Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AFACERILOOOR INformatii
AFACERILOOOR INformatii
1.2.
puncte
3 pct.
5 pct.
1.3.
7 pct.
2.2.
Coninutul subiectului
Caracterizai noiunea activitii de ntreprinztor, referindu-v i la noiunile activitate
economic, antreprenoriat, afaceri.
Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor si de
prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din
proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul
asigurarii unei surse de venituri permanenta.
Despre activitate economica pag.45
Despre afaceri in trimiterile de la pag.46.
Comparai activitile monopol de stat cu activitile monopol natural.
1) Monopol de stat desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ constituite de
stat. Este situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre
AAP cu drept exclusive de a desfasura anumite activitati aducatoare de profit.
Activitati monopol de stat : supravegherea si tratamentul bolnavilor de narcomanie, de
boli contaioase sau deosebit de periculoase; confectionarea ordinelor si medaliilor;
producerea emblemelor care confirma achitarea impozitelor si a taxelor de stat;
prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor postale; producerea si
comercializarea tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor explosive, a
armelor; evidenta de stat, inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor
immobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate si administrarea
acestor bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare de stat;
efectuarea lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice, hidrometeorologice.
2) Monopol natural situatia in care producerea, transportarea, comercializarea,
procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de
servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub
controlul direct al unuia sau mai multi agenti econ. Dezavantajul lipsa de
concurenta, risc sporit, influienta negative asupra pietii bunurilor si serviciilor. Statul
poate interveni in activitatea acestor societati comerciale pentru a proteja interesele
consumatorilor de posibilele abuzuri.
Monopol natural sunt activitatile legate de exploatarea:
cile ferate magistrale cu zonele lor de protecie, instalaiile de cale, construciile de
arb i serviciile de exploatare a acestora;
staiile i punctele de tiraj pentru prelucrarea tehnologic i trecerea garniturilor de
tren (materialului rulant);
grile feroviare;
autostrzile, construite din contul bejetelor republican i locale, cu zonele de
protecie, construciile de arb i serviciile de ntreinere i exploatare a acestora;
cile nevigabile naturale i artificiale, cu sistemele de navigaie i condiiile
navigabile asigurate;
porturile fluviale, instalaiile portuare, debarcaderele i danele de acostare de
folosin general pe cile de comunicaie pe ape naturale, cu serviciile de ntreinere
i exploatare a lor;
ntreprinderile pentru toate tipurile de transport n comun, cu exepia taximetrilor;
reele magistrale de telecomunicaii;
reele de televiziune i radiodifuziune pentru difuzarea radioprogramelor de stat:
reele publice de radiodifuziune prin fir;
reele de telecomunicaii internaionale;
reeaua de difuziune a presei periodice.
n complexul termico-energetic:
ntreprinderile staionare de producere a energiei electrice i termice, conectare la
sistemul energetic unic;
puncte
3 pct.
5 pct.
2.3.
7 pct.
deciziei. Temei pentru respingerea declaraiei pentru eliberarea licenei este depistarea
de ctre Camera de Liceniere a datelor neveridice in documentele prezentate de ctre
solicitantul de licen. In caz de respingere a declaraiei pentru eliberarea licenei,
solicitantul poate depune o nou declaraie dup inlturarea cauzelor care au servit
drept temei pentru respingerea declaraiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENEI
Licena se perfecteaz in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii
documentului care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Meniunea
despre data primirii documentului, care confirm achitarea taxei pentru eliberarea
licenei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licen.
Dac solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat)
instiinarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, nu a prezentat
nemotivat documentul ce confirm achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a
prezentat pentru a i se elibera licena perfectat, Camera de Liceniere este in drept s
anuleze decizia privind eliberarealicenei sau s adopte decizia privind recunoasterea
licenei ca fiind nevalabil.
Titularul de licen nu este in drept s transmit licena sau copia de pe aceasta altei
persoane. Legea privind reglementarea prin liceniere a activitii de intreprinztor
stabileste principiul aprobrii tacite in cazul depsirii de ctre Camera de Liceniere a
termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenei si in lipsa unei comunicri
scrise din partea acesteia, cu excepiile prevzute de legea respectiv sau de legile ce
reglementeaz expres activitile liceniate. In cazul survenirii unei astfel de situaii,
solicitantul de licen se prezint la Camera de Liceniere cu prezentarea dovezilor de
incadrare in condiiile legale ale aprobrii tacite si de neobinere a rspunsului in
termenul prevzut de lege. In astfel de situaii, Camera de Liceniere perfecteaz
licena in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii documentului care
confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Rspunsul negativ, dat in termenele
prevzute de lege, nu echivaleaz cu aprobarea tacit.
1.3. Camera de Liceniere a decis retragerea licenei SRL Titan pentru activitatea 7 pct.
particular de detectiv i paz. Ca motiv al retragerii Camera a indicat c titularul de
licen a desfurat activitatea de depozitare i folosire a substanelor explozive.
Administratorul SRL Titan solicit rspuns la urmtoarele ntrebri: a) poate s fie
retras licena pentru un gen de activitate dac societatea nu a nclcat modul de
desfurare a acestui gen, ci a desfurat o alt activitate ?; b) poate SRL Titan s
obin o alt licen pentru genul de activitate ?; c) Este n drept Camera de Liceniere
s retrag licena de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenei pentru
acest gen de activitate; Elaborai o not informativ cu rspunsuri la ntrebri.
Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:
Articolul 5. Licenierea i restricia activitii particulare
de detectiv i de paz
(1) Activitatea particular de detectiv i de paz se desfoar n baz de licen,
eliberat, n coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, n modul stabilit de legislaie,
lundu-se n considerare particularitile stipulate n prezenta lege. Persoanelor fizice i
juridice care nu dispun de licen pentru activitatea de detectiv i de paz li se interzice
prestarea serviciilor prevzute la art.(6).
(2) Pregtirea i perfecionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv i de paz se
efectueaz n centre specializate de nvmnt, stabilite de Guvern. Licenta se retrage
daca se incalca prevederile art.6 : Articolul 6. Genurile de activiti particulare de
detectiv i de paz
(1) n activitatea particular de detectiv este permis prestarea urmtoarelor
servicii:
a) colectarea, n baz de contract, a informaiilor, importante pentru aprarea
drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice i juridice;
b) colectarea de probe n cauze civile n baz de contract ncheiat cu participanii la
proces;
c)
studierea pieei,
colectarea
de
informaii pentru negocieri,
nr.
1.1.
puncte
3 pct.
1.2.
1.3.
sau nereglementate;
e) de ctre Agenia Naional pentru Reglementare n Comunicaii Electronice i
Tehnologia Informaiei:
42) utilizarea frecvenelor sau canalelor radio i/sau a resurselor de numerotare n scopul
furnizrii reelelor i/sau serviciilor de comunicaii electronice;
43) serviciile de creare, implementare i de asigurare a funcionrii sistemelor
informaionale automatizate de importan statal, inclusiv a produselor program;
f) de ctre Consiliul Coordonator al Audiovizualului:
44) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectric
terestr i/sau prin orice alte mijloace de telecomunicaii dect cele radioelectrice terestre.
Genurile de activitate neindicate mai sus se desfoar fr licene sau fr alte acte
administrative cu efect similar, cu excepia autorizaiilor, stabilite expres prin lege, pentru
confirmarea unor cerine tehnice, norme separate sub un anumit aspect.
