CURSURI DREPT CIVIL SEMESTRUL II

CURS 1.
Nulitatea actului civil
Def: Reprezinta acea sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic
civil de acele efecte care sunt contrarii normelor edictate pt includerea
sa valabila .
Sediul materei de lege lata nu exista o reglementare unitara a
parlamentului
Normele ce alcatuiesc aceasta institutie sunt raspandite in tot
Codul Civil precum si in legile civile speciale .
Functiile nulitatii:
1. functia preventive face ca subiectele de drept civil sa fie descurajate
in a incalca legea civila avand reprezenatrea consecinelor
2. functia sanctionare presupune inlaturarea efectelor actului juridic ce
sunt contrare legii
3. functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii
Delimitarea nulitatii de alte institutii juridice
Nulitate/rezolutiune consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic
cu executare uno ictu (dintr-o data ) pt neexecutarea culpabila a
obligatiilor de catre una din parti.
Asemanari ambele cause de ineficacitate a actului juridic civil
produc efecte ex truc (retroactive, pt trecut)
sunt in principiu judiciare ( e necesar interventia unui
organ juridic )
Deosebiri nulitatea presupune un act nevalabil incheiat
presupune un act valabil incheiat
- nulitatea se aplica tuturor actelor juridice doar contractelor
sinalagmatice (cu executare uno ictu)
1

- acuzele nulitatii sunt anterioare/concomitente momentului

inchiderii contractului cauzele sunt ulterioare momentului
inchiderii contractelor
- regulile regulile prescriptiei extintive sunt diferite
Nulitate/Reziliere pt contracte cu executare succesiva
ex:contractile de inchiriere ,2 efecte pt viitor (ex nunc)
Nulitate/Caducitate cauza de ineficacitate a actului juridic care
consta in lipirea actului juridic de toate efectele sale datorate unor cauze
ulterioare includera actului juridic si independent de vointa autorului.
ex: predecesorul legatarului (mostenit)-mostenitorul moare inaintea
testatorului
Asemanari cauze de ineficacitate
Deosebiri nulitatea un act nevalabil
- caducitatea act valabil incheiat
- nuliatatea efecte ex trunc
- caducitatea efecte ex nunc
Cauze nuliatea anterioare sau concomitente incheierii actului
- caducitatea cauze ulterioare si independente de vointa
autorului
Nuliatea/ Revocare sanctiune de dr civil care inseamna desfiintarea
actului ca urmare amgratitudinii graticatului/ ca urmare a neindeplinirii
sarcinii ex: revocarea donatiei
Asemanari cauze de inficacitate
Deosebiri ca la rezolutiune
Nulitatea / Inopozabilitatea sanctiune ce intervine in cazul
reefectuarii formelor de publicitate fata de tert a depasirii lipsei puterii
de reprezentare ca si in cazul incheierii unor acte frauduloase in dauna
creditorilor
Asemanari cauze de ineficacitate , lipsa de eficacitate
2

Deosebiri nulitatea act nevalabil incheiat

- inopozabilitatea act valabil incheiat
- nulitatea efecte fata de parti si terti
- inopozabilitatea efecte fata de terti
Cauze nulitatea anterioare si concomitente
- inopozabilitatea neindeplinirea unor formalitati ulterioare
Modalitati de remediere
nulitatea relative poate fi confirmata
inopozabilitatea confirmata prin ratificare
Clasificarea nulitatii
1. Dupa natura interesului ocrotit general/individual prin dispozitia legal
incalcata:
- nuliatea absoluta aceea care sanctioneaza nerespectarea la
incheierea actului juridic a unei norme care ocroteste un interes
general obstesc
- nuliatatea relativa sanctiunea nerespectarii nulitatii .interes
individual
D.p.d.v. terminologic nulitatea absoluta e desemnata prin expresii
ca : actul e nul de drept / actul e nul sau actul e nul de prim drept
D.p.d.v. terminologic nulitatea relative actul e anulabil sau
poate fi anulat .
2. D.p.d.v. al intinderii efectelor
- nulitatea partiala lipseste actul juridic doar de unele dintre efecte
- nulitatea totala defineste actul juridic in intregime .
3

3. Dupa modul de cosacrare legislative

- nulitatea expresa exista prevazuta ca atare intr-o dispozitie
legala
- nulitatea virtuala(implicita/tacita) rezulta din modul in care e
reglata o anume conditie de valabilitate a actului juridic( 113/c.c.)
4. Dupa felul conditiei de valabilitate
- nulitate de fond pt nerespectarea unei conditii de fond
- nulitate de forma
Cauzele de nulitate
Cauzele de nulitate absoluta (se refera la cond de fond )
Incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor in
urmatoarele cazuri:
Nerespectarea unei incapacitati speciale impuse pentru ocrotirea unui
interes obstesc general (ex : vanzarea intre soti)
Lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice
Nerespectarea pr. specialitatii capacitatii de folosinta
Lipsa totala a consimtamantului inclusive in cazul erorii obstacol
Nevalabilitatea obiectului actului juridic
Lipsa cauzei / cauza ilicita sau imorala
Lipsa lipsa formei cerute ad validitatem
Lipsa are nevalabilitatea autorizatiei in cazurile expres prevazute de
lege
Incalcarea ordinii publice
Frauda legii
4

Cauze de nulitate relativa

Viciile de consimtamant
Lipsa discernamantului in situatiile:
actul e incheiat de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu
actul e incheiat de minorul intre 14-18 ani fara incuviintarea
ocrotitorului legal si e lezionar pt minor.
Actul e incheiat fara incuviintarea autoritatii tutelare
Actul e incheiat cu nerespectarea unor capacitati instituite pt protectia
unor interese individuale.
Regimul juridic al nulitatii(regulile la care e supusa nulitatea )
Absolute
Relative
Pentru a determina regimul juridic trebuie sa raspundem la 3
intrebari :
Cine poate invoca nulitatea?
Cat timp poate fi invocata?
Daca nulitatea poate fi acoperita prin confirmare sau nu .
Regimul juridic al nulitatii absolute
Nulitatea poate fi invocata de oricine are interes
Actiunea in constatarea nulitatii absolute e imprescriptibila extintiv
invocate oricand
Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare.
Regimul juridic al nulitatii relative
5

Nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoana al carei interes a

fost nesocotit la incheierea actului juridic.
Nulitatea relativa poate fi invocata numai in termenul de prescriptive
extintiva actiunea in anulare fiind prescriptibil extintiv.
Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare in mod expres sau
tacit.
CURS 2
Efectele nulitatii actului juridic
Efectele nulitatii - consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii
nulitatii. Efectele nulitatii pot fi mai restranse sau mai extinse,in functie
de nulitatea partiala sau totala a actului juridic.
Efectele nulitatii actului juridic in functie de urmatoarele ipoteze:
1.Actul juridic nu a fost executat inca.In aceasta situatie,aplicarea
nulitatii inseamna k acel act juridic nu va mai putea fi executat.
2.Actul juridic civil a fost executat total sau partial.In aceasta
ipoteza,efectele nulitatii constau in:
a.Desfintarea retroactiva a actului juridic.
b.Restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.
3.Dibanditorul de drepturi in temeiul actului juridic anulat a transmis
mai departe aceste drepturi unor terti subdobanditori.
In aceasta situatie:
a.Desfintarea retroactiva a actului juridic.
b.Repunerea partilor in situatia anterioara.
c.Desfintarea actului subsecvent.
Potrivit acestor ipoteze exista 3 principii ale efectelor nulitatii:
1.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii.
2.Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitio in integrum)
6

3.Principiul desfintarii actului subsecvent (resoluto iure dontis resolvitut

accipientis)
I.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civilnulitatea nu produce efecte numai pentru viitor (ex: nunc) ci produce
efecte si pentru trecut (ex: tunc).Actul juridic este considerat a fi nul(ca
nu a existat niciodata) din chiar momentul inchieierii lui si nu din
momentul anularii sau constatarii nulitatii absolute.
Exceptii: -acele situatii in care nulitatea produce efecte numai pentru
viitor (ex: nunc):
a.Situatia contractelor cu executare succesiva.
Ex:Contractul de locatiune,intretinere.
b.Pastrarea fructelor culese anterior anularii decatre posesorul de buna
credinta- articolul 485.
c.Articolul 58 din legea societatilor comerciale 31/1990.
II. Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitio in
integrum). Acest pricipiu este regula de drept potrivit cu care tot ceea
ce s-a executat trebuie restituit astfel incat partile actului juridic sa
ajunga in situatia in baza unui act anulat care s-ar fi aflat daca actul nu sar fin incheiat.
Observatie: sub aspect procesual exista 2 actiuni:
1.O actiune in anularea/constatarea nulitatii actului juridic civil.
2.Actiunea in restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului
anulat.Plata nedatoarata-izvorul obligatiei.
Exceptii acele situatii in care partile nu usnt obligate sa restituie ceea
ce au primit in temeiul actului anulat.
Cazul incapabilului care este obligat sa restituie numai in masura
imbogatirii sale (Art. 1164 Cod Civil)

