Auditarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: îndrumător pentru aplicaţii practice şi proiecte 9

CAPITOLUL 1
CADRUL CONCEPTUAL AL AUDITĂRII SECURITĂŢII ŞI
SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

1.1.Definirea noţiunii de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă

Chiar dacă în literatura de specialistate există o multitudine de definiţii ale noţiunii de audit,
în ultimii s-a manifestat tendinţa generală de uniformizare a terminologiei utilizate de diversele
standarde care vizează sistemele de management, uniformizare care a vizat şi modul de definire a
noţiunilor conexe procesului de audit.
La momentul actual, definiţia noţiunii de audit care se bucură de cea mai largă recunoaştere
este cea conţinută în standardul SR EN ISO 19011: 2011 - Ghid pentru auditarea sistemelor de
management [32]. Astfel, noţiunea de audit este definită ca un „proces sistematic, independent şi
documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit ( = înregistrări, declaraţii ale faptelor sau alte
informaţii care sunt relevante în raport cu criteriile de audit şi sunt verificabile) şi evaluarea lor cu
obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit ( = ansamblu de
politici, proceduri sau cerinţe utilizate ca referinţă faţă de care este comparată dovada de audit)”.
În sensul definit în SR EN ISO 9000: 2006 - Sisteme de management al calităţii. Principii
fundamentale şi vocabular [19], procesul reprezintă un „ansamblu de activităţi corelate sau în
interacţiune care transformă elemente de intrare în elemente de ieşire”.
Cele trei caracteristici ale procesului, menţionate în definiţia noţiunii de audit, pot fi
explicitate astfel [110, 122]:
• sistematic - activitatea este programată şi planificată în funcţie de tipul şi scopul
auditului;
• independent - activitatea nu trebuie desfăşurată de persoane care au responsabilităţi
directe privind obiectivele auditate, pentru a se asigura obiectivitatea auditului;
caracterul de proces independent al auditului nu implică efectuarea acestuia exclusiv de
către auditori din afara organizaţiei auditate, dar această precizare nu trebuie folosită
pentru a minimiza rolul consultanţei externe în acest domeniu;
• documentat - toate etapele auditului se desfăşoară pe baza unor documentaţii; auditul
trebuie să fie programat din timp, iar desfăşurarea lui se face conform unei planificări
stabilite în faza de pregătire; o mare parte din dovezile auditului sunt obţinute prin
examinarea unor documente specifice (manual, proceduri, înregistrări etc.) şi constatările
auditului sunt cuprinse în documente specifice (rapoartele de neconformitate/observaţii
şi raportul de audit).
Standardul SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale. Cerinţe [29] conţine o definiţie identică cu cea din standardul SR EN ISO 19011:
2011 a noţiunii de audit, ceea ce confirmă procesul de uniformizare a terminologiei utilizate de
diversele standarde care vizează sistemele de management, în sensul că ambele standarde au preluat
definiţia 3.9.10 din standardul SR EN ISO 9000: 2006.
 10 Gabriel Bujor Băbuţ & Roland Iosif Moraru

Prima notă la definiţia noţiunii de audit din standardul SR OHSAS 18001: 2008 face,
referindu-se la caracterul independent al procesului de audit, următoarea precizare: „Independent nu
înseamnă în mod necesar un factor extern în raport cu organizaţia. În multe cazuri, mai ales în
cazul organizaţiilor mai mici, independenţa poate fi demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în
activitatea care este în curs de auditare”.
Criteriile de audit sunt diferenţiate în funcţie de cele două mari categorii de audit în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (figura 1.1):
cerinţele legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă - pentru auditul de
conformitate;
cerinţele standardului SR OHSAS 18001: 2008 sau ale altui standard/referenţial care
vizează sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă - pentru auditul de
sistem de management.