Licena pentru comercializarea resturilor i deeurilor de metale feroase i neferoase, de
baterii de acumulatoare uzate, inclusiv n stare prelucrat, ctre agenii economici aflai pe
teritoriul Republicii Moldova care nu au relaii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum i pentru
exportul acestora se elibereaz pe baz de concurs, conform regulamentului aprobat de
Guvern.
Analizai procedura legal de eliberare a licenei, termenul de valabilitate i ncetarea
valabilitii licenei. (din carte pag 68- 72).
Societatea cu rspundere limitat ArahnidImob, principalul gen de activitate al creia era
vnzarea - cumprarea bunurilor imobile, precum i evaluarea acestora, s-a adresat la un
avocat cu urmtoarele ntrebri:
5 pct.
7 pct.
Are oare societatea nevoie de licen pentru genurile de activitate desfurate?- pentru
activitatea de evaluare a bunurilor => DA
Care sunt condiiile pentru a obine licena pentru evaluarea bunurilor imobile?
???? nu stiu.
Care este lista documentelor necesare pentru obinerea licenei?
Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana
mputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv
personal, prin scrisoare recomandat sau prin pot electronic (sub form de document
electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat
de persoana care depune declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei
ori numele, prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen
intenioneaz s obin licen sau s o prelungeasc;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru
respectarea condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit
licen i pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:
a) copia de pe certificatul de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei ori de pe
buletinul de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce
reglementeaz activitatea liceniat pentru care se solicit licena. Documentele se depun n
original sau n copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru
verificare, cu excepia celor stabilite spre verificare prin procedura ghieului unic.
La declaraia pentru prelungirea licenei se anexeaz numai documentele care necesit
actualizare sau conin date diferite de cele prezentate la momentul eliberrii licenei.
Solicitarea altor documente dect cele prevzute de lege se interzice.
Documentele se depun n original sau n copie. Datele din documentele i informaiile
depuse se verific prin procedura ghieului unic.
Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenei pentru genul respectiv de
activitate. Camera de licentiere.
nr.
1.1.
1.2.
puncte
3 pct.
5 pct.
cuprinde:
a)ntocmirea documentelor primare i centralizatoare;
Faptele economice se contabilizeaz n baza documentelor primare i centralizatoare.
Documentele primare se ntocmesc n timpul efecturii operaiunii, iar dac aceasta este
imposibil - nemijlocit dup efectuarea operaiunii sau dup producerea evenimentului
b)evaluarea i recunoaterea elementelor contabile;
Evaluarea i recunoaterea elementelor contabile se efectueaz n conformitate cu prevederile
S.I.R.F(Standarde Internaionale de Raportare Financiar - standarde i interpretri, emise de
Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate, care devin valabile n Republica
Moldova dup acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova)
c)reflectarea informaiilor n conturile contabile;
Entitatea care aplic sistemul contabil n partid dubl este obligat s in evidena
activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor i veniturilor n baza
conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile i metodologia privind
utilizarea acestora snt stabilite n Planul general de conturi contabile, care se elaboreaz i se
aprob de Ministerul Finanelor. Entitile, cu excepia instituiilor publice, n baza
Planului general de conturi contabile, elaboreaz planul de conturi de lucru, totodat entitatea
care aplic S.I.R.F. poate s elaboreze planul de conturi propriu, ce corespunde cerinelor
S.I.R.F. Planul de conturi utilizat de instituiile publice se elaboreaz i se aprob de
Ministerul Finanelor.
d)ntocmirea registrelor contabile;
Datele din documentele primare i centralizatoare se nregistreaz, se acumuleaz i se
prelucreaz n registrele contabile. Nomenclatorul i structura registrelor contabile se stabilesc
de ctre fiecare entitate de sine stttor, pornind de la necesitile informaionale proprii,
inndu-se cont de normele metodologice ) Ministerul Finanelor stabilete registre
contabile obligatorii pentru unele categorii de entiti, cu excepia entitilor care aplic
S.I.R.F. Registrele contabile se ntocmesc pe suport de hrtie sau n form electronic. Dac
registrul contabil este ntocmit n form electronic, entitatea, la solicitarea organelor
autorizate, este obligat s imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hrtie.
Registrele contabile obligatorii snt Cartea mare, balana de verificare sau alte registre
centralizatoare, care servesc drept baz pentru ntocmirea rapoartelor financiare..
e)inventarierea elementelor contabile;
Modul i regulile de efectuare a inventarierii se elaboreaz i se aprob de Ministerul
Finanelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii n ramurile respective se elaboreaz
de organele centrale de specialitate ale administraiei publice i de autoritile
administraiei publice locale, precum i de alte organe autorizate i se aprob de Ministerul
Finanelor
f) ntocmirea balanei de verificare, a Crii mari i a rapoartelor financiare.
1.3.
7 pct.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
puncte
3 pct.
5 pct.
O persoan juridic strin titular al mrcii de producie Adidas s-a adresat n instana de
judecat din Moldova cu o cerere ctre SRL Piele i a indicat c ultima vinde pantofi cu
marca de producie ce-i aparine fr permisiunea respectiv. SRL Piele n referin a
menionat c import nclmintea din China i nu poart nici o vin pentru c nclmintea
poart marca respectiv.
1. Ce drepturi are titularul mrcii de producie?
Legea cu privire la protectia marfurilor, 2008:
nregistrarea mrcii confer titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mrcii este n
drept s interzic terilor s utilizeze n activitatea lor comercial, fr consimmntul su:
a) un semn identic cu marca pentru produse i/sau servicii identice cu cele pentru care marca
este nregistrat;
b) un semn care, din cauza identitii ori similitudinii cu marca nregistrat i identitii ori
similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn i de marc, genereaz riscul de
confuzie n percepia consumatorului; riscul de confuzie include i riscul de asociere ntre
semn i marc;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse i/sau servicii diferite de cele pentru
care marca este nregistrat cnd aceasta din urm a dobndit un renume n Republica Moldova,
iar persoana ter, n urma folosirii semnului, fr motive justificate, profit de caracterul
distinctiv ori de renumele mrcii sau le aduce atingere acestora.
Titularul mrcii poate cere s fie interzise urmtoarele aciuni ale terilor:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum i utilizarea lui n calitate de
ambalaj, n cazul mrcilor tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor n aceste
scopuri sau, dup caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri i n publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului n scopurile menionate la lit.a)-d).
7 pct.
Dreptul exclusiv asupra mrcii produce efecte pentru teri ncepnd cu data publicrii n
BOPI sau cu data nscrierii n Registrul internaional a datelor referitoare la nregistrarea
mrcii. Totodat, poate fi cerut o despgubire rezonabil, n limita prejudiciului cauzat, pentru
acele fapte, svrite dup publicarea cererii de nregistrare a mrcii, care vor fi interzise dup
publicarea nregistrrii mrcii. Instana judectoreasc sesizat s se ocupe de cazul respectiv
nu poate s decid n fond atta timp, ct datele referitoare la nregistrarea mrcii nu au fost
publicate.
2. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
n cazul cnd s-a constatat nclcarea drepturilor, instana de judecat poate ordona, la cererea
reclamantului, luarea de msuri cu privire la produsele cu care s-a nclcat dreptul asupra unei
mrci i, n cazurile corespunztoare, cu privire la materialele i instrumentele care au servit la
crearea i fabricarea acestor produse. Printre msuri vor figura n special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitiv a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, n cazul n care marca nu poate fi nlturat de pe acestea fr a le
deteriora, precum i n cazul n care nlturarea mrcii nu va fi suficient pentru a exclude
nclcarea de drepturi.
