Sunteți pe pagina 1din 9

Standardele de sanatate si securitate in munca (ocupationale)

Sistemul de management al sntii i securitii ocupaionale


OHSAS (The Occupational Health and Safety Advisory Services) este seria de evaluare
pentru Sntatea i Securitatea Muncii (SSM), pentru sisteme de management privind
sntatea i securitatea muncii. A fost creat n scopul ajutorrii organizaiilor s
controleze sntatea muncii i pericolele securitii n munc. Seria s-a dezvoltat ca
rspuns la o cerere larg pentru un ghid recunoscut ca baz pentru evaluri i certificri.
In anul 2008, OHSAS 18001 a fost adoptat de ctre Asociaia de Standardizare din
Romnia sub form SR OHSAS 18001:2008 i de atunci funcioneaz drept singurul
standard romn ce stabilete cerinele pentru un sistem de management al sntii i
securitii ocupaionale i este utilizat ca i referin pentru evaluare i certificare.
Fiind un standard de sistem de management, el include bineneles toate elementele
specifice ale acestui concept, ce se regsesc i n standarde cum sunt mai cunoscutele ISO
9001 sau ISO 14001; precum auditul intern, controlul documentelor sau aciunile
corective i preventive.
Sistemul OHSAS este aplicabil oricrei organizaii care dorete:
s stabileasc un sistem de management OH&S (OH&S sntate i
securitate ocupaional ) pentru a elimina sau minimiza riscurile pentru
angajai i alte pri interesate care pot fi expuse la riscuri OH&S asociate
cu activitile sale;
s implementeze, s menin i s mbunteasc n mod continuu un sistem
de management OH&S;
s se asigure de propria conformitate cu politica sa OH&S declarat;
s demonstreze aceast conformitate i altora;
s obin certificarea/nregistrarea sistemului su de management OH&S de
ctre o organizaie extern;
s realizeze o auto-determinare i o declaraie a conformitii cu specificaia
OHSAS.
Avantajele certificrii Sistemului de Management al Sanatatii i Securitii
Ocupationale:

Avantaje externe:
Imbunatatirea modului de percepere a organizatiei de catre membrii societii.
Percepia ct mai favorabil din partea consumatorilor, atu deosebit de
important ntr-o societate de consum tot mai competitiv.
Imbunatirea relaiilor cu partenerii de afaceri i organismul de certificare.
Cresterea competitivitii pe piaa naional i internaional.
Imbunatirea relaiilor cu toate autoritile competente din domeniul securitii
i sanatii ocupaionale.
Avantaje interne:

Crearea unui cadru unic i coerent pentru eliminarea pericolelor i riscurilor


legate de munc.
Identificarea pericolelor i evaluarea riscurilor profesionale.
Realizarea unui control mai eficient asupra factorilor de risc de accidentare i /
sau imbolnpvire profesional.
Imbunatirea condiiilor de munc pentru angajai.
Implementarea de msuri care s asigure mbuntirea continu a sistemului.
Crearea unui sistem de munc cu riscuri sczute de accidentare i / sau
mbolnvire profesional.
Obinerea unor performane superioare din partea angajailor.
Imbunatirea comunicrii cu i dintre angajai.
Imbunatirea mediului de munc i a relaiilor interumane la locul de munc.
Contientizarea personalului cu privire la valoarea pe care organizaia o acord
capitalului su uman.
Fidelizarea personalului prin creterea ncrederii acordate.

SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sntii i securitii ocupaionale.


Cerine
Acest standard din seria Evaluarea Sntii i Securitii Ocupaionale (OHSAS),
mpreun cu OHSAS 18002 Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001, au
fost elaborate ca rspuns la cererea clienilor cu privire la un standard recunoscut al
sistemului de management al sntii i securitii ocupaionale, fa de care pot s fie
evaluate i certificate sistemele lor de management.
OHSAS 18001 a fost elaborat pentru a fi compatibil cu standardele pentru sisteme de
management ISO 9001:2000 (Calitate) i ISO 14001:2004 (Mediu), pentru a facilita
integrarea sistemelor de management al calitii, mediului i al sntii i securitii
ocupaionale de ctre organizaii, n cazul n care se dorete acest lucru.

