Analiza financiara a strii generale a ntreprinderii

Introducere
Capitolul I: Analiza financiara a strii generale a ntreprinderii in
baza bilanului .................................................................................. 3
1.1.

Analiza activului .................................................................... 3

1.1.1. Analiza activelor pe termen lung ................................. 4

1.1.2. Analiza activelor curente ............................................ 5
1.2. Analiza pasivului .................................................................... 8
1.2.1. Analiza capitalului propriu .......................................... 9
1.2.2. Analiza capitalului mprumutat ...................................10
Capitolul II: Analiza raportului privind rezultatele financiare .......... 12
2.1. Analiza veniturilor si cheltuielelor .........................................13
2.2. Calcularea profitului ............................................................ 14
Capitolul III: Analiza in baza indicatorilor ....................................... 15
3.1. Analiza indicatorilor de rotaie a activelor ............................16
3.2. Analiza indicatorilor de llichiditate si solvabilitate .................18
3.3. Analiza indicatorilor de rentabilitate .......................................19
3.4. Analiza mijloacelor banesti ................................................... 22
3.5. Analiza indicatorilor de stabilitate financiara .......................... 23
Capitolul IV: Previziunea financiara a ntreprinderii .......................... 25
ncheiere
Bibliografie

Introducere
In prezent se resimte pe plin efectele unei politici eronate. Rezultatele motenite au
fost, aa cum se tie, in toate laturile economiei, grave. Au fost ignorate total criteriile de
competitivitate, de eficienta si rentabilitate.
lesirea din criza a economiei, calea de urmat, nu poate fi alta dect aceea care
vizeaz remodelarea ntregii structuri motenite, reaezarea ei pe criterii modeme, realiste,
urmind edificarea democraiei economice ntemeiata pe libera iniiativa individuala si de
grup al oamenilor creterea ponderii economiei private, pentru trecerea neintirziata la
generalizarea mecanismelor de piaa, bazate pe decentralizare, libera concurenta si
libertate deplina de aciune. Integrarea in sistema mondiala accentuiaza necestatea de
corespundere la standardele internationale. Utitizarea planului nou de contrii permite
folosirea metodelor modeme de analiza financiara. Coninutul de baza a analizei financiare
consta in aprecierea rezultatelor si strii financiare a intreprinderii in baza darilor de
seama financiare.
Drept subiect al analizei financiare efectuata in continuare este ntreprinderea S,A.
"Bucuria"
S.A "Bucuria" este nregistrata de ctre Camera nregistrrilor de Stat de pe ling
Minsterul Justiiei al Republicii Moldova la 28 septembrie 1992.
Industria de cofetrie in republica si-a nceput activitatea in baza ntreprinderilor
primitive ale fostelor ntreprinderi private.
Fabrica de cofetarii "Bucuria" Chsinau a devenit ntreprindere independenta cu
teritoriul de azi in anul 1950. Avea o sectei de biscuii cu capacitatea de 14 tone in 24 ore,
si o sectei de macaroane ce 10 tone in 24 ore.
In 1955 s-au dat in exploatare seciile de caramela, ciocolata, bomboane.
La momentul actual SAIC "Bucuria" este o ntreprindere monopolista de ramura,
specializata in fabricarea produselor zaharoase si de cofetrie, volumul crora constituie
aproximativ 90% din volumul produselor de cofetrie, fabricate in republica.
Din 12 grupe de produse fabricate in ramura de cofetrie ntreprinderea "Bucuria"
produce 8.
Timp ndelungat fabrica "Bucuria" a funcionat cu statutul ntreprinderii de stat din
1988 face parte din Asociaia industriei ntreprinderilor de cofetarii ^Bucuria", care a
2

reunificat 10 sovhozuri-fabrici, Biroul Tehnic de Construcii Experimentale, filiala

Criuleni. 2 Din 1991, septembrie, fabrica "Bucuria" a existat ca ntreprindere de
arenda. In septembrie 1992, la iniiativa colectivului de muncitori in corespundere cu
Legea Republicii Moldova "Cu privire la societatie pe aciuni" ntreprinderea de
arenda a fost transformata in societate pe aciuni de tip nchis cu capital mixt de stat si
privat - SAIC "Bucuria".
In anul 1994 in corespundere cu Legea Republicii Moldova "Cu privire la privatizare
" SAIC "Bucuria" si-a modificat felul de proprietate si la momentul actual e bazata deplin
pe capital privat, care constituia 30.2 mln. lei (1994).
Din structura de producere a S.A. "Bucuria" face parte secii si filiale cu volum de
producere, personal, utilaj specializat, capabile de a exista ca ntreprinderi independente.
Datind cu 1.08.1995 din componenta SAIC "Bucuria" fac parte:
- ntreprinderea de cofetarii "Bucuria", situata in centrul orasului Chisinau cu
capacitate de fabricare 38.5 mii fone;
- filiala Biroul Specializat de Construcii Tehnice cu experimentarea in producie,
orasul Chisinau;
- filiala Criuleni cu secia construcii de maini, sectorul de fabricare a drajeurilor si
altor produse de cofetrie cu capacitatea anuala de 1.6 mii tone;
- filiala ""Saturn", oraul Donduseni, specializata in prepararea semifabricatelor din
fructe pentru industria de cofetarii, de asemenea fabricarea buturilor tari din produse
auxiliare, realizarea produselor de cofetrie ale intreprinderii.
Din cauza micsorarii numrului structurilor subdivizionale, teritorial ndeprtate de
ntreprinderea de baza a societatii pe aciuni, a devenit dificil de dirijat, ceea ce va duce la
majorarea aparatului administrativ, dublarea functiilor. Acestea simt partile slabe, in
activitatea care necesita pe viitor decentralizare.
Partile forte ale activitatii intreprmderii sunt:
- legaturile amicale de lunga durate cu furnizorii locali de materie prima si materiale;
- situaia geografica favorabila a republicii, ceea ce creaza posibilitati avantajoase de
naintare spre pietele tarilor Europei de Est si Vest, Orientul Apropiat;
- reteaua larga a magaznelor specializate;
- disponibilitatea capacitatilor de producie de a fabrica o nomenclatura larga de
producie renumita in ramura industriei de cofetarii;
3

- aplicarea componenilor naturali de materie prima contra substituentilior, utilizati

traditional in fabricare de catre firmele straine;
- disponibilitatea pietii libere de munca si lipsa necesitatilor in atragerea la instruire
a personctlului utilizind si capital considerabil;

Capitolul I: Analiza financiara a strii generale a

intrepnnderii conform bilanului contabil
Analiza financiara poate fi definita ca proces de folosire a
instrumentelor si tehnicilor standard pentru analiza documentelor financiare
ale ntreprinderii, obiectiv indispensabil pentru decizia de investiii si de
finanare pentru fundamentarea corecta a masurilor ntreprinse de conducerea
ntreprinderii. Pentru aceasta analiza financiara apeleaza la documentele de
sinteza contabila (bilan, cont de rezultate, bugetul de venituri si cheltuieli si
executa acestuia, raportul de gestiune).
Analiza financiara a strii actuale a ntreprinderii e necesara pentru a stabili
punctele de reper si cele slabe ale gestiunii financiare actuale (analiza interna) cu
scopul fundamentrii unor noi strategii sau pentru a satisface interesele
partenerilor economici si financiari (analiza externa), pentru fundamentarea unor
posibile aciuni de cooperare cu ntreprinderea in cauza.
Datele necesare analizei financiare a strii actuale a fabricii se prezint de
formularele:
nr.l "Bilan contabil; nr.2 "Raportul privind rezultatele financiare"; nr.4
"Raportul privind fluxul mijloacelor banesti"; nr.6 "Anexa la raportul privind
rezultatele financiare'.
Analiza financiara se face tinind cont de urmtoarele metode de analiza:
Analiza pe verticala consta in calcularea ponderii fiecrui articol din
bilan in suma lui totala. Compararea in dinamica a acestor mrimi, ne
permite de a aprecia modificrile structurale in componenta activelor si
surselor de acoperire a acestora.
Analiza pe orizontala reprezint calcularea ritmului de cretere a
fiecrui indicator. Utilizarea datelor aferente citorva perioade consecutive,
permite de a urmri tendinele variaiei indicatorilor.
Ecuaia bilantiera de baza care este utilizata la pregtirea bilanului contabil
este:

Total active = Datorii totale + Capital propriu

Deci, analiza bilanului presupune, anailza fiecrui element din formula de
mai sus in parte cat si in corelaie intre ei.

