CURS DE LIMBA GREACA

CURSUL 1
SCURT ISTORIC AL LIMBII GRECESTI
Introducere
Limba greaca scrisa exista deja in sec 13 iH. Provine din familia lingvistica indoeuropeana.
1. Limba greaca clasica
Este limba lui Homer din poeziile epice Iliada si Odiseia. Greaca claisca isi cunoaste
perioada de apogeu intre sec. 8 si 6 iH. Este foarte dezvoltata atat gramatical cat is lexic,
dar si din punct de vedere al puterii ei literar-expresive. Forta ei picturala este
recunsocuta.
Dialecte:
1.1. Ionic+Attic (atic): are doua ramificatii
1.1.1. Ionic: este limba lui Homer si Herodot
1.1.2. Atic: este limba lui Eschil (Aischylos), Sofocle, Euripide, Aristofan. Centrul
acestui dialict este Atena.
1.2. Doric: este limba Spartei, Italiei de sud, a Corintului si Rodosului. Dialectul
doric este folosit de Pindar (cel mai renumit poet liric al periadei clasice) si
Teocrit (poet al periadei incipiente greco-elenistice).
1.3. Eolian-Aiol: vorbit in insula Lesbos si in Tesalia. Este limba lui Sappho si
Anacreon.

2. Limba greaca a periadei eleniste

Deja din sec 5 iH dialectul atic devine prepoderent, castiga suprematia prin comertul
putenic al Atenei cu toate provinciile grecesti. Devine generalizata si uzitata in toate
teritoriile grecesti. De aici provine numele de limba comuna- atica, sau limba koine atic.
Concomitent cu aceasta expansiune limba koine atic trece printr-o simplificare
progresiva.
Variante ale limbii koine:
2.1. Alexandru cel Mare: si apoi diadochii-generalii lui au contribuit la cristalizarea
unei limbi eleniste. Perioada aceasta se numeste elenista (sfarsitul sec 4 iH 3 dH).
Limba greaca elenica provine din dialectul koine atic. Acesta trece printr-un proces
de simplificare si mai radicala in perioada elenista. Si asa devine mijlocul culturii
eline in toata lumea stapania de Alexandru cel Mare. Cunoscuta sub numele de
limba comuna sau koine, ea se impune in toate domeniile vietii sociale, culturale,
politice, religioase din imperiul elenist al lui Alexandru.
2.2. Septuaginta, simbolul ei este LXX. Este limba greaca elenista pe care o avem in
traducerea VT in greaca-koine. Ea reflecta si reprezinta o faza de tranzitie in
dezvoltarea limbii eleniste koine, si va deveni baza limbii grecesti a NT.
2.3. Noul Testament: Limba NT este o utilizare a limbii LXX adaptata la nevoile si
circumstantele vietii lui Isus Hristos si a apostolilor scriitori. Prezinta deosebiri
calitative, gamaticale, stilistice, sintactice de la un scriitor la altul. Marcu si
Apocalipsa sunt cele mai puti rafinate. Luca, Faptele Apostolilor, Iacov si 2 Petru au
fost scrise intr-un koine elevat si sofisticat, in timp ce Ep c. Evrei prezinta cel mai
select limbaj retoric koine. Ev lui Ioan manifesta cel mai simplu, dar nu simplist, si
accesibil limbaj. Pavel este creative, independent, dinamic, original si spontan.
Creaza noi expresii nemaiintalnite in koine.
2.4. Literatura Patristica/Crestina: Limba greaca elenista domina crestinismul pana in
sec. 4 dH cand Scripturile sunt traduse in lb nationale, latina preluand rolul lb
internationale. Asemenea traduceri sunt deci in latina, siriaca, coptica, armeana, etc.

CURSUL 2
ALFABETUL, SEMNE DE PUNCTUATIE
SI ALTE SEMNE SPECIFICE
Alfabetul: are 24 de litere sau foneme, si deci este o scriere fonetica cu asemanari
intre acestea si literele din alfabetul latin. Ambele alfebete provin din cel fenician.
Interesant ca si alfabetul ebraic s-a dezvoltat din cel fenician. In toate scrierile
antice, la origine, se gaseste scrierea cu majuscule. Manuscrisele NT au o
categorie aparte numite MSS majsulcare. Din sec. 10 dH a aparut o alta forma de
scriere, numita cursiva sau minusculara, a NT. Azi se foloseste scrierea cursiva, cu
minuscule. Doar numele/substantivele proprii, prima litera a paragrafelor si
citarile incep cu litere mari sau majuscule. Pentru inceputul unei propozitii in
interiorul paragrafului nu se folosesc litere majuscule. Cu toate acestea studentul
trebuie sa cunoasca foarte bine atat literele majuscule cat si cele mici din alfabetul
grecesc.
Iata alfabetul si transliterarea in latina
Numele
literelor
1. Alfa
2. Beta
3. Gamma
4. Delta
5. Epsilon
6. Zeta
7. Eta
8.Theta
9. Iota
10. Kappa
11. Lambda
12. Mi
13. Ni
14. Xi

Majuscule

Minuscule

Transliterare

Note

latina
a
b
g
d
e
z
e
th
i
k
l
m
n
x

lung

ksi

15. Omicron
16. Pi
17. Rho
s18. Sigma
19. Tau
20. psilon
21. Fi/Phi
22. Chi
23. Psi
24. Omega

o
p
r
s
t
u/y
ph
ch
Ps
o

finalis
u sau

lung

Observatii
Anumite consonante asezate dupa cum ar fi in forma de
fac ca sa fie pronuntata n, ca in ;angelos.
se pronunta z daca este la inceputul cuvantului si dz daca este in interiorul
unui cuvant: ,,
Se cunosc doua forme in scris ale literei s: siacesta din urma fiind sigma
finalis, adica forma in care se scrie cand se afla la sfarsitul cuvantului.
se scrie u in transliterare latina doar cand se afla intr-un diftong: v,
euangelion.
Vocale si diftongi
Vocale: se cunosc 7 vocale:

Scurte:
4.1.2. Lungi:
4.1.3. Semivocale: uneori functioneaza ca scurte alteori ca lungi:

Diftongi: sunt tot 7:

v,v,;`,v,v
,v,

 Consoane: se categorizeaza dupa modul, gradul si locul formarii sunetelor

Locul formarii:
Labiale:
Dentale:
Guturale:
Gradul formarii
Lichide
Continue

Nazale
Semne de punctuatie: doua semne se disting atunci cand un cuvant incepe cu o
vocala sau un diftong, ori cu un
Spirit lin (spiritus lenis), care nu se pronunta; in scris apare ca o paranteza
convexa, ), pusa deasupra vocalei initiale sau deasupra celei de a doua vocale
dintr-un diftong.
6.2. Spirit aspru (spiritus asper) se pronunta h; in scris apare ca o paranteza
concava (.
6.2.1. Spiritula aspru pus pe in general nu se pronunta:
6.1.2. Ambele spirite se pun inainte de o litera majuscula la inceputul cuvantului.
6.3. Virgula: ca in romana
6.4. Punct: ca in romana
6.5. Semnul intrebarii: este punct-si-virgula (;) plasata la sfaritul propozitiei
6.6. Un punct pus in partea superioara a ultimului cuvant intr-o propozitie
functioneaza ca : ori ; din limba romana.
Iota subscrisa (iota subscriptum, i.s.)
Este o reminiscenta a unui diftong

 Nu se pronunta, dar in scris este obligatorie

Substantivele in cazul dativ si verbele contrase au i.s. Exemple: lo,gw|, avrch/|
Se scrie sub ultima litera
In transliterare se pune in paranteza dupa cuvantul astfel transliterat
Semne diacritice
Apostrof: () indica omiterea unei vocale finale dupa care urmeaza un alt cuvant
care incepe cu o vocala sau un diftong:
Trema (diaresis): () doua puncte deasupra unei vocale. Acestea indica nevoia
pronuntarii distincte si separate a doua vocale alaturate dar care nu constitue un
diftong.
Coronis (), un apostrof care are functia sa indice combinarea a doua cuvinte intrunul singur cu pierderea unei sau a mai multe litere/vocale intermediare:
v,,v,ca in engleza Im, were.
Accentele in greaca sunt de 3 feluri si se pun pe una din ultimele trei silabe ale
unui cuvant:
Ascutit (acut): /
Grav: \
Circumflex: ~
Importanta accentelor
-

In citire: se accentuiaza silaba respectiva

In identificarea sensului unui cuvant: de exemplu =tu esti;vdaca

Accentele s-au inventat prin anul 200 iH, cu scopul ajutorarii strainilor in
pronuntarea corecta a cuvintelor. Ele indicau mai mult intonatia decat accentul in
sine.

Se invata impreuna cu forma de vocabular al unui cuvant

 Regulile de accentuare
11.1. Accentul poat fi pe una dintre ultimele trei silabe ale unui cuvant: pe ultima,
penultima sau pe antepenultima.
11.2. Accent ascutit /acut/ poate sta pe oricare dintre ultimele trei silabe. Pe ultima
silaba poate sta daca nu-i urmeaza un cuvant cu accent propriu. Deci avem accent
ascutit pe ultima silaba a unui cuvant daca cuvantul respective este ultimul in
propozitie, sau daca ii urmeaz un punct, virgula, semn de intrebare, sau doua punte.
- Accent ascutit poate sta pe penultima silaba daca ultima silaba este lunga si
neaccentuata. ,
- El poate sta pe antepenultima daca ultima silaba este scurta, indiferent daca
penultima este scurta sau lunga. ;v,
11.3. Accent grav poate sta doar pe ultima silaba, si anume in cazul in care urmeaza
un alt cuvant cu accent propriu dupa cuvantul cu accent grav.
`v..avpo,stoloj
Accent circumflex poate sta doar pe ultima sau penultima silaba daca acestea
sunt silabe lungi. Pe ultima, daca silaba este lunga: v//Pe penultima,
daca silaba este lunga si cu conditia ca ultima silaba sa fie scurta: //
Cuvintele enclitice cuvinte care se lipesc de cuvantul precedent isi pierd
accentul, care se muta pe cuvantul precedent: .;,
Observatie
In cazul verbelor, accentul tinde sa se plaseze atat de departe de ultima silaba cat ii
permit regulile de accentuare de mai sus. Exceptie fiind unele forme ale verbelor la
aorist 2.
Exercitii
12.1. Memorizati alfabetul
12.2. Transliterati din scrierea latina in greaca si invers textul de pe foaia de exercitiu
sau primele zece versete din Ioan 1.
12.3. Citire cu glas tare: Ioan 1

12.4. Vocabular: fiecare lectie va avea un numar oarecare de cuvinte. Ele trebuie
memorizate pentru ocazia urmatoare

CURSUL 3
CONJUGAREA VERBELOR LA PREZENT SI VIITOR,
INDICATIV, ACTIV

Verbele la timpul prezent indicativ activ:

Verbele se termina or in -sau in -la pers. 1 singular (sg). Acestea sunt
terminatiile formei de vocabular ale verbelor. Deci avem doua tipuri de baza in cazul
verbelor in greaca: verbe in -si verbe in -

Verbe in -conjugarea lor se face prin adaugarea terminatiilor la radacina

verbala: radacina + terminatie: ,

Sg.
1. ,dezleg
2. ,dezlegi
3. ,dezleaga

Pl.
,dezlegam
,dezlegati
,dezleaga

Terminatiile la prezent, indicativ, activ

Sg.
1. -
2. -
3. -

Pl.
-()
-
-

Vocalele de legatura la pers. 1 si 2 pl. nu afecteaza sensul cuvantului si deci vom

invata impreuna cu terminatiile respective, desi trebuie sa fim constienti ca ele nu
fac parte din terminatia insasi. Vocala de legatura este intodeauna omicron)
cand terminatia incepe in In rest avem ca vocala de legatura.
Pronumele personal nu se aseaza in fata verbului de conjugat. Cand totusi se
aseaza, este un caz de accentuare, un fapt care trebuie sa fie luat in seama atunci
cand exegetam textul. v.,

 Traducerea: timpul prezent in greaca este un timp continuu, adica actiunea

verbului este fie liniara ___________ fie repetativa ....................................