Standardul OHSAS 18001 recomanda / ofera directia clara catre un Sistem de


Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale.
OHSAS 18001:2007 este un document pentru audit / certificare, nu o cerinta legala sau
un ghid de implementare.
Trebuie remarcat faptul ca acest standard nu face specificari ale criteriilor de
performanta, nici nu prevede specificatii detaliate pentru proiectarea unui Sistem de
Management.
Elementele unui Sistem de Management pentru Sanatate si Securitate
Ocupationala:
politica si angajamentul Managementului in domeniul SSO,
identificarea, evaluarea si controlul riscurilor.
cerintele legislatiei in domeniul SSO,
obiectivele organizatiei/companiei in domeniul SSO si programele associate,
organizarea proceselor si personalul.
Beneficiile OHSAS 18001
In mediul de lucru din zilele noastre, implementarea corecta si sistematica a OHSAS
18001:2007 este un fapt relevant pentru conformitatea sistemului de management
respectiv cu prevederile standardului, in orice organizatie / companie, indiferent ca
domeniul de actiune al acesteia este acela al serviciilor, al industriei extractive,
constructiilor sau transporturilor. Implementarea OHSAS asigura:
Reducerea incidentelor de munca si a bolilor profesionale
Imbunatatirea performantelor companiei prin aplicarea in practica a politicilor si
procedurilor SMSSO
Conformitatea cu prevederile legislatiei in vigoare
Reducerea riscurilor de anemzi, penalitati legale si procese in instanta
Imbunatatirea imaginii organizatiei / companiei prin demonstrarea existentei unui
angajament al managementului de top pentru administrarea corecta si
minimizarea riscurilor de incidente si boli.
1. Sistemul legislativ national privind standardele de securitate a muncii
Tinand seama de aria de obligativitate, dar si de caracterul general sau particularizat,
concret-aplicativ, actele din sistemul legislativ national se pot grupa dupa cum urmeaza:

legislatia primara din care fac parte: Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996
republicata in 2001, Hotarari ale Guvernului, care sunt caracterizate prin
faptul ca stabilesc cadrul general, principiile si regulile de baza pentru
domeniul protectiei muncii;
legislatia secundara din care fac parte: Normele generale de protectia
muncii, Normele specifice de securitate a muncii, Normele metodologice
3

si Standardele de securitate a muncii; Normele generale de protectia


muncii sunt emise de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul
Sanatatii si Familiei, si sunt obligatorii pentru toti agentii economici si
pentru toate tipurile de activitati; normele specifice de securitate a muncii
sunt emise de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si sunt obligatorii
pentru anumite activitati sau grupuri de activitati stabilite prin anexa la
Legea Protectiei Muncii; standardele de securitate a muncii sunt elaborate
in cadrul comitetelor tehnice si emise de Asociatia Romana pentru
Standardizare (ASRO).

legislatia tertiara: cuprinde instructiunile de securitate a muncii, care se


elaboreaza de catre agentii economici, fiind obligatorii numai in cadrul
aces

2. Standardele de securitate a muncii


Urmarindu-se alinierea la conventiile si directivele Organizatiei Internationale a
Muncii si ale Uniunii Europene, dar si din alte necesitati, cum ar fi: realizarea securitatii
muncii cu costurile cele mai reduse; asigurarea competitivitatii produselor pe piata
externa; stabilirea corecta a raspunderilor intre cele doua niveluri: producator si utilizator,
s-a impus delimitarea reglementarilor privind produsele de cele referitoare la activitati.
A inceput astfel constituirea sistemului national de standarde de securitate a muncii. Ele
sunt acte juridice care reglementeaza aspectele de protectie a muncii vizand produsele, si
anume: terminologia, principiile constructive, cerinte, metode de masurare.
Respectarea prevederilor standardelor se asigura prin certificarea produselor.
La baza includerii standardelor de securitate a muncii in sistemul legislativ stau o serie de
reglementari juridice. Prima dintre ele a reprezentat-o Ordonanta Guvernului nr. 19 din
august 1992, in care se preciza:
Art. 19 - Standardele romane referitoare la protectia vietii, protectia sanatatii, securitatea
muncii si protectia mediului inconjurator au caracter obligatoriu ...
Art. 21 - Standardele profesionale si de firma trebuie sa respecte prevederile standardelor
romane obligatorii.
De asemenea, H.G. nr. 167/6.04.1992 privind constituirea si functionarea Sistemului
National de Certificare a Calitatii a stabilit:
Art. 6 - Certificarea produselor si serviciilor reglementate prin standarde romane
obligatorii referitoare la protectia vietii, protectia sanatatii, securitatea muncii si protectia
mediului inconjurator este obligatorie, in caz contrar fiind interzisa comercializarea lor.
In fine, Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii stipuleaza obligativitatea respectarii
standardelor, ca si, in legatura cu aceasta, a certificarii echipamentelor tehnice si de
protectie.
Standardele de securitate a muncii indeplinesc in cea mai mare parte aceleasi
functii ca si normele, dar legat de echipamente:

instrument pentru stabilirea vinovatiei si a sanctiunilor corespunzatoare in cazul


accidentelor de munca;

instrument al controlului si autocontrolului de protectie a muncii;

instrument folosit in elaborarea programelor de prevenire la nivelul agentilor


economici.
Standardele reprezinta una din masurile de prevenire cele mai eficiente pentru
eliminarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, ele constituind un
mijloc ce poate si trebuie sa fie folosit, pe de o parte, la conceperea echipamentelor
tehnice, iar pe de alta, la selectionarea, prin receptie, a acelor elemente ale viitorului
sistem de munca la care sa nu existe un substrat cauzal accidentogen.
Daca certificarea produselor si a serviciilor in general poate fi privita ca un instrument de
castigare a pietei, calitatea de securitate trebuie obligatoriu certificata, pentru a nu
permite proliferarea pe piata a unor produse in masura sa afecteze securitatea si sanatatea
utilizatorului.
Pentru certificarea produselor din punctul de vedere al securitatii muncii este
necesar sa fie cunoscute cerintele esentiale de securitate pe care societatea, din motive de
protectie sociala, considera ca trebuie sa le indeplineasca respectivele produse. Cerintele
de securitate rezulta din standardele de securitate a muncii.
Exista si situatii in care standardele cuprind expres prevederi nu numai in ceea ce priveste
modul in care trebuie proiectate anumite produse, dar si in ceea ce priveste separarea
raspunderilor intre producatorii si utilizatorii acestora.

Un exemplu in acest sens il reprezinta versiunea romana SR EN 292-1:1996, respectiv


SR EN 292-2:1997, a standardelor europene armonizate EN 292/1:1991 si EN
292/2:1991, care stabilesc ca:
a) In sarcinile proiectantului intra:

masurile de prevenire intrinseca (realizarea masinilor astfel incat, din constructie,


acestea sa prezinte un nivel de securitate ridicat);
dotarea cu toate dispozitivele de protectie necesare;
toate informatiile privind utilizarea in conditii de securitate;
masurile suplimentare de protectie, daca este cazul, pentru asigurarea nivelului de
securitate minimum admisibil.

b) In sarcinile utilizatorului intra obligatia ca, dupa studierea cartii masinii si a conditiilor
de la locul de munca, sa realizeze:

dotarea cu mijloace individuale de protectie, daca este cazul;


instructajul de protectie a muncii;
sistemul de permise de lucru, daca este cazul;
controlul securitatii la locul de munca.

In cazul aparitiei unor daune, este evident ca standardele si certificarea au un rol foarte
important, deoarece astfel producatorul poate face dovada ca produsul lui are un anumit
nivel de performanta (specificat in standardele de securitatea muncii mentionate in
documentul de certificare) si ca, implicit, prezinta un anumit nivel de securitate.
Prin continutul lor, standardele de securitatea muncii trebuie sa furnizeze:
5

a) datele tehnice necesare producatorilor profesionisti pentru a realiza produse care sa