(2) Msurile specificate la alin.(1) se realizeaz din contul prtului, cu excepia cazului cnd
exist motive temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a msurilor corective, instana de judecat se va
conduce de principiul echitii, de proporia ntre gravitatea nclcrii i remedierile ordonate,
precum i de interesele persoanelor tere.
Asigurarea executrii hotrrii judectoreti:
n cazul n care a emis o hotrre de constatare a nclcrii unui drept asupra mrcii, instana
de judecat, la cererea titularului, poate lua msuri de asigurare a executrii hotrrii mpotriva
contravenientului, prin care acesta va fi somat s nceteze orice aciune ce constituie nclcare
a drepturilor titularului. n acest scop, instana poate cere depunerea de ctre contravenient a
unei cauiuni sau garanii echivalente corespunztoare. Titularul de drepturi poate cere
dispunerea acestor msuri i mpotriva intermediarilor ale cror servicii snt utilizate de un ter
pentru a nclca drepturile sale asupra mrcii.
Msurile de alternativa :
n cazul n care a cauzat neintenionat sau din impruden un prejudiciu material prin
nclcarea drepturilor asupra mrcii, contravenientul va fi obligat de instana de judecat, la
cererea persoanei interesate, la plata unor despgubiri pecuniare n locul msurilor de asigurare
a drepturilor prevzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despgubirilor
pecuniare se va lua n considerare cel puin valoarea royalty datorat ctre titularul de drepturi
n cazul utilizrii autorizate a drepturilor asupra mrcii titularului.
Despgubirile:
La cererea prii lezate, prtul care a nclcat drepturile asupra unei mrci cu bun tiin
sau avnd motive rezonabile de a ti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe
care acesta le-a suportat n mod real din cauza nclcrii drepturilor sale. La stabilirea
despgubirilor:
a) se va ine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinele economice negative,
inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezat, beneficiile realizate pe nedrept de prt i,
dup caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna moral cauzat titularului de drept prin nclcarea
drepturilor sale; sau
b) poate fi fixat, ca alternativ, o sum unic pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puin,
valoarea royalty sau ncasrile care ar fi fost datorate n cazul n care prtul ar fi cerut
autorizaia de a utiliza marca respectiv.
n cazul cnd a comis o nclcare din netiin sau fr a avea motive rezonabile de a ti
acest lucru, contravenientul se oblig s recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse
titularului de drepturi, stabilite conform legii.
I. Dispoziii generale
1. Denumirea: ntreprinderea de Stat "________________"
(complet)
(.S. "____________________________________________")
(abreviat)
(n continuare - ntreprinderea).
2. Sediul ntreprinderii: _____________________________
(adresa potal)
5 pct.
_____________________________________________________;
(cu permisiunea Fondatorului, Consiliului de administraie)
puncte
3 pct.
inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident
contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident
5 pct.
Consultai ceteanul Pruteanu, explicndu-i forma de organizare juridic care poate fi utilizat
la desfurarea activitii de ntreprinztor n domeniul:
a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaiuni de
schimb valutar n numerar cu persoane fizice urmtoarele categorii de rezideni, denumii, n
sensul prezentei legi, uniti de schimb valutar:
- banca liceniat care efectueaz operaiuni de schimb valutar n numerar cu persoane
fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;
- casa de schimb valutar persoan juridic rezident constituit conform legislaiei
Republicii Moldova, avnd ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii
Moldova a operaiunilor de schimb valutar n numerar cu persoane fizice;
- persoana juridic rezident ce presteaz servicii hoteliere, care efectueaz operaiuni
de cumprare a numerarului n valut strin/cecurilor de cltorie n valut strin de
la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar
b) activitii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfurat
exclusiv de ctre asigurtori (reasigurtori), sub form de societate pe aciuni, inclusiv cu
investiii strine, care dein licen de activitate.
c) comerul cu produse alcoolice i tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin
licenta in acest sens.
d) reparaia tehnicii de uz casnic in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL.
e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.
f) comerul cu produse petroliere - Participani la piaa produselor petroliere pot fi
persoanele juridice care snt titulari de licen sau de autorizaie tehnic, excepie fcnd
7 pct.
puncte
3 pct.
5 pct.
2.3.
7 pct.
1.2.
1.3.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
p
3
inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la
inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare
asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu
prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul
stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru
inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce
informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura.
Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in
numele societatii repararea prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l
poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii
acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea
generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara
acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se
prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau
informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere
repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele
incheiate.
1.2. Comparai modalitatea i termenul de transmitere a aportului asociailor SRL cu cea a:
a) asociatului comanditar statutul juridic al acestuia este asemanator cu cel al asociatului SRL. Termen de
varsare a aportului este prevazut doar pentru comanditari : pina la inregistrarea de stat cel putin 60% din
valoarea aportului la care s-au obligat, restul nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii.
b) acionarilor-fondatori ai societii pe aciuni persoana care subscribe actiuni contra mijloacelor banesti
este obligata sa le transmita integral pina la inregistrarea societatii, iar cel care subscribe si se obliga sa
transmita aporturi in natura in cel mult 1 luna de la data inregistrarii SA.
c) asociatului unic al societii cu rspundere limitat varsa integral aportul in numerar pina la data
inregistrarii societatii comerciale, iar aportul in natura in cel mult 30 zile de la inregistrarea de stat a SRL.
Pentru asociatii SRL - legea obliga fondatorii sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris pina la
inregistrare, si restul 60% timp de 6 luni de la data inregistrarii SRL. Asociatul societatii comerciale are
urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in
ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia
confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii
domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor
si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de
lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de
majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie
transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii
astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii
comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA
plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu
art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin
40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea
capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data
cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este
confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de
confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea
prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate
sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre
convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul
actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul
societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la
proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile
date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea
dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate.
1.3. Ceteanul Verega, asociat al SRL Buleandra, a naintat o aciune n instana de judecat ctre asociatul
Lucan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul c acesta nu a vrsat ntregul aport la
capitalul social la care s-a obligat. n aciune s-a artat c Dl. Lucan trebuia pn la 10 noiembrie s verse
integral aportul su, ns a trecut mai mult de 20 de zile de la data cnd el trebuia s-i ndeplineasc obligaia,
iar aportul nu a fost vrsat. Aciunea era ntemeiat pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul?
Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform prevederilor
Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in
scris aceasta, stabilindu-I un termen suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea
excluderii acestuia din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul
asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.
nr.
1.1.
1.2.
puncte
3 pct.
Analizai raportul juridic dintre administrator i persoana juridic pe care o gestioneaz. 5 pct.
Pag.177-178. Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care
alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca
legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor
ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are
si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea
comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in
care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre
societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri,
administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar in numele sip e
contul persoanei juridice. Asadar raportul dintre administrator si societatea
comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul administratorului are o
dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual deoarece imputernicirile
administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele
constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului.
Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de
mandat. Mandatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru
toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului
rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest sens legea
privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii
obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a
actionarilor sau de consiliul societatii.
1.3.
Consultai administratorul unei societi pe aciuni care dorete s vnd o cldire a societii 7 pct.
cu 2 mln. lei, i explicai-i cum trebuie s procedeze, atunci cnd capitalul social al societii
este de 4 mln. lei, iar activele societii sunt doar de 3,5 mln. lei. In cazul dat, hotaririle cu
nr.