Verbe -Sunt subcatergorii ale verbelor -

Verbe -,iubesc
Sg.
/
/
/

Pl.
/
/
/

Reguli de contractii in cazul verbelor -

vocala lunga sau diftong = dispare

2.2. Verbe -v,iubesc
Sg.
v/
v|/
v|/

Pl.
v/
v/
v/

Reguli de contractie la verbele -

orice combinatie fonetica ce contine iota = |cu iota subscriptum)

2.3. Verbe -,= a revela, a face cunoscut
Sg.
/
/
/

Pl.
/
/
/

10

 Reguli de contractie la verbele -

vocala lunga =
vocala scurta sau =
combinatii fonetice cu iota =

Timpul viitor, indicativ, activ

1. Semnul de recunoastere a timpului viitor este pusa intre radacina si terminatiile
de mai sus ale timpului prezent, indicativ, activ ale verbului, asa dupa cum
urmeaza:
Sg.
,
,
,

Pl.
,
,
,

Daca radacina verbului se termina cu una din consoanele urmatoare, din cauza
sigmei timpului viitor si aceste consoane se produc urmatoarele modificari ale formei
viitorului verbelor respective:
Guturale: ;[a avea, voi avea
1.1.2. Labiale: ,,a vedea, voi vedea
Dentale: ,,a convinge, voi convinge
1.1.4. Daca radacina verbului se termina intr-o consoana lichida, sau atunci
dispare:
Exemple:
,/v,v/in aceste cazuri ne dam
seama ca este o forma a viitorului pe baza aluziilor care ni se dau, cum ar fi schimbarea

11

accentului in forma de viitor sau pierderea unei consoane in cazul consoanelor duple si
schimbarea accentului.
1.2. Verbele -daca radacina se termina in acesta din urma se prelungeste in sub
influenta dupa cum urmeaza: ,exceptie:
,,chem, voi chema

Traducerea viitorului: trei functii importante ale viitorului:

1.3.1. Denota o actiune in perspectiva.
1.3.2. Se foloseste pentru comunicarea unei porunci, functie imperativa: Lc 1:31.
1.3.3. Exprima adevaruri general acceptate, si se numeste viitorul gnomic (h`
,minte, ratiune, sediul judecati, sugestie, sfat, maxima).
III. Verbul v,eu sunt, la prezent indicativ, activ
Este verb in - , dar se declina aparte, dupa cum urmeaza:
Sg.
v,
=
v,

Pl.
v,
;
v,

1. Observatie: este foarte important sa se puna accentul circumflex pe pers. a 2-a sg.
avand in vedere ca acelasi cuvant fara accent inseamna cu totul altceva, si anume
vdaca.
V. Adverbe de negatie
vnu,
se utilizeaza doar cu verbe la modul indicativ;

12

 precede cuvantul pe care il defineste: v,

daca cuvantul care ii urmeaza incepe cu o vocala atunci vse schimba in vca
in cazul negatieivv,
inainte de un spirit aspru, vse schimba in vca in v`,nu
pregatesc
2. ,nu
2.1. se utilizeaza cu toate celelalte moduri gramaticale, conjuctiv, optativ, imperativ.
V. Analiza gramaticala a verbului
1. Studentul va trebui sa fie in stare sa identifice urmatoarele sapte elemente ale unei
analize gramaticale: verb, timp, mod, diateza, persoana, numar, forma de vocabular.
1.1. Exemplu: ,verb, prezent, indicativ, activ, persoana 1-a, plural, de la
,sa se foloseasca prescurtarile elementelor analitice dupa cum urmeaza: prez., ind.,
act., pers. 1, pl., de la ,.
VI. Exercitii
1. Vocabular
2. Traducere in romana
3. Traducere in greaca
VII. Vocabular
;= conduc
,botez
,cunosc

v,cer, intreb

v,ascu

,spun

,arunc

lt; aud
,vad;

o blasfemie
,scriu

,invati/pr

privesc
,laud,

`,prega

13

v,ridic, inalt

edau
v,mananc

v,binecuvi ,vindec
ntez
,predic,

,judec

glorific, slavesc
;am,

tesc
`,gasesc

posed
,= caut

, descoperi
,ma uit,

,spun

vad, privesc
,dezleg,

,trimit

eliberez
,raman

propovaduiesc
,primesc,

,conving;

iau

ma incred, pun

,cred

increderea
,salvez,

,chem

,vorbesc,

,marturi

mantui
,ma

,urasc

spun
,fac; creez;

sesc, dau martuire

,pazesc, tin,

pocaiesc
,iubesc, sunt

v,iub

constituiesc
v, anunt,

pastrez

dragut; sarut

esc

vestesc, spun o veste

14

CURSUL 4
DECLINAREA SUBSTANTIVELOR: DECLINAREA A 2-a
ARTICOLUL HOTARAT
1. Declinrea a 2-a: o tratam inainte de celelalte declinari ale substantivelor pentru ca
are cele mai regulate forme si, de asemenea, pentru ca numeric vorbind
substantivele de declinarea a 2-a sunt cele mai frecvente in NT.
1.1. Substantivele de declinarea a 2-a pot fi masculine, feminine sau neutre; cele mai
multe sunt masculine si neutre.
1.2. Semnul de recunoastere al substantivelor de declinarea a 2-a masculin si feminin
este terminatia: -oj ca la lo,goj, oi;koj, o`do,j sau la neutru on, ca la
e;rgon.
1.3. Sunt si alte forme de substantive de declinarea a 2-a cum ar fi cele contrase de
tip -eo si -oo masculine si neutre (ex. ceima,rrouj = parau si ovstou/n =
os) dar din cauza numarului lor mic nu ne referim la ele acum, ci pe parcursul
procesului de insusire a limbii grecesti, atunci cand incidental ne vom intalni ce
acestea in textele pe care le vom traduce.
2. Substantive masculine si feminine de decl. a 2-a: lo,goj = cuvant, o`do,j =
drum
Sg.
N. lo,goj = cuvant
G. lo,gou = al,ai,

Pl.
lo,goi
lo,gwn

Sg.
o`do,j
o`dou/

Pl.
o`doi,
o`dw/n

a, ale cuvantului
D. lo,gw| =

lo,goij

o`dw/|

o`doi/j

cuvantului
A. lo,gon = pe

lo,gouj

o`do,n

o`dou,j

cuvant
V. lo,ge = oh

lo,goi

o`de,

o`doi,

cuvantule!
Substantive neutre de decl. a 2-a: e;rgon = munca, fapta
Sg.

Pl.
15

N.
G.
D.
A.
V.

e;rgon
e;rgou
e;rgw|
e;rgon
e;rgon

e;rga
e;rgwn
e;rgoij
e;rga
e;rga

Terminatiile substantivelor de declinarea a 2-a

N.
G.
D.
A.
V.

Sg./M si F

w|

Pl./M si F

Sg. Neutru

w|

Pl. Neutru

Articolul hotarat, masculin, feminin si neutru: declinare

N.
G.
D.
A.

Sg. M
o`
tou/
tw|/
to,n

Sg. F
h`
th/j
th/|
th,n

Sg. N
to,
tou/
tw/|
to,

A.
G.
D.
A.

Pl. M
oi`
tw/n
toi/j
tou,j

Pl. F
ai`
tw/n
tai/j
ta,j

Pl. N
ta,
tw/n
toi/j
ta,

In greaca nu exita articol nehotaran. Lipsa articolului hotarat de dinaintea unui

substative inseaman in mod implicit prezenta articului nehotarat, adica la
traducere se pune articolul nehotarat in limba in care se face traducerea. De
exemplu: lo,goj = un cuvant, cuvant la plural niste cuvinte.
Din punct de vedere exegetic este important sa notam ca lipsa articolului hotarat
poate sa insemne ca autorul subliniaza calitatea, esenta, sau caracteristica de baza
a entitatii desemnate de substantivul respectiv.
Substantivele precedate de articol hotarat se numesc cu termenul tehnic arthrous
(de la a;rqron = articol); iar cele nearticulate se numesc anarthrous.

16

 Articolul hotarat se acorda cu substantivul in gen, numar si caz.

Substantivele masculine, feminine si neutre se invata totdeauna impreuna cu
articolul hotarat, la genul respectiv, in cazul N.,singular: aceasta fiind forma de
dictionar al substativelor. Motivul pentru care un substantiv se invata impreuna
cu articolul hotarat este ca articolul hotarat ne ajuta sa identificam genul
substantivului.
De exemplu: pe baza terminatiei substantivului o`do,j noi am fi tentati sa
spunem ca el este de genul masculin avand in vedere ca terminatia -este
specifica substatnivelor masculine. Insa faptul ca se cere invatarea lor impreuna
cu articolul hotarat ne ajuta sa stim ca in acest caz avem de a face cu un substativ
feminin al carui articol este h`. Deci se invata impreuna: h` o`do,j.
Substantivul se declina de regula impreuna cu articolul hotarat, dupa cum
urmaneza: o` lo,goj = cuvantul (masc.) si to. dw/ron = darul, cadoul (neutru)
N.
G.

Sg. M
N
o` lo,goj
to. dw/ron
tou/ lo,gou tou/

Pl. M
oi` lo,goi
tw/n lo,gwn

N
ta. dw/ra
tw/n

D.

dw,rou
tw/| lo,gw|

dw,rwn
toi/j lo,goij

toi/j dw,roij

A.

dw,rw|
to.n lo,gon to.

tw/|

tou.j lo,gouj

ta. dw/ra

dw/ron
Ca un exercitiu in clasa, declinati articolul hot. cu substantivul feminin h`
parqe,noj = domnisoara, virgina, fata tanara.
Cand doua substantive articulate cu art. hot. sunt legate cu verbul a fi, deci
ambele substantive sunt in cazul N, nu este clar care este subiectul si care e
complementul. Exemplu: o` lo,goj evsti.n o` Qeo,j. Propozita aceasta poate
fi tradusa fie Cuvantul este Dumnezeu. sau Dumnezeu este Cuvantul. In
asemena cazuri complementul isi pierde art. hot.: Qeo.j evsti.n o` lo,goj.
Singura traducere posibila: Cuvantul este Dumnezeu.

17

4. Raportul semantic dintre subiect si complementul direct/obiect in cadrul unei

propozitii; adica relatia dintre cazurile N si A.
4.1.

In greaca terminatiile cazurilor substantivelor determina intelesul unei

propozitii si nu ordinea sau topica cuvintelor in propozitie.

4.2.

Exemple:

avnqrw,poi ble,pousin avgge,louj Niste oameni vad (niste) ingeri.

avgge,louj ble,pousin avnqrw,poi Desi topica subiectului si al

complementului s-a schimbat, traducerea ramane aceeasi.
oi` avnqrw,poi ble,pousin touj avgge,louj Oamenii vad ingerii.

4.3.

Ordinea cuvintelor in propozitie nu este rigida. In general ordinea este

urmatoarea: predicat-subiect-complement: ble,pei a;nqrwpoj avpo,stolon.

4.4.

Daca ordinea de mai sus este schimbata, aceasta se face cu intentia de a

accentua importanta ideii exprimate de primul cuvant: avpo,stolon ble,pei
a;nqrwpoj.

5. Regual generala a acordului in numar dintre subiect si predicat spune ca ele se acorda
in numar.
5.1.

Exceptie fiind substantivele neutre care pot prezenta un dezacord in

numar dintre ele si verbul sau predicatul din propozita respectiva: Exp.: ta.
paidi,a eu`ri,skei ta. bi,blia) Copiii gaseste cartile/Biblia. In romana este
incorect sa se faca un asemena dezacord de numar, dar nu si in greaca.

6. Substantivul propriu o` Ihsou/j se declina diferit desi este de decl. a 2-a:

N.
G.
D.
A.
V.

Nu se declina decat la sigular

o` Ihsou/j
tou/ Ihsou/
tw/| Ihsou/
to.n Ihsou/n
Ihsou/

7. Functiile cazurilor substantivelor

18

7.1.

Genitiv:
Relatia de posesiune sau proprietate: oi;koj avnqrw,pou sau avnqrw,pou

oi;koj.
-

Relatia de originare sau genitiv al sursei: a;gw dou/lon oi;kou.

Genitiv partitiv, exprima o parte din total: tij tw/n maqhtw/n (Luca 11:1).

Pozitia gentivului este plasarea lui dupa substantivul pe care il determina: eivmi.
dou/loj Qeou/.

Daca pozitia este inversata, se face cu intentia accentuarii ideii desemnate de

substantivul in G: eivmi. Qeou/ dou/loj.

7.2.