corespunda prevederilor din reglementarile in vigoare in domeniul securitatii;
b) metodele de masurare si de verificare, relevante si reproductibile, necesare atat pentru
realizarea produselor, cat si pentru asigurarea si certificarea calitatii in productia de serie.
Dupa criteriul continutului, standardele de securitate a muncii se clasifica astfel:
a) standarde de terminologie, care trebuie sa aiba in vedere reglementarile nationale in
domeniul securitatii muncii, dar si alinierea la prevederile din Uniunea Europeana;
b) standarde pentru forme, dimensiuni, continut, pentru mesajele de atentionare,
avertizare, interdictie (semnale, marcaje, etichete), care urmaresc alinierea legislatiei
nationale la cerintele europene si internationale, precum si satisfacerea conditiilor de
transport, manipulare, depozitare, punere in functiune;
c) standarde de cerinte (caracteristici, performante), care sa ofere o baza clara pentru:
proiectare/fabricatie, certificare, utilizare, transport/depozitare, scoatere din uz,
dezmembrare (casare);
d) standarde de limite admisibile si metode de evaluare a nivelului de expunere care sa
stea la baza realizarii si aprecierii conditiilor de munca din punctul de vedere al securitatii
muncii.
Ca si in sistemul UE de standarde armonizate, si in Romania se uziteaza clasificarea in
standarde de tip A (standarde de securitate fundamentale), de tip B (standarde de
securitate de grup), de tip C (de produs) si conexe (nu trateaza direct aspecte de securitate
si nu se refera la produse specificate, sunt de interes general si au incidenta si asupra
securitatii si sanatatii in munca standarde de terminologie, simboluri si unitati, privind
fiabilitatea, mentenabilitatea si disponibilitatea etc.).
In prezent, Romania este membra a ISO(Organizatia Internationala de Standardizare)si
CEI si membru observator al CEN(Comitetul European de Standardizare). Avand in
vedere si statutul de tara in curs de aderare la UE, la completarea sistemului national de
standarde se tine seama atat de ierarhizarile ISO si CEI, cat si de tipurile de standarde
CEN, respectiv:
- standarde europene (simbol EN);
- documente de armonizare (simbol HD);
- proiecte de standarde europene (simbol ENV).
Standardele EN trebuie implementate la nivel national de catre toate statele afiliate la
CEN, prin publicarea lor si retragerea standardelor nationale cu care intra in conflict.
Documentele de popularizare suporta aceeasi procedura, in timp ce proiectele trebuie
doar facute publice, fara sa implice retragerea standardelor nationale.

3. Evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional


Elementul principal al sistemului de management al sntii i securitii n
munc l reprezint evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional.
OHSAS 18001 ofer organizaiilor libertatea de a-i alege metodologia de evaluare a
riscurilor n funcie de nevoile proprii, cerinele legale aplicabile la nivel naional sau
regional, cerine ale diverselor pri interesate, specificul activitii sau orice alt criteriu.
Realizarea unei evaluri a riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional
reprezint la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene o cerin legal aplicabil
tuturor organizaiilor.
Aceast cerin este inclus n Directiva 89/391/CEE ce stabilete cadrul n
vederea mbuntirii securitii i snatii lucrtorilor la locul de munc, adoptat n
cadrul legislaiei naionale (n Romnia prin intermediul Legii 319/ 2006 legea
proteciei muncii) a statelor membre.
Totui, nici directiva european i nici legislaia naional impun o anumita metodologie
sau abordare n ceea ce privete realizarea evalurii de risc. n funcie de nevoile
organizaionale metoda de evaluare a riscurilor poate varia. Astfel exist metode de
evaluare elaborate de ctre societi de asigurare care condiioneaz ncheierea de polie
de asigurare n cazul accidentelor de munc de realizarea unei evalu ri de risc utiliznduse respectivele metode, sau exist metode de evaluare aplicabile pentru anumite domenii
de activitate cu riscuri specifice (de exemplu evaluarea riscurilor ntr-o uzina chimic
poate necesit calcule matematice complexe ale posibilitilor de producere a unor
evenimente care ar putea conduce la eliberarea de ageni chimici periculoi). Dei exist
diferene de abordare n ce priveste modul de realizare a evalurilor de risc, ele urmresc
n general o determinare cantitativ a riscului, c o combinaie a dou elemente, respectiv
gravitatea vtmrii.
n ar noastr, metod cea mai utilizat pentru evaluarea riscurilor este cea
elaborat la nivelul I.N.C.D.P.M. Alexandru Darabont (Institutul Naional de Cercetare
i Dezvoltare penru Protecia Muncii Alexandru Darabont). Aceast metod de
evaluare urmrete estimarea nivelului de risc n scopul identificrii i implementrii
unor msuri de eliminare sau reducere a acestuia i presupune parcurgerea urmtoarelor
etape:
- analiz activitii desfurate n cadrul organizaiei;
- descrierea locurilor de munc sub aspectul celor patru componente generice ale
sistemelor de munc, respectiv mijloacele de producie, sarcina de munc, mediul de
munc i executantul;
- identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de munc;
- estimarea consecinei maxime previzibile a aciunii factorilor de risc asupra
organismului uman, pentru fiecare factor n parte;
- ncadrarea n clase de gravitate;
- ncadrarea n clase de probabilitate (frecvena probabil a producerii consecinei
maxime previzibile);
- calculul nivelului de risc global al fiecrui loc de munc;