1.1.
puncte
3 pct.
1.2.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul
unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in
Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de
actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt
pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre
administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite
efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului
social,sokotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.
Majorarea- pag.207.
Stabilii interdependena dintre noiunile de aport la capitalul social, participaiune
parte social, aciune aport suplimentar. Capitalul social se divizeaza in
participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes, parti sociale, actiuni, cote de
participare, a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneasca. Valoarea acestei
participatiuni ale asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat la capitalul
social de catre acesta. Daca participatiunilr asociatilor cresc din contul aporturilor
suplimentare ale tuturor detinatorilor, capitalul social se va majora fara a afecta interesele
asociatilor. Insa capitalul social se poate majora prin aporturi suplimentare neproportionale, ale
tuturor asociatilor sau numai a unora dintre ei. 2 intre notiunile de aport la capitalul
5 pct.
1.3.
unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a
drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra
inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un
titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala.
1.2. Comparai denumirea de firm cu marca de producie evideniind momentul
5 pct.
aparieie drepturilor respective i prioritatea care o acord legea una fa de alta n
cazul confruntrii acestora.
Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a
intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica
principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite
intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al
intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru
protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere
si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea
comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de
daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in
reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa
fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul
mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea
inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea
prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe
parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa
spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la
Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu
poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de
productie distinge produsele unui agent econoic pe piata de desfacere a acestora.
1.3. Consultai un investitor strin n privina posibilitii transmiterii unei mrci de
7 pct.
producie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-v la modul de
evaluare, aprobare a valorii i procedura de transmitere a acesteia.
Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale
poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest
caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un
bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea
marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de
adunarea generala si evaluata de catre un expert independent, profesionist si impartial
conform bunurilor aduse ca aport in natura, iar evaluarea acestora trebuie sa se
finalizeze cu acel act de evaluare a marcii de productie, in care sa fie indicate valoarea
acesteea, caracteristicile ei, data intocmirii, persoanele ce lau intocmit etc.. Aportul in
natura urmeaza sa fie varsat in termenul stabilit in actul de constituire dar nu mai tirziu
de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale.
nr.
1.1.
puncte
3 pct.
1.2.
1.3.
investiii mutual i cel al fondului de investiii pe intervale trebuie s constituie cel puin 1
milion de lei fiecare, iar capitalul social al fondului de investiii nemutual - cel puin 500 mii
de lei;
g)
legea cu privire la institutiile financiare -100 mln lei;
h)
legea cu privire la asigurari;
i)
legea cu privire la SRL - 5400lei;
j)
legea cu privire la SA 20000lei.
Functiile capitalului social:
1.baza materiala a PJ. 2. garantie a creditorilor. 3.legatura dintre PJ si membrii sai.
(mai detaliat despre functii la pag.199jos si pag.200)
Comparai noiunea de capital social cu noiunile de patrimoniu, activ al societii,
pasiv al societii, capital propriu, capital vrsat, participaiune. intre notiunile
de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta
enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al
societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor,
numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu
expresie baneaska.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin
participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte
sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi
mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea social reprezint o fraciune din
capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului
i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Aciunea este un document, care atest
dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi
dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.
Pag.198-199.
Procurorul m. Chiinu a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL Lombardul Daciei
din Chiinu. Administratorul lombardului solicit asisten juridic i afirm c capitalul
social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe cnd capitalul social minimal pentru SRL este
mult mai mic. Consultai administratorul i elaboraii o not informativ n care explicai care
norme au fost violate i ce trebuie s ntreprind administratorul pentru a evita dizolvarea?
Raspuns: Administratorul a tinut cont doar de prevederile generale ale Legii cu privire la
SRL, unde este specificat ca capitalul social minim al unei SRL trebuie sa fie de 5400 lei. Insa,
pentru constituirea, organizarea si functionarea caselor de amanet (lombard) sunt reglementari
speciale capitalul social minimal pentru functionarea caselor de amanet din municipii este de
25000 $ iar, iar in mediul rural de 15000$ (Conform Hotaririi de Guvern cu privire la
aporbarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a caselor de amanet
(lombard) ). Respectiv, administratorul , pentru a evita dizolvarea, va trebui sa convoace
adunarea generala sis a explice esenta problemei, iar adunarea generala a societatii urmeaza sa
decida majorarea capitalului social al societatii sau lichidarea acesteia.
5 pct.
7 pct.
nr.
1.1.
1.2.
1.3.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
puncte
3 pct.
1.2. Comparai procedura de reducere a capitalului social al SRL i mprirea unor active
5 pct.
ntre asociai cu procedura de reducere a capitalului social n legtur cu diminuarea
activelor sub mrimea capitalui social stabilit de actul de constituire-pag.355.
Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind organul suprem
considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar
pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide
micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa
informarea creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun,
societatea prezinta CS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face
in bani sau in natura
Reducerea in legatura cu diminuarea activelor in cazul in care societatea activeaza
ineficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie
sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie
reducerea CS pina la nivelul activelor nete.
1.3. Asociatul SRL OTTT Ctalin Sudoreanu a depus la Camera nregistrrii de Stat o 7 pct.
cererea de dizolvare a SRL n legtur cu faptul c activul societii s-a diminuat i
constituie doar 40 % din mrimrea capitalului social declarat. Cum urmeaz s fie
soluionat litigiul?
CS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu
este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL (art.35) prevede
ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale societatii este
mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an financiar
urmator.Agentul economic e obligate sa decida reducerea CS. Dac, societatea nu va
reduce capitalul su social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal
de Stat ea poate fi lichidat prin hotrre judectoreasc, dar nu dizolvata.
nr.
1.1.
1.2.
puncte
3 pct.
5 pct.
1.3.
(ca in cazul din speta noastra), acesta raspunde nelimitata si solidar, ca si asociatii comanditati.
patrimoniul societii, dar are dreptul numai la o sum de bani ce reprezint valoarea
contabil a prii sociale la data excluderii, dac hotrrea judectoreasc nu prevede
altfel. Valoarea prii sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia n
decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai dup ce a reparat prejudiciul cauzat
societii. Obligaia de reparare a prejudiciului subzist n partea neacoperit prin
aportul vrsat.
(4) Asociatul exclus din societate rspunde pentru pierderi i are dreptul la profit net
pn la data excluderii sale. Plata profitului net se face n termen de 30 de zile de la
data adoptrii hotrrii privind distribuirea acestuia sau de la data-limit de adoptare a
unei astfel de hotrri.
(5) Asociatul exclus din societate poart rspundere fa de teri pentru operaiunile
fcute de societate pn la data rmnerii definitive a hotrrii de excludere. Dac, n
momentul excluderii lui din societate, exist operaiuni n curs de executare, asociatul
este obligat s suporte consecinele executrii lor i, prin derogare de la prevederile
alin. (3), nu va putea pretinde valoarea prii sociale ce i se cuvine dect dup
terminarea acelor operaiuni.
Subiectul 29. Partea social a asociatului societii cu rspundere limitat (SRL).
Coninutul subiectului
Definii noiunea de parte social a asociatului SRL relatnd despre coraportul cu capitalul social i
despre dependena valorii ei de aportul depus. Reprezinta acea fractiune din capitalul social al SRL,
detinuta de fiecare asociat al societatii, a carei marime se stabileste in dependenta de marimea aportului varsat
si include toate drepturile si obligatiile asociatului. Daca societatea este constituita dintr-un singur asociat,
acesta destine o parte sociala egala cu capitalul social. Partea sociala este indivizibila, daca actul de consituire
nu prevede altfel.