Cazul aplicarii principiului nemo auditut propriam turpitudinem

alegraris nimeni nu poate invoca propria culpa pentru apararea unui
drept.
Ex. : in cazul nulitatii unei donatii pentru cauza imorala din partea
donatorului, acesta nu poate solicita si obtine restiruirea bunului donat.
partile negociaza o anumita suma de bani cu conditia ca cel vatamat sa
nu-si retraga/depuna plangerea
III. Principiul anularii actului subsecvent.
Daca primele 2 puncte priveau rap. dintre parti acest principiu
priveste lf. nulitatii fata de terti. El este o consecinta a celorlalte doua
principii precum si a altui principiu de drept potrivit cu care nimeni nu
poate transmite mai mult decat ceea ce are (memo plus iuris ad alium
transfere potest quam ipse habent)
In consecinta acest principiu este acea regula de drept potrivit cu
care anularea actului initial atrage anularea actului subsecvent.
Exceptii acele situatii in care desi actul principal este anulat, actul
subsecvent este mentinut.
Motive :
1. Principiul ocrotirii bunei credinte
2. Principiul asigurarii stabilitatii circuitului civil
Exceptii :
1. cazul aplicarii art. 1990 al Cod Civil potrivit caruia posesia de buna
credinta valoreaza proprietate bunuri mobile doar art. 972
2. Art. 20, al. 2 din Decretul 31/1954 potrivit cu care in cazul anularii
hotararii declerative de moarte, cel care a fost declarat mort poate cere
inapoierea bunurilor sale cu exceptia situatiei dobanditorului cu titlu
oneros de buna credinta. -> situatia subdobanditorului de buna credinta
si cu titlu oneros a unui bun imobil.
8

Principii de drept care inlatura regula quod nullum est, nullum

producit efectum (ceea ce este nul, produce efecte nule)
Principiul conversiunii actului juridic conversiunea inseamna
inlocuirea unui act juridic nul cu un alt act juridic valabil.
Ex.1 : instrainarea de catre un mostenitor a unui bun din masa
succesorala desi este nul ca si contract de vanzare-cumparare, este
valabil ca acceptare tacita a succesiunii.
Ex.2 : cazul manifestarii de vointa care nula ca si vanzare-cumpararea
valoreaza act de contract de vanzare-cumparare.
Ex.3 : cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate, dar este
valabil ca revocare a legatului ce avea ca obiect bunul ce forma obiectul
actului de instrainare.
Principiul error communis facitus (eroarea comuna creeaza
drepturi) principiul validitatii aparentei de drept -> L. 119/1996
privind actele de stare civila
Principiul raspunderii civile delictuale Art. 1159 Cod Civil
potrivit cu care minorul ce face o simpla declaratie ca este major are
actiunea resciziune. -> Potrivit art. 1162 Cod Civil minorul nu are
actiune in resciziune contra obligatiilor ce rezulta din delictele sau
quasidelictele (din culpa) sale. Astfel, intre principiul ocrotirii minorului
si principiul raspunderii civile delictuale are castig de cauza cel de-al
doilea in sensul ca cea mai buna reparare a prejudiciului cauzat de minor
este considerarea actului ca fiind valabil.
CURS 3.
Prescriptia extinctiva
I. Notiune si reglementare
Art. 1 din decretul 167/1958, privind prescriptia extinctiva, dreptul
la actiune, avand un obiect patrimonial prin prescriptie daca nu a fost
9

exercitat in termenul stabilit de lege. Pornind de la acesta dispozitie

legala vom defini prescriptia extinctiva ca fiind stingerea dreptului la
actiune, neexercitat in termenul stabilit de lege. Sub aspect terminologic,
expres, presriptia extinctiva este folosita in doua acceptiuni :
- prin prescriptie se intelege institutia dreptului civil cu aceasta
denumire
- prescriptia reprezinta stingerea dreptului la actiune neexercitat in
termenul prevazut de lege, adica stingerea dreptului de a cere de la
debitor, prin intermediul instantei, executarea obligatiilor care ii revin.
Normele juridice care formeaza institutia prescriptiei extinctive se
gasesc in principalin decretul 167/1998, care reprezinta dreptul comun
in materie.
Norme privind prescriptia se mai gasesc in Codul Civil, Codul
Familiei, etc. Normele care reglementeaza perspectiva extinctiva sunt
imperative(nu se deroga) a.i. prescriptia extinctiva poate fi calificata ca
o intitutie de ordine publica.
II. Natura juridica si delimitarea prescriptiei extinctive
Prescriptia extinctiva stinge dreptul la actine, in sens material, adica
actiunea intentata de subiectul activ dupa implinirea termenului de
prescriptie va fi respinsa ca prescrisa, ceea ce echivaleaza cu refuzul
concursului fortei de constrangere a statutului solicitat de titularul
dreptului subiectiv supus prescriptiei extinctive. Pentru subiectul pasiv
implinirea termenului de prescriptie echivaleaza cu inadmisibilitatea
obligarii sale la executarea obligatiei prin darea unei hotarari care sa
poata fi pusa in executare silita. Totusi, potrivit art. 20, al. 1, din decretul
197/1958, debitorul care a executat obligatia dupa ce dreptul la actiunea
creditorului s-a prescris, nu au dreptul sa ceara inapoierea prestatiei,
chiar daca la data executarii nu stia ca termenul de prescriptie era
implinit.
In concluzie, prescriptia extinctiva transforma dreptul subiectiv
civil si obligatia civila din perfecte, adica inzestrate cu actiune in
justitie, in imperfecte, adica naturale.
10

Delimitarea prescriptiei extinctive de :

1. Prescriptia achizitiva/uzucapiunea reprezinta nasterea dreptului
de proprietate sau a altui drept real asupra unui bun imobil prin
posedarea lui de catre o persoana in termenul si in conditiile prevazute
de lege.
Asemanari : - ambele sunt institutii de drept civil
- ambele sunt sanctiuni pentru titularii drepturilor subiective
civile inactivi
- ambele presupun termene
- exista reguli comune privind calculul, intreruperea si
suspendarea prescriptiei
Deosebiri : - prescriptia extinctiva este reglementata in decretul
167/1958, iar cea achizitiva
in Codul Civil
- termenele de prescriptie extinctiva sunt mai multe si mai
scurte, pe cand
termenele de prescriptie achizitiva sunt numai 2 si mai
lungi (cel de 30 de ani si
cel de 10-20 ani)
- daca prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, in sens
material, prescriptia
achizitiva conduce la dobandirea unui drept real principal.
2. Prescriptia de decadere decaderea reprezinta stingerea dreptului
subiectiv civil neexercitat in termenul prevazut de lege.
Asemanari : - ambele sunt institutii de drept civil
- ambele presupun termene
- ambele au efect extinctiv
11

Deosebiri : - prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, in sens

material, pe cand decaderea stinge
chiar dreptul subiectiv civil
- prescriptia extinctiva presupune termene lungi si numeroase,
iar decaderea
termene scurte si mai putine
3. Termenul extinctiv
Asemanari : - ambele au efect extinctiv
- ambele sunt institutii de drept civil
Deosebiri : - ca izvor, termenele de prescriptie sunt numai legale, pe
cand termenul extinctiv
poate fi legal, conventional sau jurisdictional
- prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, iar termenul
extinctiv marcheaza
stingerea dreptului subiectiv si a obligatiei corelative
- daca termenul extinctiv poate fi modificat prin acordul
partilor, termenul de
prescriptie extinctiva nu poate fi modificat prin acordul
partilor.
Efectul prescriptiei extinctive - in doctrina nu exista un punct de
vdere unitar in legatura cu solutionarea problemei de a sti ce anume se
stinge prin prescriptia extinctiva. Potrivit unei opinii ramasa izolata prin
prescriptie se stinge chiar dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa.
Potrivit opiniei dominante, prin prescriptie se stinge numia dreptul la
actiune, in sens material, nu si dreptul subiectiv si obligatia corelativa.
In sprijinul acestei opinii pot fi aduse urmatoarele argumente :

12

- argumentele de interpretare gramaticala a legii a art. 1, al. 1 din

decretul 167/1958 dr. la actiune avand un obiect patrimonial, se
stinge prin prescrriptie. In text este folosita expresia dreptul la actiune
si nu dreptul subiectiv civil.
- argumente de interpretare logica a dispozitiilor art. 19, al. 1, din
decretul 167/1958, care arata ca instanta judecatoreasca poate, in
cazul in care constata, ca fiind temeinic justificate, cauzele pentru
care termenul de prescriptie a fost depasit, sa dispuna, chiar din
oficiu, judecarea sau rezolvarea actiunii ori sa infiinteze executarea
silita. Daca prin prescriptie s-ar stinge chiar dreptul subiectiv civil,
atunci nu s-ar mai justifica aceasta dispozitie deoarece instanta nu ar
avea ce sa ocroteasca.
- rezulta din interpretarea gramaticala a art. 20, al. 1 din decret,
respectiv debitorul/situatia, a executat obligatia dupa ce dreptul la
actiune s-a prescris.