1.1 Analiza activului (patrimoniului)

Activele reprezint totul ce formeaz proprietatea intrepinderii, si are

valoare bneasca. Activele se imapart in active lichide si active nelichide,
adic cele ce formeaz capitalul circulant si cele ce formeaza capitalui fix.
Analiza activelor prevede examinarea mrimii, componentei si corelaiei
intre diferite elemente patrimoniale, aflate la dispoziia intreprindeii. In vederea
aprecierii situaiei patrimoniale, in primul rind, se urmareste evoluta mijloacelor
economice in dinamica.
Datele din bilanul contabil indica ca totalul patrimoniului a crescut in
perioada raporata cu 21.2%, ceea ce reprezint un spor absolut de 16936062 lei.
Sporirea activelor in anul 1998 s-a datorat creterii cu 35.1% a activelor pe
termen lung in condiiile creterii cu 2.5 % a activelor curente. Aceste ritmuri
diferite au contribuit la modificarea structurii patrimoniului ntreprinderii.
Schimbrile survenite in structura activelor sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabelul 1
Componenta si structura patrimoniului ntreprinderii:
Nr.

Categorii de active

Existenta la
31.12.98
Suma

Existenta la
31.12.97

Ponder
ea, %

Suma

Devieri

Ponde
rea, %

Patrimoniul intreprinderii
(470), inclusiv

96776223

100

79840161

100

16936062

1. Active pe termen lung (180),

inclusiv

61956030

64

45858498

57.4

160977532

63091

0.1

42369

0.1

20722

1.2. Active materiale (090), din

care:

61104502

98.6

45027692

98.2

16076810

1.2.1. Active materiale in curs de

executie (040)

8199939

13.2

10889089

23.7

-2689150

1.2.2. Mijloace fixe (060)

5294563

85.4

34138603

74.5

-28844040

788437

1.3

788437

1.7

2. Active curente (460),

inclusiv:

34820193

36

33981663

42.6

838530

2.1. Stocuri de marfuri si

materiale (250)

22350341

64.2

1935696

57

2993745

2.2. Creante pe termen curt (350)

10545676

64.2

13633974

40.1

-3088298

1924176

30.3

295215

0.9

1628961

5.5

695878

-695878

1.1. Active nemateriale (030)

1.3. Active financiare pe termen

lung (160)

2.3. Mijloace banesti (440)

2.4. Alte active pe termen scurt

(450)

Din datele prezentate in tabel se constata creterea nivelului de imobilizare

a activelor de la 57.4% la 64%. Aceasta tendina se considera negativa in
condiiile unui grad sczut de utilizare a capacitatilor de producie existente.
Situaia apruta se explica prin faptul ca la nceputul anului 1998 mijloacele au
fost reevaluate la suma de 31511435 lei precum si modemizarii utilajului vechi.
Stmctura activelor ntreprinderii se caracterizeaz prin rata ridicata a
patrimoniului cu destinaie de producie. Astfel, ponderea mijloacelor fixe si
stocurilor de mrfuri si materiale constituie circa 88.1% in suma totala a activului.
In afara de aceasta, s-a ivit o tendina pozitiva de cretere a compoziiei tehnice
(raportul dintre mijloace fixe si active circulante). Acest raport a crescut de la 1 la
1.52 ca urmare a creterii parcului de utilaj disponibil.

1.1.1. Analiza activelor pe termen lung

Activele materiale influienteaza considerabil valoarea activelor pe termen
lung din simplu motiv ca au ponderi foarte nalte fiind egale cu 98.6% la sfrsitul
perioadei si respectiv 98.2% la nceputul ei din totalul activelor pe termen lung.
Se constata astfel o cretere absoluta a acestora egala cu 16076810 lei sau 35.7%
din totalul activelor materiale la nceputul anului.
0 examinare mai detaliata a imobilizrilor ofer posibilitatea de a formula
concluzia ca ponderea cea mai mare (circa 74.4%) in componenta lor revine
mijloacelor fixe. Totodat se observa creterea mrimii absolute si relative a
acestei grupe patrimoniale in suma totala a activelor, ce se explica prin creterea
valorii coeficientului compoziiei tehnice a ntreprinderii cretere cauzata de
reevaluarea mijloacelor fixe.
Accelerarea procesului de reinoire actioneaza pozitiv din punct de vedere al
integritarii si calitatii potenialului tehnic disponibil. Astfel, in anul 1998 a sczut
coeficientul de uzura acumulata a mijloacelor fixe de la 70.5%, la nceputul
anului la 60.9% la sfrsitul anului. In cursul perioadei au fost ntreprinse masuri in
vederea vinzarii mijloacelor fixe neutilizate si continurii procesului de
modernizare a seciei de producie, ce va contribui in viitor la dezvoltarea
potenialului tehnic.
Activele nemateriale constituie la sfrsitul anului 63091 lei din totalul
activelor pe termen lung. Se observa o cretere absoluta a valorii cu 20722 lei fata
de valoarea activelor nemateriale la nceputul anului. Insa ponderea acestora in
totalul activelor pe termen lung ramine constanta si esteegalacu0.1%.
Neesentiala este si ponderea activelor financiare pe termen lung
,constituind 1.3% la sfrsitul anului 1998 si 1.7% la nceputul lui.
7

1.1.2 Analiza activelor curente

Datele din tabelul 1 reflecta o cretere a activelor curente cu 2.5% ca volum
valoric si o reducere cu 6.6% ca pondere.
Un aspect ce caracterizeaz modificrile in structura activelor curente l
constituie faptul ca in condiiile creterii vinzarilor nete cu 18.1% suma
mijloacelor plasate in stocuri de mrfuri si materiale a crescut cu 15.5% ceea ce
nu se apreciaz pozitiv. Ca rezultat, datele bilanului contabil denota o micorare a
ratei stocurilor in suma activelor de la 24.2% la 23.1%, iar in suma activelor
curente o cretere de la 57% la 64.2%. Aceasta cretere a strocurilor se datoreaz
in cea mai mare msura creterii materiei prime in stocuri, cretere estimata la
15% din totalul materialelor la nceputul anului. Producia din stocuri s-a micorat
cu 166548 lei ceea ce constituie o scdere de 11.6%.
Totodat se remarca o micorare considerabila a ratei creanelor. Creantele
cuprind datoriile altor intreprinderi si persoane fizice aferente facturilor
comerciale, veniturilor calculate, avansurilor, chiriei etc. Micorarea sumei
creanelor pe termen scurt se datoreaz faptului ca creanele aferente facturilor
comerciale au sczut cu 23.7%; micorarea avansurilor acordate anterior cu
248406 lei ceea ce constituie aproximativ 30.7% de la suma avansurilor la
nceputul anului; micorarea "altor creane pe termen scurt" cu 778660 lei ceea ce
constituie 32.3% de la suma iniiala. Ca rezultat, ponderea decontrilor cu
debitorii in suma activelor curente a sczut pe parcursul anuluil998 de la 40.1% la
30.3%. Aceasta nseamn ca se respecta condiiile disciplinei de plata din partea
clienilor.
In perioada raportata s-a majorat considerabil mrimea absoluta si relativa a
celor mai mobile active circulante, Deci, se constata o cretere a cotei mijloacelor
banesti in suma activelor curente de la 0.9% la 5.5%. In raport cu suma totala a
patrimoniului ntreprinderii cota mijloacelor banesti devine aproape egala cu 2%,
ceea ce influienteaza pozitiv asupra lichiditatii bilanului contabil.
Caracteristica situaiei patrimoniale ale ntreprinderii nu este completa fara
analiza activelor nete, care se determina in baza formulei:
Active nete(Patrimoniu net) = Total active (Valuta bilantului) Total

Indicatorul prezentat reflecta mrimea patrimoniului care este format pe

seama surselor proprii si nu este mpovrat cu datorii.
Evoluta patrimoniului, format pe seama surselor proprii de finanare, este
prezentata in tabelul 2.
8

Tabelul 2.
Calculul patrimoniului net
Nr.

Indicatori

Total active

La 31.12.98

La 31.12.97

Modofocarea

96776223

79840161

16936062

Datorii pe t. Lung

538856

538856

3 Datorii pe t. Scurt

26202223

24793636

1408587

122439590

104633797

17805793

44 4 Active nete (patrimoniu net)

Din datele prezentate in tabel se constata o cretere a activelor nete in

perioada raportata cu 17805793 lei, ceea ce reprezint un spor relativ de 17% in
comparaie cu nceputul anului. Indicatorul prezentat reflecta capacitatea
ntreprinderii "Bucuria" de a face fata oblgatiilor asumate.
0 parte componenta activelor nete ale ntreprinderii reprezint activele
curente nete. Acest indicator este necesar pentru aprecierea situaiei financiare a
ntreprinderii. In tara noastr acesta este cunoscut sub denumirea de mijloace
circulante proprii. In practica mondiala se utilizeaz mai des noiunea de fond de
rulment sau capital circulant net.
Capitalul circulant net reprezint, pe de o parte, depasirea datoriilor pe
termen scurt de activele curente si poate fi determinat in felul urmtor:
Capitalul curent net = Active curente Datorii pe termen scurt
Analiza situaiei patrimoniale in mod consecvent se completeaz cu aprecierea
asigurrii ntreprinderii cu mijloace circulante proprii, efectuata in tabelul 3.

Tabelul3
Aprecierea asigurrii ntreprinderii cu active curente nete
Nr.