Dativ

Completment indirect: le,gw tw|/ avdelfw/|

Dativ locativ: avgrw/| in camp

Dativ instrumental: lo,gw| prin cuvant

Dativ al avantajului personal: tw|/ law|/ pentru popor/in favoarea poporului

(Luca 1:68)
Dativ temporal/temporis: pa,saij tai/j h`me,raij (Luca 1:75)

8. Exercitii
8.1.

Vocabular

8.2.

Traducere in romana

8.3.

Traducere in graca

8.4.

Analiza gramaticala

9. Vocabular
wv
o` lo,goj

Oh!
cuvant[ul]

o` a;ggeloj
o`

inger; mesager
[om] pacatos

o`
o`
o`
o`
o`

lege
ochi
Israel
fariseu
Hristos

a`martwlo,j
o` avgro,j
o` a;nemoj
o` a;rtoj
o` avdelfo,j
o` dia,boloj

camp
vant; briza
paine
frate
Diavolul

no,moj
ovfqalmo,j
Israh,l
Farisai/oj
Cristo,j

19

o` potamo,j
o`

rau
om in varsta;

presbu,teroj
o` to,poj
o` fi,loj
o` fo,boj

prezbiter
loc
prieten
frica

o` dou/loj
o` a;nqrwpoj

rob, sclav
om, fiinta

o` h[lioj
o` Qeo,j
o`

umana
soare
Dumnezeu
apostol

avpo,stoloj
o` karpo,j

fruct; rod

o`

invatator

o` misqo,j
o` dia,konoj
o` nao,j

plata, rasplata
diacon
templu,

dida,skaloj
o` oi=koj
o` oi=noj
o` evcqro,j

casa
vin
dusman, inamic

(sanctuarul
o` ouvrano,j
o` qa,natoj
o` o;cloj

interior)
cer
moarte
gloata,

o` ko,smoj
o` stauro,j
o` ui`o,j

cosmos, lume
cruce
fiu

o` qro,noj
o` peirasmo,j
o` kairo,j

multime
tron
ispita
timp, ocazie

o` K/ku,rioj
o` lao,j
o` cro,noj

Domnul/domn
popor (ales)
timp (istoric)

o` lepro,j
h` o`do,j
to. dw/ron
to.

(oportun)
om lepros
drum
dar, cadou,
veste buna,

h` e;rhmoj
h` parqe,noj
to. e;rgon
to. i`ero,n

pustiu, desert
virgina, fata
munca, fapta
templu (tot)

euvagge,lion

evanghelie

20

CURSUL 5
SUBSTANTIVELE DE DECLINAREA 1-A
1. Semnele de recunoastere a decl. 1-a sunt terminatia a sau h, in N, singular,
feminin. La masculin, semnele de recunoastere a decl. 1-a sunt terminatiile aj
-hj, in N, singular. Exceptie de la regula fiind substantivele contrase care sunt
foarte putine in NT si ca atare le vom aminti cand le intalnim in text (h` mna/
mina = 100 de drachme; [si ca greutate sau suma]).
2. Majoritatea substantivelor de decl. 1-a este feminina.
3. Ca si in cazul decl. A 2-a, genul substantivului se distinge mai usor pe baza art.
hot.
4. Substantivele feminine: se recunosc pe baza teminatiilor : -a, -h
4.1. Cele cu terminatia alfa se impart in alfa pur si alfa impur.
4.1.1.a. Declinarea 1-a in alfa pur: Substantivele ale caror radacina se termina in e,
i sau in r dupa care urmneaza terminatia feminina -a, se numesc apur. Exemple: h`
h`me,ra, h` avlh,qeia, h` leitourgi,a, h` qea,.
N.
G.
D.
A.
V.

Sg.
Term. a-pur
h` h`me,ra
-a
th/j h`me,raj
-aj
th|/ h`me,ra|
-a|
th.n h`me,ran
-an
h`me,ra
-a

Pl.
Term. a-pur
ai` h`me,rai
-ai
tw/n h`merw/n
-wn
tai/j h`me,raij
-aij
ta.j h`me,raj
-aj
h`me,rai
-ai

N.
G.
D.
A.
V.

Sg.
h` avlh,qeia
th/j avlh,qeiaj
th|/ avlhqei,a|
th.n avlh,qeian
avlh,qeia

Pl.
ai` avlhqei,ai
tw/n avlhqei,wn
tai/j avlhqei,aij
ta.j avlh,qeiaj
avlhqei,ai

4.1.1.b. Declinarea 1-a in alfa impur: Substantivele ale caror radacina se termina in
alte foneme/litere decat e, i sau r dupa care urmeaza terminatia a se numesc a
impur. Exemple: h` do,xa, h` glw/ssa.

21

Sg.
Term. a-impur
h` glw/ssa
-a
th/j glw,sshj
-hj
th|/ glw,ssh|
-h|
th.n glw,ssan
-an
glw/ssa
-a

N.
G.
D.
A.
V.
-

Pl.
Term. a-impur
ai` glw,ssai
-ai
tw/n glwssw/n
-wn
tai/j glw,ssaij
-aij
ta.j glw,ssaj
-aj
glw,ssai
-ai

Ca un exercitiu, sa se decline h` do,xa

4.2. Declinarea substantivelor feminine cu terminatia in -h:

Exemple: h` avrch,, h` avga,ph, h` grafh,
Sg.
Term. subs. -h
h` avrch,
-h
th/j avrch/j
-hj
th/| avrch/|
-h|
th.n avrch,n
-hn
avrch,
-h

N.
G.
D.
A.
V.

Pl.
Term. subs. -h
ai` avrcai,
-ai
tw/n avrcw/n
-wn
tai/j avrcai/j
-aij
ta,j avrca,j
-aj
avrcai,
-ai

Sa se decline, ca un exercitiu, si substantivele: h` avga,ph, h` grafh,

Sa se faca o comparatie intre terminatiile subst. in alfa impur si eta.

5. Declinarea 1-a a substantivelor masculine cu term.: -hj, -aj

5.1. Incepem cu substantivele majoritare hj
Exemple: o` profh,thj o` maqhth,j
N.
G.
D.
A.
V.

Sg.
Term. subs. -hj
o` profh,thj
-hj
tou/ profh,tou
-ou
tw/| profh,th|
-h|
to.n profh,thn
-hn
[wv# profh,ta
-a

Pl.
Term. subs. -hj
oi` profh/tai
-ai
tw/n profhtw/n
-wn
toi/j profh,taij
-aij
tou.j profh,taj
-aj
profh/tai
-ai

5.2. Declinarea 1-a substantivelor masculine cu terminatia: -aj

Exemplu: o` neani,aj

N.
G.
D.
A.
V.

Sg.
Term. subs. -aj
o` neani,aj
-aj
tou/ neani,ou
-ou
tw/| neani,a|
-a|
to.n neani,an
-an
neani,a
-a

Pl.
Term. subs. -aj
oi` neani,ai
-ai
tw/n neaniw/n
-wn
toi/j neani,aij
-aij
tou.j neani,aj
-aj
neani,ai
-ai
22

- O exceptie de la regual de mai sus a subst. masculine in aj este Satana/j care are
aceeasi terminatii la toate cazurile mai putin in cazul G, unde term. este a.

N.
G.
D.
A.
V.

Sg.
o` satana/j
tou/ satana/
tw/| satana|/
to.n satana/n
satana/

Pl.

NU ARE!

6. Prepozitii
6.1. Prepozitii care atrag un singur caz gramatical; acestea cer totdeauna un caz
anume, fie G, D, sau A:
6.1.1. avpo, + G: de la, sugereaza indepartare, separare [ablativ].
ilustratia sagetii indica idea de indepartare de la casuta
Exemplu: a;gomen tou.j profh,taj avpo. tou/ vIhsou/)
6.1.2. eivj + A si pro,j + A: exprima apropiere, miscare spre, inspre sau inauntru.
Vezi ilustratiile de mai jos:
pro,j + A = la, spre: a;gw dou,louj pro.j to.n Qeo,n)
eivj + A = in, [idea de patrundere dinamica in ceva, undeva] Vezi
ca varful sagetii din ilustratia de mai jos este in interiorul casutei!
ba,llomen to.n li,qon eivj oi=kon)

6.1.3. evk + G: din, idea separarii, dar nu este o indepartare de la ci din

ceva/cineva. Vezi ilustratia cu sageata pornind dinauntrul casutei si varful este in afare
ei.
a;geij tou.j maqhta.j evk tou/ i`erou/)

23

6.1.4. evvn + D: in idea de static, a fi in repaus. Vezi ilustratia cu punctul care sta
in interiourl casutei.
evgw, eivmi evn tw|/ oi=kw|)

7. Exercitii
7.1. Vocabular
7.2. Traducere in romana
7.3. Traducere greaca
7.3. Exercitii aditionale: Tipei
8. Vocabular
h`
h`
h`
h`
h`
h`

avlh,qeia
a`marti,a
basilei,a
diakoni,a
evkklhsi,a
evxousi,a

adevar[ul]
pacat
imparatie, domnie
slujire, diaconie
biserica
autoritate, putere,
putinta, capacitate
h` evpiqumi,a
dorinta, pofta
h` h`me,ra
zi
h` kardi,a
inima
h` marturi,a
marturie
h` oivki,a $o` (F) casuta, (M)
casa
oi=koj%

h`
h`
h`
h`
h`
h`

parrhsi,a
sofi,a
swthri,a
cara,
w[ra
glw/ssa

indrazneala, curaj
intelepciune
mantuire, salvare
bucurie
ora
limba

h`
h`
h`
h`
h`

do,xa
qa,lassa
avga,ph
avrch,
gh/

h`
h`
h`
h`

h`
h`
h`
h`

kefalh,
ovrgh,
parabolh,
peritomh,

slava, glorie
mare (engl.: sea)
dragoste, iubire
inceput; demnitar
pamant,
sol,
teritoriu (si ca
planeta)
cap
mnie
parabola, ilustratie
circumciziune

grafh,
diaqh,kh
didach,
dikaiosu,nh

h` eivrh,nh
h` evntolh,
h` evpistolh,

scriere, scriptura
legamant
invatatura
neprihanire,
dreptate
pace
lege
scrisoare, epistola

h` zwh,

viata (si spirituala), h` fwnh,

h` proseuch,
h` sunagwgh,
h` u`pomenh,

rugaciune
sinagoga, adunare
rabdare;
perseverenta
sunet, voce

24

h` yuch,
h` kw,mh
h` nefalh,

existenta
suflare, respiratie, h` fulakh,
viata,
suflet,
individ, sentiment
sat; regiune
h` avdiki,a
nor
h` genea,

h` timh,

onoare;
pret;
valoare
h` meta,noia
pocainta
h` parousi,a
venire (a 2-a venire
a lui Isus); a fi
prezent
h` pe,tra
stanca
h` vIerousalh,m Ierusalim (ebraism)
$ta.(
h`% Ierusalim
`Ieroso,luma
o` telw,nhj
vames
o` u`pokrith,j
(om) ipocrit
o` Messi,aj
Mesia
to. avrgu,rion
argint; bani
to. bibli,on(h` sul, carte; (papirus)
bi,bloj
to. daimo,nion
to. de,ndron
to. i`ma,tion
to. mnhmei,on
to. shmei/on
to. sune,drion

inchisoare,
pazitor

garda,

h` qu,ra
h` qusi,a

nedreptate
nastere, generatie,
cursul vietii
fagaduinta,
promisiune
usa
jertfa

h` crei,a
h` ch,ra
o` maqhth,j

nevoie
vaduva
ucenic

o` profh,thj
o` stratiw,thj
o` neani,aj
to. musth,rion

profet
soldat
tanar;
secret,
(revelat)
copil

h` evpaggeli,a

mister

to.
paidi,on( te,kno
n
demon
to. ploi/on
barca, luntre
pom, copac
to. poth,rion
ceasca, potir
manta, roba, haina to. pro,baton
oaie
(exterioara)
mormant
to. pro,swpon
faa
semn
to. sa,bbaton
sabat;
festival
religios
sinedriu; adunare,
tribunal

25

CURSUL 6
ADJECTIVE DE DECLINAREA 1-A SI A 2-A
1. Consideratii generale
1.1.
Adjectivele se acorda cu substantivul pe care il califica in gen, numar si
caz.
1.2.
Adjectivele au in general trei terminatii: masculine, feminine si neutre.
1.3.
Sunt adjective care au doar doua terminatii: cele masculine si feminine
avand aceeasi terminatii, iar cele neutre au terminatii separate.
1.4.
Adjectivele se invata cu toate cele trei, respectiv doua, terminatii. Acestea
sunt terminatiile la singualar, N, si constituie forma de dictionar al adjectivelor.
2. Declinarea adjectivelor: avgaqo,j( &h,( &o,n
2.1.
Teminatiile in M, F, N sunt: &o,j( &h,( &o,n. Bineinteles ca accentele
pot fi in alta parte decat pe terminatiile adjectivelor, ca in acest caz.
2.2.
Declinarea in M si N se face dupa paradigma declinarii a 2-a a
substativelor, iar in F se face dupa paradigma declianrii 1-a a substantivelor, asa
dupa cum urmeaza:
Sg.
N.
G.
D.
A.
V.