Principiile prescriptiei extinctive :

1. Consacrat in decretul 167/1958 : odata cu stingerea dreptului la
actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind
drepturile accesorii. Acest principiu este o consecinta a regulii
accesoriul urmeaza doarta principalului. Consacrarea expusa a acestui
principiu in materia prescriptiei extinctive inseamna consacrarea
implicita a consecintelor ce decurg din el, si anume:
a. imprescriptibilitatea dreptului subiectiv civil principal are ca efect
imprescriptibilitatea dreptului subiectiv civil accesoriu ;
13

b. stingerea dreptului la actiune privind un drept accesoriu nu atrage si

stingerea dreptului la actiune privind un drept principal ;
2. Consacrat in art. 12 din decret astfel : In cazul in care un debitor
este obligat la prestatii succesive dreptul la actiune cu privire la fiecare
dintre prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebita.
Domeniul prescriptiei extinctive
Prin domeniul prescriptiei extinctive se intelege sfera drepturilor
subiective civile ale caror actiuni cad sub incidenta acestei institutii. Prin
determinarea domeniului prescriptiei extinctive se intelege sfera
dreptutrilor subiective civile adic stabilirea acelor drepturi care sunt
rescriptibile extinctiv si delimitarea lor de cele imprescriptibile
extinctive.
Sfera drepturilor subiective civile supuse prescriptiei extinctive se
determina prin utilizarea urmatoarelor criterii :
- dupa natura drepturilor subiective civile in functie de care
distingem intre domeniul prescriptiilor extinctive in categoria
drepturilor nepatrimoniale si domeniul prescriptiilor extinctive in
categoria drepturilor nepatrimoniale.
- actul normativ care reglementeaza prescriptia extinctiva respectiv
domeniul prescriptiei extinctive reglementate de devretul 157/1958
domeniul prescritptiei extinctive guvernat si domeniul prescriptiei
extinctive care rezulta din aplicarea ator acte normative
CURS 4
Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta
In principiu drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctiv
indiferent de izvorul lor (art. 1, al. 1, D 167/1958). Exceptii de la acest
principiu se refera la actiunea in restituirea depunerilor la CEC (aceasta
actiune este imprescriptibila) si la actiunea avand ca obiect partea
cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane.
14

Prescriptia extinctiva si drepturile reale principale

- actiuni reale imprescriptibile extinctiv
1. actiunea in revendicare imobiliara este imprescriptibila extinctiv
2. actiunea in revendicare mobiliara si imobiliara intemeiata pe dreptul
de proprietate publica (inalienabile, insesizabile, imprescriptibile)
3. actiunea in partaj : actiune declarativa prin care se valorifica un
dezmombramant al dreptului de proprietate : uz, uzufruct, habitatie,
servitute, superficie
- actiuni reale prescriptibile extinctiv
1. actiunea in revendicaremobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate
privata prescriptibila ; termen 30 ani
2. actiunea in revendicare mobiliara intemeiata pe accesiunea imobiliara
naturala este prescriptibila ; termen : 1 an
3. actiunea confesorie se urmareste apararea drepturilor de uz,uzufruct,
habitatie si servitute (fara superficie)
4. actiunea in evictiune asupra unui imobil adjudecat prin licitatie
publica se prescrie in termen de 3 ani de la data inscrierii actului de
adjudecare in Cartea Funciara.
Domeniul prescriptiei extinctive in cazul dreptului nepatrimonial
Principiul este acela al imprescribilitatii drepturilor personal
nepatrimoniale. Rezulta din interpretarea per a contrario a dispozitiilor
art. 1, al.1 din dispozitia D 167/1958 dreptul la actiune avand un obiect
patrimonial se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat in
termentul prevazut de lege.
Exceptii :
- actiunea in anubilitate unui act juridic civil se prescrie; termen: 3 ani
- actiunea in nulitatea relativa a casatoriei; termen: 6 luni
15

- actiunea in tagada paternitatii se prescrie 6 luni de la data cand tatal a

cunoscut despre nastere
- stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei
Probleme privind domeniul prescriptiei extinctive
Apararea dreptului subiectiv civil pe calea exceptiei
- exceptiile reprezinta mijloace de aparare intr-un proces si sunt de doua
feluri :
- exceptii procesuale fac obiectul dreptului procesual civil (ex. :
nu a fost corect citat)
- exceptii de fond fac obiectul dreptului civil (cu exceptia
prescriptiei si a nulitatii)
Problema care se ridica este aceea a prescriptibilitatii unui drept
subiectiv civil invovat pe cale de exceptie. SOLUTIE : daca dreptul
subiectiv civil este prescriptibil pe calea actiunii atunci el este
prescriptibil si daca este invocat pe calea exceptiei.
Actiunea in constatare actiunea prin care se solicita constatarea
existentei sau inexistentei unui drept subiectiv civil (art. 111 Cod
procedura civila). Intrucat actiunea in sonstatare are un caracter susidiar
(nu poate fi exercitata cat timp titularul are la indemana o actiune in
realizare) se considera ca este imprescriptibila extinctiv.
Actiunile mixte sunt mixte acele actiuni care au caracter de
actiuni reale cat si de actiuni personale. Ex : petitia de creditate.
Prescritibilitatea acestor actiuni se analizeaza de la caz la caz in functie
de calificarea concereta.
Dualitatea de actiuni acea situatie in care titularul dreptului
subiectiv civil are la indemana doua actiuni pentru protectia dreptului
sau :
a. O actiune personala (ex. : contractul ) care deriva dintr-un contract
civil si este supusa prescriptiei potrivit art. 167/1958
16

b. O actiune reala in revendicarea bunului supusa prescriptiei potrivit

Codului Civil.
Termenele de prescriptie extinctiva
Def : Intervalul de timp stabilit de lege inlauntrul caruia trebuie
exercitat dreptul la actiune in sens material sub sanctiunea pierderii
acestui drept.
Termenul general de prescriptie este general acel termen de
prescriptie care-si gaseste aplicatie practica ori de cate ori nu-si gaseste
aplicatie un termen special de prescriptie. Termenul general de
prescriptie este de 3 ani, reglementat de art. 3, al. 1, D 167/1958.
Termenul general de prescriptie este aplicabil actiunilor personale
intemeiate pe dreptul de creanta.
Observatie : Codul Civil art. 1890 reglementeaza un termen genral de
prescriptie de 30 de ani, care este aplicabil numai actiunilor reale :
actiuni in revendicare mobiliara intemeiate pe dreptul de proprietate
privata precum si actiuni confesarii.
Termenele speciale de prescriptie :
- aplicabile actiunilor personal nepatrimoniale
- termenul de 6 luni pentru actiunea in anulabilitatea casatoriei (conditii
de fondiforma), termenul de 6 luni pt. actiunea in tagada paternitatii,
termenul de 1 an pentru stabilirea paternitatii (Codul Familiei)
- termenele speciale plicate actiunilor personale intemeiate pe dreptul
de creanta :
1.

termenul de 2 ani in materia asigurarii

2. termenul de 6 luni aplicabil actiunii in raspundere pentru vicii

ascunse fara viclenie (vicii de calitate)
CURS 5.
17

Exceptii de la regula generala

1. Dreptul subiectiv civil pur si simplu nu e afectat de modalitati :
prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga din momentul nasterii
rap. Juridic. D167/1958 Art. 7, Al. 2. In principiu data nasterii rap.
Juridic este chiar data incheierii actului jur (ex. : contractul de vanzarecumparare).
2. Dreptul afectat de termenii suspensivi sau conditie suspensiva.
Termenul suspensiv : acte juridice afectate de modalitati. (ex.
Imprumutul de obligatie de restituire supa 3 luni ; dupa 3 luni curge
termenul de prescriptie, dupa implinirea termenului suspensiv de 3 luni).
Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga din momentul implinirii
termenului sau implinirii conditiei (art. 7, al.3, D167/1958)
3. In cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita
si-n cazurile asimilate prescriptia incepe sa curga din momentul in care
pagubitul a cunoscut sau putea ori trebuia sa cunoasca paguba precum si
col. care raspunde de ea.
4. Prescriptia actiunii in declararea nulitatii relative incepe sa curga din
momentele diferite in functie de cauza de nulitate relativa. In ceea ce
priveste anularea unui act juridic pentru violenta presc. Ex. : incepe sa
curga de la data incetarii violentei. In cazul erorii sau doliului precum si
in celelalte cauze de nulitate relativa, prescriptia extinctiva curge din
momentul in care cel indreptatit reprezentantul legal sau ocrotitorul
legal- a cunoscut cauza anularii insa cel mai tarziu la implinirea a 18
luni de la incheierea actului juridic.
5. Prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru,
lucrari sau constructii. Prescriptia incepe sa curga in aceasta materie de
la implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii. Art. 11
D167/1958 prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale
unui lucru transmis sau a unei lucrari executate incepe sa curga de la
data descoperirii viciilor insa cel mai tarziu la implinirea unui an de la
predarea lucrului sau lucrarii.

18

In ceea ce priveste constructiile termenul de 1 an este inlocuit cu

termenul de 3 Ani. Termenul de 1 an si de 3 ani sunt termene de
garantie.
Alte reguli speciale privind inceputul principiului dreptului la
actiune :
1. Prescriptia dreptului de optiune succesorala : reglementata de art. 700
C.C., incepe sa curga de la data deschiderii succesiunii care este data
mortii persoanei respective (termenul de prescriptie este de 6 luni)
2. Prescriptia actiunii in tagada paternitatii : incepe sa curga de la data la
care sotul mamei a cunoscut despre nasterea copilului. Daca sotul
mamei a fost pus sub interdictie un nou termen incepe sa curga pentru
tutore de la data cand acesta a aflat de nasterea copilului.
3. Prescriptia actiunii stabilirii paternitatii copilului din afara casatoriei :
curge de la nasterea copilului sau de la data ramanerii definitive a
hotararii judecatoresti prin care copilul a pierdut calitatea de copil din
casatorie. In situatie in care mama a convietuit cu pretinsul tata ori
acesta a prestat copilului intretinere, prescriptia va incepe sa curga in
momentul inceptarii convietuirii ori prestarii intretinerii.
Suspendarea prescriptiei extinctive
DEF. Acea modificare a cursului prescriptiei care consta in oprirea de
drept a curgerii termenului de preascriptie pe timpul at dureaza situatiile
limitativ prevazute de lege in care titularul dreptului la actiune este in
imposibilitatea de a actiona.
Cauze de suspendare : (reglementate de art. 13, 14 din Decretul
167/1958)
1. Cat timp cel impotriva caruia curge este impiedicat de un caz de forta
majora sa faca acte de intrerupere
2. Cat timp creditorul sau debitorul face parte din Fortele Armate ale
Romaniei iar acestea se afla pe picior de razboi
3. Pana la rezolvarea reclamatiei administrative
19

4. Prescriptia nu curge intre parinti sau tutore si cei ce se afla sub

ocrotirea lor(, ci) intre curator si aceia pe care ii reprezinta precum si
intre orice alta persoana care in temeiul legii sau a unei hotarari
judecatoresti administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt
administrate cat timp socotelile nu au fost date si aprobate. De
asemenea, prescriptia nu curge impotriva celor lipsiti de capacitate de
exercitiu cat timp nu are un reprezentant legal si nici impotriva celor cu
capacitate de exercitiu restransa cat timp nu au ocrotitor legal.
Prescriptia nu curge intre soti pe timpul casatoriei.

