dac este cazul) lichidul eliminat
- Indeprtai mnuile, splai mainile
NOTAREA PROCEDURII :
Notai:
- Ora indeprtrii sondei i comportamentul pacientului, cantitatea, aspectul lichidului
EVALUAREA PROCEDURII :
REZULTATE ATEPTATE
- Indeprtarea sondei a decurs fr incidente
- Pacientul exprim stare de confort
REZULTATE NEDORITE/ CE FACEI?
- Pacientul exprim discomfort din urmtoarele cauze:
- Sonda nu a fost inchis i pensat, coninutul s-a scurs in faringe
- Prevenii prin executarea corect a extragerii;
- Prezint iritaii din cauza lezrii mucoasei prin compresiune sau a asperitilor varfului sondei
4

- Prevenii prin controlul repetat al aspectului mucoasei

- Folosii sonde de dimensiuni corespunztoare varstei pacientului, scopului i recomandrii medicale
Tubajul gastric - introducerea in stomac prin cavitatea bucala sau una din narine prin miscari de deglutitie a unei
sonde de cauciuc (de tip FOUCHER sau EINHORN), urmata de aspirarea sucului gastric cu ajutorul unei seringi de
20 ml atasata de capatul liber al sondei
pozitia pacientului - clinostatism
- decubit lateral stang
sonde folosite- FOUCHER (folosita mai ales la spalatura gastrica)
- groasa
- lungime de 75 cm
- diametru interior de 0,8 cm
- EINHORN (folosita si la tubajul duodenal)
- subtire
- lungime 150 cm
- diametru interior 0,5 cm
!!!! sondele folosite sunt prevazute la capatul distal (cel care ajunge in stomac sau duoden, cu olive
metalice perforate ce pot fi detectate prin radiografie simpla)
- este necesar sa se efectueze inhibarea reflexului de voma prin administrarea de substante farmacologice
antiemetizante
- introducerea sondelor in stomac se face pana la gradatia de 50 cm, lungime masurata de la nivelul arcadelor
dentare
- stimularea secretiei glandulare gastrice se poate face cu:
- stimuli farmacologici- HISTAMINA
- HISTALOG (analog de gastrina)
- PENTAGASTRINA
- vagal prin hipoglicemia indusa prin administrarea exogena de INSULINA
ANTIDIABETICE ORALE
TESTUL LA HISTAMINA- introdus de Kay n 1953
metoda- cu 24- 48 h inainte de efectuarea testului se suspenda terapia cu- antiacide
- anticolinergice
- neutralizante
- sedative
- tranchilizante
- dupa un post alimentar de 12 h, dimineata se incepe tubajul gastric cu sonda Einhorn (oliva trebuie
sa ajunga radiologic in dreptul vertebrei lombare L2= a ajuns in stomac)
- se aseaza pacientul in decubit lateral stang
- se ataseaza, de capatul ramas liber al sondei, o seringa de 20 ml si se incepe aspirarea lenta a
secretiei de staza gastrica (BAZALA) in esantioane separate colectate timp de 1 h (4 esantioanae a
15 min fiecare)
- saliva se elimina la exterior pe tot parcursul efectuarii testului
- dupa colectarea primelor 2 esantioane, se administreaza i.m. un antihistaminic (ROMERGAN)
pentru a preveni eventualele reactii adverse ce pot fi produse la administrarea histaminei:
- eritem cefalic
- eriteme la nivelul trunchiului
- cefalee
- astenie
- greturi
- testul este contraindicat la persoane cu:
- varsta > 60 ani
- ateroscleroza
- Hipertensiune arteriala ( HTA )
5

- alergie
- nefropatie
- Accident vascular cerebral (AVC )
dupa 1 h de la inceperea testului se administreza subcutanat FOSFAT ACID de HISTAMINA
CLORHIDRAT de HISTAMINA
se continua aspiratia pentru inca 1 h (secretia STIMULAT) colectata in 4 esantioane PE DURATA
a cate 15 min fiecare
se intocmeste un buletin de analiza unde se dozeaza
1. HCl- concentratie si debit
2. aciditatea totala- concentratie si debit