Audit în domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă

Audit de conformitate cu prevederile

Audit al sistemului de management al
legislaţiei în domeniul securităţii şi
securităţii şi sănătăţii în muncă
sănătăţii în muncă

• Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

nr. 319/2006;
• H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a • standardul/referenţialul utilizat
prevederilor Legii securităţii şi pentru implementarea sistemului de
sănătăţii în muncă nr. 319/2006; management al securităţii şi sănătăţii
• hotărâri de Guvern, ordine de în muncă (de exemplu, SR OHSAS
ministru, ordonanţe de urgenţă în 18001: 2008).
domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă;
• instrucţiuni proprii;
• standarde.

Fig. 1.1 Categoriile de audit în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Modelul de sistem de management elaborat sub egida Organizaţiei Internaţionale a Muncii -

OIM (International Labour Organization - ILO) şi cunoscut sub denumirea de Ghidul ILO-OSH:
2001 - Principiile directoare ale sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă
propune următoarea definiţie a noţiunii de audit: „proces (procedură) sistematic, independent şi
documentat care vizează obţinerea şi evaluarea obiectivă a elementelor, pentru a determina
măsura în care criteriile definite sunt îndeplinite; acest termen nu desemnează în mod necesar un
audit extern independent, adică un audit efectuat de una sau mai multe persoane (auditori) din
exteriorul organizaţiei” [42, 102].
Definirea noţiunii de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă a intrat în atenţia şi a constituit
o preocupare a autorităţilor legislative din România. Astfel, Normele Generale de Protecţia
Muncii1 (ediţia 2002, act normativ abrogat în prezent) definesc, în Anexa nr. 1 - Terminologie,
noţiunea de audit al securităţii şi sănătăţii în muncă ca reprezentând un „proces sistematic de
obţinere a aprecierilor despre acţiuni şi evenimente de natura securităţii şi sănătăţii în muncă,
pentru a stabili gradul de conformitate al aprecierilor, cu criterii prestabilite, precum şi de
comunicare a rezultatelor către cei interesaţi” [106].

1
Ordinul nr. 508/933/2002 al M.M.S.S. şi al M.S.F. privind aprobarea Normelor generale de protecţie a muncii.
Auditarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: îndrumător pentru aplicaţii practice şi proiecte 11

Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă nu trebuie confundat cu activităţile de inspecţie a

securităţii şi sănătăţii în muncă sau de supraveghere a securităţii şi sănătăţii în muncă, deoarece
acestea sunt destinate controlului proceselor sau a produselor din punct de vedere al securităţii şi
sănătăţii în muncă [55]. Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă poate include şi efectuarea unor
inspecţii de securitate şi sănătate în muncă, dar are o cuprindere mai mare, necesitând un efort mai
mare din partea echipei care-l realizează, putând avea o durată de câteva zile sau săptămâni. O
inspecţie de securitate şi sănătate în muncă durează mult mai puţin şi se realizează cu o frecvenţă
mult mai mare, uneori chiar zilnic [104].

1.2.Tipologia auditurilor realizate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Clasificarea auditurilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se realizează în funcţie

de mai multe criterii:
în funcţie de obiectul auditului (figura 1.2) [56]:
• audit al sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă:
audit de pre-evaluare (pre-audit sau audit etapa I) - efectuat înaintea auditului de
certificare a sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;
audit de certificare (audit etapa II) - efectuat de un organism extern, acreditat în vederea
certificării sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă implementat;
audit de supraveghere - efectuat periodic, după certificarea sistemului de management
al securităţii şi sănătăţii în muncă;
audit de recertificare - efectuat înainte de data expirării certificatului existent (3 ani) în
scopul de a confirma continua conformitate şi eficacitate a sistemului de management
ca un întreg şi relevanţa şi aplicabilitatea lui continuă pentru domeniul certificării;
audit de extindere a domeniului de certificare - efectuat la cererea clientului în cazul
în care organizaţia îşi extinde activităţile; poate fi efectuat odată cu un audit de
supraveghere;

Audit în domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă

Audit de conformitate cu prevederile

Audit al sistemului de management al
legislaţiei în domeniul securităţii şi
securităţii şi sănătăţii în muncă
sănătăţii în muncă al ...

