Unitatea de învăţare 6.

Auditul calității

U6.1. Introducere

În contextul preocupărilor actuale de implementare a unor sisteme ale

calităţii, potrivit standardelor din familia ISO 9000, auditul este considerat un
instrument esenţial pentru realizarea obiectivelor întreprinderii, în acest domeniu.
Scopul principal al auditului calităţii este de a evalua acţiunile corective
necesare pentru eliminarea deficienţelor şi posibilităţile de îmbunătăţire a
sistemului calităţii întreprinderii, a proceselor sale, a produselor şi serviciilor pe
care le oferă.
Pe de altă parte, certificarea sistemelor calităţii, a cărei importanţă a crescut
în ultimii ani, presupune efectuarea unor audituri ale acestor sisteme, în raport cu
standardele internaţionale şi europene, aplicabile în domeniu.

U6.2 Competenţele unităţii de învăţare

După parcurgerea materialului acestei unităţi de învăţare studenţii vor fi

capabili să identifice și să descrie:
- tipurile de audit;
- metodologia auditului calității produselor și proceselor;
- metodilogia auditului sistemelor calității;
- importanța auditului.

Durata medie de învăţare este de 1 oră.

U6.3 Importanța auditului calității

În domeniul managementului calităţii, termenul de audit este utilizat în sensul de

examinare a calităţii produselor, serviciilor, proceselor unei întreprinderi sau a sistemului
calităţii în ansamblu.
 Semnificaţia noţiunii de audit rezultă din următoarele definiţii:
O examinare sistematică şi independentă, efectuată pentru a determina dacă
activităţile şi rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispoziţiilor prestabilite, dacă
aceste dispoziţii sunt efectiv implementate şi corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor."
(definiţie conform ISO 8402:1994)
„Proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de
audit (înregistrări, declaraţii despre fapte sau alte informaţii care sunt relevante în raport cu
criteriile de audit şi verificabile) şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura
în care sunt îndeplinite criteriile de audit (ansamblu de politici, proceduri sau cerinţe).”
(definiţie conform ISO 19011:2002). În prezent, această ultimă definiţie este acceptată.

Activităţile principale ale

procesului de audit:
 iniţierea auditului;
 analizarea documentelor;
INTRĂRI  pregătirea auditului; IEŞIRI
 efectuarea auditului;
 raportarea rezultatelor;
 încheierea auditului; Raportul auditului:
 Planul auditului;
 auditul de urmărire.
 Obiective; - concluzii;
 Criterii;
 Informaţii cu privire - neconformităţi;
la auditat;
 Documentaţia Resurse: - posibilităţi de
auditatului. îmbunătăţire.
 resurse financiare;
 auditori competenţi;
 metode şi instrumente de audit;
 menţinerea competenţei auditorilor;

Fig. U6.1 Procesul de audi

Auditul calităţii reprezintă, în concluzie, un proces, vezi fig. U6.1., care se

caracterizează prin:

 Caracterul sistematic – acesta este conferit de activităţile de programare, de planificare