Indicatorii

1 Active curente

La 31.12.98

La 31.12.97

Modoficarea

34820193

33981663

838530

2 Datorii pe termen scurt

2602223

24793636

1408587

3 Active curente nete

8617970

9188027

-570057

Din datele prezentate in tabel se observa ca la ntreprinderea "Bucuria" s-a

nregistrat un dificit de active curente nete.
9

In continuare se efectuiaza analiza modificrilor structurale ale

patrimoniului prin calcularea ratelor de structura a activelor: rata imobilizarior;
corelatia dintre activele curente si cele imobilizate.
Rata imobilizrilor reflecta cota activelor imobilizate in suma totala a
patrimoniului ntreprinderii La aprecierea acestuia este necesar sa inem cont de
nivelul de insusire a capacitatii de producie. In particular, creterea in dinamica a
ratei imobilizrilor in condiiile unui grad sczut de utilizare a capacitatilor de
producie existente reflecta o compoziie fragila a utilizrii patrimoniului
ntreprinderii. Ponderea ridicata (mai mare de 65% din activ) poate circa
dificultati privind achitarea datoriilor.
Rata imobilizrilor se calcula dupa formula:

Active pe termen lung

Rimob =
Total activ
Anul 1997: Rimob = 57.4%
Anul 1998: Rimob = 64.0%
Astfel se estimeaz o tendina de cretere activelor pe termen lung.
Corelaia intre activele curente si imobilizate caracterizeza corelaiile
interne existente intre elementele patrimoniului reflectate in activul bilanului.
Nivelul ridicat al acestui coeficient determina tendina spre accelerarea rotaiei
patrimoniului ntreprinderii si contribuie eliberarea mijloacelor banesti.
Corelaia intre activele curente si imobilizate caracterizeaz corelaiile
interne existente intre elementele patrimoniului reflectate in activul bilanului.
Nivelul nalt al acestui indicator determina tendina spre accelerarea rotaiei
patrimoniului ntreprinderii si contribuie la eliberarea mijloacelor banesti. Acest
coeficient se calcula ca raportul:

Active curente
Caci =

Active pe termen lung

Anul 1998: Caci = 56.2%

Anul 1997: Caci = 74,1%
Datorita creterii ratei de imobilizare valoarea acestui coeficient are
tendina de a scdea in timp.
10

Rata patrimoninlui cu destinaie de producie caracterizeaz potenialul

productiv al ntreprinderii. Aceasta rata reflecta ponderea patrimoniului
ntreprinderii care poate fi direct utilizata pentru fabricarea produciei, prestarea
serviciilor, executarea lucrrilor.
Formula de calcul este:

Mijloace fixe + Stocuri de marfuri

Rdp =

Total active

Anul 1998: Rdp = 71.2%

Anul 1997 Rdp== 60.2%
Creterea acestui indicator se apreciaz ca pozitiva, fiindca contribuie la
sporirea volumul activitatii de producie. Situaia patrimoniala cu rata redusa a
patrimoniului productiv (mai mica ca 0.5) se considera periculoasa cu consecine
negative in ceea ce privete posibilitatile de a dezvolta activitatea productiva.
Analiza generala a structurii activelor poate fi ncheiata cu determinarea
coificientului compoziiei tehnice a intrepnrinderii. In condiiile crizei
economice si inflaiei acest raport are o tendina negativa de descretere,
condiionata de un ir de cauze: majorarea preturilor pentru mrfuri si materialele
stocate, scderea gradului de rennoire a mijloacelor fixe din cauza scumpirii lor si
lipsei surselor de finanare.
Formula de calcul este:

Mijloace fixe
Kct =

Active curente

Anul 1998: Kct = 1.52

Anul 1997: Kct= 1.005

1.2. Analiza pasivului (surselor de mijloace)

Analiza structurii surselor de formare a patrimoniului se efectuiaza in
scopul aprecierii stabilitatii financiare a ntreprinderii sau cu alte cuvinte, a
11

gradului de dependenta a ntreprinderii de sursele atrase si mprumutate.

Analiza structurii surselor de finanare a activitatii ntreprinderii se
efectuiaza in baza unui ir de indicatori, care in literatura de specialitate se mai
numesc coeficienti ai structurii capitalului; independentei financiare; de acoperire;
de solvabilitate; de ndatorare sau coeficieni de plata; Aceti coeficieni ii vom
calcula in Capitolul ni.
Aadar, in structura surselor de formare a mijloacelor patrimoniului intra:
Datoriile reprezint obigatiile banesti ale ntreprinderii fata de creditori.
Unele din aceste angajamente trebuie sa fie achitate in decursul anului (pe
termen scurt), altele - dup o perioada mai indelungata de timp (pe termen lung).
Astfel in componenta datoriilor sunt incluse creditele si mprumuturile bancare
primite, datoriile aferente facturilor comerciale, bugetului, personalului, si altor
creditori. Datoriile aferente creditelor si mprumuturilor bancare primite sunt
reflectate in bilan tinand cont de dobinzile aferente plaii la finele perioadei de
gestiune.
Capitalul propriu reprezint diferena dintre valoarea activelor si valoarea
pasivelor, adic valoarea patrimoniului cu efectuarea tuturor obligatiunilor.
Capitalul propriu cuprinde:
capitalul statutar si suplimentar; capitalul secundar; profit nerepartizat;
rezerve.

Tabelul 4
Structura surselor patrimoniului ntreprinderii

Nr

Categorii de pasive

Existente la
31.12.97

Existente la
31.12.97

Suma

Suma

Devieri

Total pasiv (980),

inclusiv:

96776223

100

79840161

100

16936062

Capital propriu (650), din

care:

70025144

72.4

55046525

68.9

14988619

1.1.

Capital statutar (520)

25977676

37.1

25977676

47.2

1.2.

Rezerve (560)

764596

1.1

16635335

30.2 -15870739

1.3.

Profit nerepartizat (610),

din care:

11781437

16.8

12433514

22.6

-652077

1.3.1.

Profit nerepartizat a
anilor precedenti (580)

10667760

15.2

10665836

19.4

1924

1.3.2.

Profit net (590)

1114628

1.6

1739448

3.2

-624820

1.4.

Capital secunddar (640)

315114345

45

31511435

12

2.

Capital imprumutat (770)

+ (970), din care:

26741079

27.6

247793663
6

31.1

-2.45E*09

2.1.

Datorii pe termen scurt

(970)

22350341

64.2

19356596

57

2993745

2.2.

Datorii pe termen lung

(770)

10545676

30.3

13633974

40.1

-3088298

1.2.1. Analiza capitalului propriu

Pentru majoritatea agenilor economici capitalul propriu constituie o sursa
de finanarea de prima importanta. Nu este intimplator faptul ca mrimea,
structura si modificrile capitalului propriu prezint un interes deosebit pentru
toate grupele de utilizatori al rapoartelor financiare. Este rezonabil de a analiza
structura capitalului propriu. La aceasta etapa se studiaz cota urmatoarelor pari
componente ale acestuia: capitalului statutar si suplimentar; secundar;
rezervelor; profitului nerepartizat.
Conform datelor bilanului avem ca capitalul propriu pentru anul 1998
constituie 70035144 lei sau 72.4% si 79840161 lei sau 68.9% pentru anui 1997.
Deci, observam acesta deine ponderea cea mai mare din totalul surselor. Aceasta
relatare se apreciaz pozitiv, deoarece capacitatea ntreprinderii de ai finana
activitatea economica din sursele proprii, nu din cele mprumutate, asigura un
grad de independenta fata de teri.
Ponderea marea a capitalului propriu se datoreaz elementelor structurale
ale acestuia. Astfel, pondera cea mai marea o deine capitalul statutar, care
constituie 47.2% pentru perioada
1997 si 37.1 pentru perioada 1998, in mrimi absolute constituind
25977676 lei, neavind modificri.
Elementele care au dus la modificri in capitalul propriu pe parcursul
perioadei raportate sunt:
Rezervcle care constituiau 30.2% pentru anul 1997 si 1.1% pentru anul
1998. Se observa o scdere absoluta a acestora in suma de 15870739 lei. Aceasta
se datoreaz micsorarii eseniale a "altor rezerve" prevzute de intreprindere de la
1633446 lei in 1997 la 463727 lei in 1998, diferena constituind 15870739 lei.
Profitul nerepartizat care constituie 16.8% pentru 1998 si 22.6% pentru
1997. Scderea profitului nerepartizat se datoreaz micsorarii acestuia cu 652077
lei ceea ce constituie 5.2% de la suma profitului pentru 1997. Acest fapt rezulta
din micorarea profitului net cu 624820 lei, aceasta constituind 95.8% de la
modificarea profitului nerepartizat.
Constatarea capitalului secundar la 31511435 lei de la 0 lei se datoreaz
13

reevalurii mijloacelor fixe. Aceasta cifra duce pentru 1998 la plasarea capitalului
secundar in fruntea factorilor care au contribuit la modificarea capitalului propriu,
avind o pondere de 45%. Daca elementelor a capitalului propriu ar prezint o
micorare in timp, atunci aceasta diferena este compensata pe deplin de
mijloacele banesti rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe. 1.2.2. Analiza
capitalului mprumutat.