M
avgaqo,j
avgaqou/
avgaqw/|
avgaqo,n
avgaqe,

F
avgaqh,
avgaqh/j
avgaqh/|
avgaqh,n
N.

N
avgaqo,n
avgaqou/
avgaqw/|
avgaqo,n
N.

Pl.
N.
G.
D.
A.
V.

M
avgaqoi,
avgaqw/n
avgaqoi/j
avgaqou,j
N.

F
avgaqai,
avgaqw/n
avgaqai/j
avgaqa,j
N.

N
avgaqa,
avgaqw/n
avgaqoi/j
avgaqa,
N.

2.3. Declinarea adjectivelor ale caror radacina se temina in una din vocalele a( e( i
sau r( la F, singular si plural, se face dupa paradigma apur, dupa cum urmeaza:
Sg.
N.
G.
D.
A.
V.

M
a[gioj
a`gi,ou
a`gi,w|
a[gion
a[gie

F
a`gi,a
a`gi,aj
a`gi,a|
a`gi,an

N
a[gion
a`gi,ou
a`gi,w|
a[gion

26

Pl.
N.
G.
D.
A.
V.

M
a[gioi
a`gi,wn
a`gi,oij
a`gi,ouj
N.

F
a[giai
a`gi,wn
a`gi,aij
a`gi,aj
N.

N
a[gia
a`gi,wn
a`gi,oij
a[gia
N.

2.3.
Ce un exercitiu, declinati: mikro,j( &a,( &o,n
2.4.
Un exemplu a unui adjective cu doua terminatii: adu,natoj( &on. M si
F se declina impreuna dupa paradigma lo,goj a declinarii a 2-a.
Sg.
N.
G.
D.
A.
V.

M
avdu,natoj
&ou
&w|
-on
-e

F
identic cu M
avdu,natoj
-

N
avdu,naton
ou
w|
on
N.

3. Folosirea sau functia adjectivelor in propozitie: au trei functii sau folosiri:

3.1.
Atributiva: avgaqo.j profh,thj) profh,thj avgaqo,j) Adjectivul
poate sta inainte sau dupa substantiv. De regula sta inainte de substantiv, exceptie
fiind intentia de accentuare (emfatic), cand se aseaza dupa substantiv, ca in cazul
al doilea de mai sus.
3.1.1. Poate sta in pozitie (ascriptiva) atributiva, adica intre art. hot. si substantiv: o`
avgaqo.j a;nqrwpoj.
3.1.2. Se cunoaste si pozitia (restrictiv) atributiva, cand art. hot. se repeta si
substantivul se aseaza emfatic inainte de adjectiv, ca in cazul: o` poimh,n
o` kalo,j)
3.1.3. ATENTIE: Adjectivele in pozitie atributiva nu pot sta fara art. hot. daca
substantivul pe care il determina are art. hot.
3.2.
Predicativa: o` a;nqrwpoj avgaqo,j) avgaqo.j o` a;nqrwpoj)
3.2.1. Cand adjectivul nu are art. hot. si substantivul are art. hot., atunci vorbim de
pozita predicativa a adjectivelor.
3.2.2. In pozitia predicativa, adjectivele totdeauna au functie predicativa. Se traduc
cu punerea verbului copulativ este intre substantiv si adjectiv chiar daca in
greaca nu apare verbul a fi (eivmi,), ca in o` a;nqrwpoj avgaqo,j)
Omul este bun.
3.2.3. Deosebirea intre pozitia predicativa si cea atributiva a adjectivelor se face pe
baza prezentei sau a lipsei art. hot. de dinaintea adjectivului. Un exercitiu de
recunoastere: avgaqo,j o` maqhth,j $evstin%) h` kalh. gunh,)

27

3.3.
Substantivala: oi` avgaqoi,,( oamenii buni; ai` avgaqai, femeile
bune; ta. avgaqa, lucrurile bune.
3.3.1. Functia substantivala a adjectivelor, ca si in lb. romana, poate fi realizata prin
simpla adaugare a art. hotarat in genul si la numarul respective pentru a
substantiviza adjectivul. In romana avem, de exemplu, inteleptul, de la
adjectivul intelept. o` sofo,j)
4. Exercitii:
4.1.
4.2.
4.3.

Vocabular
Traducere in romana
Traducere in greaca

5. Vocabular
avgaqo,j, &h,
&o,n
avgaphto,j( &h,
&o,n
a;lloj( &h &on
dunato,j( &h,
&o,n
e[kastoj( &h
&on
e;scatoj( &h
&on
kaino,j( &h,
&o,n
kako,j( &h,
&o,n
kalo,j( &h, &o,n

iubit

i`kano,j, &h,
sufficient; destul
&o,n
loipo,j, &h, &o,n rest; ramasita

alt, alta
puternic; posibil

me,soj, &h &on de/din mijloc

ovli,goj, &h &on putin; mic

fiecare

sarac

ultimul

ptwco,j, &h,
&o,n
tuflo,j, &h, &o,n

nou

i;dioj( &a, &on

propriu; specific

rau, urat

evleu,qeroj( &a
&on
kaqaro,j( &a,
&o,n
palaio,j( &a,
&o,n
plou,sioj( &a
&on
o[moioj( &a
&on
avdu,natoj( &o
n
aivw,nioj( &on
avka,qartoj( &o
n
a;pistoj( &on

liber

bun

bun, frumos

mo,noj( &h &on singur[ul]; doar

pisto,j( &h,
credincios, fidel
&o,n
prw/toj( &h &on primul
sofo,j( &h, &o,n

intelept

tri,toj h on
a[gioj( &a, &on

al treilea
sfant; sacru

a;xioj( &a &on

demn, vrednic

orb

curat
vechi
bogat
identic
imposibil
etern, vesnic
necurat
necredincios

28

deu,teroj( &a
&on

al doilea

Ioan

drept, just

o`
vIwa,nhj( vIwa,
nnhj
o` baptisth,j

di,kaioj( &a
&on
e[teroj( &a &on
ivscuro,j( &a,
&o,n
maka,rioj( &a
&on
mikro,j( &a,
&o,n
nekro,j( &a,
&o,n
neo,j( &a, &o,n
ponhro,j( &a,
&o,n
de,

altul; diferit
puternic

o` evrga,thj
o` krith,j

lucrator, muncitor
judecator

binecuvantat,
fericit
mic; putin

o`
vAndre,aj( &ou
o` vHli,aj( &ou

Andrei

mort

o` vIou,daj( &a

Iuda (G. doric)

nou
rau

ga,r
ou=n

caci; pentru ca
deoarece; deci

dar; si

a;ra

si nu, nici nu

oi` loipoi,

deaceea; asadar,
deci
ramasita, ceilalti

oude,

Botezatorul

Ilie

29

CURSUL 7
CONJUGAREA VERBELOR LA TIMPUL IMPERFECT SI
AORIST, INDICATIV, ACTIV
I. IMPERFECTUL, INDICATIV, ACTIV
1. Consideratii generale:
1.1.
Atat timpul imperfect cat si aorist la modul indicativ exprima o actiune in
trecut. De notat: Aoristul, doar la modul indicativ exrpima o actiune in trecut. In
celelalte moduri exprima de regula timpul prezent.
1.2.
Indicatorul timpului trecut in greaca este morfemul timpului trecut,
denumit augment care este un prefix atasat la verb. Augmentul este un e&)
1.3.
Augmentul se pune doar la modul indicativ imperfect si aorist.
2. Imperfectul indicativ activ al verbului lu,w( e;luon dezlegam
Sg. aug+rad+term.
Term.
1. e lu on = e;luon
&on
&ej
2. e;luej
&e
3. e;lue$n%

Pl.
Term.
evlu,omen
&omen
evlu,ete
E;luon

&ete
&on

3. Observatii
3.1.
Terminatiile la singular pers. 1-a si pl. pers. a 3-a sunt identice; contextul
sintactic ajuta la identificarea persoanei.
3.2.
Traducerea imperfectului: verbul la imperfect exprima o actiune liniara
sau repetativa continua in trecut: __________-----------------.
3.3.
Imperfectul este fromat din:
3.3.1. Augment
3.3.2. Radacina verbului
3.3.3. Terminatie
4. Conjugarea verbelor contrase la imperfect, ind., act.: &ew( &aw( &ow
Sg.
1.
2.
3.

aug+rad+term
e ! file! on evfi,loun
evfi,leij
evfi,lei$n%

Pl.
evfilou/men
evfilei/te
evfi,loun

5. Observatie:
5.1.
Se aplica regulile de contractie deja invatate.
5.2.
De asemena, regulile de contractie se aplica si la conjugarea verbelor:
aw si -ow.
30

5.3.

Ca un exercitiu, sa se conjuge verbele: tima,w( plhro,w

Sg.
1. evtima!on evti,mwn
2. evti,maj
3. evti,ma$n%

Pl.
evtimw/men
evtima/te
evti,mwn

Sg.
1. evplh,roun
2. evplh,rouj
3. evplh,rou$n%

Pl.
evplhrou/men
evplhrou/te
evplh,roun

6. Regulile de lungire a vocalelor initiale sub influenta augmentului

6.1.
Verbele care incep cu vocala (sau diftong) vor prezenta o lungire a vocalei
initiale din cauza augmentului e, dupa cum urmeaza:
ah
eh
neschimbat)
ow

ai h|
ei h|

au hu
eu hu (uneori

oi w|

6.2.
Exercitii de augmentare (doar la pers. 1-a sing.):
avkou,w( evgei,rw( aivte,w( oivkodome,w( eu`ri,skw:
avkou,w
h;kouon

evgei,rw
h;geiron

aivte,w
h|;toun

oivkodome,w
wv|
kodo,moun

eu`ri,skw
hu[riskon

7. Observatii:
7.1.
Augmentare neregulata: e;cw ei=con
7.2.
Verbele compuse dintr-un prefix prepozitional si un verb formeaza
imperfectul prin asezearea augmentului intre prepozitie si verb. Exemple:
avpa,gw( avpo, ! a;gw ap ! e ! a;gw a;phgon
avpolu,w avpe,luon
evkba,llw evxe,ballon: k de la evk devine x sub infulenta augmentului e.
II. AORISTUL, INDICATIV, ACTIV
1. Aoristul 1 (Unu)
1.1. Semnul de recunoastere al aor. 1 este sufixul: -sa
1.2. Deoarece aoristul indicativ este un timp trecut, el are ca si imperfectul indicativ
un augment e.
1.3. Exemplu: lu,w e ! lu ! sa e;lusa: am dezlegat

31

Sg.
1. e;lusa
2. e;lusaj
3. e;luse$n%

Term.
&sa
&saj
&se

Pl.
Term.
evlu,samen
&samen
evlu,sate
&sate
e;lusan
&san

1.4. Traducerea sau sensul aoristului: din punc de vedere al actiunii verbului, aroistul
exprima un actio instans, o actiune punctiforma care are loc in trectut, dar al
carei durata instantanee totusi are un predecent:
1.5. Faptul ca actiunea verbului, actio verbi, a avut loc in mod sigur este mai
important decat timpul actiunii, in limba greaca. Tempus verbi, timpul verbului,
exprima relatia temporala intre cel care relateaza despre o actiune a subiectului si
actiunea in sine. Deci, timpul trecut, tempus praeteritum, in geaca exprima faptul
ca o actiune a avut loc inainte de timpul cand povestitorul sau scriitorul ne da o
relatare despre ea.
1.6. Actio verbi, actiunea verbului, exprima starea, durata, felul si modul actiunii
savarsite de subiect. Din acest motiv, in limba greaca actiunea verbului este mai
imprtanta decat timpul verbului, un fapt de care trebuie sa tinem cont atunci cand
exegetam un text.
1.7. Aoristul este des utilizat ca timpul povestirii evenimetelor trecute.
1.8. Amalgamare: aor. 1
1.8.1.
Verbele ale caror radacina se termina in consonante guturale, labiale sau
dentale formeaza aor. 1 asemenea viitorului in felul urmator:
- guturale: k( g( c ! sa xa
- labiale: b( p( f ! sa ya
- dentale: d( q( t ! sa sa
- Exemple: khru,ssw( e ! radacina verbulului khruk ! sa evkh,ruxa
- Exercitii: ble,pw( pei,qw( gra,fw( goggu,zw
2. Aoristul 2 (doi)
2.1. Terminatiile aor. 2 sunt identice cu cele ale imperfectului: &on( &ej( &e$n%
( &omen( &ete( &on.
2.2. Are augmentul e( ca si aor. 1 si imperfectul.
2.3. Deosebirea dintre imperfect si aor. 2 se face pe baza radacinii verbului. In cazul
aor. 2 radacina verbului sufera o schimbare usor perceptibila.
2.4. Radacina din care se formeaza imperfectul se numeste radacina timpului prezent.
2.5. Radacina din care se formeaza aor. 2 se numeste radacina verbala.
2.6. Aor. 2 nu are morfemul &sa( specific aor. 1.
2.7. Exemple de radacini ale timpului prezent si radacina verbala:

32

lei,pw( radacina timpului prezent din care se formeaza imperfectul este leip&(
radacina verbala din care se formeaza aor. 2 este lip&.
Sg.
1.
2.
3.
Pl.
1.
2.
3.