Efectele suspendarii prescriptiei extinctive

Anterior intervenirii cauzei de suspendare, suspendarea nu produce
nici un efect a.i. timpul scurs din momentul inceperii (efectelor)
prescriptiei pana in moemntul intervenirii cauzelor de suspendare intra
in calculul termenului de prescriptie.
Perioada de timp dintre momentul intervenirii cauzei de suspendare
si momentul incetarii cauzei de suspendare nu intra in calculul
termenului de prescriprtie, prescriptia fiind suspendata.
Uleterior momentul incetarii cauzei de suspendare cursul
prescriptiei se reia astfel incat aceasta perioada intra in calculul
termenului de prescriptie.
Efectul special al suspendarii art. 15, al.2, D 167/1958 prescriptia
nu se va implini, totusi, inainte de expirarea unui termen de 6 luni
socotit de la data incetarii cauzei de suspendare cu exceptia termenelor
de prescriptie mai mici de 6 luni care nu se vor implini decat dupa
expirarea unui termen de 1 luna de la suspendare..
Efectul special al suspendarii consta in prorogarea sau prelungirea
termenului de prescriptie a.i. intre momentul incetarii cauzei de
20

suspendare si momentul implinirii termenului nu se poate scurge o

perioada mai mica de 6 luni, respectiv 1 luna.
Intreruperea prescriptiei extinctive
Modificarea cursului prescriptiei extinctive care consta in
inlaturarea prescriptiei scursa inaintea aparitiei unei cauze interuptive si
inceperea unei alte prescriptii extinctive (art. 16, D 167/1958).
Cauze (art. 16, D 167/1958)
1. Prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel
in folosul caruia curge prescriptia.
2. Prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau de arbitrare
chiar la o instanta sau arbitraj necompetente.
3. Printr-un act incepator de executare.
Efecte
Intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de intervenirea
cauzei de intrerupere si incepe sa se scurga o noua prescriptie. (difera in
functie de cauza intreruperii)
Repunerea in termen (are caracter judiciar, suspendarea si intreruperea
intervin de drept)
- Beneficiarul acordat de lege titularului dreptului la actiune care din
motive temeinice nu a putut formula actiunea in justitie inlauntrul
termenului de prescriptie a.i. organul jurisdictional poate sa
solutioneze pe fond cererea de chemare in judecata desi a fost depusa
dupa implinirea termenului de prescriptie.
- Motivele temeinice nu sunt prevazute ca atare in art. 19, al. 1, in D
167/1958 ele fiind stabilite in concret de catre instanta de judecata
- In ceea ce priveste domeniul repunerii in termen acesta incepe unde
inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora.

21

-Cererea de repunere in termen va fi, putand fi facuta numai in termen

de 1 luna de la incetarea cauzelor care justifica repunerea in termen
- Acest termen de 1 luna este un termen de prescriptie care poate fi
supus suspendarii intreruperii sau repunerii in termen.
Calculul termenului de prescriptie
- in cazul termenului de prescriptie stabilit pe an si pe luni potrivit art.
100, al. 3, 4 Cod procedura civila termenul de prescriptie se
implineste in ziua corespunzatoare din ultimul an sau ultima luna.
- In cazul in care nu exista o zi corespunzatoare termenul se
implineste in ultima zi a lunii respective
- In cazul termenului pe zile sistemul de calcul este cel intermediar,
ziua in care incepe sa curga termenul de prescriptie nu este luata in
calcul dar este luata in calcul ultima zi a termenului de prescriptie.
CURS 6.
Persoana fizica
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice
Def: Aptitudinea generala si abstracta a persoanei fizice de a avea
drepturi si obligatii civile.Exista si o diferenta legala a capacitatii de
folosinta- art. 5 al. 2 Decretul 31/1954 - capacitatea de folosinta este
capacitatea de a avea drepturi si obligatii.
Secretul materiei: Decretul 31/1954 privitor la persoana fizica si
persoana juridica
Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta:
1. legalitatea
2. generalitate
3.inalienabilitate
22

4. intangibilitate
5. egalitate
6. universalitate.
1. Legalitatea: insusirea capacitatii de folosinta de a nu putea fi
reglementata decat prin lege. In consecinta capacitatea de folosinta a
persoanei fizice nu reprezinta domeniul vointei individuale.
2. Generalitatea: capacitatea de folosinta reprezinta o aptitudine
generala si abstracta a omului de a avea toate drepturile si obligatiile
civile.
Capacitatea de folosinta nu se confunda cu aceste drepuri ci exprima
numai aptitudinea de a le dobandi.
3. Inalienabilitatea: capacitatea de folosinta nu poate forma obiect de
renuntare in tot / in parte si nu poate fi instrainat - art. 6 al. 2 din
Decretul 31/1954 potrivit cu care nimeni nu poate renunta nici in tot nici
in parte la capacitatea de folosinta.
In consecinta vor fi lovite de nulitate toate actele juridice prin care se
renunta sau se instraineaza capacitatea de folosinta.
Observatie!!! Renuntarea sau instrainarea unui drept nu se confunda cu
renuntarea in tot sau in parte la capacitatea de folosinta.
ex: o persoana poate sa renunte la o mostenire, nu poate sa renunte la
dreptul de a dobandi..
4. Intangibilitatea: caracteristica acesteia de a nu i se putea aduce
limitari, ingradiri, decat in situatiile expres prevazute de lege(art 6. al. 1
Decretul 31/1954)
5. Egalitatea : acest caracter este prevazut in art. 4 al. 2 din Decretul
31/1954 -"sexul, rasa, nationalitatea, religia, gradul de cultura sau
originea nu au nici o influenta asupra capacitatii de folosinta. Acest
caracter este prevazut si in acte internationale: Conventia europeana pt
apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale- art. 14 precum
si Pactul international privind dr civile si politice ale omului - art. 3
23

6. Universalitatea - insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta

si atribuita tuturor oamenilor - art. 4 al. 1 Decretul 31/1954
Inceputul capacitatii de folosinta al persoanei fizice
Regula - art. 7 al. 1 din Decretul 31/1954 potrivit cu care capacitatea de
folofinta incepe de la nasterea persoanei.Nasterea persoanei se
dovedeste prin actul de nastere,
Exceptie: art.7 al. 2 din Decretul 31/1954 potrivit cu care drepturile
copilului sunt recunoscute de la conceptiune insa numai daca el se naste
viu.De asemenea in materia capacitatii succesorale art. 654 Cod Civil
prevede ca pentru a succede trebuie neaparat ca persoana care succede
sa existe in momentul deschiderii succesiunii.
Copilul conceput se considera ca exista.
Aceasta exceptie se exprima in adagiul infans conceptus pronato habetus
quotes decommodis aejus agitur.
Cele 2 conditii ale existentei exceptiei, respectiv ale capacitatii de
folosinta anticipate sunt:
1. sa fie vorba de drepturile copilului
2. copilul sa se nasca viu( nu si viabil - sa traiasca dupa nastere)
1. problema succesiunii, respectiv a capacitatii unei persoane de a
mosteni inca din momentul conceptiei. Copilul conceput dar nenascut va
dobandi mostenirea sub beneficiul de inventar in sensul ca va raspunde
pt pasivul succesoral numai in limita activului.
2. Copilul este considerat ca s-a nascut viu daca a respirat cel putin
odata dupa nastere- proba dacibozei - proba prin care copilul se constata
ca s-a nascut viu.
In situatia in care a murit imediat dupa nastere se intocmeste atat un act
de nastere cat si un act de deces.
24

Art. 61 din Codul Familiei stabileste 2 prezumtii:

1. prezumtia celei mai lungi gestatii - 300 de zile ; prezumtia celei mai
scurte gestatii - 180 de zile Aceasta prezumtie este o prezumtie absoluta
- juris et de jure - care nu poate fi rasturnata prin proba contrara
2. prezumtia potrivit cu care conceptia copilului era posibila in oricare
dintre zilele cuprinse intre a 300 si 180 a zi inainte de nastere prezumtia relativa - juris tantum - poate fi rasturnata prin proba contrara.
Aceste ingradiri pot fi calificate ca incapacitati de drept civil.
Clasificari ale ingradirilor:
I. Dupa finalitatea lor: a) incapacitati cu caracter de sanctiuni
b) incapacitati cu caracter de masuri de protectie
sau de ocrotire
II. Dupa modul cum opereaza: a) ingradiri care opereaza de drept ope legis
b) ingradiri care opereaza prin efectul unei hotarari
judecatoresti ramase definitiva si irevocabila
III. Dupa izvorul lor: a) ingradiri stabilite de legea civila
b) ingradiri stabilite de legea penala
I. Ingradiri sanctiune
1. ingradiri cu caracter de pedeapsa penala
- pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi;
- pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi
In conformitate cu art 64 Cod Penal pedeapsa complementara a
interzicerii unor drepturi consta in interzicerea unor sau a unuia din
urmatoarele drepturi: printre acestea se afla drepturile parintesti si
dreptul de a fi tutore sau curator. Potrivit art. 71 Cod Penal pedepsele
25

accesorii constau in interzicerea tuturor drepturilor prevazute in art. 64

pe perioada executarii pedepselor principale.
2. Ingradit cu caracter de pedeapsa civila
Decaderea din drepturile parintesti in conditziile art. 109 din codul
familiei
In al 2-lea rand avem pedepsele civile stabilite in materie
succesorala.. ex: nedemnitatea succesorala potrivit art 655 cod civil sunt
nedemni de a succede si prin urmare sunt exclusi de la succesiune:
a) condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct;
b) acela care a facut contra defunctului o acuzatie capitala declarata de
judecata calomnioasa;
c) mostenitorul major care avand cunostinta de omorul defunctului nu a
denuntat aceasta justitie.
II. Ingradiri cu caracter de masuri de protectie
a) incapacitati prevazute in codul civil
Potrivit art. 806 Cod Civil minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune
nici prin donatie nici prin testament de bunurile sale;
b) art. 807 Cod Civil - minorul de 16 ani care poate dispune prin
testament di numai pentru jumatate din bunurile de care dupa lege poate
dispune majorul;
c) art 809 Cod Civil - minorul de 16 ani nu poate sa dispuna prin
testament in favoarea tutorului sau;
d) art. 801 C.Civil - doctorii in medicina sau in chirurgie, ofiterii de
sanatate sau spiterii (medicii sau farmacistii) care au tratat o persoana in
boala de care nu are nu pot profita de dispozitiile intregi sau
testamentare ci dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli

26

e) art 833 Cod Civil- testamentul facut pe mare nu va putea cuprinde

nici o dispozitie in favoarea ofiterilor bastimontului daca dansii nu sunt
rude cu testatorul;
f) art 1307 al. 1 Cod Civil - vanzarea intre soti este interzisa
g) art 1308 Cod Civil - sub pedeapsa de nulitate nu pot fi adjudecatori
nici prin direct nici prin persoane interpuse:
- tutorii ai averii celor de sub a lor tuttela
- mandatarii ai averii celor instrainati sa vanda;
- administratorii ai averii comunelor sau stabilimentelor
incredintate ingrijirii lor;
- functinarii publici ai averilor statului ale caror vanzari se fac prin
dansii
h) art. 1309 cod civil - judecatorii, procurorii si avocatii nu pot fi
cesionari de drepturi litigioase care sunt de competenta tribunalului in a
carui raza isi desfasoara activitatea
III. Ingradiri prevazute in Codul familiei
a) art 128 cod famililei - este oprit sa se incheie acte juridice intre
tutore , sot, o ruda in linie dreapta, fratii si surorile tutorelui de o parte si
minor pe de alta parte;
b) art 133 al. 3 - minorul nu poate sa faca nici chiar cu incuviintare
donatii si nici sa garanteze obligatia altuia.
Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza odata cu
moartea acestuia ( art. 7 al 1 Decretul 31/1954). In ceea ce priveste
moartea persoanei-2 ipoteze:
a) Ipoteza mortii constatate fizic in mod divers(prin examinarea
cadavrului)
27

b) Ipoteza disparutului - a carui moarte nu poate fi considerata fizic fiind

necesara declararea judecatoreasca a mortii
In ambele ipoteze data incetarii capacitatii de folosinta este data mortii.
Declararea judecatoreasca a mortii
Sediul materiei: art 16-21 Decretul 31/1954 - normele de drept material
art 36-43 Decretul 32/1954 - normele de drept procesual
Exista 2 feluri de situatii in care intervine declararea judecatoreasca:
1. declararea judecatoreasca a mortii precedatat de dclaratia juridica a
disparitiei;
2. declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de dclararea juridica a
disparitiei(exceptie);
1. Declararea judecatoreasca a disparitiei - conditia esentiala este
aceea ca de la data ultimelor stiri de la care rezulta ca persoana era in
viata sa fi trecut cel putin un an.Data ultimelor stiri se stabileste pe baza
de probe(o zi anume a ultimelor stiri). In masura in care nu exista probe
pentru a se stabili aceasta zi, in conformitate cu art 17 al 1 din decretul
31/1954, ziua ultimelor stiri iar in cazul in care nu se poate stabili nici
ziua se va socoti la sfarsitul lunii ultimelor stiri.Cand nu se poate stabili
nici luna la sfarsitul anului calendaristic.
Procedura:
Prima faza: cererea de declarare a disparitiei se introduce la instanta de
judecata- tribunalul in circumscriptia caruia domicilia persoana
disparuta
A doua faza: procedura prealabila- culegerea de informatii de catre
organele de politie, organele primariei la dispozitia presedintelui
instantei cererea de declarare a disparitiei se va afisa la Primarie si la
ultimul domiciliu al persoanei disparute timp de 45 de zile.
A treia faza: faza de judecata: cu participarea procurorului.Se pronunta
o hotarare judecatoreasca care dupa ce a ramas irevocabila se afiseaza
28

timp de 30 de zile la usa instantei de fond si la sediul primariei ultimului

domiciliu al disparutului
Efectul declararii disparitiei !
Un singur efect - indeplinirea conditiei de fond pentru declararea
judecatoreasca a mortii in prima ipoteza. Persoana declarata disparuta
este prezumata a fi in viata astfel incat nu exista nici un efect in ceea ce
priveste capacitatea de folosinta a acestuia.
CURS 7.
2. Declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea
disparitiei(art 16 al 2 decretul 31/1954)
1) sa existe o hotarare judecatoreasca de declarare a disparitiei ramasa
irevocabila care sa fi fost afisata 30 de zile
2) de la data ultimelor stiri de la care rezulta ca persoana era in viata sa
fi trecut 4 ani
3) de la data afisarii extrasului de pe hotararea de declarare a disparitiei
sa fi trecut 6 luni
Declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea disparitiei
(art 16 al 3 Decretul 31/1954)
Conditii:
1) persoana sa fi disparut in conditii care prezuma decesul acesteia
datorita naturii lor cum ar fi : starea de razboi, naufragiu, accident
aviatic
2) de la data imprejurarii disparitiei persoanei sa fi trecut cel putin un
am
Observatie: imprejurarile exceptionale si data producerii sunt chestiuni
de fapt, pot fi probate prin orice mijloc de proba
Procedura declaratiei judecatoresti a mortii
- este aceeasi cu declararea judecatoreasca a disparitiei
29

- in ceea ce priveste data mortii cu an, luna, zi acestea trebuie sa fie

prevazute in mod obligatoriu de catre hotararea judecatoreasca
declarativa de moarte
Instanta de judecata va stabili data mortii:
1. daca exista indicii sau probe, moartea s-a produs intr-o zi anume, data
mortii va fi acea zi ;
2. atunci cand nu se poate stabili cu exactitate pe baza de probe, data
mortii se stabileste:
- ultima zi a termenului de 4 ani in cazul declararii mortii precedata
de declararea disparitiei;
- ultima zi a termenului de 1 an in cazul declararii mortii
neprecedata de declararea disparitiei.
Observatie: data mortii nu trebuie confundata cu data ultimelor stiri,
data pronuntarii sau data ramanerii irevocabile a hotararii declarative de
moarte. in conformitate cu art 18 din decretul 31/1954 instanta de
judecata va putea rectifica data mortii daca exista dovezi care stabilesc
adevarata o alta data.
Efectele hotararii declarative de moarte
- capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza, acest efect se
produce de la data stabilita prin hotarare ca fiind data mortii;
- de incetare a capacitatii de folosinta sunt legate evenimentele
importante: deschiderea succesiunii, stingerea drepturilor in
vigoare
Anularea hotararii judecatoresti declarative de moarte:
- art 20 din Decretul 31/1954 cauza anularii: persoana declarata
moarta este in viata;
- actiunea in anulare poate fi intentata de orice persoana interesata;
-actiunea se introduce la instanta care a pronuntat hotararea
declarativa de moarte, judecata se face de urgenta cu citarea
partilor si ascultarea concluziilor procurorului.
30