- HISTALOGUL- nu are efectele adverse dezagreabile ale histaminei (nu necesita administrare de antihistaminic)
- efectul stimulativ asupra secretiei acide gastrice este mai mare pentru histalog
- maximul secretiei gastrice apare in a 2 a ora de al administrare
- PENTAGASTRINA- produce reactii adverse de tipul:
- arsuri gastrice
- slabiciune
- greturi
- hipotensiune arteriala
- maximul secretiei apare la 10- 12 min dupa administrare
TESTUL LA INSULINA- introdus de Hollander
principiu- se bazeaza pe faptul ca hipoglicemia indusa de insulina creste secretia gastrica acida, ca urmare a
stimularii nucleului dorsal al vagului
metoda- testul este identic cu cel la histamina, incluzand recoltarea secretiei gastrice bazale (4 esantioane a cte
15 min fiecare= 1 ora)
- dup care se administreaz i.v. 10- 20 U de insulina
- se continua aspiratia inca 2 h (4 esantioane a 30 min fiecare)
- inainte de administrare si la 1 h dupa administrarea insulinei, se recolteaza sange venos pentru
determinarea glicemiei (hipoglicemia este adecvata efectuarii testului la o valoare a glicemiei ~ 50 mg%)
importanta- pentru testarea efectelor vagotomiei si ni cazul suspiciunii existentei unui ulcer la un bolnav
vagotomizat
- pentru evidentierea rolului vagului in patogeneza ulcerelor gastrice si duodenale
rezultate- debitul acid orar = [D orar (ml) x aciditatea titrabila (mEg/ l)] / 1000
valori normale:
- volumul bazal = 60- 80 ml
- concentratia HCl = 20- 30 mEg/ l
- DAB (debitul acid bazal) = 1,5- 2,5ml/ h
- volumul stimulat = 250 ml
- concentratia HCl dupa stimulare = 60- 80 mEg/ l
- DAM (debitul acid maximal) = 20- 30 ml/ h
SECRETIA GASTRICA NOCTURNA
- in mod normal, la omul sanatos, exista un repaus secretor nocturn de HCl ( intre orele 02.00-04.00 )
- la pacientul cu ulcer, exista secretie gastrica continua (si nocturn)

2. ENDOSCOPIA- metoda neinvaziva de explorare motorie a tubului digestiv (stomacului in cazul nostru)
- foloseste endoscopul rigid (instrument lung si rigid, prevazut la capatul distal, explorator cu o minicamera
de luat vederi care vizualizeaza in mod direct la nivel local, si ofera informatii foarte precise in comparatie
cu alte metode utilizate in practica curenta)
- pregatirea:
- pacientul pe nemancate, cu probe de coagulare efectuate inainte
- cu premedicatie inaintea testarii (MIDAZOLAM) la pacienti agitati (ex: cei cu abuz de alcool)
- administrarea de relaxante musculare pentru relaxarea stomacului (BUTILSCOPOLAMINA)
- tehnica:
- pacientul este asezat in decubit lateral stang
- se efectueaza anestezia locala a faringelui (spray cu lidocaina)
- se introduce endoscopul in stomac, prin miscari de deglutitie, si se examineaza
- mucoasa (morfologie)
- miscarile peristaltice
- prezenta eventualelor procese inlocuitoare de spatiu
- la extragerea endoscopului se poate preleva biopsie din zonele suspecte
- dupa endoscopie, pacientul nu mananca 1- 2 ore
- reactii adverse si complicatii:
- alergie la premedicatie
- pneumonie de aspiratie
- complicatii cardiovasculare
- hemoragie la efectuarea biopsiei
- perforatie (in caz de diverticul esofagian)
3. RADIOGRAFIA CU TRANZIT BARITAT (substanta de contrast folosita este sulfatul de bariu)
- tehnica:
- dimineata pe nemancate, cu pacientul in pozitie semisezand
- sulfatul de bariu se dizolva in apa si se face o pasta pe care pacientul o inghite lent si cu inghitituri mici
- pentru o evidentiere mai buna a formei si pozitiei stomacului este necesara umplerea completa a
stomacului
- pentru evidentierea mucoasei stomacului este necesara tehnica in dublu contrast (cu insuflare de aer)
astfel incat sa se poata detecta si leziunile superficiale, care scapa ochiului radiologului
- se efectueaza radiografii simple seriate pentru evidentierea stomacului
- se evidentiaza astfel:
- morfologia stomacului
- peristaltica
- procesele patologice
- ritmul de evacuare gastrica (stomacul trebuie sa evacueze complet pasta baritata la 2- 4 h de la admin)