Aor. 2
e;lipon
e;lipej
e;lipe$n%
evli,pomen
evli,pete
e;lipon

Sg. Imperfect
e;leipon
e;leipej
e;leipe$n%
Pl.
evlei,pomen
evlei,pete
e;leipon

2.8. Exemple si exercitii:

2.8.1. a`marta,nw
- radacina prezentului: a`martan&( h`ma,rtanon (imperf.)
- radacina verbala: a`mart&( h[marton (aor. 2)
2.8.2. eu`ri,skw
- radacina prezentului: eu`risk&( eu[riskon
- radacina verbala: eu`r&( eu[ron
2.9. Observatii:
2.9.1. Radacina verbala de la ginw,skw este gno&. Omicron se prelungeste in
omega dand urmatoarea forma a radacinii verbale din care se formeaza aor. 2: gnw&
Sg.
1.
2.
3.
Pl.
1.
2.
3.

e;gnwn
e;gnwj
e;gnw
e;gnwmen
e;gnwte
e;gnwsan
-

La persoana a 3-a plural, verbul acesta are o terminatie neregulata in sensul ca a

imprumutat particula &sa si, de fapt, toata terminatia pers. a 3-a, pl., de la aor. 1.

2.9.2. Radacinile verbului o`ra,w sunt multiple, si are forme separate pentru timpul
prezent, aorist si viitor, dupa cum urmeaza:
-

radacina prezentului: o`ra&( evw,rwn (imperf.)

radacina aor. 2: ivd&( ei=don( ei=dej( ei=de$n%
( ei;domen/ei;damen( ei;dete/ei;date( ei=don/ ei=dan: radacina

33

originala a fost id& (a vedea)( cu litera digamma care se pronunta v, de

aici video in limbile moderne. In NT, terminatiile acestui verb sunt, cu
precadere, de aor. 1.
radacina viitorului: ovp&

2.9.3. Asemenea cazului de mai sus, verbul le,gw isi formeaza aor. 2 dintr-o radacina
cu totul diferita: ivp&( ei=pon, ei=pa, (ambele sunt la pers. 1-a sing.) are
terminatii si de la aor.1, mai ales in NT.
2.9.4. Verbul a;gw isi formeaza aor. 2 prin reduplicarea silabiei initiale la care se
adauga augmentul. Acesta se numeste dubla augmentare: e ! ag ! ag ! on
h;gagon (h=gon imperf.).
2.9.5. Iata cele mai frecvente verbe care au aor. 2 in NT:
a;gw( h;gagon
a`marta,nw( h[
marton
avpoqnh,skw( a
vpe,qanon
ba,llw( e;balon
eu`ri,skw( eu[r
on

e;cw( e;scon
katalei,pw( kap
e,lipon
lamba,nw( e;la
bon
manqa,nw( e;m
aqon
pa,scw( e;paqo
n

pi,nw( e;pion
pi,ptw( e;peson

fe,rw( h;negkon
le,gw( ei=pon

feu,gw( e;fugon e;rcomai( h=lq

on( h=lqa
evsqi,w( e;fago
n
o`ra,w( ei=don

III. SENSURILE IMPERFECTULUI SI ALE AORISTULUI

1. Imperfectul are patru uzante generale:
1.1. Imperfectul progresiv: exprima o actiune contiuna sau repetativa in trecut.
1.2. Imperfectul obiceiului (habitual): exprima o actiune legata de o obisnuinta in
trecut. Luca 23:34
1.3. Imperfect tentativ: exprima o actiune tentativa in trecut (incercam sa...).
1.4. Imperfect initiativ: exprima o actiune initiata in trecut (incepeam sa...).
2. Aoristul, exprimand o actiune punctiforma, are trei aspecte semantice:
2.1. Aor. al constatarii: actiunea este vazuta in totalitatea ei, ca in Ioan 2:20, Templul
acesta a fost construita in 46 de ani.
2.2. Aorist incipient: accentuieaza momentul incipient al actiunii, ca in Rom. 14:9,
Hristos a murit si a inviat. Punctiform al mortii si al invireii.
2.3. Aor. concluziv: priveste actiunea din punctul de vedere al concluziei ei, ca in
Filipeni 4:11, M-am deprins sa fiu multumit cu starea in care ma gasesc.
2.4. Aoristul este folosit foarte des in NT, asadar cand un imperfect este preferat fata
de aorist, atunci este nevoie sa dam cuvenita atentie motivatiei autorului de a
34

folosi un imperfect in loc de aorist. Un exemplu ar fi concludent aici: Gal. 1:1314:

2.5. Ati auzit [hvkou,sate, aor. conclusiv] ... cum prigoneam [evdi,wkon,
imperf. habitual] biserica lui Dumnezeu si o devastam [evpo,rqoun, imperf.
tentativ, incercam sa o prapadesc], si cum avansam [proe,kopton, imperf.
progresiv] in religia iudaista, depasind in zel pe multi din neamul meu.
IV. TIPURI DE AUGMENTARE
1. Augmentul silabic: Un verb care incepe cu o consoana primeste augmentul e si in
felul acesta se inmulteste cu o silaba.
2. Augmentul temporal: este cazul cand verbul incepe cu o vocala scurta care se
prelungeste datorita influentei augmentului.
3. Augmentul zero: atunci cand verbul incepe cu o vocala lunga sau diftong,
augmentul poate fi invizibil, adica nu se face nici o prelungire a vocalei lungi
sau a diftongului, de aici numele de augment zero: eivrhneu,w
eivrhneu,on.
4. Augmentul dublu: unele verbe primesc un dublu augment prin reduplicarea primei
silabe la care se adauga augmentul: h;gagon.
5. Augmentul neregulat: cum am vazut deja ca verbul e;cw formeaza atat
imperfectul cat si aoristul intr-un mod neregulat: ei;con( e;scon.
V. IMPERFECTUL INDICATIV AL VERBULUI VEIMI,
Sg.
1.
2.
3.
Pl.
1.
2.
3.

Imperf.: eivmi,
h;mhn
h=j( h=sqa
h=n
h=men( h;meqa
h=te
h=san
VI. Exercitii
1. Vocabular
2. Traducere in romana
VII. Vocabular

avpa,gw
suna,gw

indepartez (ma)
adun (laolalta)

prosfe,rw
u`pakou,w ! D

u`pavgw
fe,rw
qnh,skw

ma indepartez
duc, car, transport
mor

avnaginw,skw
evpiginw,skw
paralamba,nw

aduc, ofer
ascult (in sens de
supunere)
Citesc
recunosc, percep
primesc
35

avpoqnh,skw
avpolu,w
evkba,llw
evndu,w
pa,scw
perisseu,w
cai,rw

mor
eliberez
arunc afara, trimit
afara
imbrac (ma)
sufar
am din belsug, am
abundent
ma bucur

avnoi,gw
dida,skw
diw,kw

deschid
Invati, predau
persecut, urmaresc

klai,w
pisteu,w ! D
profhteu,w

Plang
Cred
profetizez

feu,gw

fug, dezertez

36

CURSUL 8
PREPOZITII SI PRONUME DEMONSTRATIVE
I.

PREPOZITII

1. Prepozitii care cer/atrag doua cazuri gramaticale

1.1.
di,a + G prin, Expemplu: prin mare, dia. Qala,sshj
1.2.
di,a + A din cauza (ca): din cauza Domnului, dia. to.n Ku,rion
1.3.
kata, + G impotriva, impotriva legii, kata. no,mou
1.4.
kata, + A potrivit cu, in acord cu, dupa, dupa Marcu, kata.
Ma,rkon
1.5.
meta, + G cu, cu Domnul, meta. tou/ Kuri,ou
1.6.
meta, + A dupa, dupa moarte, meta. qa,naton
1.7.
peri, + G despre, despre evanghelie, peri. euvaggeli,ou
1.8.
peri, + A in jurul, in peajma, in preajma marii, peri. qala,ssan
1.9.
u`pe,r + G pentru, pentru pacat[ul], u`pe.r th/j a`marti,aj
1.10.
u`pe,r + A deasupra, peste, deasupra pamantului, u`pe.r th.n
gh,n
1.11.
u`po, + G prin, de catre, de, de Domnul, u`po. tou/ Kuri,ou
1.12.
u`po, + A sub, dedesubt, sub pamant, u`po. th.n gh,n
2. Prepozitii cu trei cazuri gramaticale
2.1.
2.2.
2.3.

evpi, ! G pe, evpi. gh/j

evpi, ! D pe, --- gh/|
evpi, ! A pe, --- gh,n

In NT aceasta prepozitie si-a pierdut deosebirea semantica de aceea in toate cele trei
cazuri are acelasi sens. Aici s-a dat doar sensul de baza, dar exista si alte sensuri ale
prepozitiei in combinatie cu cele trei cazuri.
2.4.
para, ! G de la, de la Dumnezeu, para. tou/ Qeou/
2.5.
para, ! D cu, cu Dumnezeu, para. tw|/ Qew|/
2.6.
para, ! A alatur, langa, pe langa, langa mare, para. th.n
qa,lassan
3. Observatii:
3.1.
Multe prepozitii au functii locative, directionale sau orientative. Vezi
diagrama.
3.2.
Alte prepozitii: pro, + G inainte [locativ, temporal, metaforic];
avna, ! A sus, in sus, prin, intre.

37

3.3.
In afara de peri, si pro, , prepozitiile isi pierd vocala finala daca
substantivul pe care il determina incepe tot cu o vocala. Vocala pierduta va fi
inlocuita de un apostrof. Exemple: avpo, ! avdelfou/ avp avdelfou/)
3.4.
Daca substantivul incepe cu o vocala care are spirit aspru si daca
prepozitia care il precede se termina intr-o dentala sau labiala, iata ce modificare
a dentalei sau a labialei are loc:
- t q( meq o`do,n de la meta,; p f( avf a`marti,aj de la avpo,.
II.

PRENUMELE DEMONSTRATIV

1. ou-toj( au[th( tou/to: acesta, aceasta, acesta. Au forme pentru masculine,

feminine si neutru, ca si adjectivele, si se declina dupa modelul adjectivelor,
adica: decl. a 2-a in masculin si neutru, si declinarea 1-a la feminine.
Sg.
N.
G.
D.
A.
Pl.
N.
G.
D.
A.

ou=toj
tou,tou
tou,tw|
tou/ton

au[th
tau,thj
tau,th|
tau,thn

tou/to
tou,tou
tou,tw|
tou/to

ou-toi
tou,twn
tou,toij
tou,touj

au-tai
tou,twn
tau,taij
tau,taj

tau/ta
tou,twn
tou,toij
tau/ta

2. evkei/noj( &h( &o: acela, aceea, acela

Sg.
N.
G.
D.
A.
Pl.
N.
G.
D.
A.