Efectele anularii hotararii declarative de moarte se produc atat in

dreptul civil cat si in alte ramuri.
- aspectul nepatrimonial: incetarea capacitatii de folosinta este
inlaturata;
- efectele patrimoniale: art 20 al 2 Decretul 31/1954 in sensul ca cel
care a fost declarat mort poate cere inapoierea bunurilor sale;
- pe cale de exceptie dobanditorul cu titlu oneros nu este obligat sa
inapoieze bunurile daca a fost de buna credinta la data dobandirii
bunurilor nu stia ca persoana era in viata;
Comorientii: - art 21 decretul 31/1954 potrivit cu care in cazul in care
mai multe persoane au murit in aceeasi imprejurare fara sa se poata
stabili daca una a supravietuit celeilalte ele sunt considerate ca au murit
deodata
- aceasta reglementare are importanta in materia succesiunii unde
pentru a veni la succesiune o persoana trebuie sa aiba capacitate
succesorala: sa fie in viata la data deschiderii succesiunii;
- problema care s-a ridicat privitoare la acest text a fost aceea a
solutiei in cazul in care 2 persoane decedeaza in imprejurari diferite
fara a se putea stabili daca una a supravietuit celeilalte;
- si-n aceasta situatie sunt aplicabile regulile comorientilor printr-o
interpretare extensiva a dispozitiilor art 21 din decretul 31/1954
Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice
Def: intelegem capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si asuma
obligatiile prin incheierea de acte juridice civile:
1. legalitatea
2. generalitatea
3. inalienabilitatea
31

4. intangibilitatea
5. egalitatea
1. Lipsa capacitatii de exercitiu: art 11 al 1 Decretul 31/1954
- nu au capacitate de exercitiu minorii care nu au implinit 14 ani si
persoana pusa sub interdictie;
- aceasta enumerare este limitativa;
- in materie succesorala limita de varsta este de 16 ani;
- in materie contractuala civila lipsa capacitatii de exercitiu este
prevazuta de Codul civil.
Reprezentarea persoanelor lipsite de capacitatea de exercitiu:
- art 11 al 2 Decret 31/1954 pentru cei ce nu au capacitate de exercitiu se
fac de catre reprezentantii lor legali (parintele, tutorele sau curatorul);
- actele juridice pe care cei lipsiti de capacitatea de exercitiu le pot face
singuri sunt:
1. actele de conservare;
2. actele marunte, se incheie zilnic pentru nevoile obisnuite ale vietii
2. Incetarea lipsei capacitatii de exercitiu:
- la implinirea varstei de 14 ani - dobandeste capacitate de exercitiu
restransa;
- la data decesului;
- lipsa capacitatii de exercitiu inceteaza prin ridicarea interdictiei sau
prin moartea persoanei pusa sub interdictie.
3. Capacitatea de exercitiu restransa:
- aptitudinea minorului intre 14-18 ani de a dobandi si a exercita
drepturi civile, de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea
personala a anumitor acte civile;
32

- art 9, art 10 al 4 Decretul 31/1954 precum si mai multe texte din Codul
Familiei;
- incepe la inplinirea varstei de 14 ani
Continut: acte juridice pe care minorul le poate incheia singur:
1. actele de conservare si actele marunte;
2. depozitul la CEC;
3. acte de administrare daca nu sunt lezionare;
4. daca a implinit 16 ani minorul poate dispune prin testament de
jumatate din ceea ce ar fi putut dispune daca ar fi fost major.
CURS 8.
Ocrotirea persoanelor fizice prin mijloace de drept civil
I. Ocrotirea minorului:
1) ocrotirea parinteasca=mijlocul juridic de ocrotire a minorului in
care drepturile si indatoririle cu privire la pers. si bunurile minorului se
indeplinesc de catre parintii sai.
Principiile ocrotirii parintesti:
1)drepturile parintesti trebuie exercitate in interesul copilului.
2)parintii au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor minori.
3)parintii au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor minori
indiferent daca acestia sunt din casatorie ori din afara casatoriei ori din
adoptie.
4)parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul
asupra bunurilor parintelui in afara de dreptul la mostenire si la
intretinere.
5)ocrotirea parinteasca se realizeaza sub controlul societatii,al statului.
Modalitati de exercitare:
33

Regula in aceasta materie este cea potrivit careia ocrotirea

principiului se exercita de catre ambii parinti de comun acord(art. 98
al.1 Codil familiei).
Exceptie-ocrotirea parinteasca se exercita numai de catre unul dintre
parinti daca celalalt parinte este mort,este decazut din drepturile
parintesti,pus sub interdictie sau din orice alta imprejurare se afla in
neputinta de a-si manifesta vointa.
Observatie-exista anumite particularitati ale ocrotirii parintesti in
situatia in care ne aflam in situatia divortului,incredintarii unei terte
persoane sau institutii de ocrotire.
Continutul ocrotirii parintesti:
Ocrotirea parinteasca are 2 laturi personala;patrimoniala
Latura personala-ocrotirea persoanei copilului,astfel parintii au
obligatia de a-i ingriji pe copiii monori,obligatia de crestere a acestora
,care presupune grija fata de sanatatea si dezvoltarea fizica,educatia,
pregatirea personala.
Latura patrimoniala-presupune :
1.administrarea bunurilor si reprezentarea minorului sub 14 ani in actele
juridice civile.
2.incuviintarea actelor juridice ale minorului care a implinit 14 ani.
Raspunderea parintilor:
In situatia in care parintii nu-si indeplinesc obligatiile,atat cele care
privesc latura patrimoniala cat si cea personala,in functie de consecinte
se poate adauga easpunderea penala,contraventionala, raspunderea de dr.
Familiei,civila.

II. Tutela minorului:

Este reglementata in Codul Familiei art. 113-141.
34

Def.: Acel mijloc juridic de ocrotire a minorului care este lipsit de

ocrotire parinteasca.
Caractere juridice :
1)Legalitatea-instituirea tutelei,cazurile deschidere a
tutelei,incetarea,continutul tutelei sunt reglementate de norme
imperative.
2)obligativitatea-potrivit art. 118 Codul Familiei,tutorele nu poate sa
refuze sarcina tutelei.
3)gratuitatea- tutela este o sarcina gratuita,dar gratuitatea este de natura
tutelei si nu de esebta ei.
4)personalitatea-tutela este strict personala si se instituie in
considerarea calitatilor personale ale tutorelui,adica este intuitu
personum.
Principii:
1)tutela se exercita exclusiv in interesul minorului.
2)autonomia patrimoniala.
3)tutela se exercita sub un permanent control cu autoritati tutelare.
Cazuri de deschidere a tutelei minorului:
Acestea sunt expres prevazute in art. 113 din Codul Familieisituatia in care parintii sunt morti,necunoscuti,ambii sunt decazuti din
dr. Parintesti,pusi sub interdictie,disparuti sau cand copilul este lipsit de
ingrijirea ambilor parinti.
Persoanele sunt obligate sa anunte cazurile de deschidere a tutelei sunt
urmatoarele:
1)persoane apropiate minorului,respectiv administratorii si locatarii
casei in care locuieste minorul;
2)servicii de stare civila in cazul decesului unei persoane precum si
biroul notarului public in cazul deschiderii unei succesiuni;
35

3)instantele judecatoresti,Parchetul cand se ia o masura frecventiva care

este frecventiva de libertate;
4)toate organele adminitrative publice precum persoana care are
cunostinta de aceste cazuri.
Numirea tutorelui:
Se face de catre autoritatea tutelara in conformitate cu art. 116-119
Codul Familiei.Competenta apartine autoritatii tutelare de la domiciliul
minorului.Decizia de numire a tutorelui se comunica acestuia,se afiseaza
la sediul Primariei de la domiciliul minorului,iar drepturile si indatoririle
tutorelui incep de la data comunicarii deciziei de numire.
Capacitatea de a fi tutore este capacitatea deplina in exercitiu.
Continutul ocrotirii minorului prin tutela:
O latura personala;patrimoniala.
Latura personala-este identica cu cea a ocrotirii parintesti.
Latura patrimoniala:
a)admininstrarea bunurilor minorului;
b)reprezentarea legala in actele civile a minorului sub 14 ani;
c)incuviintarea prealabila actelor civile ptr minorul intre 14-18 ani.
Administrarea bunurilor minorului -3 momente:
-la deschiderea tutelei;pe parcursul tutelei;la incetarea tutelei.
Deschiderea tutelei: tutorele are urmatoarele obligatii-intocmirea
unui inventar al bunurilor minorului de catre un delegat al
autoritatii,tutelare in prezenta tutorelui,inventor supus aprobarii
autoritatii tutelare.Autoritatea tutelara stabileste suma anuala printre
intretinerea minorului si administrarea bunurilor sale.
Pe parcursul tutelei:tutela trebuie sa prezinte anual in fata
autoritatii tutelare o dare de seama despre modul in care a administrat
36

bunurile minorului.Aceasta dare de seama este verificata de catre

autoritatea tutelara care da descarcare tutorelui.Mai mult,autoritatea
tutelara poate sa ceara dari de seama tutorelui ori de cate ori considera
ca este necesar.
La incetarea tutelei:tutorele avand obligatia de a prezenta o dare
de seama generala in termen de 30 de zile de la incetarea tutelei.Are
obligatia sa predea toate bunurile fostului minor ,noului tutore sau
mostenitorului minorului.Dupa aprobarea darii de seama si predarea
bunurilor,autoritatea tutelara da descarcare tutorelui.
Incetarea puterii tutorelui:
2 categorii de cauze:
1)care tine de persoana tutorelui; moartea tutorelui
-indepartarea de la tutela
-tutela minorului este inlocuita cu tutela interzisului
-inlocuirea tutorelui la cerea sa
2)tin de persoana minorului.
a)dobandirea capacitatii depline de exercitiu
b)stabilirea filiatiei fata de cel putin a unia dintre parinti
c)ridicarea decaderii din drepturile parintesti
d)ridicarea interdictiei judecatoresti ptr cel putin unul dintre parinti
e)reaparitia a cel putin unuia dintre parintii declarati disparuti sau morti
f)moartea minorului.