EXPLORAREA SECRETIEI BILIARE

1. TUBAJUL DUODENAL SIMPLU
definiie- introducerea in duoden prin cavitatea bucala sau una din narine prin miscari de deglutitie a unei sonde de
cauciuc (de tip EINHORN), urmata de aspirarea secretiei duodenale (biliare, pancreatice) cu ajutorul unei
seringi de 20 ml atasata de capatul liber al sondei
OBIECTIVELE PROCEDURII :
- Introducerea unei sonde pan in duoden (dincolo de pilor) pentru extragerea coninutului in vederea unor teste de
diagnostic
- Drenarea cilor biliare
- Introducerea unor lichide hidratante i nutritive, a unor medicamente
- Aspiraie continu la bolnavii chirurgicali
PREGTIREA MATERIALELOR :
- Tav sau crucior pentru materiale
- Sonde sterile Einhorn (sau Miller-Aboit)
- 2 seringi de 20 ml, sering Guyon, perfuzoare
- Mnui de cauciuc de unic folosin
- Pens (clem) pentru clamparea sondei
- Leucoplast
- Muama, alez, prosop
- Pern cilindric sau un sul dintr-o ptur
- Tvi renal
- Materiale in funcie de obiectiv: stativ cu eprubete, soluie de Sulfat de magneziu 33%, hartie de turnesol, medii
de cultur, ulei de msline, novocnin, soluii pentru hidratare sau alimentare, medicamente, recipiente pentru
colectarea lichidului de aspiraie sau pungi colectoare
- Paravane pentru izolare
- Pahar cu ap
PREGTIREA PACIENTULUI :
a) PSIHIC:
- Explicai pacientului scopul i necesitatea tubajului
- Obinei consimmantul i colaborarea
- Informai pacientul privind modul de desfurare a procedurii i a duratei acesteia
- Asigurai intimitatea
b) FIZIC
- Indeprtai proteza dentar dac exist i plasai-o intr-un pahar cu ap
- Rugai pacientul s-i sufle nasul sau curai nasul dac este necesar
- Alegei nara cea mai funcional punand pacientul s respire alternativ pe o nar i pe cealalt
- Aezai pacientul in poziie ezand sau semiezand
EFECTUAREA PROCEDURII:
1. Introducerea sondei
- Alegei i verificai materialele in funcie de obiectiveul stabilit
8

- Verificai recomandarea medical

- Identificai pacientul i transportai materialele necesare in salon
- Instruii pacientul cum s inghit
- Aezai pacientul in poziia aleas i plasai sub brbia acestuia un prosop
- Splai mainile i imbrcai mnuile
- Estimai lungimea necesar pentru ca sonda s ajung in stomac procedand asfel:
- Msurai distana dintre lobul urechii i varful nasului i apoi de la varful nasului pan la
apendicele xifoidian
- Insemnai locul celor dou msurtori cu benzi subiri de leucoplast sau notai distanele dac sonda este gradat
- Lubrifiai sau umezii varful sondei pentru a asigura inaintarea, pentru a reduce friciunea i iritaiile
- Plasai o tavi renal sub brbia pacientului i rugai-l eventual s o menin singur sau apelai la ajutor
- Introducei sonda cu delicatee prin nara selectat indreptand-o spre spate i in jos inaintand incet pan ajunge in
faringe
- Avansai cu sonda rugand pacientul s inghit pan ajunge la primul semn. Favorizai inghiirea sondei dnd
pacientului cantiti mici de ap cu paiul (dac este cazul)
- Supraveghea i starea pacientului deoarece pot apare : tusea, cianoza, tulburri respiratorii, situaie in care sonda a
ajuns in trahee
- Rugai pacientul s inghit incet pan la al doilea semn
- Controlai poziia sondei prin una din urmtoarele metode
- Conectai o sering la captul liber al sondei i aspirai coninutul stomacal
- Conectai o sering la captul liber al sondei i introducei 30 cm3 de aer ascultand cu stetoscopul plasat pe
epigastru, zgomotele produse de intrarea aerului
- Introducei captul liber al sondei intr-un pahar cu ap. Nu trebuie s ias bule de aer.
- Verificai radiologic dac este ciizul
- Asezai pacientul in decubit lateral drept cu capul mai jos, trunchiul uor ridicat i membrele inferioare flectate
- Introducei sub hipocondrul drept perna cilindric sau sulul realizat din ptura rulat
- Aezai in faa pacientului o muama acoperit cu o alez;
- lnstruii pacientul s inghit incet continuand introducerea lent a sondei 1 - 2 cm la 3-5 min.
- Urmrii gradaiile sondei pentru a observa ajungerea diviziunii 75-80 cm la orificiul narinei cand sonda se afl in
duoden (dup 1- 1. h de la ptrunderea in stomac)
- Verificai poziia sondei prin una din urmtoarele metode:
1. Introducei captul liber al sondei intr-o eprubet i observai dac se scurge bil de culoare galben aurie, dac nu
se scurge introducei caiva ml de aer pentru a indeprta eventualele mucoziti i aspirai cu seringa.
2. Insuflai 60 ml aer prin sond cu o sering i incercai s recuperai dup 1 min. Aspirarea unei cantiti mai mici
de 20 ml arat c sonda este in duoden
3. Introducei 10 ml lapte care nu mai pot fi recuperai dac sonda este in duoden
4. Controlul radiologic
- Continuai tubajul conform obiectivului urmrit
- Fixai sonda dac trebuie s rman pe loc
- Meninei sonda pe durata recomandat de medic