Comparai noiunea de parte social cu noiunile de certificat al prii sociale, extras din registrul de stat al
persoanelor juridice, aport la capitalul social.
- SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral un certificate prin care se atesta detinerea partii
sociale si marimea ei. (certificat al partii sociale)
- Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in registrul de stat, i se elibereaza extrase din acest registru.
Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana juridica exista cu adevarat, iar datele inscrise sunt
veridice. In extras se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul partii sociale a fiecarui asociat.
- Aport la capitalul social reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru formarea
patrimoniului social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este stabilita in functie de
marimea aportului varsat de acest asociat.
Ceteanul Codreanu asociat al SRL TAUR s-a adresat n judecat cu cererea de a anula contractul de
vnzare-cumprare a prii sociale ncheiat ntre asociatul SRL VIBOR (cedent) i ceteanul Nicolescu
(cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost nclcarea dreptului de preemiune ce-l are asupra
prii sociale n caz de cesiune a acesteia. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul ?
Raspuns: Dreptul la instrainare libera a pertii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care beneficiaza
ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de preemtiune ,
ceilalti asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului. Asociatii astfel vor
dobindi parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita
eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre vinzare, legea prevede distribuirea acesteia
proportional participatiunii detinute de fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul
inregistrarii in Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmri partea social numai n temeiul titlului
executoriu n cazul n care creanele nu pot fi satisfcute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul
creditorilor asupra prii sociale se exercit cu respectarea dreptului de preemiune al celorlali asociai i al
societii. Asociatul care intenioneaz s nstrineze parial sau integral partea social transmite o ofert scris
administratorului societii. Acesta aduce oferta la cunotina tuturor asociailor n termen de 15 zile de la data
transmiterii. n cazul vnzrii prii sociale sau a unei fraciuni din ea cu nclcarea dreptului de preemiune,
fiecare asociat poate, n decursul a 3 luni de la data ncheierii actului juridic, s cear pe cale judiciar ca
drepturile i obligaiile cumprtorului s treac la el. Actul juridic de nstrinare a prii sociale se autentific
notarial
nr.
puncte
1.1. Numii actele necesare pentru nregistrarea a dou personae juridice care au luat 3 pct.
natere n rezultatul divizrii- acte necesare:cererea de inregistrare,proiectul planului
de dezmembrare prin separare,hot de dezmembrare prin separare,adoptata de org
supreme al societatii,actul de constituire al societatii care ia nastere prin
separare,modificarile la actul de constituire al societatii din care se separa noua
societate,monit of al rm in care au fost publicate avizele cu pr la reorganizare prin
dezmembrare,actele care demonstreaza garantarea drept sau satisfacerea creantelor
cred daca au fost inaintate cerinte,dovada de plata a taxei de inregistrare,bilantul de
repartitie a patrimoniului.
Operatiuni necesare:
a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare
b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza
c) notificarea CS cu privire la initierea reorganizarii
d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare;
e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor;
f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii.
g) inregistra dezmembrarii in CS.
1.2. Comparai procedura de divizare cu cea de separare, analiznd distinct doar acele 5 pct.
operaiuni care le deosebesc- pag.218-223
Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea
de subiect de drept prin dizolvare;
la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;
b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la
societatea care se constituie;
separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la
societatea care se constituie.
1.3. Adunarea General a acionarilor a hotrt dezmembrarea S.A. Autotransportatorul 7 pct.
prin separarea din ea a unei societi cu rspundere limitat. Camera nregistrrii de
stat a respins nregistrarea reorganizrii i ca temei a invocat dou argumente: a)
Societatea care se reorganizeaz nu a retras din circulaie o parte din aciunile sale i b)
Hotrrea de reorganizare trebuie s fie adoptat cu din numrul total de voturi, pe
cnd adunarea general a votat cu 2/3 din numrul acionarilor prezeni. S.A.
Autotransportatorul a atacat decizia Camerei nregistrrii de Stat n judecat. Cum
urmeaz a fi soluionat litigiul?
Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se
realizeaza cu 2/3 din voturi , nu cu asa cum a mentionat CIS.
Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii,
despre acestea nu avem reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea
nu afecteaza procesul dezmembrarii atunci ele pot sa ramina in circuit, in caz
contrar, SA va retrage din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la
dezmembrarea SA.
nr.
1.1.
1.2.
1.3.
7 pct.
Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre form organizatoric n alta
nr.
Coninutul subiectului
puncte
1.1. Descriei noiunea de reorganizare prin tranformare- Transformarea- este o operatiune 3 pct.
prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi
schimba forma initiala
Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de
organizare prin modificarea actelor de constituire n condiiile legii.
Transformarea persoanei juridice trebuie s ntruneasc i condiiile prevzute de lege
pentru forma juridic de organizare n care se transform.
1.2. 1.2 Analizai operaiunile pe care le implic transformarea unei societi cu 5 pct.
rspundere limitat n societate pe aciuni. procedura de transformare implica
urmat operatiuni
a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma
b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului
actului de constituire,
c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor-trans implica in esenta modif actului de
constituire al societatii,pt aceasta asociatii se convoca in ad gen pt a decide trans.ad
gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt reprezentati asociatii care detin
cel putin din voturi SRL,mai putin de jumatate din actiunile cu drept de vot,toate
voturile in soc in nume colectiv si in comandita.daca ad gen convocata 1 data nu este
deliberative,se va convoca o adunare repetata.
d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se
transforma-hot se adopta cu majoritatea necesara modificarii actului de
constituire:unanim-soc pe persoane,2/3 voturi-SA,3/4-SRL.
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publivarea anuntului in MO al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al
nr.
1.1.
1.2.
1.3.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
1.2. Comparai atribuiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice i 5 pct.
ale administratorului fiduciar insistnd n special asupra acelor care-i deosebescpag.240-242+pag. 238-239.
1.3. Cet. Tigreanu s-a adresat ctre lichidatorul Cooperativei de producie IKKEL s-I 7 pct.
restituie suma de 50.000 lei aceasta fiind o datorie pentru merele vndute cu doi ani n
urm. Lichidatorul n scrisoarea de rspuns a menionat c reeind din informaia care
a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost pltit nc un an n urm. Pe de alt
parte lichidatorul a menionat c cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data
ultimei publicaii n Monitorul Oficial i respectiv dac nu s-a adresat n termenul
stabilit de codul civil nu mai este n drept s pretind suma menionat.
Cet. Tigreanu poate sa se adreseze in instanta de judecata cu cererea sa fata de
lichidatorul IKKEL, insa ultimul poate depune cerere de regres fata de administratorul
IKKEL.
nr.
1.1.
1.2.
puncte
3 pct.
1.3.
7 pct.
comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este
desesizat , adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune
de ele)
Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;
Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special,
deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu
debitorul vor fi considerate nule;
Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a
obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor
poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului
creditorilor
Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de
administrator.
2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului
insolvabil: - pag.281
Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se
considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate;
Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se
face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;
Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea
creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda;
Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in
instanta;
Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului;
Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de
insolvabilitate;
Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de
catre Ministerul finateleor.
1.3. Andrei Bolintineanu a cumprat un frigider de la SRL Trianon. Termenul de garanie 7 pct.
a fost stabilit de 2 ani. Numai dup dou luni frigiderul a ieit din funciune.