M
evkei/noj
evkei,nou
evkei,nw|
evkei/non

F
evkei,nh
evkei,nhj
evkei,nh|
evkei,nhn

N
evkei/no
evkei,nou
evkei,nw|
evkei/no

evkei/noi
evkei,nwn
evkei,noij
evkei,nouj

evkei/nai
evkei,nwn
evkei,naij
evkei,naj

evkei/na
evkei,nwn
evkei,noij
evkei/na

2.1.

Observatii:

2.1.1. Spre deosebire de adjective, pronumele demostative au o terminatie aparte

pentru neutru, singular, N, si anume: in loc de on ca la adjective, terminatia
este omicron fara n: tou/to( evkei/no

38

2.1.2. Substantivul la care se refera un pronume demonstrative are de regula articol

hotarat, dupa cum urmeaza: tou/to to. pro,baton sau to. pro,baton
tou/to, aceasta oaie.
2.1.3. Pronumele demonstrativ trebuie asezat totdeauna in pozitie predicativa, adica,
sa nu fie pus intre articol hotarat si substantiv.
2.1.4. Pronumele demonstrativ se acorda cu substantivul in gen, numar si caz.
3. Declinarea adjectivului o[loj( &h( &on, tot, intreg (de aici: holistic)
3.1.
Se declina ca un adjectiv care are toate cele trei terminatii regulate:
-oj( &h( &on
3.2.
Se pune in pozitie predicativa
Sg.
N.
G.
D.
A.
Pl.
N.
G.
D.
A.

o[loj
o[lou
o[lw|
o[lon

o[lh
o[lhj
o[lh|
o[lhn

o[lon
o[lou
o[lw|
o[lon

o[loi
o[lwn
o[loij
o[louj

o[lai
o[lwn
o[laij
o[laj

o[la
o[lwn
o[loij
o[la

4. Exercitii
4.1.
4.2.
4.3.

Vocabular
Traducerea in romana
Tradcerea in greaca

5. Vocabular
avnti, ! G
pro, ! G
su,n ! D

in loc de; pentru

inainte
cu, impreuna

de,w
diakone,w ! D
doke,w

katoike,w
parakale,w

locuiesc
invit, rog, indemn,
incurajez, mangai
merg, umblu
ma inchin
fac rau, ranesc, fac
nedreptate, calc o
lege

evlee,w
euvcariste,w

peripate,w
proskune,w ! D
avdike,w

krate,w
oivkodome,w
fwne,w

leg
slujesc, servesc
ma gandesc; mi se
pare (de la a-i
parea; docetism)
imi este mila
multumesc; dau
multumire
stapanesc
construiesc, zidesc
chem.

39

avkolouqe,w !
D
avsqene,w
game,w( gami,
zw

il, ii urmez; merg

dupa (acoliti!)
sunt slab; sunt
bolnav
ma casatoresc; dau
in casatorie (cand e
vorba de femei)

u`pakou,w ! D

ma supun, ascult

pisteu,w ! D

cred

evvxwqe,w

scot afara, dau

afara, exmatriculez

40

CURSUL 9
PRONUMELE PERSONAL, REFLEXIV SI RECIPROC
I. Pronumele personal
1. Declinarea pronumelui personal: persoana 1-a: evgw,
Sg.
N
G
D
A

evgw,
evmou/( mou
evmoi,( moi
evme,( me
1.1.
-

Pl.
h`mei/j
h`mw/n
h`mi/n
h`ma/j

Observatii

Persoana 1-a nu are vocativ.

La G, D, A are forme mai lungi care sunt forme emfatice si are si forme scurte
care se numesc forme enclitice care nu au accent propriu ci isi transmit accentul
cuvantului precedent.
Formele scurte sunt cele ne-emfatice.

2. Pronumele personal persoana a 2-a: su,

Sg.
N
G
D
A
V

Pl.
u`mei/j
u`mw/n
u`mi/n
u`ma/j
u`mei/j

su,
sou/
soi,
se,
su,
2.1. Observatii
-

N si V sunt indentice.
Formele emfatice la G, D, A au accent. Aceleasi forme cand nu au accent sunt
forme enclitice.

3. Pronumele personal persoana a 3-a: auvto,j( auvth,( auvto,

Sg.
N
G
D
A

M.
auvto,j
auvtou/
auvtw|/
auvto,n

F.
auvth,
auvth/j
auvth|/
auvth,n

N.
auvto,
auvtou/
auvtw|/
auvto,

41

Pl.
N
G
D
A

auvtoi,
auvtw/n
auvtoi/j
auvtou,j
3.1. Observatii
-

auvtai,
auvtw/n
auvtai/j
auvta,j

auvta,
auvtw/n
auvtoi/j
auvta,

Pronumele personal persoana a 3-a se declina potrivit paradigmei adjectivelor, si

anume: 2-1-2.
In genul N. este ca si pronumele demonstrativ, adica ii lipseste n din terminatia
in cazul N, singular.
Nu are forme in vocative.

4. Caracteristicile pronumelui personal in greaca:

4.1.
Se acorda cu substantivul pe care il inlocuieste in gen si numar, dar cazul
depinde de functia pe care o indeplineste in propozitie.
4.1.1. Exemplu: ble,pw to.n Ku,rion kai. ginw,skw auvto,n) Aici se acorda
in gen, numar si caz.
4.1.2. ble,pw to.n Ku,rion kai. piesteu,w auvtw/|) In acest caz este o
discrepanta intre cazul pronumelui personal care este in D si cazul
substantivului la care se refera, Kyrios, care este in A.
4.2.
In greaca, subiectul putand fi inclus si subinteles din terminatia verbului
care are functia sintactica de predicat, pronumele personal nu se specifica ci se
subintelege. Atunci, insa, cand se vrea o accentuare a subiectului care face
actiunea, pronumele se specifica.
4.2.1. Exemplu: pe,mpw to.n avpo,stolon pro.j to.n lao.n)
4.2.2. evgw. pe,mpw)))
4.3.
Pentru exprimarea relatiei de posesiune se foloseste pronumele personal la
G, si de regula se folosec formele enclitice: to. qe,lhma, sou) Vedeti ca
substantivul are doua accente, a doua fiind cel primit de la forma enclitica a
pronumelui personal persoana a 2-a.
4.4.
Formele emfatice se folosesc de regula dupa prepozitii: avp evmou/
( evk sou/( evn evmoi,) Exceptie fiind pro,j me)
5. Folosirea speciala a pronumelui personal persoana a 3-a: auvto,j
-

Are doua uzante speciale foarte importante:

5.1.
Uzanta adjectivala: se pune in pozitie atributiva, deci intre articolul hotarat
si substantiv, si se traduce cu acelasi, aceiasi. Exemplu: o` auvto.j Ku,rioj
sw,zei to.n lao.n auvtou/) Acelasi Domn salveaza pe poporul Sau sau o`
Ku,rioj o` auvto,j ( Acelasi Domn.

42

5.2.
Folosirea intensiva: prenumele personal sta fara articol hotarat, si se
traduce cu insusi, insasi. Exemplu: auvto.j o` Ku,rioj (o` Ku,rioj
auvto.j) sw,zei to.n lao.n auvtou/) Insusi Domnul mantuie/salveaza pe
poporul Sau.
5.3.
Folosirea lui auvto,j cu alte pronume personale: auvto.j evgw. le,gw
u`mi/n( o[ti u`mei/j evste o` lao.j tou/ Weou/) Eu insumi spun sau
auvto.j le,gw))) sau auvtoi. le,gomen))) noi insine spunem

II. Pronumele reflexive

1. Pronumele reflexiv are forme doar la persona a 3-a, si se refera totdeauna la
subiect, deaceea nu are forme la N.
Sg.
G
D
A
Pl.
G
D
A

M.
e`autou/ a, al lui
insusi
e`autw|/ lui insusi
e`auto,n pe el insusi

F.
e`auth/j a, al ei
insasi
e`auth|/
e`auth,n

e`autw/n
e`autoi/j
e`autou,j

e`autw/n
e`autai/j
e`auta,j

N.
e`autou/
e`autw|/
e`auto,
e`autw,n
e`autoi/j
e`auta,

1. Exemple: o` vIhsou/j evpeginw,ske tou/to evn e`autw|/) Isus

sesiza/percepea lucrul acesta in sine Insusi.
III. Declinarea adjectivului a;lloj( a;llh( a;llo( altul, alta, alt
-

este sinonim cu e[teroj

Se declina ca pronumele demonstrative evkei/noj, adica nu are -n la neutru
singular N.
Spre deosebire de prenumele demonstrative, a;lloj se pune in pozitie atributiva.
De exemplu: to. a;llo pro,baton cealalta oaie)

IV. Declinarea pronumelui reciproc: avllh,louj( unul pe altul

-

Nu are forme pentru N, nici pentru singular.

Se vor prezenta doar formele din NT:

G avllh,lwn unul altuia, unii altora

D avllh,loij unul la altul, unii la altii
A a,llh,louj unul pe altul, unii pe altii
-

Exemple:
43

filou/men avllh,louj( ne iubim (reciproc), unul pe altul

oi` filoi, evsmen avllh,lwn ,suntem prietenii unii altora
gra,fomen evpistola.j avllh,loij ne scriem (reciproc), unul altuia, unul la
altul

V. Exercitii
1. Exemple biblice ale folosirii pronumelui personal
1. Ioan 6:35
6. Ioan 17:4
11. Ioan 14:11

2. Luca 4:41
7. Ioan 4:29
12. Ioan 1:42

3. Ioan 19:7
8. 1Cor. 15:51
13. Ioan 1:25

4. Matei 1:21
9. Fapte 10:26
14. 1Cor. 12:6

5. Ioan 15:3
10. Apoc. 21:3
15. Ioan 11:25

2. Vocabular
evgw,
su,
auvto,j( &h,
( &o,

eu
tu
el, ea, el

h`mei/j
u`mei/j
a;lloj( &h( &o

noi
voi
altul, alta, alt

44

CURSUL 10
CONJUGAREA VERBELOR LA TIMPUL PERFECT
SI PLUPERFECT INDICATIV, ACTIV
I.

Timpul perfect 1, indicativ, active

1. Preliminarii
1.1.
Semnul perfectului 1 este sufixul &ka (asemanari cu terminatiile
aoristului 1)
1.2.
Un alt semn de recunoastere al perfectului in general este prima silaba care
se reduplica
1.3.
Reduplicarea primei silabe a verbului de conjugat are loc dupa cum
urmeaza: se ia consoana initiala a verbuli la care se adauga vocala &e
1.4.
Exemplificare: luvw le ! lu ! ka = le,luka
Sg.
1
2
3

levluka

& ka

le,lukaj
& kaj
le,luke(n%
& ke

Pl. lelu,kamen

& kamen

lelu,kate
& kate
lelu,kasi(n% & kasi

2. Observatii: sunt trei exceptii de la regula reduplicarii de mai sus

2.1.
Daca verbul incepte cu o consoana aspiranta, q( f( c( la reduplicare se
pune consoana neaspiranta care-i corespude aspirantei respective, dupa cum
urmeaza: q t* f p* c k( file,w pefi,lhka* qerapeu,w
teqera,peuka* cwre,w kecwrh,ka. [ma retrag, dau loc, inaintez,
ajung, fac loc]
2.2.
Daca radacina verbala incepe cu o consoana dubla, cum ar fi z( x( y( sau
cu doua consoane una langa alta, reduplicarea se face prin simpla atasare a unei
vocale e la radacina verbala. Exemple: zhte,w evzh,thka* ginw,skw
gnw&( e;gnwka)
- Este si o exceptie de la aceasta reduplicare speciala, si anume, daca consoana
initiala este urmata de l sau r, reduplicarea va fi regulamentara, dupa cum
urmeaza: krate,w kekra,thka* klhronome,w keklhrono,mhka.
- Uneori reduplicarea prin adaugarea unei e& are loc si atunci cand verbul incepe
cu s, dar dupa cum vedeti in Marcu 5:34 avem cazul regulamentar de reduplicare:
se,swken.
2.3.
Cand verbul incepe cu o vocala, reduplicarea are loc potrivit regulilor de
lungire a vocalelor, ca si la augmentarea verbelor la aorist. Exemplu:
e`toima,zw h`toi,maka.
- NOTA: Daca radacina verbului se termina in dentale, d( q( t, sub influenta k
dentalele dispar: e`toima,d ! k h`toi,maka.

45

Verbele -ew, ca si in cazul viitorului si al aor. 1, isi lungesc e in h: Exemplu:

file,w pefi,lhka.