şi de modul de organizare al activităţilor;
 Caracterul de independenţă – asigurat prin desemnarea unei funcţii responsabile pentru
desfăşurarea auditurilor şi care nu are responsabilităţi în zona auditată;
 Caracterul de proces documentat – conferit de faptul că se desfăşoară în conformitate
cu o procedură stabilită şi documentată, având la bază programe şi planuri de audit, iar
rezultatele obţinute se consemnează în înregistrări specifice.
Prin procesul audit al calităţii se evaluează:
 sistemul calităţii întreprinderii în ansamblu sau procese ale acestuia;
 procesele întreprinderii;
 rezultatele proceselor (produse, servicii).
Această evaluare se realizează în raport cu „obiectivele şi criteriile auditului” pentru
a stabili pe baza „dovezilor de audit” în ce măsură ele sunt respectate. Auditul calităţii nu se
rezumă însă numai la stabilirea acestei corespondenţe, ci urmăreşte evaluarea eficacităţii
dispoziţiilor şi acţiunilor în realizarea obiectivelor propuse din domeniul calităţii.
Pe baza rezultatelor auditului calităţii, vor fi definite acţiunile corective necesare.
Aceste acţiuni au în vedere identificarea şi eliminarea cauzelor neconformităţilor constatate,
în scopul prevenirii repetării lor. Acţiunile corective pot implica modificări în documentaţia
şi în sistemul calităţii, astfel încât să se asigure îmbunătăţirea.
Auditul nu trebuie confundat cu activităţile de supraveghere a calităţii, sau cu cele de
inspecţie, care au ca scop ţinerea sub control a unui proces, respectiv acceptarea unui anumit
produs. Eficacitatea auditurilor calităţii depinde foarte mult de competenţa şi experienţa
auditorilor.
Obiectivele generale ale auditului calității
Auditul calităţii poate fi efectuat în următoarele scopuri principale:
 evaluarea conformităţii proceselor şi rezultatelor acestor procese (produse, servicii) cu
un anumit standard sau un alt document normativ;
 evaluarea conformităţii unor elemente ale sistemului calităţii sau a sistemului în
ansamblu cu cerinţele specificate;
 evaluarea eficacităţii sistemului calităţii întreprinderii privind realizarea obiectivelor
stabilita;
 identificarea punctelor critice, surse ale deficienţelor, în desfăşurarea activităţilor din
întreprindere;
 iniţierea măsurilor corective şi de îmbunătăţire necesare, privind procesele şi rezultatele
acestor procese (produse, servicii);
 urmărirea aplicării măsurilor corective şi de îmbunătăţire stabilite.
 O întreprindere poate hotărî, prin urmare, efectuarea unor audituri periodice pentru a
stabili dacă produsele în curs de fabricaţie sau cele noi corespund cerinţelor specificate (în
standarde sau în alte documente normative) şi pentru a evalua în ce măsură procesele sunt
ţinute sub control.
Pe de altă parte, auditurile pot fi efectuate pentru evaluarea sistemului calităţii
întreprinderii, în raport cu un anumit standard, sau pentru a verifica dacă acest sistem este
implementat şi satisface în mod constant cerinţele prestabilite. Prin auditul calităţii
întreprinderea urmăreşte, de asemenea, identificarea punctelor critice, în vederea reducerii
costurilor referitoare la calitate, ca şi supravegherea aplicării măsurilor corective stabilite.
Pe baza rezultatelor auditurilor pot fi mai bine fundamentate acţiunile de
îmbunătăţire a calităţii proceselor, produselor şi a sistemului calităţii întreprinderii. În măsura
în care aceste audituri sunt corect planificate şi programate, ţinând seama de natura şi
importanţa activităţilor şi sunt efectuate de auditori calificaţi, se poate ajunge la micşorarea
continuă a abaterilor şi implicit la creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor.

U6.4 Tipuri de audituri ale calității

Prin auditurile calităţii pot fi evaluate produse, servicii, procese sau sistemul calităţii
unei întreprinderi. În funcţie de activităţi, auditurile calităţii sunt de trei tipuri (figura U6.2):
 auditul calităţii produsului/serviciului;
 auditul calităţii procesului;
 auditul sistemului calităţii.
Părţile implicate în aceste trei tipuri de audit sunt prezentate în tabelul U6.1.
Pe de altă parte, auditurile calităţii pot fi clasificate în funcţie de părţile implicate în
diferite etape de desfăşurare a auditurilor. Se disting, audituri interne şi externe ale calităţii
(fig.U6.3).
Auditurile interne ale calităţii au ca scop evaluarea acţiunilor corective sau de
îmbunătăţire necesare, în cadrul propriei organizaţii. Ele sunt efectuate {n cadrul unei
organizaţii de către propriul personal, fiind denumite audituri de "primă parte" (first part
audits).
De regulă, aceste audituri reprezintă o combinaţie între auditul calităţii
produsului/serviciului, procesului şi sistemului calităţii întreprinderii.
 Auditurile externe ale calităţii au ca scop principal obţinerea unei dovezi privind
capacitatea furnizorului de a asigura obţinerea calităţii cerute. Ele sunt efectuate şi în vederea
înregistrării (certificării) sistemului calităţii unei întreprinderi.

Auditul calităţii

Auditul calităţii Auditul calităţii Auditul sistemului

produsului/serviciului procesului calităţii

Fig.U6.2 Tipuri de audituri ale calităţii, în funcţie de activităţi

Tabelul U6.1 Relaţiile implicate în principalele tipuri de audit

Tipul auditului Partea interesată Participantul

Clientul auditului :
organizaţia însăşi sau o altă organizaţie
 Intern Echipa de audit: care acţionează în numele său.
Auditatul:
Clientul auditului: organizaţia însăşi sau o altă parte care are
un interes în raport cu organizaţia, sau o
Echipa de audit:
organizaţie care acţionează în numele
Extern de secundă
parte acestora.