Cumprtorul a restituit frigiderul vnztorului i a cerut s i se restituie banii.
Vnztorul a anunat c defectul frigiderului este minor i c acesta va fi reparat din
cont propriu. Cumprtorul nu a dorit s primeasc frigiderul reparat, iar vnztorul nu
dorea s restituie banii. Cumprtorul, dup o consultaie cu avocatul, a naintat o
cerere introductiv de intentare a procesului de insolvabilitate mpotriva SRL
Trianon. Cum urmeaz s procedeze instana?
Cererea de insolvabilitate a SRL Trianon va fi respinsa, intrucit litigiul tine de
competenta litigiilor de consumator si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului
de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de asi
onora obligatiile pecuniare.
nr.
1.1.
puncte
3 pct.
1.2.
5 pct.
7 pct.
folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit
de actul constitutive al debitorului.
1.3. Consultai administratorul insolvabilitii care a descoperit c administratorul 7 pct.
persoanei juridice anterior intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat anumite
acte juridice reprobabile, inclusiv: a) cu 30 luni pn la intentarea procesului de
insolvabilitate a vndut cu doar 300 mii lei o cldire al crei pre de pia era de 2 mln.
lei; b) cu doi ani pn la intentare a donat un automobil fundaiei Secolul 21; c) cu
dou zile nainte de intentarea procesului a vndut marf unui ntreprinztor; d) n ziua
intentrii procesului de insolvabilitate a ncheiat un contract de gaj prin care a garantat
executarea unei datoriei anterioare.
Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L
insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea
actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate
daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu
gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor
creditori in detrimentul altora.
a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii
cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a),
sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113 lit.c).
b) potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea
contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de
insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu titlu gratuit a
bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme
sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele
juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public,
in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici legiuitorul
se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor
sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor
calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta
candva.
nr.
1.1.
civil SA este societatea comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale
crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii.
Societatea pe aciuni poate fi constituit de una sau de mai multe persoane.
Acionarii nu rspund pentru obligaiile societii. Ei suport, n limitele participaiunii
lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii.
Acionarul care nu a vrsat n termen aportul subscris rspunde subsidiar pentru
obligaiile societii, n limita prii nevrsate.
Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform
art157 actul de constituire al societii pe aciuni trebuie s se indice:
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;
c) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul de
aciuni de fiecare clas;
d) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator;
f) modul de inere a registrelor societii;
g) ordinea de ncheiere a contractelor cu conflict de interese.
Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societii pe aciuni
Mrimea minim a capitalului social al societii pe aciuni este stabilit prin lege.
Capitalul social al societii pe aciuni se formeaz prin plasarea aciunilor ntre
puncte
3 pct.
5 pct.
1.3.
S.A. Pur, societate cu acionar unic, a decis s fondeze o S.A Mixt n care s fie fondator
unic. n acest scop s-a adresat la Camera nregistrrii de Stat cu o cerere i a prezentat actele
nesare pentru nregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat nregistrarea S.A. Mixt,
motivnd c este interzis de lege constituirea acesteia. S.A. PUR a atacat decizia Camerei
7 pct.
nr.
1.1.
puncte
3 pct.
certificat sau inscriere in contul personal sau care atest dreptul proprietarului lui
(acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, precum i o
parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.
Drepturile acordate de actiune titularului sunt:
-de a participa la conducerea societatii
- de a primi dividende
-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii
1.2.
1.3.
5 pct.
7 pct.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
1.2.
1.3.
Consultai acionarul Vetrescu care vrea s cheme n judecat S.A. Victoria i a o obliga s
rscumpere aciunile pe care le deine. Principalul argument al reclamantului este c el nu a
7 pct.
5 pct.
articol, consiliul societii sau adunarea general este n drept s cear conductorului
organului executiv al societii:
a) s renune la ncheierea unei astfel de tranzacii ori s o rezilieze; sau
b) s asigure, n condiiile legislaiei, repararea de ctre persoana interesat a
prejudiciului cauzat societii prin efectuarea acestei tranzacii.
(8) Tranzaciile cu conflict de interese snt valabile pentru persoanele cu care au fost
ncheiate, dac aceste tranzacii nu au fost reziliate n condiiile alin.(7) sau declarate
nevalabile n alte temeiuri.
(9) Legislaia sau statutul societii poate conine i condiii suplimentare de
ncheiere a tranzaciilor cu conflict de interese.
(10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzaciilor ntreprinderilor
dependente, care, potrivit art.10 alin.(4), se efectueaz n conformitate cu dispoziiile
obligatorii ale ntreprinderii dominante, precum i dac toi acionarii snt persoane
interesate n efectuarea tranzaciei.
1.3.
nr.
1.1.
Coninutul subiectului
Definii noiunea de adunare general a acionarilor evideniind tipurile de adunri generale
i formele de inere a adunrii generale. Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in
dependenta de regularitatea tinerii sedintelor
a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului
financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG
b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin
corespondenta c) in forma mixta
Formele de tinere:
Adunarea general a acionarilor se ine cu prezena acionarilor, prin coresponden sau sub
form mixt. Adunarea general anual nu poate fi inut prin coresponden.
Adunarea general ordinar anual a acionarilor se ine nu mai devreme de o lun i nu mai
trziu de dou luni de la data primirii de ctre organul financiar corespunztor a drii de seam
anuale a societii. Societatea cu un numr de acionari mai mare de 5000 este obligat s in
adunri generale regionale dac la dou adunri anterioare n-a fost ntrunit cvorumul prevzut
de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunri va fi identic cu ordinea de zi a adunrii
ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc.
Adunrile generale extraordinare ale acionarilor se in n temeiul prevzut de lege, de statutul
puncte
3 pct.
1.2.
5 pct.
1.3.
7 pct.
puncte
3 pct.
i/sau aceast tranzacie a fost ncheiat prin nclcarea altor prevederi ale prezentului
articol, consiliul societii sau adunarea general este n drept s cear conductorului
organului
executiv
al
societii:
a) s renune la ncheierea unei astfel de tranzacii ori s o rezilieze; sau
b) s asigure, n condiiile legislaiei, repararea de ctre persoana interesat a
prejudiciului cauzat societii prin efectuarea acestei tranzacii.
Art 86 alin 8- Tranzaciile cu conflict de interese snt valabile pentru persoanele cu
care au fost ncheiate, dac aceste tranzacii nu au fost reziliate n condiiile alin.(7)
sau
declarate
nevalabile
n
alte
temeiuri.
Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare prejudiciul
societatii- altfel contractul este nevalabil.
nr.
1.1.
1.2.
1.3.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
Art 31, alin. (4) L cu privire la SA. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa
fondeze societati in temeiul autorizatiilor autoritatilor publice.
Potrivit Regulamentului Societatilor economice pct 4, intreprinderile de stat si
societatile pe actiuni in care statul detine de la 30% din actiuni nu pot participa la
fondarea SNC. Din motive de protectie a patrimoniului statului.
Pentru SC, nu pot fi fondatoare IS in care statul detine 50% si mai mult din actiuni.
b) intreprindere municipala:
cf dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a infiinta o
intreprindere municipala il au atat UAT. de niv I sate (comune) si orase (municipii)
cat si cele de niv II raioane.
c)cooperativa:
Fondatori ai cooperativei de productie pot fi doar persoanele fizice. Art. 5 L. cu privire
la cooperativa de productie.
Art.4 L. cu priv la cooperativele de intreprinzator prevede not de membru al
cooperativei persoana juridica sau fizica care practica activitate de intreprinzator si
detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala.