Raspunderea tutorelui:
37

Penala,contraventionala,civila.D.p.d.v. penal,tutorele poate sa raspunda

ptr gestiune frauduloasa-Cod Penal Art.214.
Tutorele poate sa fie indepartat de la tutela.Poate sa raspunda
patrimonial si nepatrimonial .
Curatela minorului:
Curatela minorului-acel mijloc juridic temporar si subsidiar de ocrotire a
minorului.Ca natura juridica ne aflam in prezenta unei tutele ad-hoc a
minorului.
In consecinta,toate regulile tutelei minorului se aplica si curatelei
minorului.
Cazurile de instituire a curatelei minorului:
1)cazul contrarietatii de interese intre minor si reprezentantul sau
ocrotitorul legal (in cazul mostenirii,litigii)
2)cazul inlocuirii unui tutore al minorului cu un alt tutore,dar nu
imediat.
3)cazul punerii sub interdictie a minorului
4)cazul impiedicarii vremelnice a parintelui sau tutorelui de al ocroti pe
minor.
Ocrotirea bolnavului psihic prin interdictie judecatoreasca:
Sediul materiei:cap.II din titlul 3 Codul Familiei
Decretul 32 din 1954 art.30-35
Interdictia judecatoreasca-acea masura de ocrotire de dr. Civil se
aplica atunci cand o persoana nu se poate ingriji de interesele sale
datorita alienatiei sau abilitatii mentale si consta in lipsirea de capacitate
de exercitiu tutelei.
Observatie:Nu trebuie confundat interdictia judecatoreasca cu
ingradirile capacitatii de folosinta.
38

Nu trebuie confundata aceasta institutie cu tratamentul medical

obligatoriu.
Conditii de fond ptr punerea sub interdictie art.142 Codul Familiei :
1)persoana sa fie lipsita de discernamant.
2)cauza lipsei discernamantului sa fie alienatia,delibilitatea mintala.
3)lipsa discernamantului sa nu-i permita persoanei sa se ingrijeasca de
interesele sale.
Toate aceste conditii au un caracter limitativ si trebuie instruite
cumulativ.
Procedura punerii sub interdictie:
Punerea sub interdictie poate fi ceruta fie de autoritatea tutelara fie
de toate persoanele care pot cere instituirea tutelei
minorului.Competenta punerii sub interdictie apartine tribunalului de la
domiciliul celui pus sub interdictie.
2 faze ale punerii sub interdictie:faza necontradictorie;faza
contradictorie.
Faza necontradictorie-presedintele instantei dupa ce primeste
cererea o inainteaza impreuna cu inscrisurile anexate
procurorului,procuror care trebuie sa....efectuarea unei expertize de
specialitate medico-legale si sa constate medicul care supravegheaza
persoana respectiva-f. contradictorie prin fixarea unui termen de
judecata de catre presedintele tribunalului,urmand sa se desf. un proces
civil obisnuit.In acest proces este obligatorie ascultarea concluziilor
procurorului precum si ascultarea paratului.
Efectele punerii sub interdictie:
1)lipsa de capacitate
2)instituirea tutelei interzisului
Dupa ce hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila,ea se
comunica autoritatii tutelare care numeste un tutore.Regulile de la tutela
minorului se aplica si de la tutela interzisului.Momentul in care
39

interdictia jud. isi produce efectele este acel al ramanerii irevocabile a

hotararii.In situatia in care au incetat cauzele care au provocat interdictia
inst. jud. poate sa dispuna ridicarea acestuia,la concluziile procurorului.
CURS 9
IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE
Definitie: identificarea omului in raporturile juridice-civile.
Mijloace de identificare ale persoanei fizice:
1. Numele
2. Domiciliul
3. Starea civila
Observatii: se mai numesc si attribute de verificare; numele nume de
familie, prenume, pseudonim.
Sediul materiei: Decretul 31/1954, Codul familiei, alte acte
normative
Numele: acel atribut de identificare a persoanei fizice care consta
in drepturile omului de a fi individualizat in familie si in societate prin
cuvintele stabilite in conditiile legii cu aceasta semnificatie.
Structura numelui: nume de familie si prenume
Continutul dreptului la nume:
1. Dreptul de a purta numele de-al folosii
2. Dreptul de a solicita indreptarea oricarei erori de scriere a
numelui
3. Dreptul de a se opune la folosirea fara indreptatire a numelui de
o alta persoana
Caracterele juridice ale numelui:
40

1. Opozabilitatea erga-omnes
2. Inalienabilitatea dreptului la nume nu poate fi instrainat
Observatii: numele poate fi transmis prin filiatie, casatorie, adoptie,
situatii in care insa titularul numelui nu este lipsit de acesta
3. Imprescriptibilitatea
4. Personalitatea - numele poate fi folosit numai de titularul sau si
nu prin reprezentare
5. Universalitatea toti oamenii au dreptul la nume
6. Legalitatea legea este cea care prevede conditiile dobandirii,
modificarii sau schimbarea numelui
7. Unitatea desi este alcatuit din nume de familie si prenume,
acesta individualizeaza persoana fizica.
Numele de familie; dobandirea numelui de familie:
Copilul din casatorie ia numele de familie comun al parintulor.
Daca parintii nu au nume comun, copilul va lua numele de familie al
unuia dintre parinti.
Alegerea numelui se face prin invoirea parintilor sau in caz contrar
se va stabili de Autoritatea Tutelara. In cazul in care filiatia este stabilita
ulterior si fata de al doilea parinte, instanta va putea da incuvintarea
copilului sa poarte numele acestuia din urma. In situatia in care filiatia e
stabilita fata de ambii parinti, se aplica art. 62, aln.2, Codul Familiei.
Observatie: - in situatia copilului care primeste incuvintarea purtarii
numelui parintelui fata de care s-a stabilit ulterior filiatia, ne aflam in
prezenta unei modificari a numelui si nu in prezenta unei stabiliri a
numelui de familie.
Situatia copilului gasit nascut din parinti necunoscuti, situatie in
care numele si prenumele se stabilesc prin decizie de Primarul in raza
localitatii caruia a fost gasit copilul.
Modificarea numelui de familie:
41

In conformitate cu art. 12, aln. 3 dec 31/1954, schimbarea

numelui de orice fel: a numelui de familie sau a prenumelui nu este
ingaduita decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege.
Modificarea numelui de familie este determinate de schimbarile de
stare civila a persoanei.
Observatie: trebuie sa facem distinctia intre modificarea numelui de
familie si schimbarea pe cale administrative a numelui de familie, care
are un alt regim juridic.
Schimbarile de stare civila care determina modificarea numelui de
familie pot fi grupate:
1. Schimbari ale filiatiei persoanei fizice
2. Schimbari generate de adoptie
3. Schimbari determinate de casatorie
a) Ipoteza schimbarii filiatiei copilului gasit, nascut din parinti
necunoscuti; copilul al carui nume a fost stabilit prin decizia primarului
si caruia i-a fost stabilita filiatia cel putin fata de un parinte, el isi
schimba starea civila, devenind copil din casatorie sau din afara ei.
Numele de familie va fi inlocuit cu numele de familie care rezulta din
aplicarea art. 64, 62 Codul Familiei.
b) Ipoteza stabilirii filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de cel
de-al doilea parinte.
c) Ipoteza fagaduirii paternitatii copilului din casatorie. Aceasta ipoteza
nu este reglementata de lege, dar s-au admis urmatoarele solutii:
1. Cand mama copilului are nume comun cu al sotului, copilul
pastreaza acest nume.
2. Cand mama copilului nu are nume comun cu cel al sotului, copilul
va lua numele mamei din momentul nasterii.
42

3. Daca dupa tagada paternitatii se stabileste paternitatea fata de alt

barbat, devine aplicabil art. 64 aln. 2.
4. Ipoteza contestarii anularii recunoasterii filiatiei. Copilul se va
afla intr-una din situatiile de la stabilirea numelui de familie.

Schimbari generate de adoptie: 3 ipoteze:

1. Ipoteza incuvintarii adoptiei copilul primeste numele celui care il
adopta. In situatia in care sotii care adopta nu au nume comun, sunt
obligati sa declare instantei numele pe care copilul urmeaza sa-l poarte,
sau va hotara instanta.
2. Ipoteza desfacerii adoptiei copilul va revenii la numele de familie
anterior adoptiei, dar pentru motive temeinice, instanta poate incuvinta
numele dobandit prin adoptie.
3. Ipoteza anularii adoptiei copilul redobandeste numele avut anterior
adoptiei.
Schimbari determinate de casatorie:
Ipoteza casatoriei art. 27, Codul Familiei sotii pot sa-si pastreze
numele avut anterior casatoriei, pot sa ia numele unuia sau altuia, sau
numele lor reunite.
Observatie: Ipotezele prevazute de lege sunt limitative.
Ipoteza divortului au efect in ceea ce priveste numele de familie
numai daca prin casatorie s-a produs o modificare a acestuia.
Potrivit art. 40 Codul Familiei, in caz de divort, sotul care si-a
modificat numele prin casatorie va revenii in principiu la numele avut
anterior. Instanta poate incuvinta la cerere pentru motive temeinice
pastrarea numelui avut in casatorie.
43

Ipoteza nulitatii casatoriei - nu este reglementata de lege, dar

potrivit principiului dreptului comun se va revenii la numele anterior
casatoriei.
Ipoteza incetarii casatoriei prin moartea unuia dintre soti nu e
reglementata de lege. Se aplica argumentul de interpretare logica a
fortiori sotul supravietuitor pastreaza numele dobandit prin casatorie.