2. Retragerea sondei :
- Anunai pacientul cand trebuie extras sonda
- Introducei caiva ml de aer pentru a goli lumenul sondei i includei cu o pens
- Coborai extremitatea liber a sondei sub nivelul stomacului pentru a evita scurgerea eventualelor resturi din
lumen in faringe sau in cavitatea bucal
Retragerea sondei in 3 pai :
- Rugai pacientul s inspire i s rman in apnee timp in care retragei sonda pan la nivelul stomacului
- Rugai din nou pacientul s inspire i procedai in continuare ca la retragerea sondei nazogastrice
- Oferii pacientului un pahar cu ap pentru cltirea gurii
INGRIJIREA PACIENTULUI :
- Observai faciesul i respiraia pacientului
- Asigurai igiena oral cat timp se menine sonda
- Verificai permeabilitatea sondei
- In cazul hidratrii sau nutriiei inchidei sonda intre dou administrri
- Asigurai-v c pacientul st intr-o poziie adecvat i comod
- Dup retragerea sondei ajutai pacientul s-i clteasc gura cu ap de mai multe ori
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC :
- Indeprtai materialele folosite
- Curai materialele refolosibile i depozitai-le in locul corespunztor
NOTAREA PROCEDURII :
- Data, ora efectu rii/introducerii sondei, durata
- Tolerana pacientului la procedur
- Obiectivul procedurii i indeplinirea acestuia
EVALUAREA PROCEDURII :
REZULTATE ATEPTATE
- Pacientul este colaboram i demonstreaz inelegerea informaiilor
- Sonda este introdus fr dificultate
- Obiectivul sondajului este indeplinit
REZULTATE NEDORITE/CE FACEI?
- Pacientul nu colaboreaz
- Explicaii cu rbdare importana procedurii i la nevoie anunai medicul
- Folosii un spray anestezic, dac medicul recomand, pentru a indeprta senzaiile neplcute
- Sonda nu inainteaz la nivelul orificiului nazal
- Este posibil o obstrucie; retragei sonda i incercai din nou cu rbdare
- Pacientul tuete, se cianozeaz, prezint tulburri respiratorii pentru c sonda a ajuns in trahee
- Retragei uor sonda, lsai pacientul s se liniteasc i incercai din nou manevrand sonda cu blandee
- Pacientul acuz disconfort, iritaie, senzaie de vom, grea
- Sftuii pacientul s respire profund pentru a combate greaa
- Ajutai pacientul s-i susin sau susinei tavia renal, in caz de vom
- Anunai medicul in caz de iritaie i aplicai msurile stabilite de acesta
10