- interpretarea rezultatelor evalurii prin prisma legislaiei n vigoare i stabilirea de


msuri n scopul eliminrii sau reducerii riscurilor.
Pentru implementarea sistemului de management i certificarea n conformitate cu
OHSAS 18001, metod specific aleas pentru realizarea evalurii riscurilor nu prezint
un interes major atta timp ct:
- ea este realizat de persoane ce dein competen necesar pentru realizarea acestei
activiti,
- evaluarea riscurilor include un proces de consultare a personalului expus la riscurile
identificate,
- sunt luate n calcul att activitile curente (de rutin ale organizaiei) dar
i situaiile speciale (ex. activiti de curenie, ntreinere a echipamentelor, vizite din
exterior, condiii meteorologice extreme, modificri ale proceselor, disfuncionaliti ale
utilitilor, etc
Bibliografie:
1. ASRO(2006). SR EN ISO 9000 2006.Sisteme de management al calitii.
Principii i vocabular.
2. Enciclopedia calitii (2005). Bucureti, Editura Oficiul de Informare
Documentar pentru Industrie, Cercetare, Management. ISBN 973-8001-44-7
3. American Society for Quality, Glossary-Entry: Quality
4. Ionescu Luca, Cornelia (2007).Legislaia i auditarea sistemelor calitii. Editura
Performantica, Iai. ISBN 978-973-730-330-1
5. Business Dictionary.com. Quality management system (QMS) definition.
6. Paraschivescu, Andrei Octavian (2007). Managementul calitii. Editura
Tehnopress, Iai
7. ASRO (2003). SR ISO/TR 10013:2003. Linii directoare pentru documentaia
sistemului de management al calitii
8. Juran,J.M. (1986), The Quality Trilogy. A Universal Approach to Managing for
Quality. Paper presented at the ASQC 40th Annual Quality Congress in Anaheim,
California, May 20,1986
9. Olaru.Marieta et al. (2000) Tehnici i instrumente utilizate n managementul
calitii. Ed.Economic, Bucureti, ISBN 973-590-256-7
10. Ghid practic de managementul calitii pentru firmele performante.(1999),
trad.din l.francez, Editura NICULESCU SRL, Bucureti
11. Mittoneau, Henri (1998). O nou orientare n managementul calitii: apte
instrumente noi. Trad. din l.franc., Editura Tehnic, Bucureti
12. Vedaraman Sriraman (1996). A Primer on the Taguchi System of Quality
Engineering. JOTS, Summer-Fall, 1996
13. Debelka, Boglarka Lilla (2010). Contribuii privind proiectarea, realizarea i
implementarea sistemului de management al calitii n ntreprinderile mici i
mijlocii din Romnia.Tez de doctorat. Editura Politehnica-Timioara, ISBN 978606-554-055-2
14. Ciobanu, E. (1994) Certificarea sistemului calitii n Germania.(Partea I),
Revista Standardizarea, nr.4/1994; idem, (Partea II), revista Standardizarea,
nr.5/1994

15. Becket, Nina, and Brookes, Maureen (2008). Quality Management Practice in
Higher Education- What Quality Are We Actually Enhancing?