1.2.2. Ponderea capitalului mprumutat

Ponderea capitalului mprumutat in totalul surselor ntreprinderii constituie
27.6% pentru 1998 si 31,1% pentru 1997. Analiza in dinamica ne arata o cretere
att a datoriilor pe termen lung cat si a datoriilor pe termen scurt, acestea
constituind in 1998 267741079 lei, si respectiv, 24793636 lei pentru 1997.
Creterea datoriilor pe termen lung se datoreaz apariiei a "datoriei minate
privind impozitul pe venit"
Creterea datoriilor pe termen scurt se datoreaz creterii contractrii
creditelor si mprumuturilor bancare pe termen scurt cu 2029680 lei; neachitarea
si creterea datoriilor privind facturile comerciale cu 1302842 lei; existenta
datoriilor privind retribuirea muncii care au crescut cu 211749 lei. Aportul cel mai
mare in creterea datoriilor pe termen scurt l dein contractarea creditelor si
mprumuturilor bancare pe termen scurt. Insa aceasta diferena se compenseaz
parial pe baza diferenelor pozitive ale micsorarii: avansurilor primite; datoriilor
privind decontrile cu bugetul; altor datorii pe termen scurt.
Din punct de vedere al tehnicii de calcul toi coeficientii utilizai la analiza
generala a structurii surselor de finanare se determina ca raportul intre diferite
pari componente ale formulei:

Activele ntreprinderii = Sursele de finanare a activelor in

Capital propriu + Datorii pe termen scurt si Lung
In cadrul analizei structurii de finanare a activelor pot fi utilizai urmtorii
coeficieni: coeficientul autonomiei financiare (Capitolul III); coeficientul de
atragere a surselor mprumutate (Capitolul III); corelaia intre sursele mprumutate
si sursele proprii; Rata solvabiltatii generale (Capitolul III).

Rata generala de acoperire a capitalului propriu se calcula dup formula:

14

Total valuta bilantului

R. ac =
Capitalul propriu
Fiind calculat in procente, acest raport arata ca la primele 100% activele se
finanteaza pe seama surselor proprii, iar la celelalte - prin atragerea mijloacelor
mprumutate. Sporirea acestui coeficient reflecta situaia dificila a ntreprinderii
privind independenta financiara.
Anul 1998: Rac = 138.2 %
Anul 1997: Rac = 145.0 %
De aici putem concluziona ca independenta ntreprinderii timp de un an s-a
fcut mai "tare" deoarece finanarea activelor pe seama mijloacelor mprumutate a
sczut de la 45% la 38.2%.
Legea "Cu privirea la societatile pe aciuni" spune: valoarea activelor nete
nu poate fi mai mica dect mrimea capitalului statutar. Daca, restricia
nominalizata nu se respecta, societatea nu are dreptul sa plteasc dividende, sa
mreasc capitalului statutar. In legtura cu aceasta se calcula un aa indicator
cum este
Corelaia intre activele nete si capitalul statutar:

Active nete (patrimoniu net)

Cac =
Capitalul statutar
Anul 1998: Cac = -2.7
Anul 1997: Cac = 2.12
In procesul desfasurarii activitatii ntreprinderii pentru asigurarea
continuitatii economico -financiare se obin mijloace de la bnci, de la alte
persoane juridice sau fizice, ceea ce impune si analiza surselor mprumutate.
Astfel este raional de efectuat analiza structurala a mijloacelor mprumutate. La
acesta etapa de analiza in dinamica se examineaza rata de atragere pe termen
lung a mijloacelor imprumuturile, calculindu-se dup formula:

Datorii pe termen lung

Ram =

Total datorii

15

Acest raport permite a se stabili cota mprumuturilor pe termen lung in

suma totala a datoriilor ntreprinderii. Creterea in dinamica a acestui coieficient
contribuie la majorarea capitalului permanent.
Anul 1998: Ratm = 2.01%
Anul 1997: Ratm = 0% (Deoarece nu existau datorii pe termen lung)
Capacitatea firmei de a contracta in caz de necesitate noi mprumuturi,
asigurind totodat un anumit nivel de garanii pentru creditorii cu privire la
posibilitatea recuperrii sumelor mprumutate se calcula coeficientul de
autofinanare a capitalului permanent. Formula, de calcul este:

Capital propriu
Kauto =
Capital permanent
Acest raport are nsemntate analitica prin comparaie in dinamica si suscita
un interes deosebit din partea creditorilor.
Anul 1998: Kauto-99.2%
Anul 1997: Kauto-100%
Concluzii la capitolul I: Patrimoniul ntreprinderii timp de un an a crescut
cu 16936062 lei, cretere datorata modernizarii utilajului si reevalurii celui vechi.
Evoluia strii surselor ntreprinderii se caracterizeaz prin creterea lor cu
16936062 lei, cretere datorita majorrii capitalului propriu si a celui mprumutat
in proporie de 88,5% si 11.5% din totalul creterii pasivului.

16

Capitolul II: Analiza raportului privind rezultatele

financiare.
Sursa de baza de existenta a majoritarii intreprinderilor productoare si
comerciale sunt vinzarile. Anume vinzarile determina toate aspectele activitatii
ntreprinderii. Contul de profit si pierderi (rezultatele financiare) este un document
care evidentiaza in sinteza veniturile si cheltuielele pentru o anumita perioada.
Acest document pune accentul pe o singura poriune componenta a bilanului:
modifcarile ce au loc datorita exploatrii si efectelor lor asupra profiturilor
reinute (nerepartizate ca dividende) sau a profiturilor acumulate. Deci contul de
profit si pierderi ne arata motivele pentru care ntreprinderea e profitabila sau nu.
Scopul contului de profit si pierderi este sa prezinte rezultatele unei afaceri,
comparind venitul obinut in decursul unei perioade cu cheltuielele pentru
obinerea venitului. Contul de profit si pierderi este structurat in baza identitatii:
Venituri - Cheltuieli = Profit (Pierdere)
Deci, rezultatul explica cistigul sau pierderea produsa de activitatea
ntreprinderii;
Contul de profit si pierderi stabilete veniturile si cheltuielele pe tipuri de
activitatii (operaionala; investitionala; financiara; excepionala), din posibilitatea
compartimentului financiar - contabil din cadrul ntreprinderii sa urmreasc
evoluia porfirului pe categorii de activitatii, puindu-se in evidenta modificrile
intervenite in structura lor.
Informaia fumizata in contul de profit si pierderi poate fi structurata astfel:

Indtcatori

nceputul anului

Sfirsitul anului

Vinzari nete

86069721

728554560

Costul vinzarilor

64212709

61402042

Profit brut

21857012

11452518

Alte venituri operaionale

1265960

156593

Cheltuitei comericiale

8250884

4075312

Cheltuieli generale si administrative

4909797

3467336

Alte cheltuieli operaionale

2053602

1541883

Rezultat din activitatea operaionala

7908689

2524580

17

Rezultat din activitatea de investiii

27406

31272

-579779

-75586

2139016

2480266

Profit pina la impozitare

2139016

2480266

Cheltuitei privind impozitul

1024368

740818

Profit brut

1114628

1739448

Rezultat din activitatea financiara

Rezuftat din activitatea econ
financ
Rezuftat excepional

2.1. Analiza veniturilor si cheltuielelor

Dup cum am spus scopul oricrei ntreprinderi l constituie majorarea
volumului vinzarilor in vederea obinerii unui profit cit mai mare. De aceea este
raional sa se primeasc de la analiza vinzarilor, de care depind rezultatul
financiar; nivelul rentabilitatii si alti indicatori al activitatii ntreprinderii, Venitul
din vizarea produciei se constata la livrarea acesteia si transmiterea drepturilor de
proprietate ctre cumprtor. Venitirile, cheltuielele si rezultatele financiare sunt
reflectate in raportul privind rezultatele financiare separat pe feluri de activitatii
-operationala; investitionala; financiara si pe evenimentele excepionale.
Conform datelor din raportul privind rezultatele financiare se constata o
cretere a vinzarilor nete de la 72854560 lei, la nceputul anului, la 8606972 lei
la sfrstul acestuia, creterea absoluta constituind 13215161 lei sau 18.1% din
volumul vinzarilor de la nceputul anului.
Totodat evoluia costului vinzarilor constituie doar 4.6% de la suma
costurilor la nceputul anului. Astfel se observa o cretere destul de eseniala a
vinzarilor nete si o cretere mica a costurilor vinzarilor. Aceasta are urmtoarele
explicaii:
- Realizarea produciei din stocuri care a dus la micorarea stocurilor de
mrfuri si materiale cu 11.6%.
- Se mai explica si prin totalitatea proceselor inflaioniste care au nceput sa
se pronune incepind cu luna septembrie a anului 1998.
La sfrstul anului 1998 se nregistreaz o cretere enorma a altor venituri
operaionale, cretere egala cu 1109367 lei. Aceasta cretere influienteaza direct
asupra creterii rezultatului financiar total cu aceasi suma.
Se nregistreaz o cretere colosala a cheltuielelor comerciale de 4075312
lei, la nceputul perioadei, la 8250884 lei la sfirsitul anului, aceasta constituind
4175572 lei, adic cheltuielele comerciale practic s-au dublat. Posibilele cauze
care au dus la creterea cheltuielelor comerciale pot fi:
- cheltuielile privind operaiunile de marketing;
18