3. Perfectul 2
3.1.
Perfectul este acelasi timp verbal ca si perfectul 1, deosebirea fiind doar ca
verbele in perf. 2 isi pierd k din terminatii, si, in consecinta, sunt mai greu de
recunoscut.
3.2.
Se conjuga la fel ca si perf. 1, si semantic nu exista nicio deosebire intre
ele. Exemplu: gra,fw
Sg.
1.
2.
3.

ge,grafa
ge,grafaj
ge,grafe$n%
3.3.
-

Pl.
gegra,famen
gegra,fate
gegra,fasi$n%

Observatii:

In NT sunt 22 de verbe care au perf. 2, iata cele mai frecvente: avkou,w

avkh,koa( lei,pw le,loipa( pei,qw pe,poiqa( pe,mpw
pe,pomfa( pa,scw pe,ponqa( lamba,nw ei;lhfa.

4. Importanta timpului perfect

4.1.
Importanta perfectului consta in faptul ca actiunea verbului la perfect este
o actiune terminata in trecut dar consecintele, starea rezultata si implicatiile
acestei actiuni terminate in trecut dainuie in prezent (si vor dainui si in viitor).
4.2.
Desi este o actiune terminata in trecut, se traduce adesea cu prezentul fiind
ca efectele actiunii persista in prezent, iata de aceea nici nu are augment. De fapt,
este intr-un sens echivalentul prezentului perfect din limba engleza.
4.3.

Exemple:

4.3.1. Fapte 2:2: h=coj))) evplh,rwsen o[lon to.n oi=kon)

- Aici avem aor. 1 care exprima actul umplerii casei cu sunetul acesta, fara nicio
referire la urmarile lui si mai ales fara a avea in vedere efectele lui in prezent,
consecintele lui ulterioare.
4.3.2. Fapte 5:28: peplhrw,kate th.n VIerousalh.m th/j didach/j u`mw/n)
-

In aceste caz avem de a face cu acelasi verb, plhro,w, dar la timpul perfect.
Perfectul subliniaza situatia prezenta, rezultatele actuale ale umplerii orasului cu
invatatura evangheliei lui Isus Hristos, iar perfectul exprima faptul ca Sinedriul
este constient de efectele acestei invataturi intre locuitorii Ierusalimului.
46

4.3.3. Ilustratie:
-

Cand Arhimede (287-212 iH) a descoperit legea fortei ascensionale, a flotabilitatii

(plutirii), tocmai facea baie in mare. Se spune ca fugea colo-de-colo pe strazile
Atenei strigand: eu[rhka! eu[rhka! Am gasit-o, am descoperit-o! (de la
verbul eu`ri,skw).
De ce a folosit Archimede perfectul in loc de aorist? Fiind ca vroia sa exprime ca
actul descoperirii, desi o actiune terminata, va avea consecinte dainuitare in
prezent si viitor. Acest efect este partea importanta care se are in vedere atunci
cand se foloseste perfectul in loc de aorist.

In NT folosirea geniala a perfectului de catre Pavel in 1Cor. 15:4 poate fi o

ilustrare binevenita a importantei acestui timp gramatical:

kai. o[ti evta,fh kai. o[ti evgh,gertai th/| h`me,ra| th/| tri,th| kata.
ta.j grafa.j)

Este important sa se observe ca verbul a inmormanta, qa,ptw( este in arorist

un act istoric punctiform iar verbul alaturat a ridica din morti/a invia este la
perfect. Efectul invierii lui Isus de catre Tatal are implicatii pentru prezent.

4.3.4. Alte exemple din NT de folosire a perfectului:

-

Ioan 1:41, L-am gasit pe Mesia eu`ri,skei ou-toj prw/ton to.n

avdelfo.n to.n i;dion Si,mwna kai. le,gei auvtw/|\ eu`rh,kamen
to.n Messi,an)

Ioan 7:22: Moise v-a dat circumciziunea dia. tou/to Mwu?sh/j

de,dwken u`mi/n th.n peritomh,n & ouvc o[ti evk tou/ Mwu?
se,wj evsti.n avllV evk tw/n pate,rwn & kai. evn sabba,tw|
perite,mnete a;nqrwpon

Ioan 19:22, Ce am scris, am scris avpekri,qh o` Pila/toj\ o] ge,grafa(

ge,grafa

2 Cor. 12:9, Si el mi-a zis: Harul meu it este de ajuns. (solutia spusa in trecut
este valida si in prezent): kai. ei;rhke,n moi\ avrkei/ soi h` ca,rij mou)

2 Tim. 4:7, M-am luptat lupta buna, mi-am terminat cursa (alergarea), am pazit
credinta (de la inceput pana la sfarsit, iar acest fapt are consecinte): to.n
kalo.n avgw/na hvgw,nismai( to.n dro,mon tete,leka( th.n pi,stin
teth,rhka\

Evrei 1:4, a mostenit un nume mai minunat. (si in prezent il mai are):
diaforw,teron parV auvtou.j keklhrono,mhken o;noma

47

II.

Pluperfect indicativ, activ

1. Este timpul trecut al perfectului, si ca timp trecut i se adauga semnul timpului

trecut, augmentul e.
2. Se formeaza din aceasi radacina a perfectului, cu reduplicarea primei silabe
protrivit regulii deja invatate, si in fata reduplicarii se adauga augmentul.
3. Dar pluferfectul mai are un semn specific de recunoastere pe langa augment,
reduplicare si consoana k, si anume, diftongul ei care apare in terminatiile
pluferfectului.
4. Iata, deci, cum arata un verb in pluferfect, defalcat in elementele sale
componente: e ! le ! lu ! k ! ei ! n)
5. Exemplu de conjugare in pluperfect: lu,w
Sg.
1.
2.
3.

evlelu,kein
evlelu,keij
evlelu,kei

Pl.
evlelu,keimen
evlelu,keite
evlelu,keisan

6. Observatii
6.1.
Augmentul este adesea omis.
6.2.
Pluperfectul se utilizeaza rar in NT.
6.3.
Este un timp trecut cu efecte in trecut.
6.4.
Exemplu: Fapte 7:44 ~H skhnh. tou/ marturi,ou h=n toi/j
patra,sin h`mw/n evn th/| evrh,mw| kaqw.j dieta,xato o` lalw/n
tw/| Mwu?sh/| poih/sai auvth.n kata. to.n tu,pon o]n e`wra,kei\
de la verbul o`ra,w)
6.5.
... as cum a oranduit Cel care a spus lui Moise sa-l faca [cortul marturiei]
dupa tipul/modelul pe care-l vazuse.
6.6.
Vederea modelului fusese un act in trecut care avea totusi efecte in
prezentul istoric al evenimentului narat de Luca. Adica, efectul vederii
modelului a fost ca starmosii lui Stefan au avut la dispozitia lor cortul marturiei
in pustie. Asadar, prezentul istoric al evenimentului este un timp trecut pentru
narator.
7. Conjugarea verbului oi=da, stiu, cunosc
7.1.
Este un verb foarte frecvent intalnit in NT (de 321 ori)
7.2.
Este sinonim cu ginw,skw)
7.3.
Are doar forme pentru perfect si pluperfect.
7.4.
Formele de perfect se traduc cu timpul prezent, iar cele in pluperfect cu
timpul imperfect.
Sg.

STIU (perfect)

STIAM (pluperf.)
48

1.
2.
3.
Pl.
1.
2.
3.
III.

oi=da
oi=daj
oi=de$n%

h|;dein
h|;deij
h|;dei

oi;damen
oi;date
oi;dasi$n%

h|;deimen
h|;deite
h|;deisan

Timpurile sau partile principale ale unui verb

1. In greaca sunt sase timpuri principale care se dau intr-un dictionar care are
pretentia sa fie bine intocmit. Deci, veti gasi forma de dictionar al verbului, adica,
verbul la timpul prezent indicativ, activ, dupa care urmeaza in paranteza formele
acelui verb la inca cinci timpuri principale, dupa cum urmeaza:
avgge,llw [avggelw/( h;ggeila( h;ggelka( h;ggelmai( hvgge,lhn]
1.1. In parateza aveti formele pentru urmatoarele timpuri ale verbului:
1.1. Viitor activ
1.2. Aorist activ
1.3. Perfect activ
1.4. Perfect medio-pasiv
1.5. Aorist pasiv
2. Nu toate verbele au toate cele cinci forme din paranteza de mai sus. Unele au 4,
altele, 3, 2 sau unele doar forma de dictionar.
3. Exercitii: cele date de profesor si cele gasite de student in bibliografia indicata in
silabus.
4. Vocabular
kaqw,j
avpoktei,nw
evgei,rw
stauro,w
metabai,nw
basileu,w
o` neani,skoj
evx $evk%

asa cum; dupa cum; o[te

asa; in modul in
care
euvcariste,w
omor, ucid
evrwta,w
inviez; ridic
crucific
trec (dintr-un loc in
altul)
domnesc; sunt
imparat; guvernez
tanar
din (inainte de

cand; la timpul
cand

nika,w
h` didach,

multumesc
intreb, interoghez,
chestionez; rog
inving, birui
invatatura

o` a;rtoj

paine

h` yuch,
o` qa,natoj

suflet; viata
moarte
49

spirit aspru!)
usor

evlafro,j( &a,
( &o,n
o[moioj( &a( &o asemanator, similar
n
h` skhnh,
cort (marturiei);
tabernacol
qa,ptw
inmormantez,
ingrop

h` parabolh,

parabola

h` zu,mh

aluat

h` evxousi,a

putere; autoritate;
regat; libertate
sfarsesc, implinesc,
termin; desavarsesc

tele,w

Iata cateva verbe la timpul perf. 1 sau perf. 2, frecvent intalnite in NT.
h`ma,rthka$a`marta,n evschka $e;cw%
w%
be,blhka $ba,llw%

teqera,peuka

e;gnwka $ginw,skw%

ei;rhka $le,gw%

h`toi,maka
$e`toima,zw%

le,luka

eu[rhka $eu`ri,skw%

mema,qhka
$manqa,nw%

ei;lhfa $lamba,nw%

metabe,bhka$metabai,
nw%

e`w,raka
$o`ra,w%

pe,ponq
a
$pa,scw
%
pepi,steuk pe,poiq
a
a
$pei,qw
%
se,swka
pe,pomf
$sw,zw%
a
$pe,mp
w%
avkh,koa
pe,feug
$avkou,w% a
$feu,gw
%
ge,grafa
le,loipa
$lei,pw
%

50

LIMBA GREACA II
CURSUL 11
CONJUGAREA VERBELOR LA DIATEZA
MEDIO-PASIVA, INDICATIV PREZENT
I.

Definitie: Se numeste diateza medio-pasiva deoarece verbele in aceasta

diateza au aceleasi terminatii la mediu si pasiv, indicativ, prezent. Contextul
ne ajuta la identificarea diatezei percise si, ca atare, la efectuarea traducerii
corecte.

II.

Conjugarea verbelor in diateza medie si pasiva, indicativ, prezent

A. Diateza medie
1. Subiectul este beneficiarul actiunii verbului. Adica, subiectul actioneaza in
avantajul sau propriu in asa fel incat sa beneficieze din rezultatele actiunii
verbului.
2. Terminatiile primare ale diatezei medii sunt identice cu cele ale diatezei pasive, la
modul indicativ, prezent, si de aceea se numesc:
3. Terminatii medio-pasive, indicativ, prezent. Iata-le:
1.
2.
3.

Sg.
& o & mai
& e & sai
$&h|%
& e & tai

Pl.
& o & meqa
& e & sqe
& o & ntai

4. Verbul: lu,w
1.
2.
3.

Sg.
lu & o & mai( lu,omai
lu & e & sai( lu,h|
lu,etai

Pl.
luo,meqa
lu,esqe
lu,ontai

4. Observatii
4.1. Terminatiile sunt precedate de vocale de legatura e si o) Regula punerii
vocalelor de legatura este urmatoarea: inainte de m si n se pune totdeauna o( iar
in rest se pune e.