CURS 10
SCHIMBAREA NUMELUI DE FAMILIE PE CALE
ADMINISTRATIVA
Definitie: Schimbarea/ inlocuirea numelui de familie cu altul la cerere
prin decizie administrativa.
Cererea se depune la serviciul local de evidenta a persoanelor de pa
Primaria de domiciliu.
Aceasta cerere trebuie motivate si insotita de actele de stare civila
corespunzatoare, respectiv:
- certificat de nastere;
- certificate de casatorie;
- orice acte de sustinere a cererii.
Aceasta cerere se publica in Monitorul Oficial in termen de 30 de zile;
44

orice persoana interesata poate face opozitie, care se depune la aceiasi

Primarie unde s-a depus cererea.
Dupa trecerea termenului, cererea cu actele doveditoare se inainteaza
prin organele de politie catre inspectorul national pentru Evidenta a
Persoanelor din cadrul M.A.I.
Competenta de solutionare a cererii apartine acestui organ care se
pronunta printr-o decizie motivate de admitere sau respindere in 60 de
zile de la primirea dosarului.
Decizia de admitere se comunica primariei, se inscrie prin mentiune pe
marginea actului de nastere, inscriere de la care isi produce efectele
juridice.
In caz de respingere a cererii, decizia poate fi atacata in 30 de zile catre
Ministrul Administratiei si Internelor.
Dovada schimbarii numelui se face prin eliberarea unui nou certificate
de stare civila.
Retranscrierea numelui de familie:
Reglem. Art. 19, dec. 975/1968
Definitie: prin retranscriere se intelege schimbarea ortografiei sau
traducerea numelui de familie din alta limba.
Aceasta cerere se depune la Serviciul Public Comunitar Local al
Primariei de la locul de domiciliu si se aproba de catre Primar facanduse mentiune pe marginea actului de stare civila.
Efectele aprobarii se extend asupra copiilor minori iar cand
persoana este casatorita, iar sotii au nume comun, si asupra celuilalt sot.
In caz de respingere a cererii, decizia poate fi atacata la Judecatoria
locului de domiciliu in 30 de zile de la comunicare.
45

Prenumele:
Def.: Este acea parte a numelui lato-sensu care individualizeaza
persoana fizica, mai ales in familie.
Prenumele mai are rolul de a distinge persoana respectiva de alte
persoane care au acelasi nume de familie, dar provine din familii
diferite.
Au aceleasi caractere juridice ca numele de familie:
1. opozabilitatea erga-omnes;
2. inalienabilitate;
3. personalitate;
4. universalitate.
Stabilirea prenumelui
Potrivit art.2 din 2.12 975/1968-prenumele se stabileste la data
inzestrarii pe baza declaratiei de nastere facuta de cel ce declara
nasterea.
Nu exista criterii privind prenumele,parintii find liberi,iar legea nu
reglementeaza limitarea numarului de cuvinte ce pot fi atribuite cu titlu
de prenume.
Potrivit art.15 aln2,legea 119/1996,ofiterul de stare civila poate
refuza incrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente
sau ridicole.
Prenumele poate fi schimbat pe cale administrativa urmandu-se
procedura de la numele de familie.Deasemenea reglementarile privind
retranscrierea numelui de familie se aplica si prenumelui.
Pseudonimul si porecla
Pseudonimul-individualizeaza persoana fizica in societate intr-un
46

anumit domeniu.Acesta formeaza obiectivul dreptului subiectiv la

pseudonim.Este reglementat in mai multe acte normative:
art.54,dec,31/1954,legea 8/1996-privind dreptul de autor.Caracteristica
principala este autodesemnarea. Pseudonimul nu este supus normelor
privind stabilirea,modificarea pe cale administrativa.
Porecla-nu se confunda cu pseudonimul.Este un supranume dat
unei persoane uneori cu titlul de batjocora,evidentiand o caracteristica a
infatisarii sau a activitatii sale.Nu se bucura de nici o protectie legala si
nu formeaza obiectul unui drept subiectiv.

Domiciliul
Acesta este reglementat in dec 31/1954,art.13-15;Codul familiei;legea
105/1996-evidenta polulatiei,etc.
Importanta domiciliului
In dreptul civil,domiciliul persoanei fizice are importanta in ceea ce
priveste Domeniul obligatiei civile.Are importanta in toate ramurile de
drept.In domiciliul succesoral,locul deschiderii succesiunii este ultimul
domiciliu al defunctului.
Caractere juridice:opozabilitatea-erga-amnes;
inalienabilitatea,personalitatea,univeralitatea.
Alte 3 caractere specifice domiciliului:
-Stabilitatea-caracterizeaza domiciliul de dreptul comun si pe cel
legal.Astfel domiciliul este desemnat ca o locuinta statornica.Prin acest
caracter domiciliul se diferentiaza de resedinta.
-Unicitatea-la un moment dat o persoana nu poate avea decat un
singur domiciliu(locuinta principala).
-Obligativitatea-decurge din functia sociala-juridica a domiciliului,de
47

a fi mijloc de individualizare in spatiu a persoanei fizice.

Felurie domiciliului:
1) Domiciliul de drept comun(voluntar)
2)Domiviliul legal
3)Domiciliul conventional
Alte clasificari ale domiciliului:
-in tara/in strainatate;
-Domiciliu comun/Domicilii separate.
In conformitate cu art.34,dec,31/1954,cetatenii din Romania au
dreptul sa-si stabileasca domiciliul ori resedinta in orice localitate din
tara in conditiile legii.
Definitie:Acel drept al persoanei fizice de a se individualiza in spatiu
prin locuinta sa statornica.
Dreptul la domiciliul de drept comun apartine persoanei fizice cu
capacitate deplina de exercitiu si prin exceptie minorului de peste 14
ani.
Astfel,potrivit art.102,Cod.Fam.,autoritatea tutelara poate
incuviinta,la cererea acestuia dupa implinirea vartei de 14 ani sa
schimbe felul invataturii profesionale sau sa aiba locuinta pe care o cere.
Schimbarea domiciliului
A fost reglementata in cap.III,legea 105/1996,procura fiind
administrativa.Astfel,persoanele care isi schimba domiciliul au obligatia
ca in 15 zile de la data mutarii sa se prezinte la serviciul public
comunitar local de evidenta a persoanei pt eliberarea unei noi carti de
identitate.Dovada domiciliului de drept comun se face cu cartea de
identitate reglementata de legea 105/1996.
48

Domiciliul legal
A fost reglementat in art.5,dec,31/1954,art.100-102,Cod.Fam.
Potrivit art.14,dec,31/1954,domiciliul minorului este la parintii sai
sau la acela dintre parinti care locuieste in mod statornic.Daca parintii
nu locuiesc impreuna acestia stabilesc la care dintre ei va locui
copilul.In caz de neintelegere intre parinti,Instanta Judecatoreaca va
stabili domiciliul minorului cu ascultarea autoritatii tutelare si a
minorului daca a implinit 10 ani.In cazul tutelei,domiciliul minorului se
afla la tutore.
Definitia domiciliului legal:Se intelege acel domiciliu care este stabilit
de lege pt anumite categorii de persoane fizice.
Feluri de domiciliu legal:
- minorul are domiciliul stabil la parinti,la parintele care locuieste
statornic,la parintele care il ocroteste sau la tutore.
- Interzisul Judecatoresc-are domiciliul legal la tutore.
-persoana ocrotita prin curatela are domiciliul legal la curator daca
aceasta persoana are dreptul sa-l reprezinte.
- copilul aflat in dificultate are domiciliul legal la persoana fizicajuridica caruia i-a fost incredintat ori plasat.
- cei chemati la mostenire au domiciliul legal la custode sau la curator
in masura in care acestia pot sa-i reprezinte.
Schimbarea domiciliului legal
Se face odata cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei
fizice sau sediul persoanei juridice care realizeaza ocrotirea.
Dovada domiciliului legal se face prin aprobarea domiciliului de
drept comun al persoanei care asigura ocrotirea celui cu domiciliu legal.
49

Domiciliul conventional
A fost reglementat in Codul de Procedura Civila,Cod Civil
Definitie: Intelegem locuinta stabila prin acordul de vointa al partilor
actului in vederea executarii sale in acel loc sau pt solutionarea litigiului
si comunicarea actelor de procedura.
Natura Juridica:este o convetie accesorie care are ca efect prerogarea de
competenta teritoriala.
Resedinta
Definitie:Acel atribut de identificare in spatiu a persoanei fizice prin
indicarea locuintei vremelnice sau temporare.
Potrivit art.24,aln.1,legea 105/1996,cetatenii romani au domiciliul
in Romania,au dreptul sa stabileasca sau sa-si schimbe domiciliul sau
resedinta in orice localitate din tara in conditiile legii.
Spre deosebire de domiciliu,resedinta,nu se bucura de stabilitate si
obligativitate.
Caractere juridice specifice:
-Unicitatea;
-Vremelnicia;
-Caracterul facultativ.
Stabilire- potrivit art.29,legea 105/1996,o persoana care locuieste
mai mult de 45 zile la o alta adresa este obligata sa se prezinte la
Formatiunea de evidenta a populatiei pt inscrierea in Cartea de identitate
si in documentele de evidenta.
Regulie aplicabie stabilite resedintei se aplica si schimbarii ei.
Dovada resedintei se face cu mentiunea inscrisa in actul de
identitate.
50