- cheltuieli pentru ambalaje si mpachetarea produselor si mrfurilor;

- cheltuieli de transport aferente desfacerii;
- cheltuieli aferente crerii rezervei privind datoriile dubioase;
Volumul mare a cheltuielelor comerciale duce la diminuarea rezultatului din
activitatea operaionala. Dar, totui, acesta constituie la sfirsitul perioadei 7908689
lei, de 2.1 ori mai mult ca in perioada precedenta. Compensarea cheltuielelor in
totalul rezultatului operaional se datoreaz altor venituri operaionale.
0 influienta negativa o are si creterea cheltuielelor generale si
administrative de la 3467336 lei la 4909797 lei, creterea fiind egala cu 1442461
lei sau 41.6% fata de valoarea cheltuielelor generale si administrative la nceputul
anului. Deci, prin urmarea, cheltuielele generale si administrative duc direct la
diminuarea rezultatului operaional.
Se observa si o uoara scdere a rezultatului din activitatea investitionala
egala cu 3866 lei sau 12.4%. 0 cauza posibila a diminurii rezultatului
investitional este procurarea sau rennoirea unor articole de inventar specializat
Elementul care a contribuit cel mai mult la diminuarea profitului sunt
pierderile obinute din activitatea financiara care au crescut de 76.7 ori. Aceasta
pierdere contribuie esenial la diminuarea profitului.

2.2. Calcularea profitului

Este indiscutabil faptul ca aprecierea rezultatelor financiare obinute in
perioada raportata ocupa un loc central in activitatea ntreprinderii. Informaia
privind mrimea profitului sau pierderilor prezint un deosebit interes pentru toi
utilizatorii rapoartelor financiare - proprietarii; creditorii; fumizori; concureni;
organe fiscale.
Calcularea profitului parcurge mai multe etape si ncepe cu calcularea
profitului brut care reprezint elementul principal al rezultatului financiar din
activitatea operaionala.
Profit brut = Vinzari nete - Costul vinzarilor
Anul 1997: P. brut = 11452518 lei
Anul 1998: P. brut = 218 57012 lei
Astfel, s-a nregistrat o creterea a profitului egala cu 10404494 lei in cazul
creterii costurilor cu 4.6%.
Urmtoarea etapa presupune analiza mrimii profitului din activitatea
operaionala. Din punct de vedere factorial profitul din activitatea operaionala
19

poate fi determinat prin formula:

Rezultat din activitatea operaionala = Profitul brut + alte

venituri operaionale - cheltuieli comerciale - cheltuieli generale
si administrative - alte cheltuieli operaionale

Este evident ca fiecare parte componenta din formula nominalizata

influienteaza asupra rezultatului operaional al ntreprinderii. De exemplu,
creterea cheltuielelor generale si administrative cu 1442461 lei diminuiaza
profitul din activitatea operaionala cu aceasi suma.
Anul 1997: Rezultat a.o. - 252458 lei
Anul 1998: Rezultat a.o. == 7908689 lei
Creterea profitului - datorita creterii altor venituri operaionale.

Rezultat din activitatea economico financiara = Rezultat al

activitatii operaionale + Rezultatul activitatii investitionale + Rezultatul
activitatii
financiare
Anul 1997: Rezultat aef= 2480260 lei
Anul 1998: Rezultat aef= 2139016 lei
In continuare se efectuiaza caclulul profitului pina
la impozitare:

Profit pina la impozitare = Rezultat din activitatea economicofinanciara + Rezultat exceptional.

Anul 1997: Profit pi - 2480260 lei

Anul 1998: Profit pi = 2139016 lei
Mrimea acestui indicator poate fi comparata cu suma profitului de bilan
din anii precedeni. Examinarea profitului dup feluri de activitatii permite de a
formula concluzia, din care sursele principale de venituri isi acoper cheltuielele
ntreprinderii.
20

In continuare pentru determinarea nivelului de retragere in bugetul de stat a

profitului obinut de ntreprindere se calcula cota impozitului pe venit in suma
profitului pina la impozitare.
Anul 1997: Cota impozitului = 29.9%
Anul 1998: Cota impozitului = 47.9%
Acest indicator se utilizeaz foarte des pentru determinarea presiunii
sistemului fiscal asupra rezultatelor financiare ale ntreprinderii.

21

Capitolul III: Analiza strii ntreprinderii in baza

indicatorilor
Analiza situaiei patrimoniale si financiare in baza indicatorilor urmareste a
face informatia, coninuta in analiza, clara si inteleasa de toate categoriile de
utilizatori.
Indicatorii analizai trebuie sa fie structurai raional si sa cuprind toate
aspectele economico-financiare ale ntreprinderii in perioada raportata. Ca rezultat
parte analitica a analizei devine voluminoasa si complicata pentru intelegerea de
ctre utilizatorii rapoartelor financiare. In scop de a uura situaia indicatorii sunt
grupai pe blocuri de indicatori financiari grupai dup coninutul economic.
Astfel avem indicatori de rotaie a activelor; indcatori de lichiditate;
indicatori de rentabilitate; indicatori de proftabilitate; indicatori ai autonomiei
financiare. 3.1. Analiza indicatorilor de rotaie a activelor
Indicatorii de rotaie a activelor reprezint o caracteristica a eficientei
potenialului financiar al ntreprinderii. Coieficientii de rotaie servesc pentru
acionarii poteniali la deciderea de cumparare a aciunilor unei sau altei
ntreprinderi.
Tabelul 5
Calculul coieficientilor utilizrii a activelor
Nr.

Indicatorii

La 31.12.98

Volumul vlnzarilor

86069721

Valoarea medie a activelor

88308192

Numrul de rotatiJ a activelor

Valoarea medie a mijloacelor fixe

Coeficientul exploatrii mijloacelor fixe

Valoarea medie a activelor curente

Numrul de rotatii a activetor curente

Costul vinzarilor

64212709

Valoarea medie a stocurilor

20653469

10

Numrul de rotaie a stocurilor

11

Valoarea medie a creanelor

12

Numrul de rotaie a creantetor

7.12

13

Durata de rotaie aIe creantetor

51

0.97
43821583
1.96
34400926
2.5

3.06
12069625

Numrul de rotaii a activelor caracterizeaz cota produciei vindute de

22

ntreprindere, tinind cont de activele disponibile. Cu alte cuvinte, acesta semnifica

in ce msura achiziionarea activelor contribuie la creterea volumului vinzarilor
pe piaa. Acest indicator se calcula dup formula:

Volumul vinzarilor
Nr.a. =
Valoarea medie a activelor
Valoarea obinuta este Nr.a.= 0.97.
In baza indicatorului in cauza poate fi uor determinata viteza de rotaie a activelor.
Numrul de rotaii a activelor depinde de influenta indicatorilor cum sunt: numrul de rotaie
a activelor curente; numrul de rotaii a stocurilor de mrfuri si materiale; numrul de rotaii
a creanelor.

Numrul de rotaii a activelor curente se calcula dup formula:

Volumul vinzarilor
Nr.a. =
Valoarea medie a activelor curente

Conform formulei obtinem urmtorul rezultat: N r.a.= 2.5

Durata de rotaie a stocurilor caracterizeaz eficienta activitatii
ntreprinderii in aa direcii cum sunt aprovizionarea, producerea si desfacerea. Cu
cat nivelul acestui indicator este mai mic, cu att ntreprinderea isi organizeaz
mai eficient relaiile sale cu furmzorii. Acest coieficient se calcula dup formula:

Costul vinzarilor
Dr.s. =
Valoarea medie a stocurilor
In acazul nostru valoarea acestui coeficient este egala cu 3.08 (pentru anul
1998).
Duruta de rotaie a creanelor reflecta eficienta politicii ntreprinderii in
domeniul creditrii cumprtorilor din punct de vedere al ncasrilor creanelor,
caracterizata cu termenul real de creditare a creanelor difer de directivele
stabilite in privina acestui termen.
23

Coeficientul exploalarn myloacelor fixe caracterizeaz eficienta utilizrii

mijloacelor fxe din punct de vedere al capacitatii ntreprinderii de a asigura
vizarea produselor, timnd cont de mijloacele fixe disponibile. Acest indicator
semnifica de asemenea, in ce msura investiiile depuse in mijloace de producie
aduc ntreprinderii venit. Un factor pozitiv l constituie sporirea acestui coeficient
in dinamica. Formula de calcul al acestuia este urmtoarea:

Volumul vinzarilor
Ce.in.f. =
Valoarea medie a mijloacelor fixe

Valoarea acestui coeficient pentru anull998 este egala cu 1.98.