51

4.2. Teminatia medio-pasiva la pers. a 2-a singular isi pierde s, in felul acesta vocala
de legatura e va suferii o prelungire (unii specialisti o numesc contractie) in h|(
cu iota subscriptum, sub influenta diftongului ai care a ramas din terminatia
&sai dupa disparitia sigmei.
B. Modul de utilizare si traducere a verbelor la diateza medie
1. Contextul va veni in ajutorul studentului in a decide care dintre urmatoarele
moduri posibile de traducere sa se aplice:
1.1. Medie reflexiva: este asemanatoare diatezei reflexive din lb. romana, adica
actiunea verbului se resfrange direct asupra subiectului care face actiunea.
1.1.1

Exemple:

1.1.1.a. vIou,daj avnacwrei/ kai. avpa,gcetai (de la verbul

avnacwre,w( a pleca [din, de la], si avpa,gcw( a spanzura) Iuda
pleaca [din templu] si se spanzura.
1.1.1.b. lu,omai ,(Eu) ma dezleg.
1.1.1.c. 2 Cor. 11:14: auvto.j ga.r o` satana/j metaschmati,zetai eivj
a;ggelon fwto,j) Caci Satana insusi se transforma/schimba intr-un inger
al luminii.
1.1.2. Observatie: In NT sunt putine cazuri de folosire a diatezei mediului reflexiv.
In locul acesteia se utilizeaza de regula pronumele reflexiv e`autou/
e`auto,n( e`mautou/ e`mauto,n)
1.2. Medie a avantajului personal: actiunea nu se rasfrange direct pe subiect, ci este
sarvarsita in avantajul sau in avantajul celor din anturajul lui.
1.2.1. Exemple:
1.2.1.a. lu,omai (Eu) imi dezleg. sau Dezleg pentru mine.
1.2.2.b. Marcu 3:13: vIhsou/j avnabai,nei eivj to. o;roj kai. proskalei/tai
tou.j maqeta.j tou.j h;qelen auvto,j) Isus urca pe munte si cheama la
[pentru] Sine pe ucenicii pe [cei] care El [Insusi] a vrut.
C. Diateza pasiva
1. Asa cum s-a amintit, diateza pasiva, la indicativ prezent, are aceleasi terminatii ca
si diateza medie.
2. Traducerea verbelor la diateza pasiva este identica cu cea din lb. romana:
lu,omai sunt dezlegat
III.

Verbe deponente

52

1. Verbele deponente sunt verbe defective, adica forma lor de dictionar este cea
medio-pasiva, idicativ, prezent, dar ele se traduc la diateza activa, indicativ
prezent.
2. Aceste verbe nu au corespondent in diateza activa.
3. Numele deponent vine din latina, depono, abandonez. In cursul dezvoltarii
limbii grecesti, aceste verbe au abandonat formele active, preferand formele
medio-pasive cu rol de activ.
A. Categorii ale verbelor deponente
1. Cele care exprima reciprocitate: acestea sunt verbe ale caror actiune implica cel
putin un partener sau interlocutor:
de,comai
lutro,omai
cari,zomai
iva,omai

primesc, intampin
rascumpar
iert; gratific
vindec

yeu,domai
avspa,zomai
avpokri,nomai
ma,comai

mint
salut
raspund
lupt

2. Cele care exprima reflexivitate, adica actiunea se rasfrange asupra subiectului

tuflo,omai
evpendu,omai

ma inganf; ma
orbesc spiritual
ma imbrac

evgkrateu,omai

ma abtin, ma
stapanesc

3. Cele care exprima o implicare de sine

e;rcomai

merg; vin

h`ge,omai

poreu,omai

merg, ma duc

ovrgi,zomai

dialogi,zomai

gandesc, reflect
asupra

bou,lomai

preiau conducerea,
prezidez, conduc,
guvernez; iau in
consideratie
ma manii, manfurii
vreau, doresc

4. Sunt verbe care au forme si pentru diateza activa si sunt si deponente. Acestea au
intelesuri diferinte. Sunt cazuri foarte rare.
a;rcw
a;rcomai

guvernez; a fi primul
incep

5. Sunt verbe deponente carora se pot atasa prefixe prepozitionale

53

e;rcomai
avpo, avpe,rcomai
eivj eivse,rcomai
evk evxe,rcomai

merg
plec, ma indepartez
intru
ies

6. Sunt verbe deponente si nedeponente ale caror complement direct se afla in cazuri
diferite de cel regulamentar, adica acuzativ.
a;rcw + G; avpokri,nomai + D
IV.

Precizari suplimentare despre diateza pasiva

A. Diateza pasiva presupune un agent care actioneaza asupra subiectului

1. In greaca agentul se exprima in trei feluri
1.1. Agentul direct, se exprima prin: u`po, + G
1.1.1. Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai u`po. tou/ Qeou/) Pacatosii
sunt salvati de (catre) Dumnezeu.
1.2. Agent intermediar, se exprima prin: dia, + G
1.2.1. Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai dia. tou/ avposto,lou)
Pacatosii sunt salvati prin (intermediul) apostolul[ui].
1.3. Agent impersonal, se exprima prin: cazul D cu sau fara prepozitia evn [+ D].
1.3.1. Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai tw/| lo,gw| $evn tw/| lo,gw|%
tou/ Kuri,ou) Pacatosii sunt salvati prin cuvantul Domnului.
2. Verbele la diateza pasiva pot sta si fara un agent
V.

Cerinte ale cursului 11

A. Exercitii
1. Din manualul lui Tipei, p. 63, ex. 97.
2. Date de profesor
B. Vocabular
1. Se scot si se invata toate cuvintele noi gasite in acest curs
2. Alte verbe deponente frecvente in NT
euvaggeli,zomai
evkporeu,omai
gi,nomai

predic evanghelia
ies, merg afara
devin, sunt, exist

evrga,zomai
proseu,comai
diamartu,romai

lucrez
ma rog
fac o marturie
solemna; declar
54

solemn

55

CURSUL 12
CONJUGAREA MEDIO-PASIVA,
PERFECT SI VIITOR, INDICATIV;
ADVERBE SI CONJUNCTIILE me,n)))de,
I.

Conjugarea medio-pasiva, perfect, indicativ

A. Terminatii
1. Terminatiile sunt cele primare ale medio-pasivului, indicativ, prezent, dupa cum
urmeaza:
1.
2.
3.

Sg.
& mai
& sai
& tai

Pl.
& meqa
& sqe
& ntai

2. Observatii
2.1. Terminatiile de mai sus se ataseaza la radacina verbului.
2.2. Fiind vorba de timpul perfect, reduplicarea primei silabe va fi semnul de
recunoastere a perfectului. Reduplicarea se face potrivit regulilor deja invatate la
greaca I.
2.3. Intre radacina verbului si terminatii nu se pun vocalele de legatura, aceasta fiind
o deosebire intre conjugarea la timpul prezent si timpul perfect, medio-pasiv.
2.4. La pers. a 2-a singular s din terminatia sai nu se pierde.
3. Conjugarea verbului lu,w la medio-pasiv, perfect, indicativ
1.
2.
3.

Sg.
le, ! lu ! mai) le,lumai
le,lusai
le,lutai

Pl.
lelu,meqa
le,lusqe
le,luntai

B. Traducere
1. Fiind medio-pasiv, traducerea corecta depinde de context. Iata optiunile:
1.1.
Mediu: le,lumai, mi-am dezlegat, m-am dezlegat, am dezlegat
pentru mine
1.2.
Pasiv: le,lumai, am fost dezlegat [si in consecinta sunt liber si in
prezent]
2. Actiune terminata in trecut cu implicatii in prezent
56

2.1.
Exemplu: 1 Cor. 15:3-4. Cristo.j avpe,qanen u`pe.r tw/n
a`martiw/n h`mw/n kata. ta.j grafa.j)))) kai. evgh,gertai th/|
h`me,ra| th/| tri,th| kata. ta.j grafa.j)
2.2.
Hristos a murit (aor.)... si a fost inviat (perf. pas., ind.) si in consecinta
Hristos este viu si azi!
3. Observatii
3.1.
Unele verbe ale caror radacina se termina in consoana labiala sufera
modificari atunci cand se pun terminatiile medio-pasive la timpul perfect,
indicativ.
3.2.
Exemple: gra,fw ge,grammai, dar la pers. a 3-a va fi ge,graptai;
lamba,nw rad: lab/lhb eilhb ! mai ei;lhmmai, dar in pers. a 3-a
sg. ei;lhptai
II.

Conjugarea medie la timpul viitor, indicativ

A. Cum se formeaza viitorul mediu, indicativ?

1. Se formeaza din radacina viitorului, indicativ, activ.
2. Deci, semnul de recunoastere al viitorului, adica s se adauga la radacina verbului,
indicativ, activ, dupa care se pune vocala de legatura si apoi terminatiile primare
ale diatezei medio-pasive.
3. Exemplu: lu,w
1.
2.
3.

Sg.
lu ! s ! o ! mai( lu,somai
lu,sh|
lu,setai

Pl.
luso,meqa
lu,sesqe
lu,sontai

4. Traducere: lu,somai, imi voi dezlega, voi dezlega pentru mine

5. Observatie importanta
5.1. Timpul viitor la diateza pasiva are forme diferite de diateza medie, si ca atare se
va discuta mai tarziu.
B. Cum se formeaza viitorul verbului eivmi, la modul indicativ, activ?
1. Se cunoaste deja prezentul si imperfectul indicativ, activ al verbului eivmi,.

57

2. Terminatiile verbului eivmi, la viitor indicativ sunt terminatiile primare ale

diatezei medio-pasive, dar traducerea se face in diateza activa, dupa cum
urmeaza:
Prezent

Viitor

Imperfect

Sg.
1.
2.
3.

eivmi,
ei=
evsti,$n%

e;somai (eu) voi fi

e;sh|
e;stai

h;mhn
h=j( h=sqa
h=n

evsme,n
evste,
eivsi,$n%

evso,meqa
e;sesqe
e;sontai

h=men
h=te
h=san

Pl.
1.
2.
3.
III.

Adverbe

A. Definitie
1. Un adverb califica un verb.
2. Unele adverbe se formeaza din adjective prin inlocuirea n din terminatia &wn a
adjectivului la plural genitiv. Exemplu: kalw/n kalw/j, bine, corect. Ioan
4:17: le,gei auvth/| o` VIhsou/j\ kalw/j ei=paj o[ti a;ndra ouvk
e;cw\
3. Cele mai multe adverbe au forme specifice, de sine statatoare si, in consecinta,
trebuie invatate fiecare individual. Exemplu: Marcu 1:20, kai. euvqu.j
evka,lesen auvtou,j
4. Iata cateva asemenea adverbe:
4.1. Ele se invata ca si vocabular pentru cursul 12:
a;cri$j%
e;ti
e[wj

kaqw,j
nu/n

+ G = pana la
[temporal]; pana
cand
inca
+ G = pana la
[locativ]; pana
cand, in timp ce,
atat timp cat...
[temporal]
cum; tocmai cum,
asa cum
acum

o[te

cand, pe cand

ouvke,ti
ouvci,

nu mai
nu [emafatic]

sh,meron

azi, aztazi

to,te

atunci
58

o[pou
IV.

unde

euvqu,j( euvqe,
wj

indata, imediat

Conjuntiile me,n si de,

A. Functia sintactica a acestui dublet de conjunctii

1. Adesea exprima contrast: functie coordonativa adversativa
1.1.
me,n))) de, pe de o parte... pe de alta parte
1.2.
Exemplu: evgw. me,n eivmi Pau,lou( evgw. de. VApollw/
( evgw. de. Khfa/( evgw. de. Cristou/
B. Functia stilistica a dubletului
1. Stilistic: este recomandat ca me,n sa nu fie tradus, iar de, sa fie tradus cu
conjunctiile adversative dar, sau insa.
2. Dubletul de conjuctii me,n))) de, apare frecvent in textele lui Pavel si atesta
limbajul argumentativ al acestuia. Vezi in mod special Ep. c. Evrei 1:7-8; 3:5-6;
9:6-7; 10:11-12; 11:15-16.
3.

Dubletul acesta poate fi folosit si cu art. hot. la plural pentru a exprima ideea de
unii... altii.

3.1.
Exemplu: Fapte 14:4, evsci,sqh de. to. plh/qoj th/j po,lewj( kai.
oi` me.n h=san su.n toi/j VIoudai,oij( oi` de. su.n toi/j
avposto,loij Dar multimea orasului a fost divizata (s-a dezbinat), si unii erau
cu Iudeii, pe cand altii cu apostolii.
V.

Vocabular

1. Adverbele din acest curs

2. Lectia 11 din Tipei
3. Tema pentru acasa: sa se scoata cuvitele noi din textele exemplelor din acest curs.
VI.

Exercitii

1. Cele date de profesor si

2. Tipei, p. 69 ex. nr. I.

59