Auditatul: Furnizorul;

Clientul auditului: organismul de certificare;

Echipa de audit: auditori certificaţi desemnaţi de

 Extern de terţă
organismul de certificare ;
parte

Auditatul: Organizaţia.
 Auditul calităţii

Audituri interne Audituri externe

("prima parte")

Audituri Audituri

"secundă parte" "terţă parte"

Auditurile externe, efectuate de clienţi ai întreprinderii prin auditori proprii, în scopul

evaluării sistemului calităţii acestuia, sunt denumite audituri "secundă parte" (second part
audits).

Auditurile externe, efectuate de un organism neutru, la cererea întreprinderii care

Fig.U6.3 Tipuri de audituri ale calităţii, în funcţie de scopul lor
doreşte auditarea sistemului calităţii sau la cererea unei alte părţi (beneficiar al întreprinderii
sau un organism independent) sunt denumite audituri "terţă parte" (third-part audits).

Un alt criteriu, după care pot fi clasificate auditurile, îl constituie modalitatea de

abordare a auditului. Rezultă:

 Auditul în sensul fluxului – în care evaluarea începe de la comanda din compartimentul de

vânzări şi aceasta este urmărită până la livrarea la client, incluzând, după caz, servicii
suport.
 Auditul inversat – în care produsele gata de vânzare sunt selectate şi sistemul este trasat
înapoi până la punctul de origine.
 Auditul vertical – în care evaluarea se concentrează pe un produs şi sunt examinate
controalele care se aplică la acesta.
 Auditul orizontal – în care procesele specifice sistemului calităţii sunt individualizate şi
examinate referitor la modul în care se aplică, pentru o gamă de produse.
 Auditul mixt – în care se efectuează evaluări în sensul fluxului sau inversate, fără să fie
axate pe un produs specific.

Din punctul de vedere al momentului în care au loc, auditurile pot fi:

 Auditul spontan (de problemă) – auditul declanşat în câteva ore de la identificarea
unei probleme semnificative.
Auditul suplimentar (extraplan, spre deosebire de auditul planificat) – audit special
declanşat de schimbări importante în sistemul de management, în organizare sau în calitatea
produselor, proceselor sau serviciilor.
Audit neanunţat – audit nedeclarat ca atare, executat fără asentimentul prealabil al
auditatului, pus în faţa unui fapt împlinit (formulare de cerere de acţiune corectivă).

Alte tipuri de audit:

Audit combinat reprezintă acea activitate prin care se auditează împreună sistemele
de management al calităţii şi cele ale mediului.
Audit comun are loc atunci când două sau mai multe organizaţii de audit cooperează
pentru a audita în comun un singur auditat.
Audit integrat ce are loc atunci când sunt auditate simultan sistemul de management
al calităţii şi sistemul de management de mediu.

U6.4.1 Auditul calității produsului

U6.4.1.1 Obiectivele auditului calităţii produsului

Auditul calităţii produsului serveşte pentru evaluarea conformităţii caracteristicilor

de calitate a unui produs finit sau semifinit (componente, părţi constructive) cu cerinţele
clientului sau cu cerinţele specificate în documentele de referinţă (standarde, specificaţii
tehnice, documente de fabricaţie etc.). Cu acest prilej sunt verificate şi documentele de
referinţă, pentru a se stabili dacă sunt corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor
preconizate în domeniul calităţii produselor.
Auditul nu se rezumă însă numai la o simplă examinare a calităţii produsului, ci are
în vedere evaluarea eficacităţii măsurilor de asigurare a calităţii, referitoare la produsul
respectiv. Pe baza rezultatului auditului calităţii pot fi stabilite măsurile corective sau de
îmbunătăţire necesare, privind produsul auditat.
Pentru efectuarea auditului calităţii produsului se iau în considerare procedurile
sistemului calităţii, specificaţia produsului, caietul de sarcini, documentele şi mijloacele de
fabricaţie şi inspecţie corespunzătoare.
U6.4.1.2 Metodologia auditului calității produsului
 Efectuarea unui audit al calităţii produsului presupune, de regulă, parcurgerea
următoarelor etape mai importante:
 examinarea produsului în raport cu documentele de referinţă, în relaţie cu procesele
implicate în realizarea produsului şi cu materiile prime, materialele care au fost utilizate;
 elaborarea "raportului de examinare", cu specificarea clară a neconformităţilor
constatate;
 analiza neconformităţilor şi a cauzelor acestora;
 stabilirea măsurilor corective sau de îmbunătăţire necesare;
 supravegherea aplicării măsurilor corective sau de îmbunătăţire stabilite.
Se recomandă ca necesitatea şi frecvenţa auditurilor calităţii produselor să fie
menţionate în planul calităţii, iar programarea lor efectivă pe tipuri de produse să fie făcută de
compartimentul calitate din întreprindere (serviciul de asigurare a calităţii). Independent de
această programare, trebuie asigurată posibilitatea efectuării unor audituri ori de câte ori este
necesar, de exemplu, în cazul unor produse reclamate de beneficiari sau care prezintă
neconformităţi majore sau repetate.
Raportul întocmit la finalizarea auditului trebuie să conţină toate rezultatele
inspecţiilor şi încercărilor efectuate, identificându-se neconformităţile şi cauzele acestora,
pentru a se putea stabili cele mai potrivite măsuri corective sau de îmbunătăţire a calităţii
produsului.