1.3. Administratorul ntreprinderii de stat Mileniul trei a semnat un contract de ipotec
cu SRL Moldova - Invest prin care a garantat cu un imobil obligaia Cooperativei de
Producie Plai de transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat s
semneze contractul de ipotec menionnd c ntreprinderea de stat nu are dreptul de
proprietate asupra bunurilor deinute i respectiv nu le poate gaja. Consultai
administratorul i explicaii de ce ntreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate
asupra bunurilor sale i n ce condiii ea ar putea s gajeze bunurile.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta
de dreptul de proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza
prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi
bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in
posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in
proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in
gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de
proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu
poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri
calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. Altfel spus,
dreptul de administrare economica are un continut identic dreptului de uzufruct, care,
de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de
instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept
mijloace circulante, de care S poate dispune ca si proprietarul.
nr.
1.1.
7 pct.
puncte
3 pct.
1.2.
De actiuni si obligatiuni
De hirtii de valoare de stat
Ale pietii monetare
b) Dupa gradul de diversificare a investitiilor:
- Diversificate
- Nediversificate
c) Dupa apartenenta de ramura, plasarea teritoriala, proportia, durata activitatii
sau dupa alte criterii ale emitentilor valorilor mobiliare de portofoliu.
2. Fond nespecializat altul decit cel specializat care nu isi asuma obligatia de a investi
active proprii in valori mobiliare in proportia stabilita pentru fondul specializat,
pastrindu-si posibilitatea de a manevra mai mult decit fondul specializat la plasarea
propriilor active.
Estenta fondului de investitii: este un mecanism al pietii financiare de investire indirecta a
mijloacelor populatiei in societatile comerciale care desfasoara activitati de intreprinzator in
diverse domenii, pentru a obtine dividende. Pentru a minimaliza riscul investitiilor, fondul de
investitii este obligat sa-si diversifice activele, plasindu-le un valori mobiliare a cel putin 10
emitenti, astfel incit in nici o SA sa nu detin mai mult de 25% din valoarea nominala a
valorilor mobiliare plasate si nici mai mult de 25% din actiunile cu drept de vot ale unui
emitent.
Comparai organele fondului de investiii cu organele unei societi pe aciuni care
practic activitatea de producie.
2 Organele de conducere ale societii snt:
a) adunarea general a acionarilor;
b) consiliul societii;
c) organul executiv;
d) comisia de cenzori.
Organele de conducere ale fondului de investiii snt:
a) adunarea general a acionarilor;
b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit n continuare consiliul fondului;
c) comisia de cenzori.
Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta exclusiva)
Adunarea general extraordinar a acionarilor fondului de investiii se convoac n temeiurile
stabilite la art.53 alin.(3) al Legii privind societile pe aciuni, precum i la cererea
managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului fondului.
n componena comisiei de numrare a voturilor a adunrii generale a acionarilor fondului
de investiii, pe lng persoanele menionate la art.60 alin.(2) al Legii privind societile pe
aciuni, nu pot intra:
a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar;
b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar.
Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind societile pe aciuni, informaia privind
inerea adunrii generale a acionarilor fondului de investiii, cu ntiinarea oficial despre
reorganizarea acestuia, n conformitate cu art.31 din prezenta lege, se difuzeaz prin
intermediul programelor de radio i televiziune de audien naional.
Consiliul fondului acioneaz n numele fondului de investiii, n limitele stabilite de Legea
privind societile pe aciuni, de prezenta lege sau de statutul fondului
n plus la atribuiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societile pe aciuni, de
competena consiliului fondului, dac aceasta este prevzut de statutul fondului sau de
hotrrea adunrii generale a acionarilor fondului, in:
a) aprobarea principalelor clauze ale contractelor prevzute la art.6 alin.(1) lit.c) din
prezenta lege, precum i a modificrilor acestora;
b) luarea deciziei privind rezilierea, din iniiativa managerului fiduciar,
depozitarului, registratorului sau auditorului fondului, a contractelor prevzute la art.6 alin.
(1) lit.c) din prezenta lege.
Din componena consiliului fondului, n afar de persoanele indicate la art.66 alin.(5) i
art.73 alin.(5) ale Legii privind societile pe aciuni, nu pot face parte:
a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar, depozitarului i auditorului
fondului;
b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar,
depozitarului i auditorului fondului;
c) persoanele fizice care exercit controlul asupra managerului fiduciar, depozitarului,
registratorului sau auditorului fondului.
In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul
5 pct.
1.3.
fondului.
Recomandai cet. Pelescu I. soluii pentru investirea propriilor mijloace financiare n valorile
mobiliare ale emitenilor din R. Moldova, referindu-v la: a) riscurile pe care le are dac
investete n fondul de investiie sau n societi pe aciuni care desfoar activiti
productive; b) la restriciile legale de investire a mijloacelor fondului de investiie n aciunile
i obligaiunile altor emiteni? b) la dreptul sau obligaia fondului de investiie de a repartiza
dividende?
a) ) Fondul de investiii este n drept s-i investeasc i reinvesteasc mijloacele numai n
urmtoarele obiecte:
a) valori mobiliare ale altor emiteni;
b) depozite bancare pe conturi bancare speciale.
Alte restricii asupra activitii fondului de investiii
Fondul de investiii nu are dreptul:
a) s efectueze tranzacii de vnzare-cumprare a valorilor mobiliare asupra crora nu are
drept de proprietate;
b) s efectueze tranzacii de schimb cu valori mobiliare, exceptnd cazurile prevzute de
legislaia cu privire la privatizare;
c) s efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emiteni;
d) s contracteze credite i mprumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale;
e) s emit cauiuni i garanii de asigurare a executrii obligaiilor altor persoane;
f) s ncheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul fondului, membrii
consiliului fondului sau cu persoanele afiliate lor alte contracte dect cele prevzute de
prezenta lege.
b) Fondul de investiii este obligat s repartizeze pentru plata dividendelor acionarilor si cel
puin 50 la sut din profitul net.
7 pct.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
puncte
3 pct.
5 pct.
1.3.
7 pct.
puncte
3 pct.
5 pct.
7 pct.
2.2.
2.3.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a ndeplinirii unei
dispoziii a autoritii publice prin care i s-au nclcat drepturile sau ca urmare a nendeplinirii
ori a ndeplinirii necorespunztoare, de ctre autoritate sau de o persoan cu funcie de
rspundere, a obligaiilor fa de investitor, prevzute de legislaia n vigoare a Republicii
Moldova, precum i de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din contul
autoritii publice vinovate.
[Art.11 al.(3) modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(4) Despgubirea se pltete investitorului n valuta n care a fost efectuat investiia sau n
orice alt valut convertibil dac investiia a fost efectuat n valut convertibil.
Articolul 12. Garanii suplimentare
Autoritile publice pot acorda, n limitele competenei i conform legislaiei n vigoare sau n
condiiile parteneriatului public-privat, garanii suplimentare investitorilor, inclusiv prin
intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziia organelor respective.
[Art.12 modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
Articolul 13. Faciliti fiscale i vamale
Investitorilor se acord faciliti fiscale i vamale n conformitate cu legislaia fiscal i vamal
a Republicii Moldova.
a.