... locurilor de muncă/compartimentelor/ ... de pre-evaluare (pre-audit sau audit

activităţilor etapa I)

... ansamblului întreprinderii

... de certificare (audit etapa II)
(organizaţiei)

... proceselor tehnologice ... de supraveghere

... echipamentelor de muncă ... de recertificare

... produselor ... de extindere/restrângere a domeniului

de certificare

Fig. 1.2. Tipologia auditurilor realizate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

în funcţie de obiectul lor (prelucrare după Darabont, D. [56])
12 Gabriel Bujor Băbuţ & Roland Iosif Moraru

audit de restrângere a domeniului de certificare - efectuat la cererea clientului în

cazul în care organizaţia îşi restrânge activităţile sau în urma unui audit de
recertificare sau supraveghere, la propunerea conducătorului echipei de audit/
auditorului şef, dacă s-a constatat, pentru anumite activităţi, incluse în domeniul
certificat, lipsa conformităţii cu standardul de referinţă al sistemului de management.
• audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă:
audit privind conformitatea locurilor de muncă/compartimentelor/activităţilor cu
cerinţele reglementărilor legale în domeniu;
audit privind conformitatea ansamblului întreprinderii (organizaţiei) cu cerinţele
reglementărilor legale în domeniu;
audit privind conformitatea proceselor tehnologice, a echipamentelor de muncă,
respectiv a produselor cu cerinţele legale şi ale standardelor de securitate a muncii.

în funcţie de domeniul auditului [104]:

• audit orizontal - urmăreşte examinarea fiecărei arii funcţionale a unei organizaţii pentru
a verifica gradul de corespondenţă şi implementare a cerinţelor; fiecare arie este
examinată privind conformitatea cu cerinţele aplicabile;
• audit vertical - urmăreşte verificarea tuturor ariilor funcţionale ale unei organizaţii care
sunt implicate într-o anumită problematică (de exemplu, achiziţionarea, utilizarea şi
instruirea privind folosirea echipamentelor individuale de protecţie);
• audit aleator - implică examinarea punctuală a unor aspecte, în funcţie de scopul
auditului.

în funcţie de sistemul de notare utilizat [56]:

• audit care urmăreşte o evaluare calitativă - indicatorii au aceeaşi importanţă şi sunt
apreciaţi prin Da, Nu sau Nu este cazul (Neaplicabil);
• audit care urmăreşte o evaluare cantitativă - indicatorii pot avea diferite grade de
importanţă, marcate prin coeficienţi de ponderare, iar aprecierea se face prin
acordarea unui punctaj sau a unei valori procentuale.

în funcţie de scopul pentru care este realizat auditul [32]:

• audit intern (denumit audit de primă parte) - este efectuat de organizaţie sau în
numele acesteia, pentru analiza efectuată de management sau pentru alte scopuri
interne (de exemplu să confirme eficacitatea sistemului de management sau să obţină
informaţii pentru îmbunătăţirea sistemului de management); auditul intern ale unei
organizaţii poate alcătui baza pentru declaraţia pe proprie răspundere a conformităţii;
în multe cazuri, în mod special în cazul organizaţiilor mici, independenţa poate fi
demonstrată prin lipsa responsabilităţilor în activitatea care este în curs de auditare
sau prin lipsa influenţelor şi a conflictelor de interese;
• audit extern - include auditul de secundă şi auditul de terţă parte; auditul de secundă
parte este efectuat de părţi care au un interes faţă de organizaţie, cum ar fi clienţii
sau de alte persoane în numele acestor părţi; auditul de terţă parte este efectuat de
organizaţii de auditare independente cum ar fi autorităţile de reglementare sau cele
care furnizează certificare.

alte tipuri de audit [32]:

• audit combinat - atunci când sunt auditate împreună două sau mai multe sisteme de
management în diferite domenii (de exemplu calitate, mediu, sănătate şi securitate
ocupaţională);
• audit comun - atunci când două sau mai multe organizaţii cooperează pentru a audita
un singur auditat.
Auditarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: îndrumător pentru aplicaţii practice şi proiecte 13