U6.4.2 Auditul calității procesului

U6.4.2.1 Obiectivele auditului calităţii procesului

Auditul calităţii procesului serveşte pentru evaluarea conformităţii unui proces (de
proiectare, producţie, administrativ etc.) cu cerinţele clientului sau cu cerinţele specificate în
documentele de referinţă (proceduri şi instrucţiuni de lucru, reţete, specificaţiile tehnice ale
produselor realizate prin procesul respectiv etc.).

Prin auditul calităţii procesului se urmăreşte, de asemenea, eficacitatea măsurilor

de asigurare a calităţii, referitoare la procesul respectiv, stabilindu-se măsurile corective sau
de îmbunătăţire necesare.

Auditul calităţii procesului se bazează pe procedurile corespunzătoare ale

sistemului calităţii, documentele referitoare la desfăşurarea, supravegherea şi inspecţia
procesului respectiv. Se iau în considerare şi cerinţele referitoare la calificarea personalului
implicat în procesul auditat.

U6.4.2.2 Metodologia auditului calităţii procesului

Efectuarea unui audit al calităţii procesului presupune, de regulă, parcurgerea

următoarelor etape:

 examinarea tuturor elementelor relevante pentru calitatea procesului auditat:

 valabilitatea documentelor referitoare la proces (instrucţiuni de lucru, de inspecţie,
desene etc.)
 capacitatea echipamentelor (maşini, instalaţii etc.) privind realizarea calităţii
cerute;
 starea echipamentelor de inspecţie şi corectitudinea utilizării acestora;
 analizele referitoare la materiile prime, materialele prelucrate prin procesul
respectiv;
 rezultatele încercărilor efectuate în cazul pieselor (componentelor) la care se aplică
autocontrolul;
 elaborarea unor documente intermediare, cuprinzând rezultatele examinării elementelor
menţionate (liste de verificare, raport de examinare etc.);
 elaborarea "raportului de audit", cu specificarea clară a neconformităţilor constatate;
 analiza neconformităţilor şi a cauzelor acestora;
 stabilirea măsurilor corective sau de îmbunătăţire necesare; pot fi făcute propuneri
privind:
 modificarea echipamentelor utilizate în cadrul procesului respectiv;
 perfecţionarea planificării fabricaţiei;
 modificarea structurii procesului de fabricaţie;
 perfecţionarea metodologiei de asigurare a calităţii materiilor prime, materialelor
prelucrate;
 corectarea desfăşurării anumitor faze ale procesului;
 supravegherea aplicării măsurilor corective sau de îmbunătăţire stabilite.
Este recomandabil ca aceste audituri să fie programate şi efectuate în mod sistematic,
cel puţin o dată pe an, pentru toate procesele întreprinderii, acordându-se prioritate proceselor
complexe, celor cu număr mare de componente intermediare realizate sau având anumite
particularităţi tehnologice.

Concluziile raportului de audit trebuie aduse la cunoştinţă şefilor compartimentelor

ale căror procese au fost auditate, pentru a fi luate măsurile corective sau de îmbunătăţire
necesare.