O societate i o persoan fizic din Romnia, dorind s nfiineze o societate comercial 7 pct.
n Republica Moldova, au solicitat Camerei nregistrrii de Stat nregistrarea acesteia. Fiind n
calitate de registrator, consultai, potenialii fondatori ai unei societi comerciale cu investiii
strine i rspundei la urmtoarele ntrebri:
a) Care form de organizare juridic poate mbrca societatea nfiinat? Theoretic,
forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica mai mult SA si SRL.
b) Ce documente trebuie s prezinte fiecare asociat n vederea nregistrrii societii?
Pag.508
c) Va beneficia societatea nfiinat de careva faciliti (vamale, fiscale, etc.)? da.
Pag.505-506
d) Care este deosebirea ntre o reprezentan a unei societi strine n Republica
Moldova i ntreprinderea cu investiii strine? Intreprinderea cu investii straine poate fi :
intreprindere mixta unitatea al carei capital social se constituie din cote parti ori actiuni
apartinind fondatorilor investitori straini si fondatori nationali; intreprindere care apartine
integral investitorilor straini unitatea al carei capital social se constituie numai din
investitii straine.
ntreprinderile nerezidente, asociaiile acestora i organizaiile internaionale au dreptul
s nfiineze n Republica Moldova filiale i reprezentane comercial-economice. Filialele
ntreprinderilor nerezidente, ale asociaiilor acestora i ale organizaiilor internaionale
nfiinate pe teritoriul Republicii Moldova obin statut de ntreprindere aparinnd integral
investitorilor strini de la data nregistrrii lor. Reprezentanele ntreprinderilor nerezidente se
nregistreaz pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaiei n vigoare, fr drept de
persoan juridic i fr dreptul de a desfura activitate economic.ntreprinderile cu investiii
strine au dreptul s nfiineze, dac faptul acesta este prevzut n documentele lor de
constituire, filiale i reprezentane comercial-economice att n ar, ct i n strintate.
Filialele i reprezentanele nfiinate n Republica Moldova de ntreprinderi rezidente cu
investiii strine nu snt persoane juridice.
persoanelor juridice
(1) Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se nregistreaz cu condiia indicrii
n actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea
i sediul acestora.
(2) Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se nregistreaz fr atribuirea
statutului de persoan juridic. Procedura nregistrrii filialelor i reprezentanelor
persoanelor juridice strine este similar procedurii nregistrrii persoanelor juridice
autohtone, cu particularitile specificate n Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu
privire la investiiile n activitatea de ntreprinztor.
(3) Pentru nregistrarea filialelor i reprezentanelor se depun urmtoarele documente:
a) cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;
b) hotrrea organului competent al persoanei juridice, care va conine date cu privire
la crearea filialei sau reprezentanei, la aprobarea regulamentului acesteia i la
desemnarea administratorului;
c) regulamentul filialei sau reprezentanei, n dou exemplare;
d) avizul Bncii Naionale a Moldovei - pentru filialele i reprezentanele instituiilor
financiare;
e) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
(4) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere
de identificare de stat identice numrului de identificare de stat al persoanei juridice
care le-a creat.
(5) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice strine li se atribuie numere de
identificare de stat indiferent de numrul de identificare al persoanei juridice strine
care le-a creat.
2.3. Administratorul filialei SRL Prima a ncheiat un contract de prestare a serviciilor 7 pct.
juridice de reprezentare n instana de judecat cu Biroul Asociat de Avocai Ionescu
i Frunzescu. Dup ce avocatul a studiat materialele dosarului, a ntocmit referina la
cererea de chemare n judecat, administratorul Filialei a comunicat Biroului de
Avocai c Administratorul SRL Prima nu dorete s achite preul indicat n acest
contract deoarece spune c administratorul filialei nu avea dreptul s-l semneze.
Explicai dac are dreptul administratorul filialei s ncheie contracte de prestri
servicii n numele persoanei juridice ?
Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului
(1) Administratorul este n drept:
a) s efectueze actele de gestiune a societii, necesare atingerii scopurilor prevzute
n actul de constituire i n hotrrile adunrii generale a asociailor;
b) s reprezinte fr procur societatea n raporturile cu organele statului, cu terii i
n instanele de judecat;
c) s elibereze altor persoane mandat pentru svrirea unor anumite acte juridice,
dac aceasta nu este interzis prin actul de constituire;
d) s exercite alte mputerniciri atribuite de adunarea general a asociailor sau de
consiliul societii conform competenei lor.
(2) n cazul desemnrii mai multor administratori, acetia au mputerniciri de
reprezentare egale, dac actul de constituire nu prevede altfel.
Subiectul 55. Reglementarea juridic a sectorului de ntreprinderi mici i mijlocii.
nr.
2.1.
Coninutul subiectului
Definii noiunile de: microntreprindere; ntreprindere mic; ntreprindere mijlocie
Microintreprindere agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop lucrativ)
cu un numar mediu scriptic annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma anuala a
veniturilor din vinzari de cel mult 3 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu
depaseste 3 mln lei.
Intreprindere mica agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 49
persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si valoarea totala anuala
de bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln lei. Exceptie de la acestea o fac agentii economici
ce intra in categoria micro.
Intreprindere mijlocie agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de salariati de cel
puncte
3 pct.
2.2.
2.3.
mult 249 persoana, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei si valoarea
totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50 mln lei. Nu intra in aceasta categorie
agentii economici micro si mici.
Comparai avantajele acordate microntreprinderilor, ntreprinderilor mici sau mijlocii cu cele
acordate rezidenilor n zonele libere.
Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin :
- Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si
perfectionarea specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de
informatii si consultant.
- Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii,
acordarea de inlesniri fiscal si vamale.
- Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului
- Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare
pentru necesitatile statului.
- Etc.
Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:
- posibilitatea de a organiza n zon magazine expoziii permanente, n vederea vnzrii.
- Acordarea posibilitii de a depozita mrfuri i careva restricii n privina limitelor maxime
sau celor minime i fr obligaia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica
libera au regim de circulatie libera sit rec de la un resident la altul fara declarative vamala.
- Obinerea beneficiilor mari din diferena de taxe de transport pentru mrfurile aduse n vrac
i reexportate din zon dup prelucrarea acestora
- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe baz de cooperare, urmnd ca
investiiile s fie recuperate prin serviciile de administrare a zonei
n special pentru importatorii ce aduc mrfuri prin zona economic liber, exist avantaje ce
necesit a fi specificate:
- posibilitatea de a cumpra diferite mrfuri din zon dup ce au fost supuse
unor prelucrri care le sporete valoarea i sunt mult mai adecvate beneficiarilor
- posibilitatea de a avea stocuri de marf prin apropiere.
Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative
ori valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si
servicii.
O ntreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societilor
comerciale la categoria de ntreprindere micro , a decis s se nregistreze n calitate de agent al
sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii. Numii aciunile ce trebuie s le ntreprind
administratorul societii pentru a fi nregistrat n calitate de agent al sectorului ntreprinderilor
mici i mijlocii. Care sunt criteriile de raportare a societilor comerciale pentru ca acestea s
fie recunoscute ntreprinderi micro i ntreprinderi mici? Care ntreprinderi nu pot fi declarate
ageni ai sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii? Care sunt facilitile i prin ce se
manifest protecia acordat agenilor ntreprinderilor mici i mijlocii?
Raspuns:
1. Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1
2. Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar,
Lombard, de asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub
incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire la sustinerea sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele nu beneficiaza de careva facilitati.
Reglementarea organizarii si activitatii societatilor de schimb valutar este continuta in
Legea cu privire la reglementarea valutara.
3. Facilitatile din punctul 2.2 .
5 pct.
7 pct.