Coeficientul incarcarii mijloacelor fixe indica suma activelor circulante
avansate pentru a primi 1 leu al cifrei de afaceri, adic cai bani ai activelor
circulante au fost cheltuii pentru a obine 1 leu al cifrei de afaceri. Formula de
calcul este data mai jos:

Activele circulante medii

K.i. =

Cifra de afaceri

Pentru anul 1998 valoarea coeficientul incarcarii mijloacelor fixe constituie

0.22 lei. Adic pentru a obine 1 leu din cifra de afaceri se cheltuite 0.22 lei a
activelor circulante. 3.2 Analiza indicatorilor de lichiditate si de solvabilitate
Lichiditatea bilanului contabili caracterizeaz capacitatea ntreprinderii de
a achita datoriile curente. Solvabilitatea - posibiltatea ntreprinderii de achita
toate datatoriile: att cele curente cat si cele pe termen lung.
Formula de baza a lichiditatii este:
Mjloace de plata

Lich.bil.=
=

Datorii pe termen scurt

Acest raport arata, daca inreprinderea dispune de active curente suficiente

pentru achitarea datoriilor pe termen scurt in perioada raportata. Mrimea acestui
indicator trebuie sa oscileze intre 1-2. Limita de jos este condiionata de faptul ca
24

activele curente trebuie sa fie cel puin suficiente pentru achitarea datoriilor pe
termen scurt, in caz contrar ntreprinderea va fi insolvabila. Se considera ca, daca
valoarea acestui coeficient este mai mare ca 2, activele ntreprinderii au o
structura nerationala: o parte din mijloacele ei sunt inghetate in stocuri de
mrfuri si materiale; in componenta produciei in curs de execuie.
Tabelul 6

Calculul coieficientilor lichiditatii

+
Indicatoiii
La 31.12.98 La 31.12.98 Mrimea
optima
Coeficientul lichidtatii absolut
0.07
0.01
>0.2

Coeficientul llchidtatii intermediara

0.5

0.6

>0.7

Coieficietul lichiditatii totale

1.3

1.4

>1

Nr..

Nivelul coeficientul lichiditatii absolute arata ca la nceputul perioadei,

ntreprinderea S.A."Bucuria", dispunind de resurse banesti a fost capabila sa
achite numai 1% din datoriile pe termen scurt, ceea ce se situiaza sub nivelul
minim si se apreciaz negativ. la la finele anului se observa o cretere a acestui
coeficient de 1% la 7%. Aceasta valoare de asemenea este sub nivelul minim dar
se apreciaz pozitiv datorita faptului ca se observa o tendina de cretere a valorii
coieficientului lichiditatii absolute.
Coeficientul lichiditatii intermediare de asemenea nu permite achitarea
datoriilor pe termen scurt din aceasi cauza: valorile reale se afla sub limita
recomandata, constituind la sfrstul anului 1998 0.5 manifestind o scdere in
comparaie cu nceputul anului.
Conform datelor din tabel putem trage concluzia ca datoriile pe termen
scurt vor fi acoperite numai pe baza activelor curente, deoarece valoarea a
coeficientului lichiditatii totale att la nceputul anului cat si la sfirsitul anului este
mai mare ca limita minima admisibila, constituind 140% la 31.12.97 si 130% la
31.12.98.
In baza datelor acestor coeficieni de lichiditate putem trage concluzia, ca,
dei ntreprinderea este solvabila, ea nu pute sa achite datoriile pe termen scurt
dect prin intermediul activelor curente. De aici rezulta concluzia ca structura
patrimoniului conform lichiditatii las de dorit
Un indicator care prezint interes pentru utilizatorii rapoartelor financiare l
constituie coeficientul solvabilitatii patrimoniale, care are formula de calcul:
Capital statutar

K.s.p.=

Capital permanent
25

Substituind valorile din bilan pentru capital statutar (rd.480) si pentru

capitalul permanent (650+770) obinem urmtoarele rezultate:
Anul 1998: Ks.p = 36.8%
Anul 1997: Ks.p = 47.2%
Deci, avem ca valoarea acestui coeficient a sczut de la 47.2% la 36.8%,
ceea ce ne arata ca ponderea capitalului statutar in totalul capitalului permanent a
sczut necatand la faptul ca valoarea capitalului statutar a rmas aceasi si este
egala cu 25977676 lei. Aceasta micorarea se datoreaz faptului ca a crescut
valoarea capitalului propriu si au aprut datorii fata de buget privind impozitul.

3.1.

Analiza indicatorilor de rentabilitate

In economia de piaa profitul constituie raiunea de a fi a unei ntreprinderi.

Rentabilitatea reflecta capacitatea ntreprinderii de a produce profit, oglindind
intr-o forma sintetica eficienta ntregii activitatii economice a intreprmderii.
In general rentabilitatea, ca indicator de eficienta, se determina ca raport
intre efectele economice si financiare obinute si eforturile depuse pentru
obinerea lor. Indicatorul nominalizat poate capata forme diferite, in funcie de
profitul brut sau net la numrtor sau de baza de raportare care exprima efortul
sau cheltuiala (activul economic; capitaluri; costul vinzarii; valoarea produciei
vindute etc.).
Rata profitului brut caracterizeaz nivelul profitului brut obinut la 1 leu
Vinzari nete. Mrimea lui trebuie sa ramina stabila sau sa creasc in dinamica.
Micorarea nivelului acestui raport semnifica creterea costului vinzarilor
Rata profitului brut depinde de influenta urmtorilor factori: structura
produciei vndute;
costurile produciei vindute si preturile de vinzare. Volumul produciei nu
are o influenta directa pentru ca, actionind asupra numitorului si numrtorului in
aceasi proporie, influenta asupra ratei profitului devine nula.
Volumul produciei influientiaza, insa, indirect prin costuri, intrucit in
condiiile in care volumul produciei creste, costurile se reduc pe unitate de produs
pe seama cheltuielelor fixe.
Rata profitului operaional arata capacitatea ntreprinderii de a obine
profit din activitatea de baza la un leu vinzari.
Rata profitului net caracterizeaz capacitatea ntreprinderii de a produce
profit net din Vinzari si reflecta profitul net obinut in medie pe ntreprindere la 1
leu Vinzari nete. Creterea nivelului acestui coeficient marturiseste despre
gestionarea eficienta a procesului de producie. Acest coeficient depinde de
mrimea cotei impozitului pe venit si de capacitatea ntreprinderii de a folosi
nlesnirile fiscale. In condiiile. cind cota impozitului - stabilita rata profitului net
depinde de eficienta utilizrii surselor mprumutate. Rata profitului net se
26

analizeaz in dinamica, si cu cit nivelul acestei rate este mai mare, cu atit mai
"bogati" simt acionarii.
Rata rentabilitatii economice caracterizeaz eficienta mijloacelor utilizate
in procesul de producie, indiferent de faptul, daca acestea sunt formate pe seama
surselor proprii sau mprumutate de finantare. Mrimea acestui coeficient poate fi
si negativa atunci cind ntreprinderea suporta pierderi.
Rata economica poate fi majorata fie prin creterea numarului de rotaii al
activelor, fie prin creterea ratei profitului, fie prin ambele cai. Analiza ratei
rentabilitatii economice se efectuiaza in dinamica si aceasta trebuie, sa fie
superioara ratei de inflaie, pentru ca ntreprinderea sa se mentinea pe piaa. Rata
rentabilitatii economice trebuie sa permit ntreprinderii rennoirea si creterea
activelor sale intr-o perioada cit mai scurta.
Rata rentabilitatii capitalului avansat/ocupat - im caz particular al
rentabilitatii economice, deci reflecta performanta economica a utilizrii
fondurilor de producie indiferent de modul de finanare si sistemul fiscal.
Rata rentabilitatii financiare msoar randamentul capitalului propriu, dece
al plasamentului financiar pe care acionarii 1-au depus prin cumprarea aciunilor
ntreprinderii. Rentabilitatea financiara remunereaz proprietarii ntreprindem prin
acordarea de dividende acestora si prin creterea rezervelor care de fapt reprezint
cretere a averii proprietarilor.
Rentabilitatea financiara depinde de rata rentabilitatii economice si de
structura finantelor ntreprinderii. Dei pare surprinztor, dar creterea
rentabilitatii financiare poate fi obinuta prin creterea ndatorrii. Nivelul nalt al
acestui indicator pate fi rezutatul capitalizrii insuficiente si nu a eficientei nalte a
activitatii ntreprinderii.
Indicatorii da baza care caracterizeaz eficienta activitatii ntreprinderii in
perioada raportata sunt prezentai in tabelui de mai jos:
Tabelul 7

Calculul coieficientilor rentabilitatii

Nr.