U6.4.3 Auditul sistemelor calității

U6.4.3.1 Obiectivele auditului sistemelor calităţii

Auditurile sistemelor calităţii sunt efectuate în următoarele scopuri principale:

 determinarea conformităţii proceselor sistemului calităţii cu cerinţele specificate în

documentele de referinţă (standarde sau alte documente normative aplicabile);
 determinarea eficacităţii sistemului calităţii privind realizarea obiectivelor stabilite în
domeniul calităţii;
 îmbunătăţirea sistemului calităţii întreprinderii auditate;
 satisfacerea unor cerinţe reglementare;
 înregistrarea (certificarea) sistemului calităţii întreprinderii auditate.
Auditurile sistemelor calităţii pot fi realizate în scopuri interne şi externe. Astfel, o
întreprindere poate hotărî efectuarea unor audituri pentru evaluarea propriului sistem al
calităţii, în raport cu un anumit standard, sau pentru a verifica dacă acest sistem este
implementat şi satisface în permanenţă cerinţele prescrise.

Prin această evaluare se urmăreşte determinarea conformităţii elementelor sistemului

calităţii cu cerinţele specificate, în toate etapele realizării produselor, stabilindu-se acţiunile
corective necesare pentru eliminarea neconformităţilor.

Prin auditul sistemului calităţii întreprinderea îşi poate propune, de asemenea,

evaluarea eficacităţii acestui sistem, ca şi a documentaţiei aferente, privind realizarea
obiectivelor pe care şi le-a propus în domeniul calităţii.

Pe de altă parte, beneficiarii pot hotărî evaluarea sistemului calităţii unui furnizor, fie
înainte de stabilirea unor relaţii contractuale, fie după încheierea contractului.

Printr-o auditare precontractuală se verifică în ce măsură sistemul calităţii

furnizorului permite satisfacerea unor cerinţe privind calitatea produselor pe care le
realizează. Un asemenea audit prezintă şi avantajul că evidenţiază măsurile de îmbunătăţire
necesare pentru a asigura, de exemplu, stabilirea judicioasă a termenelor de livrare, astfel
încât acestea să poată fi respectate, elaborarea corespunzătoare a comenzilor etc.Toate aceste
aspecte, dacă nu sunt puse la punct înainte de încheierea contractului, pot genera, ulterior,
divergenţe.
Prin efectuarea unui audit al sistemului calităţii furnizorului, după încheierea
contractului, se verifică dacă acest sistem asigură, în mod constant, satisfacerea cerinţelor
contractuale, referitoare la calitate.
Independent de eventualele relaţii contractuale ale unei întreprinderi cu beneficiarii
săi, auditarea sistemului calităţii acesteia poate fi cerută de organisme independente, în două
scopuri principale: pentru a determina dacă acest sistem permite ţinerea sub control a
produselor furnizate de întreprindere, astfel încât să poată fi satisfăcute cerinţele reglementare
de exemplu, în cazul produselor alimentare, farmaceutice etc.) sau atunci când se doreşte
înregistrarea (certificarea) sistemului calităţii întreprinderii auditate.