- Sonda se incolcete in stomac, nu trece de pilor

- Prevenii prin inghiire foarte lent
- Combatei spasmul piloric prin administrarea medicamentelor antispastice (la recomandarea medicului) sau prin
neutralizarea aciditii gastrice cu sol. de NaHC03 10% -20-40 ml
pozitia pacientului la TD : - clinostatism
- decubit lateral stang urmat de decubit lateral drept
sonde folosite- EINHORN
- subtire
- lungime 150 cm
- diametru interior 0,5 cm
!!!! sondele folosite sunt prevazute la capatul distal (cel care ajunge in duoden, cu olive metalice perforate
ce pot fi detectate prin radiografie simpla)
- este necesar sa se efectueze inhibarea reflexului de voma prin administrarea de substante farmacologice
antiemetizante
- introducerea sondelor in duoden se face pana la gradatia de 70 cm, lungime masurata de la nivelul arcadelor
dentare
tehnica:
- se efectueaza dimineata, pe nemancate
- se pozitioneaza pacientul in decubit lateral stang
- pacientului i se introduce sonda in stomac (prin miscari de deglutitie) la fel ca si pentru tubajul gastric
- dupa care se intoarce pacientul in decubit lateral drept si se continua inghitirea sondei inca 15- 20 cm
- prezenta sondei in duoden se poate verifica prin metode:
- radiologice- radiografia abdominala simpla evidentiaza prezenta olivei metalice radioopace
- clinice- introducerea, cu ajutorul seringii atasate de capatul liber al sondei, de lapte sau apa
in tubul digestiv:
- daca prin reaspirare se recupereaza lichidul introdus ne aflam inca in stomac
- daca nu se mai recupereaza lichidul ne aflam in duoden
Se recolteaza in ordine:
1. bila A (coledociana)- culoare galbena
- pH neutru sau usor alcalin
- cantitate de 5- 10 ml
- timp de eliminare 5- 7 minute
- se administreaza o substan colecistokinetic (sol. sulfat de magneziu 33%, nclzit la 38 C),apoi se recolteaza:
2. bila B (veziculara)- culoare brun- verziue
- pH alcalin
- cantitate de 50- 70 ml
- timp de eliminare 20 minute
3. bila C (hepatica)- culoare galben- aurie
- pH alcalin
- eliminata continuu 1 ml/ min

11

Variatii patologice:
- modificari de culoare a secretiei biliare
- bila cu sange- clar (traumatisme de cai biliare) snge proaspat = biliragie
- coagulat (litiaza )- prin stagnare indelungata a sangelui in caile biliare
- bila B (veziculara) de culoare- galben clar = deficit de concentrare a veziculei biliare
- brun- negru = concentrare exagerata prin stagnare ndelungat
- modificari in evacuarea secretiei biliare
- absenta bilei A = spasm la nivelul sfincterului Oddi
- absenta bilei B = obstructie pe canalul cistic
- absenta bilei A + B + C = obstructie pe canalul coledoc
2. COLECISTOGRAFIA- metoda de explorare a cailor biliare extrahepatice (secretie si excretie biliara) prin
administrare orala de substante radioopace (RAZEBIL)
- se obtin date referitoare la
- pozitia, forma veziculei biliare
- puterea de concentrare a veziculei biliare (concentratia substantei de contrast ce se afla local)
- permeabilitatea veziculei biliare
- decelarea proceselor patologice si calculilor (radiotransparenti) cu localizare colecistica
-tehnica:
- dimineata, pe nemancate, i se efectueaza pacientului o radiografie abdominala simpla pentru decelarea
eventuallilor calculi existenti in aria de proiectie radiologica a colecistului
- dupa care se administreaza pe cale orala o substanta de contrast radioopaca (RAZEBIL) la intervale egale
in 4- 6 prize
- daca in colecist exista procese inlocuitoare de spatiu, zonele respective vor aparea necolorate prin efectuarea
a inca unei radiografii abdominale simple (tumori, calculi radiotransparenti)
- cantitatea de substanta de contrast se reduce cantitativ la 1/ 2 la 30 min dupa administrare
se elimina complet din colecist la 90 min de la administrare

3. COLANGIOGRAFIA- metoda clinica de explorare a funciei veziculei biliare

- consta in injectarea intravenoasa a unei substane de contrast in timpul interveniei chirurgicale de colecistectomie
laparoscopica pentru a exclude eventuale concremente coledociene (calculi migrai pe cile biliare)
- cand bilirubinemia este peste 3 mg/ dl nu se poate efectua
- are o durata de efectuare mai mic

12