1.3.Locul şi rolul auditului în cadrul sistemului de management al securităţii şi

sănătăţii în muncă

Chiar dacă analiza literaturii de specialitate relevă faptul că există încă o serie de diferenţe în
ceea ce priveşte structura unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, este
unanim acceptat faptul că auditul securităţii şi sănătăţii în muncă constituie principalul instrument
de verificare a modului de funcţionare a unui astfel de sistem, indiferent de standardul/referenţialul
utilizat pentru implementarea acestuia [52, 111].
Principalul rol care îi revine auditului de securitate şi sănătate în muncă este de a asigura
feed-back-ul privind funcţionarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă,
fiind o componentă a mecanismului de reglare al acestui sistem [54].
Prin auditul de securitate şi sănătate în muncă, utilizând metodologii specifice, se obţin
informaţii atât în ceea ce priveşte conformitatea sistemului de management implementat cu cerinţele
standardului/referenţialului utilizat la realizarea acestei implementări, cât şi în ceea ce priveşte
conformitatea situaţiei existente în cadrul obiectivului auditat (loc de muncă/compartiment/
activitate, întreprindere etc.) cu legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă aplicabilă. Pe
baza acestor informaţii se identifică punctele slabe şi se determină cauzele care au condus la apariţia
acestor puncte slabe, după care se stabilesc acţiunile corective care trebuie întreprinse.
Rezultatele auditului de securitate şi sănătate în muncă sunt multiple şi includ, de asemenea,
îmbunătăţirea demersurilor preventive, efecte pozitive asupra tuturor domeniilor de interes strategic
ale întreprinderii (productivitatea muncii, calitatea produselor, cheltuieli neproductive etc.) [120]. În
acelaşi timp, auditul de securitate şi sănătate în muncă are un rol important în construirea,
dezvoltarea şi promovarea „culturii de securitate”, un concept subliniat de multe modele de sisteme
de management, prin care se urmăreşte crearea unui climat în care securitatea şi sănătatea în muncă
să fie concepute ca un obiectiv comun atât al managementului de la cel mai înalt nivel, cât şi al
tuturor angajaţilor [109].
În cazul în care întreprinderea (organizaţia) are implementat un sistem de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă, auditul sistemului de management oferă informaţii privind
conformitatea acestui sistem cu cerinţele standardului/referenţialului după care s-a făcut
implementarea, realizându-se astfel o evaluare directă a performanţelor sistemului [121]. Auditul de
conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă oferă, în acest
caz, pe lângă evaluarea gradului de respectare a prevederilor legislaţiei şi o apreciere calitativă, o
evaluare indirectă, a eficienţei elementelor sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă.
În cazul în care întreprinderea (organizaţia) nu are implementat un sistem de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă, auditul de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă, pe lângă rolul său de bază, poate servi şi ca instrument de analiză
preliminară, în vederea implementării sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă.
Auditul de securitate şi sănătate în muncă, prin cele două componente ale sale, este prezent
în toate fazele şi nivelurile de dezvoltare ale sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în
muncă (figura 1.3) şi are rolul de a răspunde la două întrebări de bază de care trebuie să fie
preocupat angajatorul [54]:
• Care este situaţia actuală din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă?
• Ce trebuie făcut pentru a îmbunătăţi această situaţie?
14 Gabriel Bujor Băbuţ & Roland Iosif Moraru

Audit de conformitate
Nivel de
securitate real
Da
Acţiuni
Neconformităţi corective/preventive

Nu
Elaborare şi implementare
sistem de management SSM
Audituri interne
Nu periodice de sistem
Certificare
Nivel de securitate Audituri interne
conform legislaţiei periodice de conformitate

Da

Audit etapa 1

Da Acţiuni
Neconformităţi
corective/preventive

Nu
Audit etapa 2
(de certificare)

Da Acţiuni
Neconformităţi corective/preventive

Nu
Audit de supraveghere

Da Acţiuni
Neconformităţi corective/preventive

Nu

Audituri interne
Audit de sistem periodice de sistem

Audituri interne
periodice de conformitate

Fig. 1.3 Locul şi rolul auditului în cadrul sistemului de management al securităţii

şi sănătăţii în muncă (prelucrare după Darabont, D. [56])