U6.4.3.2. Metodologia auditului sistemelor calităţii

Efectuarea unui audit al sistemului calităţii presupune parcurgerea următoarelor
etape: declanşarea, pregătirea şi realizarea auditului, elaborarea documentelor acestuia,
încheierea auditului şi urmărirea implementării acţiunilor corective.
a) Declanşarea auditului presupune stabilirea obiectului auditului, frecvenţei acestuia şi
examinarea preliminară (prin auditul de preevaluare).
 Obiectul auditului este stabilit de client.
 Frecvenţa auditurilor. Pot fi luate în considerare şi concluziile auditurilor anterioare.
 Examinarea preliminară (auditul de preevaluare) constă în analiza documentaţiei
referitoare la metodele utilizate de cel auditat pentru satisfacerea cerinţelor sistemului
calităţii.
Dacă, urmare a acestei examinări, rezultă că sistemul calităţii descris de cel auditat
nu este corespunzător pentru satisfacerea cerinţelor, se recomandă ca auditul propriu-zis să fie
efectuat după rezolvarea problemelor constatate.
b) Pregătirea auditului presupune elaborarea unui plan de audit, organizarea echipei de
audit şi stabilirea documentelor de lucru, care vor fi utilizate pe parcursul desfăşurării
auditului.
 c) Efectuarea auditului presupune parcurgerea a trei etape: reuniunea de deschidere,
examinarea propriu-zisă a elementelor sistemului calităţii şi reuniunea de încheiere a
auditului:
 Reuniunea de deschidere are loc în următoarele scopuri: prezentarea membrilor echipei de
audit conducerii întreprinderii auditate, discutarea obiectivelor şi domeniului de aplicare al
auditului, prezentarea succintă a metodelor şi procedurilor care vor fi utilizate pentru
efectuarea auditului, determinarea sistemului oficial de comunicare între echipa de audit şi
cel auditat, confirmarea asigurării mijloacelor şi facilităţilor necesare efectuării auditului,
confirmarea datei la care va avea loc reuniunea de încheiere, precum şi reuniunile
intermediare ale echipei de audit cu conducerea întreprinderii, clarificarea detaliilor
planului de audit.
 Examinarea sistemului calităţii, sau a unor elemente ale acestuia, presupune culegerea
dovezilor şi formularea observaţiilor auditorilor.
În mod obişnuit, neconformităţile constatate cu prilejul auditului se clasifică, în
funcţie de gravitatea lor, în două categorii: majore şi minore. Această delimitare este
importantă în luarea deciziei de aprobare/certificare a sistemului calităţii organizaţiei.
Neconformităţile majore se referă la nesatisfacerea cerinţelor standardului de
referinţă, care afectează într-o măsură importantă implementarea sau menţinerea sistemului
calităţii.
Neconformităţile minore sunt neconformităţi izolate sau sporadice, care nu afectează
în mod semnificativ implementarea sau menţinerea sistemului calităţii.
În cazul constatării unor neconformităţi minore, echipa de audit recomandă
aprobarea/certificarea sistemului calităţii organizaţiei auditate, urmând ca verificarea
implementării acţiunilor corective necesare să se facă, de regulă, cu prilejul auditului de
supraveghere. Pentru ca o neconformitate să poată fi considerată minoră, este important ca
aceasta să apară în mod izolat. În caz contrar, poate deveni o neconformitate majoră.
 Reuniunea de încheiere cu conducerea întreprinderii are loc înainte de elaborarea
raportului de audit. La această reuniune participă şi responsabilii domeniilor auditate.
Auditorul şef prezintă constatările echipei de audit şi concluziile acesteia privind
eficacitatea sistemului calităţii în realizarea obiectivelor.
d) Elaborarea şi gestionarea documentelor auditului. Principalul document cu care se
finalizează auditul sistemului calităţii este raportul de audit.
 Elaborarea raportului de audit se realizează sub coordonarea auditorului şef.
 Difuzarea raportului de audit. Raportul de audit este predat clientului, de către auditorul
şef. Clientul este cel care pune la dispoziţia conducerii întreprinderii auditate un exemplar
al acestui raport. Difuzarea raportului către terţi este posibilă numai cu acordul celui
auditat.
 Păstrarea documentelor auditului se realizează potrivit celor stabilite de comun acord, de
către client, organismul auditor şi cel auditat.
e) Încheierea auditului. Auditul se consideră încheiat atunci când raportul de audit a fost
predat clientului.
f) Urmărirea acţiunilor corective. Responsabilitatea stabilirii acţiunilor corective pentru
eliminarea neconformităţilor identificate cu prilejul auditului, sau a cauzelor acestora, revine
întreprinderii auditate. Responsabilitatea auditorului se limitează la identificarea
neconformităţilor.
Clientul, împreună cu cel auditat, poate stabili, după consultarea organismului
auditor, data finalizării acţiunilor corective şi a auditurilor de urmărire ("follow-up audits").

Să ne reamintim:
- definiția auditului;
- ce se evaluează prin procesul de audit;
- principalele obiective ale auditului;
- clasificarea auditurilor;
- auditul calității produsului, procesului și sistemelor.

U6.5 Rezumat

Auditul reprezintă un proces la care sunt im plicate mai multe părți. Pentru ca
un audit să poată în deplini obiectivele, pentru care a fost inițiat, este necesar ca
toate părțile implicate, precum și activitățile aferente să fie desfășurate având la bază
o serie de principii care fac din audit un instrument eficient și de încredere, în
sprijinirea politicilor și controlului managementului, care furnizează informații, pe
baza cărora o organizație poate acționa pentru a-și îmbunătăți performanța.
U6.6 Test de evaluare

1. Care este semnificaţia noţiunii de audit ?

2. În ce scopuri poate fi efectuat auditul calităţii ?

3. Cum se clasifică auditurile calităţii ?

4. Care este metodologia auditului calităţii produsului ?

5. Care sunt etapele pentru efectuarea unui audit al procesului ?

6. Pe baza căror documente se realizează auditurile sistemului calităţii ?