Vinzari nete

La 31.12.98

La 31.12.97

Vinzari nete

86069721

72854560

Proflt brut

21857012

11452518

Rezutatul din activitatea operaionala

7908689

2524580

Profit p. de gestiune prin impozitare

2139010

2480266

Profitul net

1114628

1739448

Valoarea mede a activelor

88308192

85040161

Valoarea medie capitalului propriu

62540834

52546525

Rata profitului brut,% (rd2 : rd1)

25.4

15.7

27

Rata profitului operational,% (rd.3 : rd.1)

Rata rentabilitati econ. a acUvlor,%a
activelor

9.2

3,5

2.4

2.9

11

Rata rentabilitatii activelor,% (rd.5 : rd.6)

1.3

2.0

12

Rata rentabilitatii financiare (rd.5 : rd.7)

1.8

3.3

10

In perioada de referina s-a pronunat clar urmtoarele tendine: s-a majorat

rata profitului brut; rata profitului operaional, iar pe de alta parte s-a produs o
reducere a rentabilitatii financiare si a celei economice.
Astfel in anul de gestiune din fiecare leu de Vinzari s-au obinut 25.4 bani
profit brut fata de 15.7 bani in anul precedent ceea ce vorbeste despre reducerea
relativa a costului vinzarilor.
Daca vom examina profitul din activitatea operaionala acesta de asemenea
a crescut la fiecare leu de vinzari de la 3.5 bani la 9.2 bani, ceea ce marturiseste
despre creterea profitabilitatii produciei fabricate. De asemenea se observa o
tendina negativa de descretere a ratei rentabilitatii economice de la 2.9% la
2.4%, adic fiecare leu depus in active a adus ntreprinderii in anul de gestiune 2.4
bani profit pina la impozitare.
Trezete ngrijorare micorarea profitului net care la rindul sau a condus la
scderea rentabilitatii financiare. Astfel daca in anul precedent fiecare leu de
mijloace proprii a castigat 3.3 bani din profitul net, in anul de gestiune - 1.8.

3.3.

Analiza fluxului mijloacelor banesti

Raportul privind fluxul mijloacelor banesti este unul dintre formularele

principale ale rapoartelor financiare, in care se reflecta toate modalitatile
ntreprinderii, din punct de vedere al ncasrii si plaii mijloacelor banesti, in
cursul perioadei de gestiune rspective. In practica mondiala se utilizeaz doua
metode de ntocmire a rapoartelor privind fluxul mijloacelor banesti: directa si
indirecta:
Metoda directa se bazeaz pe analiza fluxului mijloacelor banesti in
conturile ntreprinderii. Aceasta metoda permite de a arata principalele surse de
flux si direciile de retragere a mijloacelor banesti, de a trage concluzii exprese
referitoare la suficienta mijloacelor necesare pentru platule aferente datoriilor
curente, stabilete corelaia intre suma de Vinzari si ncasrile banesti.
Metoda indirecta se bazeaz pe analiza posturilor bilanului contabil si a
raportului privind rezultatele financiare. Acesta metoda permite de arata corelaia
dintre diverse feluri de activitatii ale ntreprinderii, precum si dintre profitul net si
modificrile in activele ntreprinderii in cursul perioadei de gestiune. La utilizarea
acestei metode profitul net (pierderea) din activitatea operaionala se transforma
28

tinind cont de modificrile stocurilor de materiale; creanelor si angajamentelor

aferente activitatii operaionale; posturile nebanesti (amortizarea activelor
nemateriale; uzura si epuizarea activelor materiale; aminarea impozitelor) precum
si posturile legate de activitatea investitionala, financiara, in mijloace banesti reale
a datoriilor curente contabilizate ca corecii la rezultatele nete.
Conform cerinelor S.N.C. 7, toi agenii economici din Republica Moldova
ntocmesc raportul privind fluxul mijloacelor banesti prin metoda directa, care
permite generalizarea in raport a tuturor ncasrilor si plailor reale ale mijloacelor
banesti in baza registrelor contabile si documentelor primare cu total cumulativ de
la nceputul perioadei de gestiune.
Fluxul mijloacelor banesti pentru anul 1998 se generalizeaz in ni capitole,
corespunztoare felurilor de activitatii a ntreprinderii:
Activitatea operaionala (de baza) pentru care este creata ntreprinderea si
care aduce venit de baza. ncasrile banesti din Vinzari nregistreaz suma de
54600219 lei. Se mai nregistreaz si" alte ncasri de mijloace banesti' la care pot
fi atribuite ncasrile: din vizarea altor active curente; chiria curenta; amenzile si
penalitatile; recuperarea prejudiciului material. Aceasta suma constituie 378116
lei. ncasrile totale a activitatii operaionale sunt egale cu 54978325 lei.
Platule care rezulta din activitatea operaionala sunt: platule banesti
furnizorilor; plai banesti salariailor, plata dobinzilor; plata impozitului pe venit;
alte plai. Toate acestea duc la diminuarea ncasrilor astfel incit fluxul net al
mijloacelor banesti din activitatea operaionala nregistreaz o suma negativa
(1514136) lei.
Activitatea investitionala, care cuprinde procurarea si vizarea activelor
nemateriale, materiale si financiare pe termen lung. Conform raportului se
nregistreaz un flux net al mijloacelor banesti din activitatea de investiii in suma
de 43850 lei, datorita ieirii activelor pe termen lung (vinderea utilajului vechi).
Activitatea financiara, care este menita sa asigure primele doua feluri de
activitatii cu mijloace necesare. Aici se nregistreaz un flux net egal cu 155106
lei.
Datorita valorii negative a fluxului net de mijloace din activitatea
operaionala fluxul net din activitatea economico-fnanciara este negativ si egal cu
(1315180) lei.
Luind in consideraie diferenele de curs valutar favorabile soldul
mijloacelor banesti la sfirsitul anului 1998 constituie 1924176 lei.

3.4.

Analiza indicatorilor de stabilitate financiara

Aprecierea stabilitatii financiare a ntreprinderii si structurii resurselor de

mijloace se calculeaz pe baza urmtorilor indicatori:
29

Coeficientul autonomiei (nzestrrii cu surse proprii) reprezint

indicatorul care caracterizeaz ntreprinderea din punct de vedere a independentei
fata de terti. Coeficientul in cauza reflecta ponderea patrimoniului format pe
seama mijloacelor proprii in suma totala a activelor ntreprinderii. Acest indicator
se interpreteaz prin aprecierea modificrilor lui in dinamica si prin compararea
cu nivelul teoretic recomandat. De exemplu, in sistemul bancar al Republicii
Moldova pentru determinarea solvabilitatii clienilor se utilizeaz actualmente
nivelul coeficientului recomandat in mrime de 0.5. In acest caz jumate din
patrimomu ntreprinderii. care este format din surse proprii, servete drept
garanie pentru achitarea tuturor datoriilor fata de creditori. Creterea acestui
indicator dovedete drept sporirea independentei financiare si micorarea riscului
in cazul greutatilor financiare.
Formula de calcul este:
Capital propriu

K.a.=

Total valuta bilantului

Rezultatele obinute sunt:

a) La nceputul anului: KA.. = 0.69
b) La sfirsitul anului: KA. = 0.72
Din calculele fcute mai sus observam ca valoarea coeficientului de
autonomie, atit la nceputul anului, cit si la sfirsitul lui este destul de mare (mai
mare ca 0.5) ceea ce denota faptul independentei financiare. Mai mult ca atit se
constata o tendina de cretere a acestui indicator de la 0.69 la 0.71
Drept indicator invers proprtional coeficientului autonomiei este
coeficientul atragerii de mijloace care reflecta ponderea mijloacelor mprumutate
in suma totala de surse.
Acest coeficient caracterizeaz structutra surselor de finanare a activelor
din punct de vedere al cotei surselor mprumutate. Acest coeficient desemneaz
nivelul de ndatorare a ntreprinderii si in mod normal oscileaz in limitele 0 - 0.5.
Coeficientul atragerii de mijloace are formula:
Kam = 1- Ka

In exemplul nostru:
a) La nceputul anului: KAM = 0.31
30

b) La sfirsitul anului: KAM = 0.28

Un alt indicator ce caracterizeaz stabilitatea finaciara a ntreprinderii este
coeficientul riscului financiar. Valoarea acestui coeficient trebuie sa oscileze in
limitele 0 - 0.3. In caz contrar, inreprinderea se considera posesoare a
indicatorului ridicat de risc financiar In aa caz atragerea suplimetara a capitalului
financiar trebuie oprita.
Formula de calcul:
Datorii pe termen lung

Krf.=

Capital propriu

Avem:
a) La nceput de an: KRF == 0, datorita lipsei datoriilor pe termen lung.
b) La sfirsit de an: KRF = 0.007
Dup cum vedem ponderea datoriilor pe termen lung in totalul capitalului
propriu este foarte mica.

