VITAMINE. SURSE. ROL BIOCHIMIC SI FIZIOLOGIC.

FORME DE
PREZENTARE IN FARMACII(COMBINATII DE VITAMINE SI
CONTRAINDICATII)

Vitaminele reprezinta un grup de substante organice

naturale, necesare organismului (desi in cantitati mici), pentru
realizarea in conditii optime a unor procese metabolice
esentiale. Vitaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza energie
si nu au nici roluri plastice, insa sunt esentiale in generarea
acesteia. Deoarece majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate
de catre organism, acesta trebuie sa le primeasca prin dieta (fie
ca atare, fie sub forma de provitamine). Exista 13 vitamine
esentiale (lipsa lor afecteaza functionalitatea normala a
organismului): A, C, D, E, K, tiamina (B1), riboflavina (B2),
niacina (B3), acidul pantotenic, biotina, vitamina B6, vitamina
B12, acidul folic.
Functiile vitaminelor sunt complexe, incluzand aici: functie
de hormoni sau hormon-like (vitamina D), antioxidanti (vitamina
E), rol in cresterea si diferentierea tisulara (vitamina A) si lista
poate continua.
Vitaminele sunt grupate in doua categorii (aceasta
clasificare fiind utila mai mult din punct de vedere nutritional):
- liposolubile (A, D, E, K), acestea depozitandu-se in
tesuturi liposolubile si in ficat
- hidrosolubile (C, P, B) pe care organismul le foloseste
imediat, altfel se pierd prin urina. Singura vitamina hidrosolubila
ce poate realiza depozite este vitamina B12 (la nivel hepatic),
aceste depozite mentinandu-se ani de zile. Vitaminele
liposolubile sunt solubile in lipide si insolubile in apa, iar
utilizarea (digestia si absorbtia lor) depinde de capacitatea
organismului de a procesa lipidele alimentare.
Vitaminele hidrosolubile se absorb in proportii mari din
tubul digestiv, insa au nevoie de prezenta acidului clorhidric in
sucul gastric. Excesul lor este eliminat urinar, organismul

nerealizand, cu o singura exceptie, deja amintita, depozite (in

caz de insuficiente, carentele lor apar foarte repede)
SURSE
Principala surs de vitamine pentru organism o constituie
plantele; ca surs secundar de vitamine trebuie menionat
flora bacterian intestinal precum i o serie de organe,
esuturi, lichide de origine animal n care vitaminele se
concentreaz sau depoziteaz.
Organismul i procur vitaminele ca atare sau sub form
de provitamine.
Lipsa sau insuficiena vitaminelor din organism determin
tulburri metabolice i apariia unor boli numite avitaminoze
sau hipovitaminoze.
Organismul primeste cele mai multe vitamine din
consumul alimentelor. Daca acestea sunt naturale si nu contin
conservanti, aportul de vitamine va fi unul normal si organismul
va functiona optim, depasind cu usurinta problemele legate de
stres, de usoare raceli sau forme mai noi ale gripei.
Sursele vegetale ale beta-carotenului sunt grasimile si
colesterolul.
Vitamina A se gaseste in natura sub doua forme: vitamina
A preformata si provitamina A sau caroten.
Tiamina (vitamina B1) se gaseste in paine, cereale, paste,
cereale integrale, carne slaba (in special carne de porc), peste,
fasole uscata, mazare si soia.
Riboflavina o gasim in carne precum si in migdale,
ciuperci, cereale integrale, boabe de soia si legume verzi.
Niacina se gaseste in produse lactate, carne de pasare,
peste, carne slaba, nuci si oua.
Vitamina B4 (adenina) se gaseste in drojdia de bere,
cerealele integrale, mierea proaspata si nealterata, polen,
laptisor de matca, propolis precum si in compozitia celor mai
multe fructe si legume proaspete.
Sursele comune pentru acidul pantotenic sunt branza,
porumbul, ouale, carnea, arahidele, soia, mazarea, drojdia de
bere si germenii de grau.

Alimentele cu un continut bogat de vitamina B6 sunt

carnea alba, de pasare sau peste, bananele, painea din cereale
integrale si cereale, boabele de soia si legumele.
Acidul folic il gasim la fasole, legume cu frunze verzi,
citrice, sfecla, germeni de grau si carne.
Sursele bogate in biotina sunt fulgii de ovaz, galbenusul de
ou, soia, ciupercile, bananele, alunele si drojdia de bere.
Pentru vitamina C, consumati varza si multe legume
colorate verde inchis. Vitamina D o puteti lua din lapte si peste
gras.
Vitamina E se gaseste in germeni de seminte sau cereale.
Surse bogate de vitamina K sunt legumele precum
broccoli, varza de Bruxelles, varza, conopida, varza Kale,
spanacul si soia.
Bioflavonoidele sunt prezente in cojile de fructe ale
citricelor si in alte produse alimentare care contin vitamina C.
ROL BIOCHIMIC SI FIZIOLOGIC
O serie de vitamine joac un rol important n reaciile
biochimice catalizate de enzime, funcionnd n calitate de
cofactor (intr n structura enzimelor).
Dup structura chimic se denumesc:
- acid ascorbic (vitamina C);
- tiamin (vitamina B1);
- riboflavin (vitamina B2);
- piridoxin (vitamina B6);
Dup rolul fiziologic
vitaminele se clasific astfel:

ce-l

ndeplinesc

- vitamina antihemoragic (vitamina K);

- vitamina antiberi-beri (vitamina B1);
- vitamina antirahitic (vitamina D);
- vitamina antisterilitii (vitamina E);
- vitamina antiscorbutic (vitamina C).

organism,

Se gsete n toate plantele. Sursele principale de

vitamina C, din hran, sunt legumele, zarzavaturile i unele
fructe. O cantitate foarte mare de vitamina C se gsete n
mce (mai ales in fructele de culoare rou nchis), i n
coaczele negre.
Sunt bogate n vitamina C: cpunile, portocalele, lmile,
mandarinele, roiile, varza (nu numai proaspt, ci i murat,
dac ea se conserv corect), mrarul, ceapa verde, verdeaa de
ptrunjel i alte zarzavaturi proaspete, hreanul. n cartofi nu se
gsete prea mult vitamina C, dar cartoful ocup un loc
important n hrana zilnic i de aceea reprezint una din sursele
principale de vitamina C din hran.
n majoritatea produselor care conin vitamina C se
gsete i vitamina P, care intensific aciunea vitaminei C.
Vitamina C este un compus chimic labil (puin stabil). Ea
se distruge extrem de rapid n prezena oxigenului din aer, n
cazul nclzirii n mediu neutru sau alcalin. De aceea, n urma
prelucrrii culinare a alimentelor, o parte din vitamina C de
obicei se pierde. Prin fierbere, vitamina C se distruge.
Din punct de vedere
unui acid hexonic. Dei
carboxilic liber, aceasta
format ntre C1 i C4. Are
o mare reactivitate.

chimic, vitamina C este o -lactona

se numete acid, nu are grupa
fiind blocat de legatura lactonic
o structur furanozic ce i imprim

Prin oxidare lent se transform n acid dehidroascorbic,

iar prin oxidare energic se transform ireversibil n acid oxalic
i acid treonic.
Vitamina C sau acidul ascorbic exercit o influen pozitiv
asupra metabolismului din organism, contribuie la o bun
utilizare a proteinelor din hran; ea este necesar pentru
meninerea integritilor pereilor capilarelor.
FORME DE PREZENTARE IN FARMACII( combinatii de
vitamine si contraindicatii)