31

Capitolul IV: Previziunea financiara a intrepnderii

Previziunea financiara este rezultatul activitatii managerilor ntreprinderii
de cunoatere, programare si realizare a coninutului si rolului finanelor la nivel
macroeconomic. Instrumentele de realizarea a previziunii financiare sunt bugetele
ntreprinderii. Elaborarea bugetelor are rol de a orienta ntreprinderea spre un scop
anumit: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor etc.
Planificarea financiarca impune conducerii ntreprinderii si unele
constringeri ce trebuiesc depasite printr-un efort continuu de actualizare a
prevederilor bugetare. Bugetele trebuie sa descrie liniile generale ale evoluiei
financiare, sa asigure o marja de manevrare in interiorul prevederilor proprii.
Planificarea financiara poate deveni o sursa de risipa prin tendina tuturor
compartimentelor de a-si supraestima nevoile proprii de finanare. Mai mult,
conducerea apreciaz pronosticul propriu dup "deteriorarea" acestuia de a castiga
partida in atragerea celei mai mari pari din sursele de finanare a ntreprinderii.
Prognozele financiare se compun din urmtoarele trei documente de baza:
Prognoza rezultatelor financiare a activitatii ntreprinderii pe perioada
prognozata;
Bilanul prognozat;
Prognoza surselor de formare si direciilor de repartizare a mijloacelor
banesti pentru perioada prognozata;
Ele pe larg se folosesc pentru aprecierea operativa a activitatii
ntreprinderii, de exemplu, de ctre lucratorii bncilor in cazul acordrii creditelor
si analiza solvabilitatii si lichiditatii ntreprinderii.
Cum am menionat mai sus in fiecare intreprinderc exista un servicu
financiar care se ocupa cu planificarea financiara. n procesul proiectrii
financiare a rezultatelor economice, serviciul financiar utilizeaz metodologia care
cuprinde:
Legaturile prin intermediul crora se aduc intrarile in producie (legaturi
cu salariat, cu furnizorii care fumizeaz mijloace fixe si circulante, cu
bursa forei de munca s.a.);
Legaturile prin intermediu crora se repartizeaz rezultatele economice,
obinute la ntreprindere (legaturile cu piaa intema si externa, legaturile
cu bugetul de stat si cu bncile);
Legaturile de valoarea a rezultatelor si procedeul de evaluare.
Serviciul financiar stabilete infonnatia-incasari din realizarea produciei si
efectuarea serviciilor, adic evaluiaza rezultatele economice in scopul realizrii
32

acestei evaluri, serviciul financiar are nevoie de informaiile referitoare la

preturile si serviciile care le fabrica, le executa.
De asemenea, pe linga stabilirea ncasrilor de realizare a produciei,
serviciul financiar stabilete si informaii referitoare la alte ncasri (ncasri din
afara operatiunilor de realizare).
Serviciul financiar, dup ce stabilete informatiile-incasari din realizarea
produciei, trece la stabilirea informatiei-platite pentru potenialul de intrare.
Aceasta informaie include informaiile referitoare la costul produciei si
rezultatele financiare. Rezultatele financiare includ urmatoarei plai:
- plata impozitelor, taxelor, accizelor;
- plata suplimentara a salariilor;
- platule pentru dezvoltarea ntreprinderii;
- plata penalitatilor, sanciunilor s.a.
Pentru determinarea rezultatelor economice, serviciul financiar se bazeaz
pe legislaia economica si fiscala care reglementeaz modul de rcstructurare a
rezultatelor economice. Serviciul financiar, care are funciile sale si planificarea
financiara, intocmeste prognozele reesind din dinamica coieficientilor
corespuzatori in perioadele precedente.
In prognozarea activitatii economico-financiare a ntreprinderii se porneste
de la analiza vinzarilor. Conform raportului privind rezultatele financiare se
observa o tendina de cretere a vinzarilor nete, cretere ce constituie 13215161 lei
sau 18.1%. Aceasta cretere este destul de mare. E in firea lucrurilor ca aparatul de
conducere sa se straduie sa majoreze volumul vinzarilor nete. Insa pe piaa interna
apar restricitii de ordin cantitativ. Pe piaa interna, unde capacitatea de absorbie
este mica, e puin probabil ca in anul 1999 vinzarile nete sa creasc cu 18%. E
suficient ca pe aceasta piaa sa se vinda cel puin tot att cat in anii anteriori.
Orientarea ntreprinderii spre piaa extema, unde concurenta este destul de apriga,
este unica soluie de mrire a volumului de Vinzari nete. Dinamica creterii
costurilor constituia pentru anul 1998 4.6% in condiiile creterii volumului
vinzarilor cu 18.1 %. Acesta poprite la prima vedere se pare destul de eficienta
pentru ntreprindere. Insa, in realitate creterea vinzarilor in anul 1998 se
datoreaz si micsorarii stocurilor de produse. Din punct de vedere economic
costurile la unitate de produs se vor micora odat cu mrirea vinzarilor nete pe
seama cheltuilelor fixe.
In ceea ce privete structura patrimoniului, acesta las de dorit, la 1997
activeze pe termen lung constituiau 57.4% din totalul patrimoniului. In 1998
valoarea lor in totalul patrimoniului constituia 64%. In general creterea valorii
activelor pe termen lung in totalul patrimoniului constituie o dovada a
componentei neeficiente a patrimoniului si greutate pentru achitarea datoriilor in
33

caz de extrema necesitate. Din acest motiv trebuie de micorat activele pe termen
lung la maximum posibil in condiiile maximizrii produciei.
De asemenea se previzioneaza o micorare a creanelor pe termen scurt
pina la 15 - 20%, deoarece acestea reflecta ordinea achitrii clienilor pentru marfa
livrata. Volumul mare a creanelor poate duce in general la neachitarea acestora.
In schimb structura surselor de mijloace are o stare mai buna. Ponderea
capitalului propriu in totalul surselor se infla in cretere si se previzioneaza ca
mrimea acestuia la sfrstul anului 1999 se ating 75% din totalul surselor.
Aceasta majorare poate fi efectuata pe seama micsorarii capitalului mprumutat si
anume pe seama datoriilor pe termen scurt. Volumul mic al datoriilor prezint un
interes deosebit pentru agenii-parteneri.
0 alta soluie de a face fata datoriilor este majorarea lichiditatii
ntreprinderii. Daca pe parcursul anilor 97-98 se nregistreaz o cretere a valorii
coificientulul de lichiditate de la 1% la 7%, atunci se prognozeaza ca acesta sa
ajnga pina la 20% (nivelul recomandat).
Rentabilitatea economica si financiara a ntreprinderii se prognozeaza de a
majora pina 4% fiecare. In comparaie cu 2.9% (economica) si 3.3% (financiara).

34

ncheiere
Acesta metoda de analiza a rezultatelor activitatii ntreprinderii evidentiaza
proprietatile si da posibilitatea de a formula noi indicatori economici. Pe baza
acestei analize se poate de determinat starea materiala a ntreprinderii, sursele de
formare a capitalului propriu si mprumutat, de a determina poziia ocupata de
ntreprindere pe piaa. Aceasta metoda simpla si operativa are o mare popularitate
in tarile cu economia dezvoltata.
Si in sfirsi,. dup acesta "plimbare" in lumea proiectrii financiare a
rezultatelor economice se impune o ncheiere. Voi ncerca sa depun ca ncheiere
urmtoarele trepte succinte a lucrarii de fata:
- Se poate aprecia ca situaia generala a profitabilitatii s-a imbunatatit in
anul 1998 in comparaie cu 1997. Cifra de afaceri (vinzarile nete) pe parcursul
anilor a avut o tendina generala de cretere (necatind la micorarea profitului net).
- Rata lichiditatii generale indica valori relativ bune, dar inselatoare.
Situaia nunerarului indica o cretere enorma in comparaie cu existenta lor in
1997.
- Stocurile se mica repede ceea ce se exprima prin viteza de rotaie nalta a
activelor curente.
- Creanele ntreprinderii aferente facturilor comerciale inrcgistreaza o
micorare ceea ce se apreciaz pozitiv.
- Cheltuielele de producie au avut o tendina ncurajatoare de reducere,
fapt care a fost
determinat de creterea eficientei utilizrii resurselor. Intreprindrea
"Bucuria"- intreprindere cu perspective nalte, joaca un rol important pe piaa
Moldovei, ei ii revine o buna parte din PNB-ul tarii. Aceasta ne permite sa tragem
concluzia ca S.A."Bucuria" se va afla mult pe arena petei naionale, dar nu pur si
simplu, ci ca un agent economic-exemplu pentru alii.

35

Bibliografia:
1. Bilantul contabil, forme 1-6, pe anii 1997-1998
2. Declaratia cu privire la impozitul pe venit
3. Plan de afaceri al S.A. Bucuria pe anii 1997-1998
4. Revista Contabilitate si audit, Nr.3,4 1999

36